Geneza diplomaiei a fost determinat de necesitatea reglementrii conflictelor ntre formaiunile protostatale. n secolul XIV-VI .e.n.

cele mai importante contacte diplomatice s-au realizat n orientul mijlociu incluznd asemenea state ca Egiptul, Asiria, Regatul Hitit, Mesopotamia.
1.

Activitile diplomatice din aceast perioad snt reflectate n documentele din bibliotecile din Tel-Ahmarna i Alexandria, care au fost descoperite n secolul XIX. Aciunile diplomatice din perioada vizat cuprindeau urmtoarele : 1. ncheierea cstoriilor pentru iniierea sau consolidarea alianelor interstatale; 2. Acordarea plilor pentru meninerea relaiilor amicale, cu ct volumul plilor n aur, tehnic militar, animale de traciune, cereale sau for uman erau mai mari, cu att relaiile dintre pri erau considerate a fi mai amicale; 3. Acordarea plilor ca reparaii de rzboi. n biblioteca de la Tel-Ahmarna(Liban) a fost descoperit un tratat, care este considerat a fi primul n istoria diplomaiei universale, el dateaz cu 1276 .e.n. i a fost semnat de ctre regele Egiptului Ramses II i regele Hitit Hatussil III. Acesta este un tratat bilateral de amiciie, care vizeaz perfectarea unei aliane de securitate n sensul c insecuritatea unei pri este considerat a fi echivalent cu securitatea celeilalte. Tratatul conine de asemenea formule protocolare de nalt consideraie, fapt care arat c relaiile dintre pari erau amicale, ordine confirmat de puterea semnului egalitii ntre zeitile supreme ale prilor. Prin urmare, n orientul antic snt atestate mai multe contacte diplomatice, ns ele erau sporadice i se realizau cu precdere prin corespondena diplomatic, diplomaia era utilizat mai mult pentru solicitri n special de pli, dar i pentru informare referitor la inteniile altor pri. Totui diplomaia rmne un mijloc secundar de exercitare a politicii externe, cednd ntitatea n faa rzboiului.