Minoritatea turcă din Germania

După 1989, migraţia a crescut în special în Germania şi Marea Britanie, politicile

privind recrutarea forţei de muncă din străinătate favorizând soluţia lucrătorilor străini
temporari. Totodată, studenţii străini au contribuit la acoperirea necesarului de forţă de
muncă în ţările gazdă (Marea Britanie, Germania, Franţa şi Spania). Noii imigranți
provin, în marea lor majoritate, din societățile non-occidentale. În 1990, numărul
rezidenților străini turci din Germania era de 1.850.000, în prezent atingându-se cifra de
aproximativ 3.500.000, dintre care 1.700.000 au cetățenia germană. Iar în 1994, în
Germania se înregistra un număr de 6,8 milioane de emigranți. Turcii reprezentau
majoritatea (aproximativ 1,9 milioane), fiind urmați de către imigranții din fosta
Iugoslavie (930.000), italieni (565.000), greci (350.000), polonezi (260.000) și austrieci
(180.000). Aproape 25% dintre aceștia sunt născuți în Germania și sunt minori. Rata
natalității este mai ridicată în rândul imigranților, ceea ce face ca 1 din 10 nou-născuți să
fie al unui emigrant străin.1
În ceea ce priveşte minoritatea turcă din Germania, acesta fiind şi principalul subiect din
prezentul articol, a fost mai mult sau mai puţin obligată să migreze în acest stat. Cauza
care a dus la migrarea turcilor în Germania a fost semnarea unui contract între Turcia şi
Germania de Vest pentru care prevedea acest transfer de forţă de muncă, iniţial pe o
perioada limitată de 2 ani. Ulterior însă, la presiunile angajatorilor germani limita a fost
scoasă din textul acordului şi muncitorilor turci li s-a permis să stea permanent în
Germania. 2
Ajunși în Germania, turcii au ocupat locurile de muncă din industrie, minerit, siderurgie
iar femeile au fost repartizate în fabrici și la prestarea de servicii în locuințele
oamenilor. Acest val migrator a fost recunoscut ca cel care a salvat economia
Germaniei.3 Mai târziu, însă a apărut o situaţie de criză, numită Criza Petrolului din
1973, care i-a determinat pe nemţi să stopeze valurile de migrarea a turcilor în
Germania. În contextul crizei, legislația le-a permis familiilor turce să-și aducă rudele și
pe cei apropiați. Mulți s-au reîntors în țara de origine, dar cu toate acestea majoritatea a

1
Caziuc Cosmin, Politica de migrare în UE: Turcia,
https://www.academia.edu/5162477/Politica_de_migrare_%C3%AEn_UE_Turcia, p.2
2
Mihai Bălescu, De ce sun aşa de mulţi turci în Germania?, http://www.manager.ro/articole/analize-
83/analizele-managerro-de-ce-sunt-asa-de-multi-turci-in-germania-12863.html
3
Almăşan Cristina Monica, Minoritatea turcă din Germania, 2016,
https://www.academia.edu/26015069/Minoritatea_Turca_din_Germania, p.1
rămas în Germania. Intenția turcilor era de a rămâne în Germania, având mai multe
posibilități de a-și crește copiii în condiții bune, oferindu-le o educație propice. La
sfârșitul anilor 1990 în Germania erau aproximativ 800.000 de copii de origine turcă.4

Integrarea turcilor
Cadrul legal de dobândirea a cetățeniei germane presupune câteva condiții clare.
Depunerea cererii de cetățenie se acceptă numai după ani buni de ședere în Germania.
Pentru a deveni cetățean german trebuie să fi stat 8 ani în Germania și să fi indeplinit
câteva condiții. În cele mai multe cazuri trebuie să îndeplinească cele mai multe, sau
chiar toate condițiile următoare:

 Să dețină un permis Aufenthaltserlaubnis sau Aufenthaltsberechtigung

valid;
 Să fie rezident legal de cel puțin 8 ani;
 Garantarea traiului personal și a persoanelor aflate în întreținere, fără a
recurge la asistență socială sau la prestații de șomaj ( excepții sunt făcute
pentru persoanele sub 23 de ani );
 Cunoașterea adecvată a limbii germane ( nivel B1);
 Cunoașterea Constituției Germane;
 Renunțarea la fosta cetățenie ( există excepții la această condiție);
 Nicio condamnare penală în trecut.5
Aceste condiții se aplică și imigranților care doresc să dobândască cetățenia germană.
Cu acestea s-au confruntat și imigranții turci în momentul în care au aplicat pentru
cetățenie. În conforminate cu legile anterioare, copii turci născuți în Germania nu aveau
dreptul la cetățenie, dar dupa 1990 dubla cetățenie a fost permisă, iar naturalizarea a fost
făcută treptat. Dubla cetățenie se poate obține cu anumite condiții. Turcii care au
renunțat la cetățenia turcă au posibilitatea de a aplica pentru Cartea Albastră care le
oferă unele drepturi minore în țara de origine. Au dreptul de a deține și moșteni un teren
sau alte foloase, dar nu și dreptul de vot.6

4
Almăşan Cristina Monica, op. cit., p. 4
5
Federal Office for Migration and Refugees, How to become a German,
https://www.justlanded.com/english/Germany/Germany-Guide/Visas-Permits/Citizenship
6
Almăşan Cristina Monica, op. Cit., p. 6
Statul german este ostil integrării oricărei minorități pe teritoriul său cu atât mai mult a
celei turce. Puțini turci au primit cetățenia, iar aceștia se pot considera ca făcând parte
din poporul german, mai ales că participă activ și la viața politică.
De precizat este şi faptul că nici din partea turcilor nu se vede o evoluţie personală
pentru a se integra în societatea germană, iar acest lucru nu-i ajută pentru a-şi spori
şansele la o integrare mai prosperă. În primul rând, nu învaţă limba germană şi asta
constituie din start un handicap major. Copiii turci se duc la scoală fără să cunoască
limba germană, abandonează şcoala din cauza dificultăţilor pe care le întâmpină (în
proporţie de 30%), apoi îngroaşă rândurile şomerilor şi devin dependenţi de ajutoarele
de la stat. Situaţia cea mai dramatică se înregistrează în landul Saarland, unde 45% din
cetăţenii turci nu au absolut nicio calificare.
Intervin apoi şi probleme legate de religie: un studiu al Ministerului de Interne arată că
aproape 50% din turcii din Germania consideră că islamul este mai important decât
democraţia, 9% nu condamnă atacurile teroriste sinucigaşe şi 15% sunt antisemiţi sau
anticreştini. Ca urmare, situaţia nu este una tocmai plăcută pentru populaţia germană şi
astfel se explică şi acţiunile destul de dese ale extremei drepte din Germania împotriva
populaţiei de origine turcă, alimentate şi de pretenţii de genul: “Vrem şcoli şi
universităţi în limba turcă!”, “Nu mai serviţi carne de porc în grădiniţe!”. Dar acesta
„rămâne doar un vis” al acestei minorităţi după cum spunea însăşi Angela Merkel.7

Situaţia economică şi politică a minorităţii de origine turcă.

Primele afaceri turcești de succes din Germania, apărute la începutul anilor ’60, au fost
special create în funcție de nevoile de bază ale imigranților: restaurante și cafenele,
birouri de traduceri, agenții de turism și magazine cu produse alimentare tradiționale 8.
Începând cu anii ’70, când se materializa un adevărat proces de reunire a familiilor,
nevoile imigranților s-au diversificat și mai mult: magazine cu haine, firme de transport
și magazine de muzică. Din diverse motive, afacerile turcilor au parcurs o perioadă de
continuă creștere între anii 1975-1985.9 Acest lucru a determinat majoritatea familiilor
de turci să își amâne planurile de întoarcere în țara natală, reinvestind economiile făcute

7
Mihai Bălescu, De ce sun aşa de mulţi turci în Germania?, http://www.manager.ro/articole/analize-
83/analizele-managerro-de-ce-sunt-asa-de-multi-turci-in-germania-12863.html

9
Caziuc Cosmin, op. cit., p. 3
în afacerile existente. Statutul legal dobândit le-a ușurat munca foarte mult, ei fiind
acum îndreptățiți să angajeze alți imigranți, detașându-se astfel de societatea germană.
Însă după căderea zidului Berlinului, lucrurile s-au înrăutăţit şi pentru marea majoritate
situaţia a devenit foarte dificilă. Rata şomajului în rândul cetăţenilor de origine turcă
este dublă faţă de cea în rândul germanilor. În Neukolln de exemplu, districtul
Berlinului cu cei mai mulţi turci, 40% din adulţii apţi de muncă sunt şomeri şi 50% din
familii trăiesc din ajutoare guvernamentale.10
În Germania, unde etnicii turci formează circa 3-4% din populaţie, ei deţin mai puţin de
1% din locurile din parlament. Germania are aproximativ 3,5 milioane de cetăţeni de
origine turcă. Comunitatea este însă puternic divizată. În timp ce unii s-au integrat, alţii
trăiesc izolaţi, refuzând să vorbească limba germană, chiar dacă sunt la a treia generaţie.
Cei care au ales să se implice în politică nu şi-au pus încă problema să candideze pentru
posturi-cheie la nivel regional sau federal. Ei sunt în general susţinători ai Partidului
Social-Democrat, dar şi alte formaţiuni, precum Verzii sau Stânga, au parlamentari
proveniţi din rândul minorităţii turce. În actuala legislatură, există cinci astfel de
parlamentari, numărul lor fiind mai mare în cadrul legislativelor regionale. Iar Vural
Oger (SPD), Cem Ozdemir (Verzi) şi Feleknas Uca (PDS-Stânga) sunt membri ai
Parlamentului European.
În cadrul CDU (Uniunea Creștin-Democrată) funcţionează un forum turco-german care
pledează pentru relaţii mai bune între cele două părţi, în condiţiile în care imigranţii sunt
cel mai adesea primii acuzaţi în momentul producerii unor infracţiuni violente. Pe de
altă parte, premierul din landul Hessa, Roland Koch, a fost la un pas de a pierde
alegerile după o campanie îndreptată împotriva minorităţilor din Germania.11

Factorii care au determinat migrarea spre statul german

Migraţia are un rol important în transformările sociale contemporane. Este atât un
rezultat al schimbărilor globale, dar şi o forţă pentru viitoarele schimbări atât în statele
de origine, cât şi în cele primitoare. Impactul său imediat se resimte, în primul rând, la
nivel economic, dar afectează şi domeniul muncii şi cel social, sistemul deprotecţie
socială, cultura şi politicile naţionale, relaţiile internaţionale, conducândinevitabil la o
mai mare diversitate etno-culturală în toate statele.

Mihai Bălescu
10
11
Caziuc Cosmin, op. cit., p. 4
Migraţia este un fenomen complex, cu o multitudine de efecte, nu numai la nivel
comunitar. Dincolo de acest cadru, migraţia are o serie de consecinţe, atât pozitive, cât
şi negative, pentru toate părţile implicate: ţări primitoare, ţări de origine şilucrătorii
migranţi.Circulaţia forţei de muncă favorizează diseminarea cunoştinţelor tehnice şi
ametodelor moderne de lucru între statele afectate de fenomenul migraţiei. De
asemenea, în Uniunea Europeană, libera circulaţie a persoanelor potenţează dobândirea
unui mod de gândire european.12

Concluzii

Relaţia dintre nemţi şi minoritatea turcă este una destul de nefuncţională, întrucât cea
din urmă nu doreşte să se integreze în societatea germană. Obstacolele care stau în calea
integrării sunt limba și religia, pe care societatea germană le respinge. Pe de o parte și
turcii resping contextul cultural din țara de adopție, grupându-se în comunități unde pot
să-și urmeze propriile valori. Cu toate că mai există printre noile generații de turci și cei
care au venit acum 50 de ani în Germania, aceștia trăiesc izolați și nu doresc să intre în
contact cu nemții. Dar o nouă generaţie se profilează, care respinge ideea de izolare,
încearcă să depăşească stereotipia şi este pregătită să se integreze în societăţile
europene. Pe de altă parte şi Germania are o atitudine rigidă faţă de aceştia, ceea ce
denotă o lipsă de interes a autorităților privind problematica celei mai mari comunități
imigrante din țară. Statul german nu oferă dublă cetățenie, iar condițiile pe care trebuie
să le îndeplinească cei care își doresc cetățenia intră în contradicție cu valorile
promovate de minoritatea turcă.
Orice soluţie pentru problema integrării trebuie să includă avantajele şi dezavantajele
înţelegerii culturale şi ale îmbogăţirii reciproce. Rezidenţii turci trebuie să devină
educaţi potrivit standardelor şi foarte capabili să opereze la cele mai înalte nivele în
societatea profesională germană, dar cheia integrării este de a oferi cea mai bună
educaţie.

12
Minoritatea turcă în Germania, https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte-politice/minoritatea-turca-
in-germania-125750.html
 Bibliografie

● Mihai Bălescu, De ce sun aşa de mulţi turci în Germania?,

http://www.manager.ro/articole/analize-83/analizele-managerro-de-ce-sunt-asa-de-
multi-turci-in-germania-12863.html, accesat la data 03.06.2018
● Almăşan Cristina Monica, Minoritatea turcă din Germania, 2016,
https://www.academia.edu/26015069/Minoritatea_Turca_din_Germania, accesat la
03.2018
● Caziuc Cosmin, Politica de migrare în UE: Turcia,
https://www.academia.edu/5162477/Politica_de_migrare_%C3%AEn_UE_Turcia,
accesat la data 03.06.2018
● Minoritatea turcă în Germania, https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte-
politice/minoritatea-turca-in-germania-125750.html, accesat la data 03.06.2018
● Federal Office for Migration and Refugees, How to become a German,
https://www.justlanded.com/english/Germany/Germany-Guide/Visas-
Permits/Citizenship, accesat la data 03.06.2018.