Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

Facultatea de Securitate și Apărare

SLSA 11

SISTEMUL POLITIC DIN UNGARIA

Disciplina: Sisteme Politice în Lumea Contemporană

Profesor Universitar: Dorel Bușe
Student: Dobrițoiu Róbert
 Cuprins

Abstract..................................................................................................................................2
Introducere............................................................................................................................2

Capitolul I - ISTORIA POLITICĂ A UNGARIEI.....................................................3

1.1 Dictatura Horthystă............................................................................................................3
1.2 Regimul Comunist din Ungaria..........................................................................................4

Capitolul II - SISTEMUL POLITIC DIN UNGARIA………………………..……5

2.1 Regimul Politic………………………………………………………………….………..5
2.2 Forma de Guvernământ……………………………………………………………….….5
2.3 Constituția Ungariei…………………………………………………………………........6
2.3.1 Modificări ale Constituției……………………………………………….……..6
2.4 Separarea Puterilor în Stat..................................................................................................7
2.4.1 Puterea Executivă................................................................................................7
2.4.2 Puterea Legislativă..............................................................................................8
2.4.3 Puterea Judecătorească........................................................................................9

Capitolul III – REPUBLICA UNGARIA ÎN 2023...................................................10

3.1 Șeful statului-președintele................................................................................................10
3.2 Partidele politice din Ungaria...........................................................................................10
3.3 Ungaria și UE...................................................................................................................11
3.4 Politica externă.................................................................................................................11

CONCLUZIE......................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................13

1
 Abstract

Ungaria ca și sistem politic este o republică parlamentară. Președintele având o formă

simbolică și reprezentativă, în timp ce puterea executivă este exercitată de Guvern condus de prim-
ministru. Atât președintele cât și prim- ministrul sunt aleși de Adunarea Națională. Puterea
legislativă este exercitată prin Adunarea Națională. Parlamentul ungar este alcătuită dintr-o singură
camera, Camera Reprezentanților. Puterea Judecătorească este exercitată prin Curia(Curtea
Supremă a Ungariei). Ungaria are un sistem de multipartid, ultimele alegeri parlamentare fiind
organizate în 8 aprilie 2018 care au fost câștigate de alianța Fidesz-KDNP, păstrându-și astfel
majoritatea în Adunarea Națională.

Introducere
Ungaria este o tară situată în centrul Europei. Țara este acoperită în mare parte de câmpie și
nu are ieșire la mare. Aceastaa devenit o Republică Parlamentară după cătederea regimului
comunist din 1989.

Denumirea oficială: Republica Ungară (Magyarország).

Capita și principalele orașe: Budapesta (capitala), Debrecen, Pécs, Győr, Miskolc,

Nyíregyháza.

Limbă oficială: limba maghiară (magyar), este singura limbă oficiala din Ungaria. Limba
maghiară este o limbă de origine fino-ungrică, neavând legătură cu limbile statelor vecine.
Maghiară este limba principală a 99% din populația tării existând minorități vorbitoare de germană
(jurul munților Mecsek), vorbitoare de slovacă ( lângă Békéscsaba) și vorbitoare de limba română (
în jurul regiunii Gyula).

Sărbătorii Naționale: Republica Ungară are trei sărbători naționale: Ziua Națională este
sărbătorită pe 20 august atunci când se crede că Regele Stefan I a întemeiat Regatul Ungar, o altă
sărbătaore importantă este 23 octombire când se sărbătorește Revoluția din 1956 și începuturile
luptei pentru libertate și data de 15 martie, când maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849 și
apariția parlamentului modern ungar.

2
 CAPITOLUL I. ISTORIA POLITICĂ A UNGARIEI
1.1 Dictatura Horthystă

După abdicarea lui Béla Kun și fugirea acestuia în Austria, Parlamentul Ungar îl alege pe
Miklós Hothy prin 131 de voturi din 141 ca regent la Ungariei. Horthy provenea dintr-o familie
aristrocrată, acesta a intrat în academia navală a Austro-Ungariei din Fiume (acum Rijeka, Croația)
la vârsta de 14 ani.1 Acesta s-a remarcat ca un comandat al forțelor navale în timpul Primului
Război Mondial, distrugând de nenumărate ori blocada Puterilor Antante în Marea Adriatică. Astfel
acesta a fost promovat Admiral al Flotei Austro-Ungare în 1918. După ce Horthy ajunge la putere,
fiind ales de Parlament printr-o majoritate de voturi, acesta l-a blocat pe regele Carol IV să-și
redobândească tronul Ungariei deși Parlamentul a votat revenirea la monarhie2. Înafară de blocarea
regelui Carol IV de a reveni în țară, Horthy nu se implică foarte mult în viața politică, lăsând
administrarea statului pe seama contelui Bethlen, numit de Horthy până în anul 1931. 3
Miklos Horthy va începe să se implice în viaţa politică în anii 30, odată cu ridicarea la
putere a lui Adolf Hitler. De altfel se spune că liderul maghiar nu-l simpatiza pe Hitler dar îi
susţinea „cruciada împotriva bolşevismului”. De altfel după Tratatul de la Trianon, vechiul regat
maghiar pierdus multe dintre teritoriile sale medievale iar tendinţele revanşarde au apărut imediat
după primul război mondial. De altfel Miklos Horthy era un conservator care a permis o legislaţie
anti-semită în Ungaria încă din perioada interbelică.4
Cu toate acestea se spune că Horthy nu era un adept al fascismului sau nazismului. Se
declara un simpatizant al nazismului doar pentru a se menţine la putere dar şi pentru a încerca să
obţină facil, prin influenţa armată şi politică a lui Hitler, teritorii din alte state. Astfel cu ocazia
primul dictat de la Viena din noiembrie 1938, Ungaria primea o parte din Slovacia şi mai apoi zona
subcarpatică. În cazul celui de-al doilea dictat de la Viena, şi cu girul fasciştilor italieni, la 30 august
1940, Ungaria primea Transilvania de nord-vest.5
După dezastrul de pe frontul de est dar şi după perspectiva înfrângerii Germaniei Naziste,
Horthy a încercat cu disperare să scape de aliatul său. Ungaria a suferit pierderi de peste 140.000 de
soldați pe frontul de est împotriva URSS-ului și acest lucru l-a dus la încercarea lui Horthy de a
scoate Ungaria din război dar nu a reușit ajungând ca țara să fie ocupată de Germania în martie
1944 și acesta a fost arestat și dus la castelul Hirscheberg din Germania unde a fost găsit și eliberat
de armata Aliata în 1945. Horthy și-a petrecut ultimii ani din viață în Estoril, Portugalia murind în
1957 după ce decizile lui au dus la moartea a mii de maghiari și distrugerea propriei țări. 6

1
Ungváry Krisztián, HOTHY MIKLÓS A KORMÁNYZÓ ÉS FELELŐSSÉGE 1920-1944, Editura Jaffa, Budapesta,
2020, p. 3.
2
Ibidem.
3
Zsolt Nagy, Great Expectations and Interwar Realities: Cultural Diplomacy in Horthy's Hungary, Editura CEU,
Budapesta, 2017, p. 14.
4
Ibidem.
5
Ungvárz Krisztián, op. cit., p. 8.
6
Ibidem, pp. 20-23.
3
 1.2 Regimul Comunist din Ungaria

După sfârșitul Celui De-Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică ocupă toate statele
Est Europene și instalează guverne marionetă în acestea. Ungaria nu a fost o excepție, dar în
primele faze ale sovietizării, Armata Roșie nu a fost implicată la fel de mult ca in celelalte state,
cum ar fi România. Acest luctru s-a schimbat după implementarea Planului Marshal, un plan de
ajutor economic al americanilor.7
În anii 1947-1949, comuniștii maghiari acaparează treptat toate pârghiile puterii, iar Ungaria
intră oficial în rândul democrațiilor populare în 1949 prin adoptarea unei noi Constituții. Eșecul
primilor ani de „democrație populară” a devenit evident chiar și în ochii comuniștilor, astfel că în
1953 reformistul Imre Nagy îl înlocuiește, cu avizul URSS, pe Mátyás Rákosi în funcția de premier,
cu următoarea misiune:„ridicarea nivelului de trai, a consumului și a salariilor;promovarea
decolectivizării, a investițiilor în agricultură și în industria ușoară, a întreprinderilor private
meșteșugărești;descentralizarea administrativă; participarea populară; liberalizarea
învățământului;respectarea legii; toleranța religioasă și amnistierea deținuților politici”. Programul
lui Nagy a fost, potrivit lui Rothschild, „cea mai acută și mai timpurie răsturnare a stalinismului
matur inițiată într-o democrație populară”. Reformele lui Nagy au fost însă considerate prea
avansate (în sens antisocialist), astfel că în 1955 acesta este eliminat de la conducere și înlocuit cu
docilul Ernő Gerő.8
Comuniștii conservatori care, în 1955, îl înlocuiesc pe Nagy, vor fi forțați să-l
readucă pe acesta la conducerea guvernului în toamna anului următor, în contextul unei revolte
populare absolut surprinzătoare. Ceea ce avea să intre în istorie drept Revoluția Ungară începe ca o
mișcare de susținere a mișcărilor anticomuniste din Polonia, dar se transformă rapid într-o revoltă
împotriva stalinismului. 9
Această idee avea să fie însă fatală, atât pentru Nagy personal, cât și Revoluției
Maghiare, ce avea să sfârșească zdrobită de tancurile sovietice. Dacă rușii ar fi fost, poate, dispuși
să accepte un plan de reforme care să liniștească populația, aceștia nu puteau accepta ieșirea
Ungariei din Tratatul de la Varșovia . În consecință, sovieticii au decis în cele din urmă că invazia
este singura măsură capabilă de a readuce Ungaria „pe calea cea bună”. Nagy a fost arestat (și
ulterior executat), iar revoluția înăbușită. Locul lui Imre Nagy a fost luat de fostul său colaborator,
devenit omul sovieticilor, János Kádár. Au urmat câțiva ani foarte duri, cu zeci de mii de arestări și
câteva sute de execuții, în care noul regim Kádár a luat toate măsurile necesare pentru supunerea
populației. 10
Timp de aproape 50 de ani, Ungaria a fost sub conducerea unui regim communist
care a dus la moarte a nenumărate vieți. Acest lucru s-a schimbat odată cu venirea la putere a lui
Gorbaciov în URSS, care a permis implementarea unor reforme mai democrate în statele Est
Europene. Acest lucru s-a încercat și in Ungaria dar pe data de 16 iunie 1989, peste 200.000 de
oameni se strâng pe străzile Budapestei. Acolo reprezentanți ai opoziției, printre care și Viktor
Orbán, se adresează mulțimii cu mesaje anti-comunsite. Astfel se ajunge la negocierea unor alegeri

7
***Comunismul Ungar și revoluția negociată, disponibil pe https://historia.ro/sectiune/general/comunismul-ungar-si-
revolutia-negociata-585941.html, (accesat pe 8 noiembrie 2023).
8
Ibidem.
9
Lászlo Kűrti, Youth and the state in Hungary : capitalism, communism and class, Editura Pluto Press, Londra, 2002,
p. 34.
10
Ibidem p. 35.
4
libere între elitele politice iar în primăvara anului 1990, Forumul Democratic Maghiar căștigă
primele alegeri libere în 50 de ani iar regimul comunist este înlocuit de unul democratic. 11

CAPITOLUL II. SISTEMUL POLITIC DIN UNGARIA

2.1 Regimul Politic

Regimul politic include ansamblul metodelor şi mijloacelor de conducere a societăţii,

ansamblu care priveşte atât raporturile dintre stat şi individ, cât şi modul în care statul dat asigură şi
garantează drepturile subiective. Din punct de vedere al regimului politic se disting două categorii de
state: state cu regimuri politice democratice şi state cu regimuri politice autocratice(totalitare). 12
Ungaria este o republică parlamentară cu un șef de guvern (primul ministru), care are putere
executivă și un șef de stat (președintele), ale cărui puteri sunt în principal de reprezentare. Ungaria
este împărțită în 19 județe, capitala Budapesta și 23 de orașe cu autoritate la nivel de județ 13

2.2 Formă de guvernământ

Forma de guvernământ este expresia exterioară a esenţei statului, determinată de structura şi

condiţia juridică ale organelor supreme ale puterii de stat. Este un sistem de formare a raporturilor
dintre conducătorul statului, organele supreme ale puterii legislative şi ale celei executive. 14
Republica parlamentară este fundamentată pe concepţia separării puterilor în stat. Această
formă de guvernământ se caracterizează prin următoarele aspecte:
– şeful statului este ales de către parlament;
– guvernul se formează în baza parlamentară şi poartă răspundere faţă de parlament;
– parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activităţii guvernului;
– parlamentul este ales de către popor prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat;
– parlamentul poate dizolva guvernul prin acordarea votului de neîncredere;
– atribuţiile şefului statului sunt exercitate, de regulă, de către guvern prin intermediul şefului
guvernului sau a ministrului, care contrasemnează actele şefului statului 15.

11
Dorel Bușe, Sisteme politice din Europa contemporană, Editura NAPOCA STAR, Cluj, 2006, p. 97.
12
***Statul, securitatea şi drepturile omului 2019, disponibil pe https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/98046, (accesat
pe 8 noiembrie 2023).
13
***Ungaria – profil de țară membră a UE| Uniunea Europeană , disponibil pe https://european-
union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/hungary_ro, (accesat pe 8 noiembrie 2023).
14
Alexandru Arseni (coord.), Dreptul constituţional comparat, Centrul editorial al USM, Chişinău 2003, p. 66.
15
Ibidem, p. 67.
5
 2.3 Constituția din Ungaria

Constituția reprezintă legea fundamentală în care sunt prevăzute principiile de bază ale
organizării statului.
În contextul tranziției de la comunism la capitalism, Ungaria a fost singura țară care nu a
adoptat o nouă Constituție, ci a operat modificări în textul celei existente; aceste modificări însă au
fost atât de numeroase și de consistente, încât, deși formal Constituția din 1949 a rămas în vigoare,
în fapt singurul articol nemodificat era doar cel care stabilea capitala statului în orașul Budapesta.
Invocând criza morală, economică și politică din țară și beneficiind de o majoritate de două treimi
în Parlament, Guvernul condus de Prim-ministrul Viktor Orbán a promovat adoptarea unei noi Legi
fundamentale, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2012 și a fost revizuită în 2013. Lipsa de
transparență în procedura de adoptare a generat critici din partea Comisiei de la Veneția..16
Prima Constituție a Republicii Ungaria a fost adoptată în martie 1848 având ca sursă de
inspirație modelul german. Prevedea o singură țară cu o singură națiune și o singură limbă. De
asemenea, prevedea la art.7 încorporarea Transilvaniei la Ungaria și stabilea măsuri drastice față de
cei care îndrăzneau să vorbească „împotriva perfectei unități a națiunii maghiare”. 17
În ceea ce privește istoria Constituției maghiare, după încheierea tratatelor de pace de la
Versailles și Trianon, Austria adoptă o Constituție scrisă în 1920, în vreme ce Ungaria nu,
rămânând fidelă unor cutume de factură monarhică şi prevederi temporare de natură legislativă.
Între cele două războaie mondiale există dezbateri asupra unei reforme constituționale, dar
adoptarea unei Constituții în forma unui unic document juridic nu constituie o prioritate. În 1945,
Ungaria devine republică și adoptă o primă Constituție în 1946, înlocuită la scurt timp de o a doua,
inspirată de Constituția URSS din 1936. 18
Ungaria este o republică parlamentară în care puterea este exercitată de popor prin
intermediul organelor alese și doar excepțional în mod direct. Conform art. C alin. (1) din
Constituția Ungariei, funcționarea statului ungar are la bază separația puterilor în stat.19 Conform
Constituției, puterea în stat este formată din: puterea executivă (Guvern și Președinte), puterea
legislativă (Adunarea Națională) și puterea judecătorească (Curtea Supremă a Ungariei -Curia).

2.3.1 Modificări ale Constituției

Principalele amendamente aduse Constituției Ungariei, aceasta fiind a cincea modificare a
legii fundamentale după intrarea în vigoare pe 1 ianuarie 2012 sunt:
- Familia: familia reprezintă entitatea formată prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, cu
sau fără copil. 20

16
Elena Simia Tănăsescu, Constituția Ungariei, p. 3.
17
Ferenc Hőrcher;Thomas Lorman, A HISTORY OF THE HUNGARIAN CONSTITUTION Law, Government and
Political Culture in Central Europe, Editura I.B TAURIS, Londra, 2019, p. 109.
18
Elena Simia Tănăsescu, op.cit., p. 3.
19
Ibidem, p. 4.
20
Ibidem. p. 15.
6
 - Educația superioară: amendamentul introduce în Constituție contractele cu studenții, care,
dacă beneficiază de locuri subvenționate de stat, trebuie să rămână în Ungaria după
obținerea diplomei. 21
- Religii: Parlamentul, nu justiția, are sarcina recunoașterii sau nu a religiilor. 22
- Alegeri: campania electorală va fi scurtată și limitată doar la televiziunile publice, finanțate
din bugetul de stat, gestionat de Guvern.23

Acestea sunt doar câteva exemple din noile modificări aduse Constituției Ungare din 1
ianuarie, 2012. Amendamentele au fost adoptate cu 265 de voturi pentru, 11 împotrivă și 33 de
abțineri. Aceste modificări au dus la cotroverse puternice în cadrul Uniunii Europene, aceasta
atrăgând atenția Ungariei că planul de modificare a Constituției riscă să încalce principiile statului
de drept. Criticii susțin că Guvernul conservator ungar încearcă, prin modificarea Constituției, să
intensifice controlul asupra unor instituții-cheie: Banca centrală, Curtea constituțională și structurile
care monitorizează mass-media. 24

2.4 Separarea Puterilor în Stat

În anul 1990, Republica Ungaria a luat naștere. Acest lucru a dus la numeroase modificări în
Constituție cu scopul de a democratiza țara. Una dintre cele mai importate modificări ale
Constituției a fost indtroducerea separării puterilor în stat prin: puterea executivă (Guvern și
Presedinte), puterea legislativă (Adunarea Națională) și puterea judecătorească (Curia).

2.4.1 Puterea Executivă

Șeful guvernului este Viktor Orbán, acesta deține funcția de prim-ministru în perioada 1998-
2002 și din 2010-până în pezent.25
Guvernul ungar reprezintă organul central al puterii executive şi este responsabil politic în
faţa Adunării Naţionale. Din componența sa fac parte Prim-ministrul și miniștrii. Prim-ministrul
este ales de Adunarea Națională la propunerea Președintelui Republicii. Acesta trebuie să obțină
mai mult de jumătate din voturile membrilor Adunării Naționale. Membrii Guvernului sunt aleși de
către Președinte la propunerea Prim-ministrului, aceștia depunându-și jurământul în fața Adunării
Naționale. Membrii Guvernului pot participa la ședințele Adunării Naționale și pot fi obligați în
acest sens.26

21
Ibidem. p. 22.
22
Ibidem. p. 10.
23
Ibidem. p. 25.
24
***Principalele modificări aduse Constituției Ungariei, disponibil pe
https://www.gandul.ro/international/principalele-modificari-aduse-constitutiei-ungariei-10660640, (accesat pe 8
noiembrie 2023).
25
Paul Lendvai, Ungaria lui Orbán, Editura POLIROM, Iași, 2016, p. 222.
26
Elena Simia Tănăsescu, op. cit., p. 6.
7
 2.4.2 Puterea Legislativă

Adunarea Națională a Ungariei are 199 de deputați, dintre care 106 se aleg prin vot majoritar
cu un singur tur în circumscripții uninominale și 93 care se aleg prin scrutin proporțional de listă
într-o singură circumscripție națională. 27
Fiecare alegător rezident în Ungaria are două voturi pentru Adunarea Națională, unul pentru
circumscripția uninominală și celălalt pentru lista națională. Alegătorii din străintate pot vota doar
pentru lista națională. De asemenea, alegătorii pot vota pentru listele minoritățile naționale care-și
trimit în parlament avocații fără drept de vot. În total sunt 13 minorități recunoscute în Ungaria,
dintre care 12 au avut avocați parlamentari desemnați la alegerile din 2018. Minoritatea românească
îl are ca reprezentant pe Traian Cresta, liderul autoguvernării românilor din Ungaria și vice-primar
al orașului Battonya. 28
Atribuțiile Adunării Naționale sunt expres prevăzute în Constituție: adoptă și modifică
Legea fundamentală a Ungariei, adoptă alte categorii de legi, adoptă bugetul de stat şi aprobă
punerea în aplicare a acestuia, autorizează exprimarea consimțământului pentru asumarea obligației
de respectare a tratatelor internaționale care țin de sfera de competență și de atribuțiile sale, alege
Președintele Republicii, membrii şi Preşedintele Curţii Constituţionale, Președintele Curia,
Președintele Oficiului Național pentru Sistemul Judiciar, Procurorul General, Comisarul pentru
Drepturile Fundamentale şi adjuncţii acestuia, precum şi preşedintele Biroului Naţional de Audit, îl
alege pe Prim-ministru şi ia decizii cu privire la orice aspect legat de încrederea în Guvern, dizolvă
organismele reprezentative a căror funcționare se află în conflict cu Legea fundamental, decide cu
privire la declararea stării de război şi la încheierea păcii, ia decizii cu privire la ordinile juridice
speciale sau cu privire la participarea la operațiuni militare; acordă grațieri generale, exercită și alte
funcții și prerogative stabilite prin Legea fundamentală sau printr-o lege. 29
Adunarea Națională adoptă legi cardinale, pentru care este necesară o majoritate de două
treimi din numărul parlamentarilor prezenți, și legi obișnuite, pentru care este suficientă majoritatea
simplă a parlamentarilor.30
O cincime din numărul membrilor Adunării Naționale poate adopta o moțiune de cenzură
constructivă, în urma căreia Prim-ministrul este demis și înlocuit cu persoana propusă de
parlamentari în chiar textul respectivei moțiuni dacă aceasta întrunește mai mult de jumătate din
voturile membrilor Adunării Naționale. 31
Ungaria fiind o Republică Parlamentară, cea mai importană instiție din sistemul politic
ungar este Parlamentul (Adunarea Națională), prin această instituție se formează Guvernul, este ales
președintele țări și este format Curia (Curtea Supremă a Ungariei).

27
***Cum este ales parlamentul Ungariei în alegerile din 3 aprilie, disponibil pe https://www.g4media.ro/cum-este-
ales-parlamentul-ungariei-in-alegerile-din-3-aprilie-doua-voturi-si-reprezentare-separata-majoritar-uninominala-si-
proportionala-de-lista.html, (accesat pe 9 noiembrie 2023).
28
Ibidem.
29
Elena Simia Tănăsescu, op. cit., p. 4.
30
Ibidem.
31
Ibidem.
8
 2.4.3 Puterea Judecătorescă

În conformitate cu Constituția, funcționarea statului maghiar se bazează pe principiul

repartizării puterilor: sarcina dispensării justiției revine instanțelor. Instanțele de judecată pronunță
hotărâri în cauzele de drept penal și civil, privind legalitatea hotărârilor administrației publice, cu
privire la coliziunea decretelor administrației publice locale și a altor legi care se situează mai sus în
ierarhia instrumentelor juridice și cu privire la anularea acestora, la constatarea eșecului guvernul să
adopte decrete atunci când sunt obligați de lege să facă acest lucru și în alte cazuri prevăzute de
lege. 32
Organizarea judiciară este unul dintre pilonii de bază ai statului de drept maghiar. În prezent,
există 158 de instanțe într-o ierarhie pe patru niveluri: instanțe districtuale, tribunale administrative
și de muncă, tribunale regionale, curți regionale de apel și Curia. 33
Judecătorii sunt independenți, nu pot fi membri ai niciunui partid politic și nu se pot implica
în activități cu caracter politic. Ei sunt numiţi în funcție de Președintele Republicii și pot fi revocați
din funcție numai pentru motivele și în conformitate cu procedurile prevăzute prin lege. Pot fi
numiți în această funcție doar persoanele care au împlinit vârsta de 30 de ani. Activitatea
judecătorilor este reglementată printr-o lege cardinală. Președintele Republicii îi numește în funcția
de judecător de profesie.34
Preşedintele Curia este ales dintre judecători de către Adunarea Națională pentru o perioadă
de nouă ani, la propunerea Președintelui Republicii. Preşedintele Curia este ales pe baza voturilor a
două treimi din membrii Adunării Naționale 35

32
***Hungarian Judicial System, disponibil pe https://birosag.hu/en/hungarian-judicial-system, (accesat pe 9 noiembrie
2023).
33
Ibidem.
34
Elena Simia Tănăsescu, op. cit., p. 6.
35
Ibidem.
9
CAPITOLUL III. REPUBLICA UNGARIA ÎN 2023
3.1 Șeful statului-președintele

Şeful statului ungar este Președintele Republicii, care întruchipează unitatea naţiunii şi este
apărătorul funcţionării democratice a organizării de stat 36
La 10 martie 2022, Parlamentul Ungariei a ales un nou Președinte al Republicii pe Katalin
Novák, prima femeie președinte a Ungariei. Parlamentul a decis prin vot secret asupra persoanei
noului șef al statului, iar după anunțarea rezultatului final, președintele ales a depus jurământul de
credință. Președintele Republicii este ales de Parlament pentru cinci ani. Katalin Novák a preluat
funcția pe 10 mai 2022.37
Katalin Novak, în vârstă de 44 de ani, este mamă a trei copii. Are studii economice, de drept
şi administraţie publică, în Ungaria şi Franţa. A trăit în SUA, Franţa şi Germania şi vorbeşte
engleza, franceza, germana şi spaniola 38.
Președintele Republicii este Comandantul Suprem al Forțelor Armate de Apărare ale
Ungariei. Președintele Republicii: reprezintă Ungaria, poate participa la ședințele Adunării
Naționale și se poate adresa în cadrul acestora, poate iniția legi, poate iniția referendumuri
naţionale, ia decizii cu privire la ordinea juridică special, convocă ședința de constituire a Adunării
Naționale, poate dizolva Adunarea Naţională, numeşte judecătorii de profesie şi Președintele
Consiliului pentru Buget, îl confirmă în funcție pe Preşedintele Academiei Ungare de Ştiinţe şi pe
Președintele Academiei Ungare de Artă.39

3.2 Partidele politice din Ungaria

Conform Constituției, Ungaria are un system de pluripartidism, adică în sistemul politic

maghiar sunt prezente mai multe partide politice cu diferite viziuni politice.
Cele mai importante partide politice din Ungaria sunt: FIDESZ (Partidul Conservator),
MSZP (Partidul Socialist), DK (Partidul Social Liberal), Momentum (Partidul Liberal), KDNP
(Partidul Creștin Democrat) și Párbeszéd (Partidul Verde).40
Conform ultimelor alegeri parlamentare din data de 3 aprilie 2022, cel mai influent și
puternic partid din Ungaria este Partidul Conservator (FIDESZ). Președintele partidului este însăși
Viktor Orbán, care este și prim-minsitrul Ungariei. Acesta împreună cu partidul său dețin aprope un
monopol de putere în Ungarie de câteva deceni. La alegerile parlamentare din 2022, alianța dintre
partidul lui Orbán( FIDESZ) și Partidul Creștin Democrat( KDNP), a ieșit căștigătaore cu

36
Elena Simia Tănăsescu, op. cit., p. 32.
37
***MS. KATALIN NOVÁK BECAME THE FISRT FEMALE PRESIDENT OF HUNGARY, disponibil pe
https://delhi.mfa.gov.hu/eng/news/magyarorszag-toertenetenek-elso-noi-koeztarsasagi-elnoeke-lett-novak-katalin,
(accesat pe 9 noiembrie 2023).
38
*** Katalin Novak, noua președintă a Ungariei, și-a preluat funcția, disponibil pe
https://www.digi24.ro/stiri/externe/katalin-novak-noua-presedinta-a-ungariei-si-a-preluat-functia-unde-va-face-prima-
vizita-externa-1939633, (accesat pe 9 noiembrie 2023).
39
Elena Simia Tănăsescu, op. cit., p. 33.
40
Robert Csehi, The Politics of Populism in Hungary, Editura Routledge Taylor & Francis Group, Londra, 2022, p. 13.
10
aproximativ 53.96% din voturi41, zdropind astfel opoziția care a luat numai 34,85% din voturi,
insuficiente pentru al îndepărta pe Orbán de la putere.42

3.3 Ungaria și UE

Ungaria este membră a Uniunii Europene din anul 2004. În momentul de fața Ungaria are 21
de deputați în Parlamentul Uniunii Europene. 43
Ungaria ar trebui ca din 2024 să preia funcția de președinție din UE, dar acest lucru este
puternic atacată de restul țarilor din Uniunea Europeană, care cred ca guvernul lui Orbán impune
politici anti-europene și este prea apropiată de regimul lui Putin din Kremlin. Din cauza asta,
europarlamentarii au aprobat o rezoluție prin care își afirmă ezitările față de Ungaria și de
potențialul guvernului de la Budapesta de a conduce Consiliul European în 2024. Votul a trecut cu
442 de voturi pentru, 144 împotrivă și 33 e abțineri.44

3.4 Politica externă

Ungaria este membră în: Organizația Națiunilo Unite (decembrie 1955), Uniunea Europeană
(1 mai 2004), NATO (12 martie 1999), OCDE (7 mai 1996).
Politica externa a Ungariei este concentrată pe interesele naționale, lucru sprijinit de
guvernul conservator a lui Viktor Orbán. Ministrul de Externe Peter Szijjarto, a declarant la
conferința anuală a diplomaților ungari „nu va ceda niciunei presiuni internaţionale” şi „va continua
să se concentreze pe interesele naţionale’’, referindu-se la războiul din Ucraina, Ungaria refuzând să
participle în orice fel la războiul dintre Rusia și Ucraina în ciuda presiunilor celorlate state. 45

41
***Rezultatul Alegerilor Europene, disponibil pe https://www.europarl.europa.eu/election-results-2019/ro/rezultate-
nationale/ungaria/2019-2024/, (accesat pe 9 noiembrie 2023).
42
***Rezultate parțiale la alegerile din Ungaria, disponibil pe https://www.digi24.ro/stiri/externe/primele-rezultate-
partiale-la-alegerile-din-ungaria-orban-conduce-dupa-numararea-a-23-din-voturi-1893181, (accesat pe 9 noiembrie
2023).
43
Dan Duganciu, Enciclopedia Relațiilor Internaționale, Editura RAO, București, 2017,pp 535-537.
44
*** Ungaria nu poate îndeplini funcțiile președinției UE în 2024, a decis Parlamentul European, disponibil pe
https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-european-rezolutie-ungaria-presedintia-ue-2024/32436965.html,
(accesat pe 9 noiembrie 2023).
45
Klaus Dodds, Războaie De Graniță, Editura LITERA, București, volum II, 2022, p. 43.
11
 CONCLUZIE

Republica Ungaria, este o republică parlamentară cu o istorie politică asemănătoare

celorlalte state din Europa de Est. În prezent Ungaria este una dintre cele mai conzervatorare țări
din Europa, prim-ministrul Viktor Orbán păstrându-și puterea de la căderea comunismului în 1989
până în prezent. În continuare, Ungaria promovează o politică națională refuzând să se pliască pe
politica Uniunii Europene și aces lucru va rămâne așa până la îndepărtarea puterii conservatoare din
țară.

12
 BIBLIOGRAFIE

ARSENI, Alexandru (coord.), Dreptul constituţional comparat, Centrul editorial al USM, Chişinău
2003.
BUȘE, Dorel, Sisteme politice din Europa contemporană, Editura NAPOCA STAR, Cluj, 2006.
CSEHI, Robert, The Politics of Populism in Hungary, Editura Routledge Taylor & Francis Group,
Londra, 2022.
DODDS, Klaus, Războaie De Graniță, Editura LITERA, București, volum II,2022.
DUNGACIU, Dan, Enciclopedia Relațiilor Internaționale, Editura RAO, București, 2017.
HŐRCHER, Ferenc; LORMAN, Thomas, A HISTORY OF THE HUNGARIAN CONSTITUTION
Law, Government and Political Culture in Central Europe, Editura I.B TAURIS, Londra, 2019.
KŰRTI, Lászlo, Youth and the state in Hungary : capitalism, communism and class, Editura Pluto
Press, Londra, 2002.
LENDVAI, Paul, Ungaria lui Orbán, Editura POLIROM, Iași, 2016.
NAGY, Zsolt, Great Expectations and Interwar Realities: Cultural Diplomacy in Horthy's
Hungary, Editura CEU, Budapesta, 2017.
TĂNĂSESCU, Elena, Simia, Constituția Ungariei.UNGVÁRY, Krisztián, HOTHY MIKLÓS A
KORMÁNYZÓ ÉS FELELŐSSÉGE 1920-1944, Editura Jaffa, Budapesta, 2020.

SURSE WEB
https://www.europarl.europa.eu/election-results-2019/ro/rezultate-nationale/ungaria/2019
2024
https://www.digi24.ro/stiri/externe/primele-rezultate-partiale-la-alegerile-din-ungaria-orban-
conduce-dupa-numararea-a-23-din-voturi-1893181,
https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-european-rezolutie-ungaria-presedintia-ue-
2024/32436965.html,
https://delhi.mfa.gov.hu/eng/news/magyarorszag-toertenetenek-elso-noi-koeztarsasagi-
elnoeke-lett-novak-katalin
https://www.digi24.ro/stiri/externe/katalin-novak-noua-presedinta-a-ungariei-si-a-preluat-
functia-unde-va-face-prima-vizita-externa-1939633
https://birosag.hu/en/hungarian-judicial-system
https://www.g4media.ro/cum-este-ales-parlamentul-ungariei-in-alegerile-din-3-aprilie-doua-
voturi-si-reprezentare-separata-majoritar-uninominala-si-proportionala-de-lista.html
https://www.gandul.ro/international/principalele-modificari-aduse-constitutiei-ungariei-
10660640,
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/98046

13
14
15