Introducere

Cuvinte cheie: geopolitică, geostrategie, securitate regională, militarizare.

Rezumat: Lucrarea de față e compusă din patru capitole și mai multe subcapitole. De asemenea
există o introducere, concluzii generale, bibliografie, webografie și anexe. În acest studiu este
analizată geopolitica și geostrategia Mării Negre în secolul XXI, menționând principalii actori
implicați în chestiunea Mării Negre, aceștia fiind Rusia, Turcia, SUA, NATO și cu o implicare
mai minoră a României, Ucrainei, Georgiei. De asemenea au fost menționați factorii care au
condiționat interesul acestora față de Marea Neagră și conflictele cu care se confruntă cea din
urmă.

Drept surse în realizarea lucrării respective am consultat articole de presă în format electronic
care analizează importanța strategică a Mării Negre la etapa actuală, acestea fiind: Juridice,
Contributors, Rumania Military, Academia etc., dar și literatură de specialitate care abordează
această tematica și în special autori cum ar fi: Nicolae Mocanu, Gheorghe I. Brătianu etc. O
importantă sursă pe care ne-am sprijinit constituie revista științifică Geopolitica. În egală măsură,
pentru realizarea cercetării de față, am parcurs și examinat suporturile de curs ale profesorilor
universitari Florin Pintescu și Sandache Cristian.

Pentru o bună cercetare am stabilit mai întâi obiectivele, acestea fiind:

- Să definim conceptele de geopolitică, geostrategie;
- Să delimităm și înțelegem rolul geostrategic al zona Mării Negre și riscurile cărora se supune
aceasta (conflictele din zonă);
- Să identificăm actorii strategici și măsurile înaintate de aceștia privind soluționarea conflictelor
ce vizează regiunea Mării Negre.

În cadrul acestui studiu am folosit mai multe metode de cercetare și anume: observația
științifică; analiza conceptuală prin intermediul căreia am definit noțiunile cheie ale subiectului
de studiu; comparația mai multor actori cointeresați de geostrategia Mării Negre; argumentarea
și critica chestiunii Mării Negre; sinteza informațiilor și concluziile.

Pentru a pătrunde mai bine în esența lucrării, vom prezenta pe scurt esența fiecărui capitol:
I. Noțiuni teoretice despre geopolitică și geostrategie: Am prezentat în linii generale conceptul
de geopolitică în paralel cu cel de geostrategie.
II. Scurt istoric despre Marea Neagră: Am desfășurat istoria Mării Negre, în special a
dominației asupra acesteia, din Antichitate până prin prezent, ilustrând toate etapele prin care a

1
trecut, fiind sub dominație mongolă, turcească, rusească și nu doar.
III. Aspecte privind geopolitica diverșilor actori în privința Mării Negre: Acest capitol este
mai vast, incluzând 5 subcapitole, după cum urmează: Factorii geostrategici care au condiționat
interesul față de Marea Neagră; Aspecte privind geopolitica României în Marea Neagră;
Interesele geopolitice ale Rusiei în zona bazinului Mării Negre; Aspectele geostrategice ale
Turciei și colaborarea cu Rusia; Interesele strategice ale SUA. După cum deducem din titlurile
subcapitolelor, acest capitol tratează importanța Mării Negre, fiind ilustrați factorii geostrategici
care au condiționat interesul unor anumiți actori față de această zonă, aceștia fiind: România,
Rusia, Turcia, SUA.
IV. Riscurile geopolitice și principalii actori implicați în asigurarea securității Mării
Negre: Am prezentat principalele conflicte și riscuri din zona pontică, menționând actorii
internaționali care tind să le rezolve.

2
CAPITOLUL I. Noțiuni teoretice despre geopolitică

Termenul de geopolitică a fost introdus pentru prima oară de către Rudolf Kjellen în 1899,
creând o serie de polemici și confuzii în ceea ce privește cele două discipline: geografia și
politica. Totuși, termenul de geopolitică era mai mult legat de domeniul relațiilor internaționale
decât de geografia sau politica propriu-zisă. Această asociere a fost făcută de către OSullivan în
1960. Dacă să definim acest termen din punct de vedere politic, geopolitica descrie relațiile de
rivalitate pe un model spațial Est-Vest, spre deosebire de imperialism care se bazează pe un
model de dominare Nord-Sud (dominarea centrului de către periferie). Astfel, deducem că
geopolitica este axată mai mult pe fenomene în care principalii actori sunt statele, ce se comportă
ca entități politice, după cum spunea Levi în 1991.1
Ca fenomen obiectiv în câmpul relaţiilor internaţionale, geopolitica s-a manifestat, cel puţin
de când un stat (un actor al relaţiilor internaţionale), în evoluţia umanităţii, a avut forţa şi
capacitatea de a-şi impune suveranitatea sau controlul şi în alt spaţiu decât cel pe care s-a
constituit ca entitate politică de sine stătătoare. Geopolitica, prin metodele sale de analiză, ne
răspunde la mai multe întrebări care scot în evidență rivalitatea și neînțelegerea dintre mai mulți
actori, cum ar fi : ,,de ce” un actor intră în raporturi de rivalitate într-un spaţiu geografic și
de ce îşi manifestă dezinteresul pentru altul? În ceea ce privește geostrategia, în această situație,
ea va răspunde întotdeauna la întrebarea „prin ce” mijloace actorul îşi poate realiza interesul în
acel spaţiu. La etapa actuală există un amalgam de strategii, atât de ordin militar, cât și
economic, imagologic sau diplomatic. 2

CAPITOLUL II. Scurt istoric despre Marea Neagră

Marea Neagră, fiind o importantă zonă de tranziţie şi de răscruce între Europa şi Asia, a
devenit un subiect important de analiză şi interes geopolitic. Ea reprezintă o intersecție a marilor
căi de tranzit intercontinental dintre Marea Mediterană, Orientul Apropiat și Mijlociu. Totuși,
este vorba de o mare aproape închisă care comunică cu Mediterana numai prin strâmtorile
Bosfor şi Dardanele. Cu toate acestea, ea a căpătat numele de placă turnantă a marelui trafic şi a
schimburilor internaţionale datorită fluviilor care se varsă în Marea Neagră, pe de-o parte, dar şi

1
Mocanu, Nicolae, Marin Ion, Hlihor, Constantin, Interferențe geopolitice și geoculturale în bazinul Mării Negre,
Editura Universității din București, București, 2005, p. 11
2
Sandache, Cristian, Suport de curs. Geopolitică și geostrategie, disponibil pe
http://www.umk.ro/images/documente/rise/suporturi_de_curs/geopol_geostrat.pdf, consultat la 15.12.2017,
România
3
datorită drumurilor comerciale care ajung în porturile ei, pe de altă parte.3
Totuși, fiind sub dominația mai multor popoare, fiecare i-a dat nume diferit. Romanii au
accentuat cuvântul pontus, dându-i numele de Pontul Euxin, care caracterizează marea în
general. În secolul al XIII-lea a apărut sensul primitiv al numelui Mării Negre, acesta fiind Kara
Deniz, care reprezenta modul în care popoarele turco-tătare au înţeles să denumească marea ale
cărei ţărmuri le stăpâneau. Occidentalii au ajuns la Marea Neagră după cuceririle mongole și au
denumit-o Mare Majus (Marea cea mai mare). După secolul al XIV-lea se revine, însă, la sensul
de culoare şi în izvoarele occidentale specifice epocii moderne, Kara Deniz devine Marea
Neagră.4
În ceea ce privește hegemoniile asupra Mării Negre, cunoaștem că ea a fost marea
cimerienilor, mare grecească, a devenit lac turcesc, apoi lac rusesc.5 Însă aceste nu sunt toate
popoarele care au pus stăpânire pe bazinul pontic. În Evul Mediu, Marea Neagră a fost supusă
dominației Bizanţului. După o perioadă de relativă înflorire şi prosperitate, invaziile nomazilor
au dus la închiderea drumurilor comerciale şi la instaurarea anarhiei pe litoralul Mării Negre. În
sec. al XIII-lea, armatele lui Ginghis Han au supus întreaga Asie, din China până la Dunăre.
Imperiul mongol a acordat protecţie negustorilor italieni şi astfel comerţul în zona Mării Negre a
devenit prosper datorită negustorilor veneţieni şi genovezi. În sec. al XV-lea, Imperiul Otoman
şi-a extins stăpânirea asupra ţărmurilor Mării Negre și aceasta a devenit timp de trei secole un
„lac turcesc”. Secolul al XVII-lea marchează încetarea monopolului turcesc la Marea Neagră,
prin Pacea de la Karlowitz din 29 ianuarie 1699, pace prin care Imperiul Ţarist obţinea accesul
maritim pentru navele sale de comerţ prin Marea Neagră. Următoarea etapă este marcată de
Tratatul de la Adrianopol, care prevedea în art. 7 trecerea liberă şi deschisă a navelor comerciale
aparţinând puterilor care se află în stare de pace cu Sublima Poartă. Ultimul acord internaţional
care reglementează navigaţia în Marea Neagră este Convenţia de la Montreux, care
reglementează condițiile de acces în Marea Neagră, acces care se poate face numai prin
strâmtorile Bosfor și Dardanele (art. 1. Vezi Anexa nr. 1), strâmtori care fac legătura între Marea
Mediterană și Marea Neagră și sunt controlate de Turcia. 6

3
Lefter, Alina, Marea Neagră: aspecte de drept și geopolitică, disponibil pe https://www.juridice.ro/511624/marea-
neagra-aspecte-de-drept-si-geopolitica.html#_ftn6, publicat la 18.05.2017, consultat la 15.12.2017, România
4
Brătianu, Gheorghe I., Marea Neagră: de la origini până la cucerirea otomană, Polirom, Iași, 1999, p. 71
5
Romania breaking news, Marea Neagră- geopolitică și strategie la început de secolul XXI, disponibilă pe
https://romaniabreakingnews.ro/marea-neagra-geopolitica-si-strategie-la-inceput-de-secol-xxi/, publicată la
15.05.2015, consultată la 20.12.2017, România
6
Lefter, op. cit.
4
CAPITOLUL III. Aspecte privind geopolitica diverșilor actori în privința
Mării Negre

3.1 Factorii geostrategici care au condiționat interesul față de Marea Neagră

Încă din cele mai vechi timpuri, Marea Neagră şi-a demonstrat importanţa sa geopolitică, prin
intermediul locului deţinut în cadrul comerţului mondial. Marea nu are importanţă geopolitică
doar prin prisma uscaturilor pe care le uneşte. Marea reprezintă în sine un spațiu de profundă
instabilitate geopolitică, de conflict ce împinge la hegemonie. Raportul de forţe dintre puterile
maritime a fost întotdeauna instabil, până la punctul de a genera numeroase faze de monopol al
controlului mărilor. Astfel, problema accesului la mare rămâne a fi una geopolitică fundamentală
pentru numeroase state. 7
Studiul istoriei universale demonstrează că accesul la mediul maritim a favorizat din cele mai
vechi timpuri prosperitatea economică şi expansiunea politico-militară, economico-comercială şi
culturală a unor state aparţinând unor meridiane geografice şi de civilizaţie diferite. Astfel, țările
care aveau acces la mare se bucurau de numeroase avantaje economico-comerciale şi strategice
în rândul cărora se plasează şi România, bucurându-se mai mult sau mai puțin de privilegiile
amplasării sale geografice. 8
România s-a arătat de la început entuziasmată de idea Turciei de a crea o zonă de cooperare
economică între țările riverane ale Mării Negre, găsindu-se între situație geografică unică pentru
realizarea unei zone de cooperare pontico-danubiană, motiv pentru care acest proiect stârnește un
interes particular. Totuși, pe lângă partenerii acestei piețe comune se numără și Federația Rusă,
prezența căreia este judecată, ținând cont de potențialul economic și militar al acesteia și
extinderea geografică până la Pacific.9
Pornind de la aspectele generale, importanța geostrategică absolută a Mării Negre este
conferită de o serie de realități obiective, unele dintre ele urmează să fie expuse în cele ce
urmează:
1. Prezența „jucătorilor geostrategici” riverani în această zonă (Rusia şi Turcia);
2. Revenirea ofensivă a Rusiei în mai 2014 în zona Mării Negre, prin anexarea Crimeii din
Ucraina;

7
Sandache, op. cit.
8
Pintescu, Florin, România și Marea Neagră: considerații geoistorice, geoeconomice și geostrategice în Revista
Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale Nr. 3(33), Chișinău, 2014, disponibilă pe
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Romania%20si%20Marea%20Neagra%20consideratii%20geoistorice
%20geoeconomice%20si%20geostrategice.pdf , consultată la 20.12.2017, România
9
Planche, Anne, Cemoti, Cahiers d'Études sur la Méditerranée Orientale et le monde Turco-Iranien, nr. 15, 1993,
pp. 121-122, disponibil pe http://www.persee.fr/doc/cemot_0764-
9878_1993_num_15_1_1035?q=mer%20noire%20geopolitique, consultat la 21.12.2017, România
5
 3. Marea Neagră- un adevărat pivot al geostrategiei internaţionale din secolul XXI.
În viziunea lui Gheorghe Văduva: ,,spaţiul pontic joacă rolul de sinapsă strategică”, 10 având
în vedere că aici se întâlnesc şi se optimizează toate marile culoare strategie europene, asiatice şi
eurasiatice, Marea Neagră fiind:
- graniţa de vest pentru Caucaz unde, la etapa actuală, există numeroase conflicte (etnice,
religioase);
- o parte din coridorul energetic eurasiatic, situându-se la conexiunea acestuia cu unul dintre
cei mai mari consumatori de resurse energetice ale lumii, UE;
- un spaţiu de „falie” şi de confluenţă între trei mari civilizaţii (europeană, islamică şi
asiatică). Totodată, zona Mării Negre este o zonă de „falie”, dar şi de contact şi confluenţă între
creştinism şi islamism.11
Importanța arealului ponto-caspic este relevat de reactivarea ,,Drumului Mătăsii” care să
realizeze legături de transport între Europa, zona caucaziană, Asia Centrală și Orientul Mijlociu;
realizarea acestui ,,pod economic” Europa-Asia are în vedere legarea portului Liayun și a
celorlalte porturi chinezești de pe coasta de est a Chinei de porturile est-europene și apoi de
restul Europei.12 Acest aspect reprezintă o problemă geoeconomică, datorat transportului
hidrocarburilor din zona Mării Caspice (petrol şi gaze naturale) spre zona Mării Negre şi de
acolo mai departe, spre centrul Europei. În acest caz, Marea Neagră este desemnată deseori
drept: „Un nou Eldorado”, „Drumul petrolului” (prin similitudine cu „Drumul mătăsii”), „Un
proiect pentru mileniu III”, „marea bătălie pentru petrolul Asiei Centrale”, acestea fiind doar
câteva dintre sintagmele folosite pentru a desemna transportarea energiei caspice (petrol şi gaze
naturale) către consumatorii din Europa Centrală şi Occidentală. 13
Totuși, revenind la aspectele concrete ce țin de geopolitica și geostrategia Mării Negre în ziua
de azi, remarcăm faptul că importanță acesteia este reprezentată în special de resursele energetice
pe care bazinul pontic le deține. În lucrarea ”Politica între naţiuni”, Hans Morgenthau enunţa
geografia şi resursele naturale ca fiind cei mai stabili factori de care depinde puterea unei naţiuni,
punând accent pe petrol drept fiind principală sursă de energie încă de la începutul Primului Război
Mondial.14 Astfel, dacă estimările experților în privința zăcămintelor de petrol și gaze naturale se
vor confirma, Marea Neagră ar putea să devină noul Golf Persic, gazele românești reprezintând o

10
Văduva, Gheorghe, Marea Neagră- falie sau sinapsă strategică, disponibil pe http://iss.ucdc.ro/studii-
pdf/Marea%20Neagra%20falie%20sau%20sinapsa%20strategica.pdf, consultat la 20.12.2017, România
11
Pintescu, op. cit.
12
Mocanu, op. cit., p. 219
13
Pintescu, op. cit.
14
Morgenthau, Hans, Politica între naţiuni, Editura Polirom, Bucureşti, 2013, pp. 151-159

6
importantă armă geopolitică în această regiune.15
La etapa actulă, în adâncurile Mării Negre au fost descoperite rezerve de aproape 100 de
miliarde de metri cubi de gaze, conform estimărilor preliminarii. Țînând cont că România are un
consum anual de 10-11 miliarde de metri cubi de gaze, 90% fiind acoperite din producţia internă,
Romgaz şi Petrom, apare întrebarea privind întrebuințarea prealabilă a acestor resurse naturale.
Prin gazoductul Ţărmul Mării Negre – Podişor conducta paneuropeană (Bulgaria – România –
Ungaria – Austria) scoate (sau cel puțin urmărește acest scop) gazele româneşti spre Ungaria şi,
de acolo, mai departe către Vestul Europei. Acesta este interesul principal al producătorilor din
Marea Neagră şi Bruxelles, care caută o sursă alternativă de aprovizionare la gazele din Rusia.
Pe lângă componenta comercială a extracţiei gazelor din Marea Neagră, mai există şi una
geopolitică. Astfel, americanii ar putea începe să furnizeze gaze Ucrainei, ţară extrem de
importantă geopolitic și cu un consum anual uriaş, care nu mai importă gaze din Rusia din cauza
conflictului din Crimeea, fiind aprovizionată la moment de Polonia. Astfel, Marea Neagră are o
importanţă geostrategică pentru România, dar şi pentru America. Gazele pot ajunge nu numai în
Vestul Europei, dar şi în Ucraina şi în Sudul Europei, lucru nu foarte pe placul ruşilor.16
Un aspect foarte important ce trebuie de luat în considerare reprezintă posibilitatea existenței
unei oarecare cantități de vestigii deosebit de valoroase ale istoriei, perfect conservate, ținând
cont de istoria bogată a hegemoniei asupra Mării Negre.

3.2. Aspecte privind geopolitica României în Marea Neagră

România, prin localizarea sa geografică, ocupă un spațiu foarte avantajat, având doi „factori
esenţiali” care au determinat sensul şi direcţia unităţii româneşti: Muntele şi Marea, tinzând să se
extindă permanent natural, dar în același timp păstrând aceste două resurse importante. Trebuie
să menționăm că anume alături de Carpaţi şi Dunăre, Marea Neagră reprezintă cel de-al treilea
element al sistemului geopolitic românesc, cu rol fundamental în devenirea istorică trecută şi
prezentă a poporului român. Ceea ce o face atât de importantă este petrolul care se ascunde în
adâncurile ei, acesta însemnând 10% economie şi 90% politică.17
Odată cu ,,scurgerea” produselor din Marea Caspică direct la Batumi, prin așa-zisul ,,pipe-
line”, petrolul a devenit un factor determinant în problema Mării Negre, industria petroliferă

15
Ziua Veche, Petrol şi gaze. Marea Neagră, noul Golf Persic?, disponibil pe http://www.ziuaveche.ro/business-
2/economic/petrol-si-gaze-marea-neagra-noul-golf-persic-123721.html/, publicat la 02.10.2012, consultat la
13.12.2017, România
16
Soare, Mihai, Gazele românești din Marea Neagră, armă geopolitică în regiune, disponibil pe
https://www.cotidianul.ro/gazele-romanesti-din-marea-neagra-arma-geopolitica-in-regiune/, consultat la 15.12.2017,
România
17
Laurent, Eric, La face cachée du pétrole, Editura PLON, Paris, 2006
7
începând să ia amploare în România. Astfel, s-a demonstrat că petrolul din Marea Neagră joacă,
pe lângă un important rol economic, și unul politic. Fiind o industrie nouă în România,
preocupările asupra acestei ramuri petrolifere devin mai importante și trec în domeniul
intereselor de stat.18
Importanța geopolitică a României în Marea Neagră se datorează faptelor:
 România se află la intersecția principalele coridoare economice, în special comerciale,
europene, fiind este cea mai mare ţară din zona litoralului de apus al Mării Negre și dispunând de
stabilitate politică;
 România dispune de un sistem destul de dezvoltat de conducte, atât pentru petrolul brut, cât şi
pentru produsele petroliere;
 Portul Constanţa dispune de terminale speciale în dublu sens pentru ţiţei şi pentru produsele
petroliere, cu rezervoarele aferente;
 Existenţa unei capacităţi de rafinare a petrolului – Midia-Năvodari care se află chiar lângă
portul Constanţa.19
Prezența petrolului și ale gazelor naturale în Marea Neagră deschide noi uși și posibilități pentru
România: investiţii străine directe; taxe la bugetul de stat; noi parteneriate; apariția noilor locuri
de muncă pe piață; stimularea competiţiei la nivelul pieţei gazelor naturale din România. Totuși,
pentru a profita de aceste beneficii valoroase ale adâncurilor Mării Negre e nevoie de investiţii
în: cercetare geologică pentru descoperirea de noi rezerve de tiţei si gaze naturale; dezvoltarea
capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor; menţinerea capacităţii de transport şi creşterea
siguranţei în exploatarea conductelor de transport; reabilitarea sistemelor de distribuţie a gazelor
şi protecţia mediului înconjurător.20
Totuși, toate aceste proiecte care par cât de cât reale, rămân pur şi simplu „pe hârtie” dacă nu
sunt îndeplinite două condiții: normalizarea relațiilor dintre UE şi Rusia; normalizarea relațiilor
dintre România şi Rusia.

3.3. Interesele geopolitice ale Rusiei în zona bazinului Mării Negre

Un interes deosebit față de Marea Neagră îl prezintă Rusia. Fiind încercuită aproape în totalitate
de pământ, cu acces dificil la mare, Rusia a prezentat permanent interes față de chestiunea Mării
Negre. În ,,Marea Neagră: de la origini până la cucerirea otomană”, Gheorghe I. Brătianu

18
Brătianu, Gheorghe I., Chestiunea Mării Negre, Universitatea din București, 1942-1943, p. 683
19
Pintescu, op. cit.
20
Murgoci, Anca; Niță, Constantin, Marea Neagră, scoasă din jocul geopolitic. România pierde un atu, disponibil
pe https://www.dcnews.ro/marea-neagra-scoasa-din-jocul-geopolitic-romania-pierde-un-atu_490501.html, publicat
la 23.11.2015, consultat la 18.12.2017, România
8
menționează că încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea exista o dublă presiune asupra Mării
Negre: una venind din partea Rusiei, iar alta din partea puterilor occidentale, ceea ce forța barajul
impus de turci și redeschidea Strâmtorile pentru un comerț mai larg. 21

Rusia a avut permanent o strategie geopolitică de a-și extinde frontierele spre vest. Totuși,
totul nu pare a fi atât de simplu, Europa controlându-i accesul la oceane și Rusia avânt doar trei
puncte prin care poate accesa comerţul maritim internaţional: prin Marea Neagră şi strâmtoarea
Bosfor – rută controlată de Turcia; prin apele Danemarcei de la Sankt Petersburg și prin Oceanul
Arctic pe la Murmansk trecând prin Groenlanda, Islanda şi Marea Britanie.
Pierzând din superioritate geostrategică determinată de marea întindere teritorială, în urma
destrămării URSS, Rusia ar dori dezvoltarea unei „zone tampon” largi, cu state vecine dezbinate
şi uşor manipulabile pentru a securiza frontiera vestică, astfel, e logic de ce Rusia consideră că
politica de lărgire a NATO/UE cu Ucraina reprezintă un atac la adresa securităţii sale, atac la
care trebuie replicat corespunzător. Din această perspectivă, unica ei modalitate de a se extinde
spre vest și a se impune reprezintă puterea militară şi resursele energetice.
După revenirea la putere a Președintelui Vladimir Putin în luna mai 2012 a devenit evident un
important obiectiv al politicii externe a Rusiei- crearea unui pol de putere în Eurasia. Adică
scopul Rusiei este nu doar de a se extinde spre vest, ci impunerea influenței asupra întregului
continent euroasiatic, ceea ce presupune subminarea şi chiar diminuarea rolului NATO în Europa
de Est, presiuni asupra statelor învecinate de a deveni membre ale Uniunii Eurasiatice,
împiedicarea acestora de a deveni membre NATO şi UE, dar si acţiuni de influenţare a statelor
care sunt deja membre NATO şi UE pentru a nu bloca obiectivele Rusiei în cadrul organizaţiilor
internaţionale, dar şi în regiune. În acest context, Marea Neagră are o importanţă crucială în
realizarea obiectivului geopolitic propus.
Dacă să revenim la modul de impunere a Rusiei pe continent, în ceea ce privește puterea
militară, Rusia dispune în totalitate de aceasta, ducând de câteva decenii o activă politică de
militarizare a Mării Negre, în special a peninsulei Crimeea și a republicii autoproclamate
Abhazia. În acest context, luând în considerare anexarea Crimeii de către Rusia, ea este în
prezent cel mai puternic jucător geostrategic din zona Mării Negre. După cum zicea Gheorghe I.
Brătianu :,, Cine are Crimeea poate stăpâni Marea Neagră”.22 Prin militarizarea Crimeei Rusia va
putea impune o zonă de interdicţie aeriană, obstrucţiona traficul maritim şi ţine NATO la
distanţă. Anexarea Crimeei îi poate permite Rusiei să o transforme într-un „lac închis”, imposibil

21
Brătianu, op. cit. Marea Neagră: de la origini... p. 76
22
Pentelescu, Aurel, În fața istoriei: Gheorghe I. Brătianu (1898-1953): la 50 ani de la moartea sa, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2003, p. 201
9
de intrat sau navigat.23 În cazul dat Rusia tinde să stăpânească nu doar Marea Neagră ci între
continentul Euroasiatic.
În ceea ce privește strategia energetică, acest sector este pilonul cel mai important al
stabilităţii interne şi principalul instrument de politică externă al Rusiei. Se știe că UE este
dependentă de gazul rusesc, dar şi de alte importuri energetice, aşa cum Rusia la rândul său este
dependentă de Europa, care reprezintă cea mai importantă piaţă de export pentru gaz, investiţii şi
tehnologii. Regiunea Mării Negre prezintă o importanţă economică deosebită, în considerarea
viitoarelor coridoare de transport pentru mărfuri şi resurse, pe de-o parte, dar şi în ceea ce
priveşte depozitele de resurse naturale pe care Marea Neagră le are, pe de altă parte. Astfel fiind,
prin creşterea prezenţei navale în Marea Neagră, Rusia va dobândi puterea de control asupra
furnizării resurselor energetice prin conductele care vor asigura conectarea Europei cu bazinul
Caspic, împiedicând astfel strategia Europei de asigurare a diversităţii energetice.24
Fiind o verigă slabă și conflictuală în Europa, în atenția Occidentul, Ucraina a semnat în
septembrie 2013 acorduri de concesionare pentru explorarea și exploatarea zăcămintelor de gaze
din Marea Neagra, ceea ce i-ar reduce din dependența energetică, și nu doar, față de Rusia.25
În acest context, pentru a evita instaurarea unui potențial monopol pe continent, mai multe
organizații se autosesizează în privința Rusiei, printre care conducătorii țărilor membre ale
OCEMN (Organizația Colaborării Economice a Mării Negre): Albania, Azerbaidjan, Armenia,
Bulgaria, Grecia, Moldova, România, Rusia, Serbia, Turcia și Ucraina, care sunt nemulțumite
față de politica Rusiei, înclinată să păstreze un status quo care continuă să susțină separatismului
teritoriilor autoproclamate.26 Din această perspectivă, dacă UE va decide să înlăture sancțiunile
economice şi să coopereze cu Rusia, geostrategia Rusiei va triumfa. Dacă UE va alege să
continue procesul aplicării sancțiunilor economice contra Rusiei, lucrurile se pot agrava până la
izbucnirea unui conflict militar, România va fi în prima linie cu toate riscurile inerente.27

3.4. Aspectele geostrategice ale Turciei și colaborarea cu Rusia

23
Munteanu, Petre, Rusia se pregăteşte „să ocupe“ Marea Neagră, disponibil pe
https://www.rumaniamilitary.ro/rusia-se-pregateste-sa-ocupe-marea-neagra#prettyPhoto, publicat pe 28.01.2015,
consultat la 26.12.2017, România
24
Lefter, op. cit.
25
Expres Magazin, Bogăția din Marea Neagră. România are rezerve de petrol GIGANTICE, dar și metale rare în
adâncurile Mării Negre, disponibil pe http://www.expresmagazin.ro/bogatia-din-marea-neagra-romania-are-rezerve-
de-petrol-gigantice-dar-si-metale-rare-in-adancurile-marii-negre/ , publicat la 09.03.2014, consultat la 12.12.2017,
România
26
Ștefan, Marius, Marea Neagră, zona de intersectare a diferitelor interese geopolitice, disponibil pe
http://www.drao.ro/articole/military/geopolitic%C4%83/regiunea-m%C4%83rii-negre/marea-neagr%C4%83-zona-
de-intersectare-a-diferitelor-interese-geopolitice-.html, publicat la 18.11.2012, consultat la 22.12.2017, România
27
Pintescu op. cit.
10
 Pontul Euxin pare a fi destul de promițător, tinzând să ia locul Mării Nordului, dacă judecăm
după rezervele de gaze naturale descoperite în perimetrul Neptun. Acest potenţial nu a fost însă
deocamdată confirmat, explorările fiind încă într-o fază incipientă. Totuși, toate statele riverane
Mării Negre au proiecte de explorare, mai avansate fiind România, Turcia şi, într-o oarecare
măsură, Bulgaria (Vezi Anexa 4).28
Turcia joacă un rol important în bazinul pontic, încă din cele mai vechi timpuri, Marea
Neagră fiind o perioadă chiar ,,lac turcesc”. Pe parcursul anilor, garant al stabilității în Marea
Neagră a fost Convenția de la Montreux privind statutul strâmtorilor din Marea Neagră, al căror
păstrător este Turcia. În calitatea ei de susținător și inițiator al colaborării țărilor din Bazinul
Mării Negre, Turcia încearcă să folosească factorul interdependenței lor și al istoriei comune
pentru întărirea încrederii și formării de relații de bună vecinătate. Neschimbată este orientarea
politicii Turciei la Marea Neagră pentru sprijinul potențialului BlackSeaFor. Împreună cu Rusia,
Grecia și o serie de țări din Bazinul Mării Negre, Turcia depune eforturi susținute inclusiv pentru
extinderea colaborării economice regionale. 29
În ceea ce privește colaborarea dintre Turcia și Rusia, în anul 2002 acestea au inaugurat
prima conductă de transportare a gazelor naturale între aceste două țări. Constuită de ruși, pe
parcursul a doi ani, conducta leagă sudul Rusiei, pe sub apele Mării Negre, de nordul Turciei.
Turcia continuă să coopereze cu Rusia din mai multe considerente. Motivul principal îl
constituie desigur faptul că ea este aprovizionată cu resurse energetice de către ruși. Pe de altă
parte, Turcia, având interes să păstreze cât mai limitat traficul prin strâmtorile Bosfor și
Dardanele, petru a controla fluxurile de combustibili prin conductele din Marea Neagră. De
asemenea, ea are interesul să își păstreze și restul atribuțiilor conferite de Convenția de la
Montreux din 1936. 30
Politica externă turcă în Marea Neagră a fost influențată mai mult de preocuparea tradițională
de a menține securitatea maritimă, suveranitatea asupra Strâmtorilor și nevoile energetice
crescânde ale Turciei. Pentru a menține Convenția de la Montreux, Turcia a urmărit să limiteze
intrarea puterilor externe în Marea Neagră. 31
De asemenea, Turcia apără teza conform căreia

28
Iuga, Vasile, Provocările exploatărilor offshore de mare adâncime. Situaţia Mării Negre, disponibil pe
http://www.contributors.ro/economie/provocarile-exploatarilor-offshore-de-mare-adancime-situatia-marii-negre/,
publicat la 04.06.2015 consultat la 12.12.2017, România
29
Ștefan op. cit.
30
Mircea, Ionuț, Interesele geopolitice ale Rusiei în bazinul Mării Negre, publicat în Geopolitica. Marea Neagră și
confluente geopolitice, anul III, nr 14-15, Editura TOP Form Asociația de Geopolitică Ion Conea, București, 2005,
p. 110
31
Aydin, Filiz Tutku, Turkey’s Black Sea Policy: a Balancing act or russian roulette? publicat în Black Sea Security,
Nr. 1 (29), 2017, p. 53, disponibil pe https://geostrategy.org.ua/images/BSS_29_engl_FIN.pdf, consultat la
25.12.2017, România
11
securitatea în Marea Neagră ar trebui asigurată de țările din regiune.32
Un aspect important ce trebuie menționat reprezintă exploatările offshore care s-au accentuat
în anii 70-80, atunci când au fost descoperite şi cele mai mari zăcăminte în apele de mică
adâncime. Pe măsură ce rezervele mai ușor de descoperit şi exploatat au început să se epuizeze,
companiile internaţionale de petrol (Supermajors) s-au îndreptat spre ape tot mai adânci, iar
ponderea gazelor naturale a început să crească în totalul descoperirilor. În acest fel, se estimează
că valoarea gazelor naturale va creşte la nivel global cu 65% până în 2035 şi că două treimi din
producție va proveni din zăcăminte neconvenționale, inclusiv din zăcăminte offshore de mare
adâncime (vezi graficul 1).33

3.5. Interesele strategice ale SUA

Aflându-se în centrul intereselor geopolitice, România se regăsește în cadrul unui război hibrid
care este în plină desfășurare. Unica șansă a României de a-și asigur într-o oarecare măsură securitate
reprezintă parteneriatul cu SUA.34 În această privință, compania romaneasca OMV Petrom si
americanii de la ExxonMobil deja explorează o zonă de mare adâncime în apele românești ale
Mării Negre, parteneriat care a inceput in 2008.35
Fiind o regiune de importanță strategică, prezența SUA în zonă este inevitabilă. Zona
bazinului pontic prezintă un grad înalt de vulnerabilitate determinată de diversitatea etnică şi
religioasă a statelor din zonă, diversitate care poate constitui un factor de conflict şi poate crea
premisele pentru intervenţia Rusiei în afacerile interne ale acestor state, cu consecinţa
determinarii guvernelor pentru revenirea în sfera de influenţă a Rusiei.36 Politica Statelor Unite
față de regiune include scutul antirachetă din Europa de Est și extinderea NATO în regiune prin
includerea României și Bulgariei și oferirea Ucrainei și Georgiei perspective pentru aderarea
viitoare.37
Pentru a asigura securitatea din această regiune, SUA a semnat acorduri cu România și
Bulgaria privind înființarea de baze militare la Constanța și Burgas, care coincid cu punctele de
plecare ale terminalelor petroliere existente sau proiectate. De asemenea, SUA nu exclude

32
INOSMI, США положили глаз на Черное море, disponibil pe
http://inosmi.ru/politic/20170731/239945977.html, publicat la 28.07.2017, consultat la 26.12.2017
33
Iuga, op. cit.
34
România breaking news, op. cit.
35
AGERPRES, Zacamant urias de gaze descoperit in Marea Neagra: Ar acoperi consumul Romaniei pentru
aproape 9 ani, disponibil pe http://www.ziare.com/economie/gaz/zacamant-urias-de-gaze-descoperit-in-marea-
neagra-ar-acoperi-consumul-romaniei-pentru-aproape-9-ani-1405990, publicat la 26.01.2016, consultat la
12.12.2017, România
36
Lefter, op. cit.
37
Manea, O., Gosu, A., Romania’s Perspective on a Changed Regional Security Environment, publicat în Black Sea
Security, Nr. 1 (29), 2017, p. 42, disponibil pe https://geostrategy.org.ua/images/BSS_29_engl_FIN.pdf, consultat
la 24.12.2017
12
posibilitatea extinderii prezenței sale militaro-maritime la Trabzon și Sevastopol.38
Un aspect foarte important care nu trebuie exclus în niciun caz constituie interesul energetic,
ținând cont de faptul că SUA sunt principalul consumator de petrol la nivel global și de faptul că
sunt, într-o mare măsură, dependente de importul resurselor energetice. În acest fel, SUA dorește
să ajungă la hidrocarburile central-asiatice, iar Marea Neagră fiind coridorul de tranzit al
acestora. Deși principala sursă de aprovizionare rămâne zona Golfului Persic, instabilitatea din
acestă regiune și continuarea conflictului israeliano-palestinian au determinat adinistrația
americană să identifice posibile alternative, una dintre acestea fiind Marea Caspică, ceea ce face
ca rutele de transport al hidrocarburilor să includă și statele riverane ale Mării Negre. Astfel, de
aici deducem și interesul sporit al Statelor Unite în ceea ce privește securizarea și controlul
regiunii.39

CAPITOLUL IV: Riscurile geopolitice și principalii actori implicați în

asigurarea securității Mării Negre

Zonă Mării Negre reprezintă una dintre cele mai eterogene zone ale Europei, din punct de
vedere etnic, religios și social. Anume această eterogenitate împreună cu moștenirile istorice
reprezintă cauza a numeroase conflicte și stări de tensiune, mai mult sau mai puțin accentuate,
care se produc în zonă. Procesul de reconfigurare a mediului de securitate din zona Mării Negre
derivă din politicile şi strategiile de securitate globală şi regională şi, bineînţeles, din interesele
ţărilor riverane. Drept exemplu putem menționa relația Turcia-Rusia, conflictele interne din
Caucazul de Sud (Georgia), relația Rusia-Ucraina, problema transnistreană etc. Această stare a
lucrurilor se poate supune unor riscuri mai grave, prin intensificarea prezenței militare în zonă,
exod de populație, proliferarea crimei organizate și a terorismului internațional, a traficului de
droguri, de persoane și organe umane, potențiale dezastre ecologice, catastrofe naturale sau
tehnologice etc.40 De asemenea, riscul geopolitic a crescut foarte mult în ultima perioadă ca
urmare a evenimentelor din Crimeea şi estul Ucrainei.41
Analizând situația din zona Mării Negre și în special actorii care își exercită sfera de influență
asupra acesteia, în viitorul apropiat, România trebuie să se aştepte la încălcări frecvente ale
spaţiului său aerian, la hărţuirea navelor şi platformelor sale energetice.42

38
Ștefan, op. cit.
39
Mircea, op. cit. p. 107
40
Marin, Vasile, Zona Mării Negre și fizionomia sa geopolitică, publicat în Geopolitica. Marea Neagră și
confluente geopolitice, anul III, nr 14-15, Editura TOP Form Asociația de Geopolitică Ion Conea, București, 2005,
pp. 62-63
41
Iuga, op. cit.
42
Ștefan, op. cit.
13
 În bazinul Mării Negre sunt prezente o serie de organizații politice, economice: NATO, din
care fac parte Turcia, România, Bulgaria; CSI: Ucraina, Rusia, Georgia; Organizația de
Cooperare a Mării Negre (BSEC-Black Sea Economic Cooperation): Albania, Armenia,
Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina; Cooperare diplomatico-
militară a Mării Negre (Blackseafor): țările riverane ale Mării Negre; Convenția pentru
prevenirea Poluării în Mare Neagră; Programul de Protecție a Mediului în Marea Neagră etc. 43
Structurile regionale existente, printre care Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est
(SEECP), Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Inițiativa de Cooperare
în Europa de Sud-Est (SECI), Inițiativa Central Europeană (ICE) și Pactul de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est (PSESE) etc. au fost create cu scopul de a întări cadrul de stabilitate
economică și politică din zonă, pentru a asigura dezvoltarea statelor membre într-un climat de
pace, securitate, bună vecinătate și cooperare.44 Nu trebuie să neglijăm nici Uniunea Europeană
care, lărgindu-și pozițiile in Bazinul Mării Negre după aderarea României si Bulgariei, și-a
extins politica noii vecinătăți europen asupra tuturor statelor Caucazului de Sud și a Balcanilor.
Pe lângă organizațiile create pentru a asigura securitatea din zona bazinului pontic, mai există
un plan polonez, numit Intermarium, care reprezintă o confederaţie a statelor aflate între Marea Baltică
și Marea Neagră. Planul ar presupune o antantă cordială sau un pact de ajutor reciproc între ţările
din această regiune, care percep Moscova drept o ameninţare la adresa suveranităţii lor naţionale, a
viabilităţii lor economice și a stabilităţii lor sociale. Intermarium ar trebui să semnaleze naţiunii
ruse că fiecare conflict în care Moscova este în prezent implicată sau pe care ar vrea să îl
declanșeze în viitor va escalada într-o confruntare multilaterală cu un grup de aliaţi – nu va mai
fi vorba de state individuale slabe. În acest context, statele membre ale acestui Intermarium ar
putea să se sprijine unul pe celălalt în diverse feluri: ar putea să se coordoneze în ceea ce privește
comerţul; să stabilească sancţiuni economice, sancţiuni financiare și blocade împotriva statului
rus, a companiilor și a elitei rusești; ar putea coopera, prin eforturi diplomatice comune
împotriva Moscovei, în cadrul unor organizaţii ca ONU, OSCE, Consiliul Europei și Organizaţia
Mondială a Comerţului astfel încât să reziste mai bine strategiilor de război hibrid ale
Moscovei.45

43
Mocanu, op. cit. pp. 219-220
44
Marin, op.cit., p. 64
45
Umland, Andreas, Un Intermarium ? Cum se pot rezolva problemele de securitate ale Ucrainei, disponibil pe
http://www.academia.edu/26609797/Un_Intermarium_Cum_se_pot_rezolva_problemele_de_securitate_ale_Ucraine
i, consultat la 12.12.2017, România, pp. 40-41
14
 Concluzii generale

Astăzi, regiunea Marelui bazin al Mării Negre a devenit unul dintre centrele politicii europene
și mondiale. O parte din pionii mondiali, în primul rând SUA, privesc această regiune drept
"coridor strategic", care deschide calea către raioanele cuprinse de crize puternice, Orientul
Mijlociu și care constituie, în același timp, un fel de barieră între civilizații. Pe lângă SUA, un
interes deosebit față de Marea Neagră prezintă UE, NATO, care nu sunt doar organizații politice,
militare, de securitate (în cazul NATO) și economice (în cazul UE), ci și de comunități regionale
internaționale ale statelor democratice care sunt legate de valori comune ca stat de drept și de
respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Un interes deosebit prezintă Rusia și Turcia,
care tind să dezvolte o colaborare regională.
Analizând poziția Mării Negre ca punct de intersecție a multor căi comerciale și politice ne
apar mai multe întrebări, cum ar fi: Ce va deveni Bazinul Mării Negre: sferă de colaborare
regională, sau arenă de confruntare între forțe străine? Prezența cui va deveni dominantă in
următoarele decenii? Răspunsuri la aceste întrebări nu au fost încă găsite, iar situația este greu de
prognozat, ținând cont de multitudinea actorilor interesați de dominația asupra Mării Negre la fel
ca niște animale sălbatice dornice să-și sfâșie prada.
În tot acest context nu trebuie să neglijăm rolul României, a cărei poziție geostrategică la
Marea Neagră trebuie să preocupe serios elitele politice şi militare româneşti, pentru a feri țara
de un posibil conflict militar.
General vorbind, Marea Neagră rămâne ceea ce a fost ea în toate timpurile: o sinapsă
strategică şi, în acelaşi timp o zonă de falie, întrucât toate ţările din zonă sunt marcate de istorii
zbuciumate şi de un dinamism al unor situaţii care totdeauna le-au depepăşit. În acest context,
ajungem la concluzia că, pe lângă faptul că datorită importanței sale geopolitice, Marea Neagră a
fost permanent dorită și stăpânită de o mulțime de popoare, totuși nimeni nu a stăpânit-o
vreodată cu adevărat. Ea a fost în egală măsură zonă de separare şi de contact, spaţiu al nimănui
şi al tuturor.
În cele din urmă ajungem la concluzia că Marea Neagră a fost și va rămâne un mister care
atrage atenția comunității internaționale. Dispunând de resurse energetice colosale, recent
descoperite, ea atrage asupra sa și o mulțime de riscuri, să nu uităm de conflictele înghețate care
domină zona.

15
 Bibliografie

1. Brătianu, Gheorghe I., Chestiunea Mării Negre, Universitatea din București, 1942-1943
2. Brătianu, Gheorghe I., Marea Neagră: de la origini până la cucerirea otomană, Polirom,
Iași, 1999

3. Laurent, Eric, La face cachée du pétrole, Editura PLON, Paris, 2006

4. Marin, Vasile, Zona Mării Negre și fizionomia sa geopolitică, publicat în Geopolitica.
Marea Neagră și confluente geopolitice, anul III, nr 14-15, Editura TOP Form Asociația
de Geopolitică Ion Conea, București, 2005
5. Mircea, Ionuț, Interesele geopolitice ale Rusiei în bazinul Mării Negre, publicat în
Geopolitica. Marea Neagră și confluente geopolitice, anul III, nr 14-15, Editura TOP
Form Asociația de Geopolitică Ion Conea, București, 2005
6. Mocanu, Nicolae, Marin Ion, Hlihor, Constantin, Interferențe geopolitice și geoculturale
în bazinul Mării Negre, Editura Universității din București, București, 2005
7. Morgenthau, Hans, Politica între naţiuni, Editura Polirom, Bucureşti, 2013

8. Pentelescu, Aurel, În fața istoriei: Gheorghe I. Brătianu (1898-1953): la 50 ani de la

moartea sa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003

Webografie

1. AGERPRES, Zacamant urias de gaze descoperit in Marea Neagra: Ar acoperi consumul

Romaniei pentru aproape 9 ani, disponibil pe
http://www.ziare.com/economie/gaz/zacamant-urias-de-gaze-descoperit-in-marea-
neagra-ar-acoperi-consumul-romaniei-pentru-aproape-9-ani-1405990, publicat la
26.01.2016, consultat la 12.12.2017, România
2. Aydin, Filiz Tutku, Turkey’s Black Sea Policy: a Balancing act or russian roulette?
publicat în Black Sea Security, Nr. 1 (29), 2017, p. 53, disponibil pe
https://geostrategy.org.ua/images/BSS_29_engl_FIN.pdf, consultat la 25.12.2017
3. Expres Magazin, Bogăția din Marea Neagră. România are rezerve de petrol
GIGANTICE, dar și metale rare în adâncurile Mării Negre, disponibil pe
http://www.expresmagazin.ro/bogatia-din-marea-neagra-romania-are-rezerve-de-petrol-
gigantice-dar-si-metale-rare-in-adancurile-marii-negre/, publicat la 09.03.2014, consultat
la 12.12.2017, România

16
4. INOSMI, США положили глаз на Черное море, disponibil pe
http://inosmi.ru/politic/20170731/239945977.html, publicat la 28.07.2017, consultat la
26.12.2017

5. Iuga, Vasile, Provocările exploatărilor offshore de mare adâncime. Situaţia Mării Negre,
disponibil pe http://www.contributors.ro/economie/provocarile-exploatarilor-offshore-de-
mare-adancime-situatia-marii-negre/, publicat la 04.06.2015 consultat la 12.12.2017,
România
6. Lefter, Alina, Marea Neagră: aspecte de drept și geopolitică, disponibil pe
https://www.juridice.ro/511624/marea-neagra-aspecte-de-drept-si-
geopolitica.html#_ftn6, publicat la 18.05.2017, consultat la 15.12.2017, România
7. Manea, O., Gosu, A., Romania’s Perspective on a Changed Regional Security
Environment, publicat în Black Sea Security, Nr. 1 (29), 2017, p. 42, disponibil pe
https://geostrategy.org.ua/images/BSS_29_engl_FIN.pdf, consultat la 24.12.2017

8. Murgoci, Anca; Niță, Constantin, Marea Neagră, scoasă din jocul geopolitic. România
pierde un atu, disponibil pe https://www.dcnews.ro/marea-neagra-scoasa-din-jocul-
geopolitic-romania-pierde-un-atu_490501.html, publicat la 23.11.2015, consultat la
18.12.2017, România
9. Pintescu, Florin, România și Marea Neagră: considerații geoistorice, geoeconomice și
geostrategice în Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale
Nr. 3(33), Chișinău, 2014, disponibilă pe
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Romania%20si%20Marea%20Neagra%20
consideratii%20geoistorice%20geoeconomice%20si%20geostrategice.pdf, consultată la
20.12.2017, România
10. Planche, Anne, Cemoti, Cahiers d'Études sur la Méditerranée Orientale et le monde
Turco-Iranien, nr. 15, 1993, pp. 121-122, disponibil pe
http://www.persee.fr/doc/cemot_0764-
9878_1993_num_15_1_1035?q=mer%20noire%20geopolitique, consultat la 21.12.2017,
România

11. Romania breaking news, Marea Neagră- geopolitică și strategie la început de secolul
XXI, disponibilă pe https://romaniabreakingnews.ro/marea-neagra-geopolitica-si-
strategie-la-inceput-de-secol-xxi/, publicată la 15.05.2015, consultată la 20.12.2017,
România

17
12. Munteanu Petre, Rusia se pregăteşte „să ocupe“ Marea Neagră, disponibil pe
https://www.rumaniamilitary.ro/rusia-se-pregateste-sa-ocupe-marea-neagra#prettyPhoto,
publicat pe 28.01.2015, consultat la 26.12.2017, România

13. Sandache, Cristian, Suport de curs. Geopolitică și geostrategie, disponibil pe

http://www.umk.ro/images/documente/rise/suporturi_de_curs/geopol_geostrat.pdf,
consultat la 15.12.2017, România
14. Soare, Mihai, Gazele românești din Marea Neagră, armă geopolitică în regiune,
disponibil pe https://www.cotidianul.ro/gazele-romanesti-din-marea-neagra-arma-
geopolitica-in-regiune/ , publicat la 26.05.2017, consultat la 15.12.2017, România
15. Ștefan, Marius, Marea Neagră, zona de intersectare a diferitelor interese geopolitice,
disponibil pe http://www.drao.ro/articole/military/geopolitic%C4%83/regiunea-
m%C4%83rii-negre/marea-neagr%C4%83-zona-de-intersectare-a-diferitelor-interese-
geopolitice-.html, publicat la 18.11.2012, consultat la 22.12.2017, România
16. Umland, Andreas, Un Intermarium ? Cum se pot rezolva problemele de securitate ale
Ucrainei, disponibil pe
http://www.academia.edu/26609797/Un_Intermarium_Cum_se_pot_rezolva_problemele
_de_securitate_ale_Ucrainei, consultat la 12.12.2017, România

17. Văduva, Gheorghe, Marea Neagră- falie sau sinapsă strategică, disponibil pe
http://iss.ucdc.ro/studii-
pdf/Marea%20Neagra%20falie%20sau%20sinapsa%20strategica.pdf, consultat la
20.12.2017, România

18. Ziua Veche, Petrol şi gaze. Marea Neagră, noul Golf Persic?, disponibil pe
http://www.ziuaveche.ro/business-2/economic/petrol-si-gaze-marea-neagra-noul-golf-
persic-123721.html/, publicat la 02.10.2012, consultat la 13.12.2017, România

18
 Anexe
Anexa 1: Conveția de la Montreux 1936 46

Article premier.

Les Hautes Parties contractantes sont d'accord pour reconnaître et déclarer le principe de la
liberté de passage et de navigation par mer et dans les airs dans le détroit des Dardanelles, la Mer
de Marmara et le Bosphore, ci-après compris sous la dénomination générale de « Détroits ».

Anexa 2: Grafic 1: Evoluţia cererii şi ofertei globale de gaze naturale până în 2035 47

46
http://mjp.univ-perp.fr/traites/1923detroits.htm
47
http://www.contributors.ro/economie/provocarile-exploatarilor-offshore-de-mare-adancime-situatia-marii-negre/
19
Anexa 3: Harta 1. Proiecte de explorare offshore din Marea Neagră 48

Anexa 4: Harta 2. Zona Mării Negre- spaţiu contestat, al competiţiei geopolitice49

48
http://www.contributors.ro/economie/provocarile-exploatarilor-offshore-de-mare-adancime-situatia-marii-negre/
49
https://www.rumaniamilitary.ro/rusia-se-pregateste-sa-ocupe-marea-neagra
20