Sunteți pe pagina 1din 148

\

"t "

.

. > il .

,

,

,

,

,

,

URMARITI DE GESTAPO

AMINTIRI DIN FRANTA

(1940 -1944)

DE

INGINER

l . lOEWENTON

AMINTIRI DIN FRANTA (1940 -1944) DE INGINER l . lOEWENTON IM P RiMERlllE . CUR I

IM P RiMERlllE

. CUR I E R Ul"

S T R.

DO MN ITA

A N ASTASIA

6

1

9

,

T o",rll: dnpturile It:sale rezervate şi acele

,

, T o",rll: dnpturile It:sale rezervate şi acele ,

INTRODUCERE

,

'

.

\

\ • •

I N TRO D U C ERE

Orcine caufii 'in

amil/lÎrile sale emotiile

("ele

mai

]1/'0-

Illlflt,,(e şi se opre)~/e li/ ce,) mai lerilJi/iî fooif u r<l. li des/i rlU/lii

mUJJrtl

.~Idlefuiul .'>/;IU.

I n il.<;t{el de Împrejur/iri

Irebue s;'î le IlO/linişti dllcii .~ii

mori ,Wtl ducii .~ii inle.'jli.

CeÎe ce DOI'

urmll

/JO/' (.,ce

.~1;1 se Înlclcll;!."!

de

("C

/Il'lIm

11O{;rril sil nil â/eg moartea.

Dwli IH/

rn'a;~ fi

{!,iîl1dif decât

la

obligl/fia ce U iWe11/

de

li redll >lincer cele ce simţim În cele mlli grlwe Împrejuriiri ale

oic(il .~ i dacă nu mi-I;lş fi P/'O!,U .<; 1/1/ :-;(·op. s()colif · r()fo.~j'o/'

omenirii. /1/" trebui Si:1 Inil opre.,;(' de li

('('-mn suferil Î/I cei pal/'II ;.111; Iriî;(; În

p:iml 1/1 Începutul lui

/94J .

Î/lcentl .~it redlln ce/l'

Frun(n , deli!

19,)0 şi

~5il,.igiÎ'e de gronz/î .,<'/1II

III/zil

.~i .~e mîl;

iltul

din

I(mle

coIfurile. Cum istoricii nu pot desaie nwlle dill e/}(!nimeflfele Ile-

() ('orI in ii, ("Me

Irl-;ile dire'(:! de ei. cred el;I e nei'eMII" ,~ll f'idic 1I11;lsehellZtl :;cene de /leinU/girUlt.

fi

X"

1'01 l"."m

uil.clrii eoellimelllele

l1lulliple. Cllre

lH1

Il'e('ule ('U nedel"(J(}.

Fi/PIli!; elI şi alfii oor redll

Înliimpliiri

,~imilnre. tiU

p()1

m:'i

ÎIHlrefJlll(eşle sii I;}.';C{UJ(/ experientele pers01wle: e.:\periell((Jle

lull/I'ol" {ormcazll

ti"

'0'. {In IeZi/III' 1;1/Nlr/ilHÎnd T/lultimii.

_ kell.<;lll

lucw'(! e dillonllii

~i {llp/u/lii CII. al'unI,

1ftJ. Î / /_

Imu'eerell În (arii . mII ("Î/i/ Într'ulI lIwre coiidi/I/I clileoil arti-

rC('/It'HJl}sâi Arozil/);ll

colI!.

ellre d ooedesc ("(1 lumeu Îllcepe ,qif

erori/OI' eomise ~i illtdililll(ea laI'.

Am 10<;1 mi"ull de c/winfeh' "orori illltlile'". de·'1("()fJerile

9

siillgeroasă din (oale ceLe cunoscute din istorie, e lot u şi cea mai in/amă. S'au justificat revoluţii, s'au împuşcat unii pe

a lţii, dar o revoluţi e, ca r e mat încearcă sa Ln)osească, '1ă

umileascl, să distrugă demnitatea acelora, care nu giindesc la fel cu execulanţii ei, e o afecere judecată definitiv.

şi aceste infllmii. f

Astfe l a murit Germania., Ge rma nia care

Va

trebui ca odată, i storia .~ă descrie

a avut o cultu ră.

O mare cultură a fost invinsă /"

acela nu-şi dăduse atunci bine seama ' de

cele ce mai erau rezervate omenirii! Ce ar mai fi scris el,

dacă ar fi bănuit că infama revoluţie ar fi reuşiI să înlreacă

în ferocitale pe cele mai siingeroase din trecut? Şlim că urmară ani grei pentru Evreii din Germania; hecalombele se înmulţiau din zi în zi mai mull. Pentru a se ajunge la crime, a fosl necesar se înceapă cu deporlările

şi cu înfometare sistematică.

Cei cari nu s'au g r ăb it să fugă din Germania, pau cei

cari n'au {J[JUt o astfel de posibilitate, au fosi expuşi să fie

oâna(i pe

Dar ziaristul

străzi şi pr.in

case.

Depor{ăhle în lagăre şi crimele începurii sii se înmul-

ţească; viaţa omenească nu mai conta.

Ea nu mai avea nici o valoare in tara condusă de UII cancelar al poporului.

Gloria savanţilor şi scriitorilor ge rmani începu

sii

pă­

lească.

Cam aceslell au

lui ce trăim.

fost fazele premergătoare ale războiu­

Odală cu izbucnirea războiului, operaţiile de "purificare

ariană'.' au continuat pe o scară cu mult mai mare. Nu se săturaseră criminalii lI.l!zişti CIL cadavrele miilor de copii, de femei , de bll.lriini din Germania propriu zisii, nu se multumi 'ră că slLle de mii de Evrei au părăsit chiar din îndemnul lor ţara în care s'au născu.t, au trăit, au suferit sa.u s'au bucurat din. plin. Când nemţii nIL reuşi! să se înfil- fr eze în diferite alte ţări şi-au reaminiit de existenţa nearie _ ni/or: au întrebuinţat {oale metodele posibile spre a-i re_ găsi şi a-i r eaduce în. lagiirele din Folosindu-se de guoemele ,Quislingilor şi ale LmJalilor,

,

,

,

• , .

,

.

Imi amintesc cii

CAPITOLUL I

veniroa la putere il

lui

C(.get, În

iarn a

1937- 1938, fi fost pentru Evreii dilo Homânia un avert.is~

meni al zi.lelor negre ce Je erau

pregătite.

Atn Întel es, de atunci, cii trebui·a su aaul o solulie g,rab_ pentru a "euş.i sa-mi salvez fami.Ua. Lll!>!a pentru exis-

În-

cop a pun e la curent Cli cole ce se pcirecoo.u În atllc

nicu

le"njă mă rejinoa Încă la Bucureşti, astfel am

d ecis sti

purji, pregătind momentul

oportun

pentru

p lecnre:

aceasia

antrena un înll-eg cortegiu de neajunsuri, În/re care acela de a te desparti de me<liul familiar al ulMol' prieteni.

Cum

trebuia

să treacă mai

mult timp

am

Cdul ' al

să-mi

oompk>eiez informatii '8S.upra celor ce se pelrccooll

German.ia lui HLUcr.

.

c hiar 'i n

Intr'un volum s.cris\ În ,'omu;neşlc, am dcscoper,il urmu-

torul extras dinlr'un zi,ar ~menican :

.

oi'n

destuJ de prezootabil. u.mblând desculţ , cu oopul gol şi

avruld hai:n ele sfâşiaie. Om'llJ ·acela e ra un avocat cunoscui

d -i n Munchen. doctorul Spiegel ; 01 e

pe slt'uzile Capii'a lci , pu.rtând atfmiată de gât o pancard~, pe oare era seri!'; :

a plilllhat d e doi so ldaji

" In

ace.l

ziar

se

ana

o vedere oare

repr'czenta

un

-N u "oi mai ' plânge niciodată polijiei.

I După aceia. Doctorul Spiegcl fu inierna t in lagii.rul d e

concentrare dcl.a Dac~au şi d -upă cflteva ziJc fII Împu şcat

Împreună CII alte "ictime pentru

faptul

.,a voit să fugă".

Impresionat de sc himba.rea survenilă in GOL"mania st u_

dhlfat unu şi alte detalii, pro c urându-'Illi

dii l or mele , am

diferite

evisic

străine CHfrc reli:ttfl'll

sw1rilc de

acolo. ,

O liră feruce a crceat o adevurotă'prigoană, În formc.lc

cele mai I hatec e. contra a

aproape 600.000 de Evrei. cari

• , .

,

.

CAPITOLUL II LA MARSILIA (No.mbr;. 1940 - No.mbrie 1942)

CAPITOLUL II

LA MARSILIA

(No.mbr;. 1940 -

No.mbrie 1942)

,

,

,

f

/'

CAPITOLUL II.

" Dup ă o d iJălol'i c, d es tul d e lun gă p e ntru

tăI,ii no astre , după ce

fără a

brie În

am

st ar e a su ua-

reuţUl să n e apropiem de Marsilia,

fi conlroJ.ati în tren, am sosit În seara de 29 Octom- gaI ' ft S t. C harl cs din centrul oraşul ui.

La ieşirea d e pe peron , toată lumea a f06t obliga.tă să

prezinie acte l e, iar slrăinii trebujau să treacă printr'un bi_

rou

unde t r e buiu se just i f i ce motivele călător iei.

"saU fCOlldui t"-

s pecial,

Noi

am

unde

li se CCl"Cetn

situaţia mai· de

aproape

şi

r iscat că lătoria fără l'cn umit e l e

ur i ; dar nebănuinclu-se originR n oas tră einică şi citindu - se

scrisorile oficiale, i ns

cindem în oraş. E m oj ia şi saJiisfacjia a fost m are , dar în a ce _

laş t i mp o I dureroasu compătimire ne-a copleşit, căci am

p ectori i poliţiei ne

dădură voe de s-

înapoi

Î n J ooalitUtile de unde veniseră.

poli-

tiei strainilor, d reptuJ de a locui o lună la Ma rsilia, drept

expil1area termenelor

care fu prelu.ngit de m'ai

văzut cum

aiji! au

(ost rejinuji

târzi u ,

s pre

a

fi

expediati

partea

Câtcv;fi z il e mai

reuşii să obti n din

multe ori la

respe ctive,

bine

inteles

nu fără ins i stente, ruc,rgăt u ri şi

eIOot.îi.

n

.

l\eu,şiră m pri

impun · erea

UDor

ch ib z u ite

rest r ictii

ne aran jă m o no u u viată, modestă , î n fr um osul port, su pra~

pop ul at de . refugiaţi. In tot t i.mpul iernii evenimentele nu se

precipitaru;

ade-

sea pe gand u ri, astfel

s e v-a înrăutăj i şi la Do i .

răsp u ter i pentru a

bă~u iam că situat i a

nll mai

ştir il e tri ste

de l a

Paris n e puneau

pri n deducjji,

lu p t at

din

Multi

d in cunosc uţi au

obtine o vi.ză de emigrare, vapoarele p u tâ n d

seze ocea nul Evre ii ~ge

îDCă să tMver_

m ur i cuci ei

a u

m :ani a u

av u t

şanse m ai

făcuseră cerer i cu câţiva ani

Înainte, de p e t im p ul când

37

d -upă obmz sau buzllnar. I' · l'ancezii au Învătat repede speculeze pe nenorocit.i·

Episod ul

v-asul ui fantomă, CLUn a fost denumit "Massi-

hn", n'a fost u ltimul din p rima pri.măvară a vietii noastre

d e pe coasta mării sudice. Or1.l.Şul trebuia golit de indesixa_

bili, şi lu u a Mai ne aduse o mare surpriză. Mai ' multi agenji ai sigurantei, dispunâllrt de adr'esele tuturor străinilor, se prezintară. pe noominjuate, la domici.liile respective ,,?i ridi- cadi dirjile de iden titate, dând în schimb bOlwri numero-

tate cu care cei v i zati urma u se prezinte peste câteva zile s p re a-şi re l ua eventual hârtii1e. fi fost o diabolică cursă care ni se î · ntin,se? Ne prezentarăm şi noi, ca si:i aflăm, p e

UD ton

cât se poate de po l ilicos, drar şi porfid, eram o bl i _

gati să părăs i m în maximum 48 de ore- ·Marsilia şi să plecăm

într'o looalitate d in

interioru l tărrii, Într'un domiciLiu

fixat,

und e u rma ni se r estit u e h ârtii]e de id entitate .

 

Rcvoitat peste

mă,sură de acea

nedreptate,

m'am

ad re-

sa.t imed.ial. cu o cerere prefectului judetului; nu m'am sfiit

spun

i n d uceri în eroare a

ro n . aj u ns

Î n

u n e i

prezenta

mea În

Franta se dato r a

fală că

autorităjilor, adăugând Ca din cauza l or

f i fost ră n it Î mpreună cu

familia

în

situajia d e a

mea; -că eram nevoit ramân pe coasta Meditera:nă spre a

uşura vi n docarea s01iei. nepufândlH uă

supune d ispozijie i

de a - mi sc hi.mba domic il iu l. Demersul acela fi

nat d e succes şi peste 2 zile mi se res/ i fuira

mt

co n tinuat a fi revo lt at, căci s'a u mai comis nedreptăti şi fala

de a l t ii, el r treb uind a rămâne pasiv, d iiil ca u za situajiei spe-

ciale în care mu aHam. Cum gândeam

tim p se va p utea reveni cu mctode idcntice, m' am d ecis

fost

Încunu -

actele, dându-

meu

iniern l/llJI

se

d rept ul de a

ru mâne pe loc.

I n forul

peste câtVR

scr iu auforită~ilO"r dela

Vichy,

Ministerului

Mar in ci, spre a

a fl a ce se Întâmp l ase c u

ziile mele ar mai · p u tea să-mi ofere vreo şansă ·de Îmhună­

tătire a sihrajiei.

Cu litate , am

f ost n evoit î n cerc orice posibilitate d e uşurare

fi viitoru llli . Măsuri le d e u rmărire se intensif i,ţau iarăşi, şi

lini ştea sufletească se micşora.

l ucrările mele şi Î n ce măsu ră ilu-

toate

că bă nu iam că acolo ar domni

o nouă menta _

,

,

,

I

CAPITOLUL

III

\

SUB OCUPAŢIA GERMANĂ

Cca mai srandioaSă raflă din

Istoria

frantei

NOAPTEA

CEA

MARE

(No.mbric

1942_f.bruari. 1943)

,

,

,

,

5,

Soarta tuturor Evreilor

devenise

de fap t

foarte

ll'lStă

Încă d in J933, viitomJ era Îu valuit într'un nor de incertitu- dine şi de nC6igUlllll l ja. Ne afJam şi noi Î ntr'o hllne lips i ta d e sensuri, În mij locul unei najiulli nemu.ljumite, oeupâncl un loc cât se poate de dezolat.

Ce era de făcut? Trebuia timp ca sa pregat i m o fugă şi. mai ales un loc cât mai sigur pentru refugiu . Evenimentele se precipitaru şi în după amiaza zilei de 22 ranuarie (Vineri) 1943, s'n putut afJa, gM~ie indiseretiei unor polijişli binevoi- tori, .că momentul tragic se apropiase: se vorbea cu cei 7000

de agenji secreti celebri din Paris ar fi sosit la Mars.i1ia. acei

în metodele cole mai rafinate

pc;J.ijişli cari erau bine instruiji de raflare.

jancl . arm i de l a gărz il e mobile

din Toulouse, N.isa şi TotiJon, astfel ne ptlteam aştepta 1>8

S'au adtLS şi câteva

mii de

cea

mai grandioasă goa n ă, la con mai mare vlină/oare de oa_

meni

elin câte a cunoscut istoria lumii: aproximativ 25.000

de poliţişti se preparall pentru atacnl ge neral. 1n SCU l'a r,ilci,

a urmat, aCB.Su I n mine, o consfutuire Cll vreo 8 familii şi s'a

constatat ct nu se putea găsi nici, o sol ujie tico Trebuia sa lusăm ca soada decidu întâmp le cu fiecare di D noi.

se

imediată ~i. prac-'

de ce avea

su

Imi amintesc de o sărmană Doamnu S. În

vârstă de 60·

de ani, care se afla în Fra.nja de peste 20 de ani r care locuia aproape de Iloi. Se temea Îngrozitor. Cu tojii am cuutat o

încurajăm c u arg u mente l e fiin< 1 prea

d e

de ca. Când s'a despărjit de noi ş.i ne·,a Ul"at la revedere pe

a doua zi, am simtit din vocea ei t.remurându, cauvca o pre-

simj.ire

În vârstă şi in plus, ihleres se at.inga

cetU.jeuie română, n imeni nu WI avea

tristă şi.eli se resemnru;e, ne mai având ni ci o .<:perauiil.

de salvare.

Cu toate inima ne era strânsă de compiHimire. a tre- buit sti pJănuesc ceeace aveam de făcut spre a salva pe ai mei. Mi'ra m prop u s fiu ca l m, f aclle indiferentu l şi să n u lrudez; pregătisem doar toi ul , ce se putea pTcgăti: nu ' ne-nm declaMt şi ne-am p rocuTat, cu cilteva zile Înai nte o traducere of~cială falsă fi uaui act din care se const·aia l'I"i am

fi fost Români ortodocşi. Ce nil face omu l, într'ull impn s atât

(5

CAPITOLUL

IV

LA

NISA

25 S.pt.mbri. 1943)

,

,

,

in min e o energie nebănu iUi., ca-re Îmi dăde a p u terea o du c

pâ nă la sfârşit. Găseam. În ace l e zi le,

mom ente de r ec rear c .

momente de acumulare de forle noui, atât de nece3a:re pentru dHicul tUjile ce urm au mai vinu. Privind a.desea s pre ma're, gâncl ul se pierdea până la cela lt jorm, până În nordu l A fricei, unde se aflau aştoplajii salvatori. Ce majestuos 1 Ce l1nişte, ce mândră mărelie. ce majestate naiu rală era marea ! De acasă, PTivoom dela · bal conu l eta jului J][ s pr e d ealu ~ rile d in nordul oraşului. De câte ori n'am admirat orep u scu l ul care se apropi ,a ŞI am observai c llm soare le arginta vârfuri le deal u rilor, ca apo i toiu l fie îmbrujîşat de i n cendiile acelui ullic ct'eplIscu l me~ <.Iiter:nni·an ! Şi câ nd soare l e îşi săpa groapa î n d osul murii , gâ ndurile se În d repta u la toji nenorocitii cuzuji i n g h iarele ncmjiJor.

m ai

t.ârz iu şi altora.

şi să co n -

tribui, în limita puteri lor mele, la scoaterea la ivealu a mu ltm'

bestialiiăji.

aji plu_

se menline l :.t

putere

Mii gâ nd eam la soam l or,

Mi·,nlll

propus

nu

po t islorisi

plăm li nd să

l as uitări i fa pte l e acelea

O! voi ne.norocitilor! miiioane de nenorocili , O'

cu

via1a

voa s tră n eces i tatea că lăi lor d e a

lre

t i t

E

u nu v'am uitat; voi f a-ec toi posibilul cu lu m en

afle, C UIIl de {ll"l'<uşit l-li'lllmier sil omoare 4 milioane

aceasta În

ma i

puţin de

3 aniL

de Evrei;

C hiar Mllssqlini se înspiljmâ ni.:'1sc atunci de teroarea Gesh p<mlui , refu za nd sti le mai dea aj·utor; aceasta e singu ra

expl i.c:ajie logicn a fapt ul ui predarea celor refugiaji. Urmă uu eveniment d e o

cu

Il"U se colabora la Nisa pentru "

cov .â r ş i toare impo :r tanjă: ve n i

prăbu şirea fascismului, cilja. Mu l te -" piriie se

d u pă d e bar carea

li niştiră m ai mult

se aştepta e li.be r.area defin.itivă.

America n ilor î n Si- prin sudu l rMnje i ,

La sflÎ rşit·ul lu nei

Augus t , I ta li e nii

se ret rasm-ă din S a~

vois d e S u s, cedând reg i lm ea n c mjil or, şi n euitnnd p c Evre ii

de a colo. Aceş tia au fost readuşi În camioane mi l itare la Nisa.

Comitet ul de ajutorare din bulevardul Debouchage avu mult de lu cru şi se pregătea ca să obt ină domicilii forţate l a Mo n ie Carlo şi Monaeo.

S'a reuşit să readuca.

4 - 5.000 persoane

dela Megeve şi

Gervais , când se află, la 8 Septembrie 1943, Italie-

nii oapitu J aseră. Dupu câteva are de entuziasm şi de bucurie, gând u riJe noastre începmă a f i preocupate de celelalte zile negre care trebuiau ' vinii. Mi- t un dat imed.iat seama un alt moment cruc i a l ar vietii se apropiase. ne aştepta iarăşi mari pericole insur_ montabile. N u trecură nici 24 de ore şi gennanii î n cepură fi sosi , ocu- pând pe rând, toate locnlitătile dintre Cannes şi Menton. Comitetul din Debouchage dispăruse peste noapte, iar- miiJe de nenorociti aduşi din Haute Savoie rumasera. păra,'siti:

la voia întâmplării; protecjia i trali ană se evaporase odată cu pleearea u ltimului so ld at italian. Ziua de Vineri 10 Septem - brie. a Iost oaTecum linişi.iUi, oMŞ u1 Nisa părea. neocupat mi-

lităreşte. Trupele sosite se opriseră deocamdată prin maha:'

I a -l e şi pe şose lele cornişelor.

It.ş.lienii, la plecare, au încercat"să salveze o parte din Evrei, luându":i cu ei in câteva autooamioane; dar a doua zi

dimineată, s e 'Şlin că nemtii reuşiseră să-i ajungă l a Ventimi- .

lia, la vechea frontieră cu Italia. Astfel fugarii aceia a u căzut victime inam.icului de moorle.

dela St.

noastră personală şi ce se mai p u tea.

• C u m Gestapoul t.lI1Itla se instaleze de urgentă, se pu-

Care era s ituaţi'a

face?

nea întrebarea dacă se mai p u tea găsi o bună ascunzătoare.

Tot reflectâlld şi vorbind cu unii vec in i, am aflat o- primă descindere fusese făcută în dimineata zil ei la maTele- hotel Continental; ioală l uinea t8. fost ridioată, l a fel ca. şi o'Itii găsiti prin apropiere de gară. MuJj.i au fost! To(\ nenorociţii întorşi din mnnli, În ma- rea lor majoritale' l oameni sărac i şi abandonati. Ce pro.dl'i:

bine venită pentru hingheru' supra-OaIDcnilor dcla Berlin!

care

Câte snrret~ destinate pentru -altă urma mai sca ld e lu mea!

mare de sânge

,

,

,

,

CAPITOLUL

V

MONACO _ MONTE CARLO

(1!5

Septembri<

1943 -

1!3

Februarie

19404)

,

,

,

I

CAPITOLUL V

CobO l'ând În faja Caz inou lui. n e-am îndrepbat spre Ho-

-telul ,.Villa des Flctll'~", unde prezentând vechile ideni iUiji

dela Marsilia,

ne-am

insta1at într'o cameră cu

o

frumoasă

perspectivă spre mare.

Ne_am odihnit câteva ore. Apoi am plecat pentru a căuta persoan e cu n osc u te. Speram 'să putem afla secretele zile i

şi

descoperim mijl oacele necesare aranjă.rii sit ua t i ei noast r e. drum spre Cazino li , am admirat încă odată f rum usetile 'ce

resimjit p lăcerea de

a

In

se etalau ochilor noştri, am privit la copacii exotici de lângă

parcul in fiorat şi am

într'un mic paradis. Uniformele germane Întâlnite pe drum ne-au lăsat indi- ferenti; lumea de acolo se plimba În libertate şi fără nici o

preocupare.

ne afla din no u

întreham însă dacă sit uatia aceia paradoxaJil ar pu- tea dura ma i mult ti.l1lp. Ori"C'ulll, simţ.indu-mă uşlll"ai, mi_am amintit de vOl'bele lu i Macbet :

.,I am a man a@8:in

Nu pot definesc bine amestecu l de tristeţe şi de bucu~

!" -

"S unt iarăşi un

om !"

tie pe ca-re J"am tCSimţit În acea după masă.

Dela niciuuu l din culloscujii găsi(i la Cazinou n'am.p u- tut afla care ar fi metoda sigură pentru obti n erea unui d rept de şedere în singura regiun e de pe eoastră, care ne a j ute. Nimeni nu voia divulge l oc u riJe de asc~nzătoare, ru_ meni n 'a putut su-mi indice o adresă de pa r tic ulari, care pen- tru sume mai muricele no-.ar fi tinut neanunjaji la poliţie. N'a m pierdut spera nja, am inţeles că va fi nevoe de multe zile de tafonare. Cu toate că recăpătasem oarecare incredere în posibiJi- Ulti l c viitoa r e, am avut iarăşi ocazia să consţai că mai treceam

85

Dealtfel şi Comitetul Cazinoului contribuia Cu Slune impor-

tante pentru ca autorituj.ile să treacă C U vederea de tolerantă. Nemlii aH fost induşi în eroare, fiind

asigurafi legile su n t r es-peclate cu st rict e te. Dealtfel, ei nu se ames tcca u in afaceril e in terne ale P r inc ipah .J ui : e i voian sa fie bine c u Încă 1111 Stai. "ncutra l ". Se gâ nd euu , d es i gur, 108 eventualitatea de a avea nevoe în viitor de co ncursu l prillţu_ lui de acolo. Pentru noi sihtajia era bine ve ni tu, mai al es dela N.isa sos e a u zi l ni c ştiri triste şi gJlave.

acea stare

neco:nl,e nit

Acolo ranele continuau

p

e o scar a.

şi m a i in ten să: d epor-

lăl'ile nu mai în ceta u , num ărul v i c tim e lor creştea ÎnsPăimâ n­

pleca rea noastru cund sosi

fusese "oonfiscnt" din casa un u i

&fi scăpase În mod miraculos, ascunzâ nd-Il-se

după perdea, Ne aflam atun ci la începulul l ui O clo mb rie şi timpul era frumos. Viata se scurgen în tr'o hnişte deplină şi uni ca noo."tru sp9ranjă era tot even tua la debarc,ue a Alia- jilor. In tr'o zi se ruspândise svonul cu America ni i a r fi de- barcat lilngă Cannes : am trăit mai mu l te ore ~le mari spe- ranle, ca pc seara. bucuri a sa se tl'Unsforme într'o stare ne- aşteptată de m are pre ocu p are, P e l a 6 seâ r a, se răspâncl ise alt s von. Se anase la Cazinou Gestupoul. ar fi apăr u t l~l

Monl e Carlo şi că se pregătea pentr u d esci. nd e l'i n oc!Jl :' ne.

10 mi nute să l il e de joc se gol il'u aproape co m -

tător. N'au trectll nici 5 zile

vestea cu un bun elvejian, Nevasta

dela

prieten

T n ma ipujin de

plet. Lum ea pleci! în dilll.area de aseunzişuri improziatc,

R evenijj La h ote lul n os tru , a m conslatat nu rămă seseră

a~lo d ecât plIjiuc p e rsoa ne. Nimeni n il putea pri cep e qll m

reu şiseră aproape toji pa sagerii i ntre Î n pământ. P atro ana

h otel ului ne p roJ'Hlse ne asc und e m într'un

bin e deg h izat din s ubsol ul case i, ial' femeia d e servic iu ne sfătui su ne ·sui.m Într' un p()(! specia l, la C:UI'e se put ea aju nge

cu ajutoru l unei scă ,'i mobile şi eare putea fi îndepărta tă,

În

C

pune la adilpost lll ac-

telor noastre, care ne-au sa lvat in memOl'uhi la nou-pIe dela Ma rs ili a, La fel ca noi, ·a Illa i p roced at o si ng u rii familie din

hotel. Astfel am trec ut mai multe ore d e în g·rijoMl"e. cu.lld dupu miezul nop j -ii s'a aflal c u în OI'aş al' fi linişte, cii loaili .

aparta m e n t '

u expel'ienja

tr~utuilli nostru, run

ne

pr eferat să ră m iine m

camera noastră, În speranţa de a

87

juste1ea punctulu i meu d e vedere. Am reuşit în parte.' căci de fapt nici situatia din MonRoo nu puteH. sa se pcrpehleze :

schimbări grave se puteau ivi de la o ~i l a alta. Ceeace tre-

buia sa ne încll rajeze mai

guvernul german s'a obligat nu. mai recurgă l a acte -d e

constrângere OOI;ltra cetatenilor români care ar adera la ideea repatrieI'ii. Dar pân~ la terminarea definitivă a formalit51i- lor am deci s cu totii n e mentinem În starea noastră de as- eunziş, căci era foarte posibil ca ordinele date de german i nu fi fost primite d e toF agentii Gestapoului. Formularele

mult, era afirmajia din circulară

de tram i l sosirii la î n ceputul lui Noembrie şi imediat

le_am

completul; trebuia m ai aşteptăm 2-3 lu ni până l a

rezd-

varea definitivă a formalitătilor complicate pentru un voiaj atât de hmg, prin jări ce se aflau În război. Situat ia privită

În totalitat ea ei, pen tru putiTlii di n această caiegorie, era s u '" râzătoare: se putea conta, în fine, pe posibilitatea de o sa l- vare din mâna călăilor himmleri cni . Mai tristă deveni soarta

pentru

pentru cari nu se Întrevodea o astfel de turnura favoraJ)i1ă.

cetatenii româ n i cari nu erau î n regulă C li hârtiile şi

Ei formau ultimele nuoleuri 'din acelea care erau desti-

nltlt.e satisfactiei J)Qftelor bestiale ale naziştilor în momenlele

şt iau cum se ~zbu1}e mai cnId elin cauza

nenumaratelor insuccese militare. fu momentele acelea, situatia generală din PMllja era

nenorocilă : nemultum ir~ se accentua din zi în zi mai mult. Tntr'o astfţl de lume lipsită de sens uri, Evreii ocupau un loc cât se poate d e dezolant Oamenii fără scrupule profita u de

numărul Cftllalii lor se inmu.ltea: la Nisa

când aceştia nu

.sta rea turburc şi

străzile e rau plin e de spioni şi de denuntători . Nemernicii aceia colaborau cu o mare parte din poli(iştii francez i oare ajutau pe nemti pentru descop e rir ea celor ce înoerau se

ascundă l>entru a_şi salva nevinovăţia.

Istoricul german Mommscn scria

când va : "Canal ia

ră­

mâne canalie şi antisemitism-u l este opinia oanaliCfi". CeUije-

tenii săi de atunci

se +rans-

nu

l-au iuteles şi preferau

forme într'o massă de canalii, căutând să găsească adepţ i

prin canaliilc din alte Firi. Oamenii aceştia Lau Înteles gre-

ş

pe

Nietzsche şi n 'au

că u tat să descopere în operele sa l e

it

şi

91

mii de zugrumati. Setea de .sânge nu se pOfolise iucil la au- torii măcelu lui nemaipomenit.

Devenii deci şi mai

prevăzător şi Îmi trăiam zilele stu-

diind

fiecare pas pe care trebui,a să-I facem. Atenţie foarte

mărită! Cele scrise de mine,

tegor iei noasire.

redau o adeVUNl.tă viafă it ca-

dori ca cititorii să mă în~eleagă bine, să poată simti

toate stările sufleteşti prin care am

trecut.

In acest caz, pot fi convins, rândlITilc acestea vor in_ teresa şi că se va deduce înlre g ul trist adevăr pe care a l l · i i

trebue să-l ştie.

Astfel ne-am trăit sfârşitul de an la MOMOO, până câml

se a propie Sub

CrlîciunuJ, care ne aduse alte veşti neplăcute.

presiunea germanilor, guvernul Principatului con-

voca. o

şedinţă de

urgenfă pentr,:! a vota

o

nouă lege

contra

străinilor.

Citind

zi'arcJe

de

dimineatu , ne-am

Întrebat

dacii

mai

eram bine inarmaji pentru a rezi s ta la lupta cOlitinuu şi bru

tală care se chema: vinj-a.

Militarii ocupanji observând cu se mai aflau Evrei li-

autoriU i ji l or monegaste ia

măsuri urge~te pentru retrimiterca lor in Franja. Nem j.ii nevo ind incu vioJ e ze neutralitatea, întrebuin-

ţară alte mijloace de constrângere ca: ameninjarea cu înfo- metare etc. Dilema autorităjilor din Monaco nu avea altă ieşire: ori se dădeau ascultare ultww!tului, yotând legea. severă. ori

urmau sa:ndţiun.ile grele.

In zadar a intervenit C(azinou), in zadar s'au opus llllele personalitUţi marcante; ·în ziua de 23 Decembrie legea a f ost votată şi publicată chiar -fi doua zi, Î n ajunul Sărbă­ torilor de Cruciun. Cum legea urma să 'fie aplicată în câteva zile, treb uia Două so luj.i e de salvare; si n g u re posibili_ tate era refugiul la vreun particular CUIlajOS. Nu se putea spera ca proprietarul amicu1ui nostru Robert, nu cerce - teze cde ce se întâmplau în a.partament ul nOSlru şi să ac-

ne asigurăm o

beri in Montc Carlo,

cepte neanunţarea la poliţie. De altă parte, nici răspunsul

definitiv deja Legatia din Vichy 011 s06 ise.

93

aşteptarea procuru r ii acestor curj i ae identitate. aUl

truil. multe zi le de îngrijorare.

cu logQd nica

la Par i s şi noi ne Illutaro.m l a Hotel des F l curs, întoc m i nd

In

Pe la sfârşitul lui

Ianuarie,

Robert pleca

rişelc pe baza vechilor acte.

Am

putut

dorm.i

încă 3

nopt i

8.(X)lo, Da

apoi

Stl

fi lll obli-

gati a

mai

ne Erczcnk'1 la

politie pentru

a

soli cita un ragaz de

multe zile. Pierzând or i Ce speranjă, nu doream decât putem ple-

ca cât de curând la Paris.

'

DC!;iÎ

am

fost' primiti

curtenitor la polijie, ni s"a OOIJl U -

nicat Cu

o

zile, noui dispozitii d rastice .

se Dupu o lungă noapte de inso mni e, după ultima noopte de şedere Jegală Jn Monie CUTlo, m'am î ndreptat de vreme spre marele pod clădit pc bulevarduJ CharloUe, peste râpile abruple de lângă bisericuta Si. Devâte. In disperarea mea, nu mai găseam alUi solujie de mo- ment, decât de a cereela, ma i de llIJH''Qape, micile grote de aco l o, şi de a consbata dacă l a n evoc nu s'ar putea petrece nopji!e În aceJe asc un z işur i natur.:Je. Pentru timpul zilei era mai simpl u, circula tin pe străzi nefiind r iscată, şi Cazionul stând la dispozitia celor ce sim-

Presiunea făcută de nemti

î n m ax imu m 24 de

nici

ore f.robllia~ă părăsim Pnllci-

zi

i n plus, căci g u vernul dă_

ce

În ce

mai simjită.

. pah Ll . N u se Illai acorda

duse ch iar În dimineaja

acelei

făcea dill

ţeam nevoia de a se Încălzi. Cărj il e de iden titate treb uind să sosească curând, urm a să trăim numai câtevn zi l e În astfel de condiji i excepjiO'llale. Mai sperăm Încă î -nlr'o mi -uulle c u m am mai sperat şi î n

solutie pe

care noi nu puteam s'o ghicim. Reîntorcâudu_1llU ,Ia hotel,

mi-tun lua.t familia şi am colillda l pe struzi, în s peranta dc

a Întâlni Ull c uu oscut oare poate ne-ar

trecut: aşteptam ca destinul sti

gu-sească o aJtu

mai. fi putui ajuta.

Orele trecea u şi n ereuşind piilnă l a prwnz face m un

pas inainte,

Paris", spre a ne mai odih ni şi a ' pri vi l a lumea eaTe trecea.

ne soooteam definitiv

pierduji

ne-am aşcz,at pe o bancu din Iajet "Cafeulu i de

" M a i

trecu

o jumatate

de oră şi

95

In seara zilei, du,::âudu _ne la restauTantul "Astoria", am

af l at

de acolo, şi-'ar fi făc u ! aparitia agentii Gestapoului, şi că ar

fi ridicat aproape pc loţi consumatorii dela mese.

2 aulooam i ounc dela Nisa; au vizitat

În

ajun, exact cu 5 minute

după plecarea noastră .

Agenji i sosiră c u

mai mulle restaura nte, ca apoi , sli plece furiş cu camioane.le

p li ne ina p oi, p rofitâ.nd de i ntuneric şi i n troducând astfel o

nouă .m etodă d e rcspcc,fare fi neutralitătii.

Nemlii n u mai erau mu.lt-umiji CII demersurile polit ici; ei au decis inaugurcze raflele cladesti n e. Situajia devenise mai gl'avă pentru puţinii Evrei ea.ri

re u şiseră să se sa l veze

p ână

arunci

1& Monte

Carlo.

Noua "Î ntâ m p l are

fi avut un efect fulgerător as u pra stă­

r ii nop.stre sufleteşti,

J.Jll. aHa,rea norocll iui ce am avu t de a fi pl ecat c u câteva

locul acela periculos, am avut i mpresia

so l ul

su fugim d e aco l o, ca ajungem cât m ai

c nrând

nimic,

doar se disting-eau, din când În când, micile lumini ale lam~

p il or de buz u nar.

lelor îndepărtate, care se apropiau de noi. Nu veneau poate ia răşi alti, polijişti ai I nfernului ca

, Nu .ştirun car e necun oscu ji se îndreptau spre locurile unde ne aflam şi groaza .1Oastră era de nedescris.

ne culeagă? l n.ailltam cu multă I?wd.enjă.

care de altfe l nu era bine ec h ilibrată.

min ute înainte

din

î n ce p ea

Ne-lam d ecis

acasă la d.

ne

W

fu gă de

.

su b

plC lo are.

Pe străzi domnea beznă cumplită, nu se vedea

Se m ai

i veau .şi rare faruri ale automobi _

Am parcurs astfel, uu' scurt drum, refugi indu·'Ilc adesea prin curti, pl'i,u gangurile caselor; prin străzi laterale, până

când m icile IU'Oli nj ale trecătorilor se

orice fel de î n tâl n ire cu n ecunoscutul. Cople.şiF de teamă.

CU inima la gură, cu răs uflarea UiiafU, am reuşit să ' se /liP ro·

pic de

a

o

indep:irtau; evitam

piaje la

de

lângă hotelul

un

Richemond;

mare ocol

şi

făcusem cam

intră m

p e

treia parte di n d rum. decis facem

Apoi am

stradclă lăturalnică oare suia În pantă cu

d irecjia Bcauso_

l eiI, evitând astfel

m i oane de l a Nisa.

sh'ăzile, p e u nd e ar

Tot îna in tânel,

fi

p u tut sos i a lt e 00·

sc h i m ·

pe d i buite ,

fă ră s5

%

băm

vreu n cuvânt şi săltând llIai

Ill U lt pe vâ r ful picioare l or,

aşteptam ca d intr'ull momenl Înlr' ,altu l su se

tuJ fafal ; capturarea noasfriL

producă m inu-

Ne consideram

Î nh'o cu r sli şi definitiv pierduti,

gâl1d

pr in şi

crampomllld~ne de ulti m a sper{l'Jljă, ne Întrebam

În

d acă vo m

av

n orocu l

să scăpam d e

verico l ul

ace l a,

ca

putem ira , n s f o . la casa noastru Î n tr'o tlOUU închisoare şi mai

bi ne zuvor itU.

va n sând

astfel, apropiim!u-nc chiar de res-

taurant ul Pa lan~'l, din partea cea mai n ord ică a'oraş ul ui, am

respira! putj n , căci aju .n sesem

Înguste, se

p utea trece repede În ca:dieru l podului

ru pte. Am trecut c u hin e şi acest impas, am depă .şit podul n e aflam În mijlpc ul vaslu:!t ri şantier al ca n alizurilor Î n ecut

şi

În

foarte ascu n -

lâ ngă O'

pazil _te

să, de

l rn cle.

pe

n işte .scări Întortochiate

şi

tare

de peste riipele ab-

Illar i gru mczi de p iatrti.

Circul ajia

vehicu leJor era

u 1l( l e se gusea casa

noas tră se

imposibi1ă pc aeolo şi locul

a fl a 'n um ai

la

(00

1l1.

Asclln zându -n e tncuodata În dosu l unei baracî de lemn,

n e slrecu-

. &ul pori ii im obilu lu i dorit, am mai

re-

am

lăsat să treacă 3 persoane n ec un oscute-;

ca

rU.m repede Î n st.radeI1~

Câ nd a m a j uns r u n cat o

ul tim ă

În

Il

a

pede trep tele ce d ucoau 1

privire

n

u r ma

noastTu,

a m

urcat

şi

~tajul al t.rcileu.

D u pu

o pa'u za' de 2--3 minu te, d u ra

GI';

<\i'll

redi plal o

respi r ajie n orma:lii, ne-,a m d ec i s să sunăm.

Familia d â n ş ii a fl asera

W

fu~es~~ În$rijOrată de so a rta ~oaslru., cuci

. tr'k u le

c u o seară m ai

Înainte.

de l. eefe

, N u ne obi şnuis9 m

' c u id eea celor inţâmÎ)l.:tte, când

n e - 'fi fost dat să , a flliW~la W

, o a lt u veste (rislă :

jJroprie-

tu

ruJ

î l v i z i base

şi_1 sbpj

e

p l oce

Î n

m axi mu m '3 zile.

O

aită p roblema tjomplicată d~ rezolvat : atât

familia

W

cât

şi noi

riim â nd!iln

iar~şi pe dr um u ri. W

nu aproba

p arerea m ea d e a

in fo rmat.i il e sal e, loji cei cari au

ca r e d e salvare , n'ar

săptămână~bate. Ce i int rat i la Paris ar fi

pl eca Îm pre un ă l a

Par i s, s u sjinând din

,

o âst fel d e ince r-

,~aximu m o

fosl prinşI

recu rs la

f i reu ~t să câş tige d ecâ t

,

,

,

• CAPITOLUL VI CALATORIA SPRE PARIS (!l3 f.bru"-ri. -!l6 f.bruari. 1944) , , •

CAPITOLUL

VI

CALATORIA SPRE PARIS

(!l3 f.bru"-ri. -!l6 f.bruari. 1944)

,

,

,

,

,

109

dat ă id entitatea d e " rranc ez", se iv i se, trebuia s ă fim tari şi ne masdim e mo tia internă. Doamnele a u fost lăsate să treacă iar toj i bărbaEi prezenLau hârli il e. M'am confonnat ,şi sigur pe mine, Înt insei dOCUlll ClIlieie spre verificare, am fost

m ăs urat de s u s pâDă jos d e un age n t, î n ti mp ce aH coleg exa_

mina mi n.ujios

hâdiile, eu aşteptând ,,-calm" verdict ul

Cu

toată emotia,

am

rc ' u.-;;ii să- mi păstrez "oalm ul" şi

pri veam indiferent, în apa renj u, spre gru pul de arrură und e

so tia îmbrtijişn copil ul

care Înwi:ntă

cop leş.itU de e m oţ ie

s pr e ea, şi parcă sU :I1pr1lJlsă d e revoo'Cl'c.

Scena

controlul ui

fu scurlă şi bine

juootă. Hâr tiiJe În-

toarse pe o par te şi pe alta, prurafele confruntate de către

versajii agenti, cărora Îmi p resup u sesem

ca r e depindea poate de un fir de păr să d ea g reş.

sti

l e

j oc

o

farsă,

C

II

un gest

r ece. agentul

d i n c ap , făcându-mi

d ădu

semn cu pot trcoc dincolo d e bari era formu1 ă din tr' u n z id

de agenti.

Plişii gră bi t pe porj il e largi ce dădeau În piula găTi.i

oraşu lu i, und e

b u ş ite

C ll

doi ani

În

unn u, ilIc erease m

emot ii , atâtea s pl )llibe r aie -şi c h in uit oa re

atâtea Înă­ pr o bl e m e d e

y utOl".

Plecasem

d i n Mal'SjJia c

a

român

Î n torceam

ac u m

francez get beget!

ajuns la locu in pa pri ete n ei

~etei mele, unde scu rta oprire. Povestiri l e fIlU

citi trecuserilm cu bi ' llC ul tima fază a actului fina l , că­ tre care jintc am c u n erăbd are: revederea locu.rilor de unde

c u ani

fer i_

ClI ajutoTU.1 unei

am

m ai

m ~ini am

fost

bine

pr imijişi găzdui ti p entr u

lu ară sfârş i t, şi cu tot.ii eram

în

urmă, pleoasem Stl ne salvăm aiurea.

Am

fost

viz.itaji de amicul P. B

care era la curent C li

sosirea noastră

Nici

Paul nu vo i a

să rişte voiaju l de repairierc;

a r

fi

dori t se informeze mai Îna inte despre eventua l a

adieă să 8{tepte ştiri de la

unii care a ' r

fi

reuşită. sosit la BlIcu'I"e.~ti.

L "am cOJlvi n s că greşeşte şi că

riscă să nu mai poată

scă pa cu

probabil.

vială d e acolo:

un

a1

d oi l ea

ft'lu n sport pa r ime!

n e-

111

reulicrilor de nlSă. u (:OI1~titui! pcnu'lJ

la:re.

noi

()

rc

lli

CWI1IO,.

cielll

Pă CUl că numeroasc alte desiluzii ne-au

mai

mult afect iunea de care ne-wn

up rc _ bucurat c u Oca7JU

făcut

,

ii

cJ.torvu

-rdu!ii

disparate,

cuci

durerea ~e stă punc.şlc Încu

su fl ete le noastre, e cu HUlllurul celor ce s'a u raliat Î n Prun-

la p oJjticci r ussialc .şi i num a n e a li eopl cş.it şi r e du s la

cefC cele câte "a glas uri protcslutoare, d intre oare unele

nc-

UÎ _

au fost sprijin În perigrinările Iloast re

d ureroase.

A ur mat

O

de,>părjire indu ioşt'ltoa rc. I nc e pu :- u

 

n oa p

ton. când

trenui

 
 

Nu

po rni a lene. ne-am His {ti i.lnlronuli

in disculii

 

/l'am

dat

prilej

Il\iura

su

/l e

btillui ascu

dup ă

neco n i

Cu

uu

eram

f r ullccz i

veritabili.

Ne-oa m impu s o tăcere st ra tegică tota lă, lu cr u u _

tât

d e greu

Într ' o

că lătorie

c u· trenu l.

Cu

toale

ajungem

cu

timp ul

b i ne

n van sn

d est u l Lyon.

până kt

d e

În eci,

a m

re

u

ş

it

Nu ne Jllai desplirteau d ecât 8 ore de drum

sp re Paris,

~i vreo 3

.lre de

l inia d e d e marcati e dela

C h â l o n s.

S.

J l<1rti il e

noas tre

româneşti au

fo s t

bin e

aSCUilse ,

Ue<l -

vâ nd asupra noastră de cfit id e nti tUj iJe

!:alşe.

Nu

biitus e încă mi ezul

u o pl i.i

şi

trista

Il o u taie

C.' ·Q]

Îţ;i

d r um p rillire călători, eli

trenul V8 sch imba I·ula prin Mou-

: in, l iuia p !,jn c ipa lă fiind tăia tă d e Itlllquis.

d e

Tot planul nostr u, de fi evita

ce i

mai

versati

agcnji

ai

trecerea prin s·ara

a

ticsită

Gcsto p o lliui ,

f ost răs tu rnat

dint r' un co nd ei.

Ne _am con s o la t cu ·gâ ndul

av e a m

o

du -

 

a

mome ntel or primejdioase, eram

 

ne

obişnuisem a nu

me n ta li .

ne

('iind incepu

Moulin.

pi e rde

c uraj ul:

era m

se lumineze,

trenul

oamen.i

se

O p

ri

expe ri -

În gara

A runc u i () ochi r e

f uga r u s p re

peroone. aceluş cl &

-or

in·

varia bil , În care n u li.PSOIlU iI'ufaşc c h ipur i d e miii/ari

leu-

lolli, aceleaşi

c h ipuri

ce

nc obsedau ,

urm iindu_n e

În

to t

locu l.

PI ' i"ireu

şi rumase

pironilii

pe

c elebrul

mare

ta-

blou. in

cad rul d i rui a CNl

ufi:;:111 ('u

litere lJluri , cu. Irecerea

,

,

,

CAPITOLUL

VII

IARĂŞI LA PARI~

(26

Februarie -

12

Martie

1944)

,

,

,

119

,. Liberle. egali te, fraternitc·' cele lrei elechiza·nte cuvinte. Dureros, dar adevărai ex,mtNlst 1 Cel mai jmpresionlln.t era aspectul oferit de putinii din

categoria noastră, caTe se mai aflau p c străzi .'~i care

purtal1

pe piept steaua galbenă cu menjiuJloo .,Juif".

~en()TocitiÎ aceşbia, cari reuşiseră să soape până

al -unei,

victimele zi lelor de mâine, deşi în lJIIujoTitatea

lor era u din aceia c:trj se d ·istinse ră î n rlizhoiu şi fuseseră de-

<-.orati cu inalte distinctii. N u le era permi s ca telefoneze, nu

puieuu că lători în

mclrouri decât in ultimul ' vagon şi erau obligati ca cel ma.~

târziu la orele s

Ei nu llveau-a"€ces În restaurante. cafenele, berarii şi nu le era permi.s sa treacă prin anllmi'te strazi; ei trebu ia u 55 se izoleze de restul popu latiei. Am mai indica t În uit cap itol , alte ma sur i înjositoare care s'au luat co n tra Evreilor şi cred. di repetaTea lor nu 8T

mai fi nece5llră.

Principalul era atu nci. ca noi fiind din această categorie

încă pentru scurt

vizatu,

timp.

Deabia il douu zi, ta orcl etO. am u"\'ut posibilitatea sti reş­ lahilim legăturilc cu Robert şi c u Eveline, Aşteptân d , Î n fata Marci Opcre, am constabat nemtii

se inst aJascrii

lor, chiar în inima orn.wlui : În col{ul străzilor 4. Se pt e mbrie

eu AVffilue de rOjJera se afla o baricadă de sârmă' ghimpată,

bine păzitU d e soldat i şi mitralier e.

formau des igur',

sellrll

srr fie acasă.

SI!

şLim a

ne feri

1\

n e deghiza.

şi

definitiv, cel putin -a,';ia credeau, în mcgalomia

A m mai de seope rit. pe acolo. sute de automobi le WH. şi

Wt

sosirea Evclinei şi după plecarea din locul ce pentru n oi era .<;ocotit nesigur.

ne,tam simtit in apele noastre decât dupu

astfel

("ă nu

Pr im a. ştire a fost dureroasă, I~rietcna noastră ne comunică Cu mama iui Robert fu sese

ei ne trim:Î-

Reseră imediat o scrisoare. sfătuindu-ne să. nu mai venim la Paris, Deci de l a bun început iluzii l e n oastre începură să se datine. lăsând l oc îndoelii şi unei justificate tem.eri . Am ex-

ridicată cu puti n e zile În

urmă. Mai a fiarăIll ca

123

,

J !l l r e puti n

ii sa l vati se a f lau

aduşi la Pa ris î n urma reccl1lul ui

şi ev reii-l'Om~nj ca r e a u f ost

d emers.

Şlir.ile acestea nu

prea

erau ' incurajatollre,

căci de

la

nemti le p u teai aştepta C<l revinu Î n ldtin i u l mo m ent.

Deve n iserum iarăşi n erăbdători şi dorooJTI ca ziua p lecă­

r ii 50 fie cât m ai aprollÎală.

] nfl"una d in acele zi le aflarăm la Co nsu lat di se fixase

p l ecarea defin itivă pentr u 10 Martie.

m enti ull oo specială pe pa-şapOHl'teie noast re, sp re

Tot <aco l o ,

se aplică

a

ne

feri

de neplăceri şi se Joclltiona ch i ar z i ua exactă a p lecării.

Ullimclc zi l e le-a m trăit ClI o nerăbdare şi nu n . e s im team uşurali deciH În orele de dJmineajă când ne aflam În sa la de aşteptare a Conslllalu lui . Acolo, s ocotea m n oi ne aflrull În siguranta aboslută, ca ni dieri În altă parte În Îfl>treaga Frantu. l-ntr'una din ace le z il e, ne-«lm Întâlnit cu ziaristul Pamf il Şeicnru, oore pro fifând de ocaz ia favorabilă de a vorbi cu

n oi. ne jiULI o micii clIvâut s l'c, di n oo:re mai u r mflloa:relc fraze:

pol

desp ri nd

"A sosit, În fine , ora eliberării Dvs. 55 D U vu inchip uiti

sufe ri ji. Toate