Studiu de caz – Germania

Acest studiu îşi propune să abordeze problema refugiaţilor în Germania din două
perspective: modalitatea prin care actualii refugiaţi, deja pătrunşi pe teritoriul Germaniei pot fi
integraţi în societatea acesteia, adaptându-se la stilul de trăi specific şi acţiunile care să stabilizeze
numărul de refugiaţi, căutând o alternativă pentru diminuarea valului acestora.. Punctul principal
al acestui studiu este orientat către manifestarea valului de refugiaţi care a avut numeroase efecte
pe plan economic, social, dar şi politic.
În primul rând, trebuie să menţionăm de ce Germania este reprezentată ca prima opţiune
atunci când discutăm de tema refugiaţilor. Indiferent de provenienţa pe care o au refugiaţii pastrunsi
în spaţiul European, aceștia vizează în proporţii considerabile Germania. Nivelul de ajutor financiar
pe care membrii Uniunii Europene îl oferă persoanelor care solicită azil variază de la o ţară la alta.1
În conformitate cu legea privind beneficiile solicitanţilor de azil din Germania, aceştia primesc 354
de euro pe lună în funcţie de anumite aspecte. Cei care au solicitat azil şi locuiesc în spaţii de cazare
private primesc o parte din beneficii şi sub alte forme, contribuţii noncash sau cei care locuiesc în
spaţii de cazare deţinute de stat primesc doar 135 de euro lunar. Astfel, Germania este ţara care
bifează printre cele mai îngăduitoare legi ale azilului susţinând un trai optim refugiaţilor după cum
este specificat şi în Legea Uniunii Europene de azil care prevede că statele membre să asigure
standarde umanitare și sociale în ceea ce privește solicitanții de azil pentru locuințe și să asigure
necesitățile vieții. ...„un nivel de viață adecvat pentru solicitanți, ceea ce le garantează existența și
le protejează sănătatea fizică și psihică”.2
Începând cu anul 2015, peste 487.000 de persoane au ajuns pe țărmurile mediteraneene ale
Europei, de două ori mai mult decât anii anteriori. Majoritatea persoanelor erau sirieni care voiau
să scape de repercursiunile războiului civil din propria țară, început încă din anul 2011 când
numărul persoanelor care emigrează către Europa a început să ia amploare. Foarte mulţi refugiaţi
care au nevoie de protecție internațională călătoresc către teritoriul UE pentru a solicita azil. Acest
tip de protecție internațională este acordat doar acelor persoane care își părăsesc țara de origine și
nu se pot întoarce acolo din cauza unei temeri bine fondate. Aşadar, statele membre sunt

1
https://www.gandul.info/stiri/de-ce-a-devenit-germania-pamantul-fagaduintei-pentru-refugiati-14710179
Accesat la data de: 24.01.2020
2
https://www.dw.com/en/asylum-benefits-in-the-eu-how-member-states-compare/a-44298599
Accesat la data de 24.01.2020
responsabile de a oferi importanță cererilor de azil, hotărând cine beneficiază de protecţie şi cine
trebuie expulzat. Pentru că nu toate persoanele care vin în Europa au drept motiv problema
conflictelor militare, multe dintre acestea renunţa la ţară de origine pentru a-şi creşte nivelul de
trăi.3

Totusi, integrarea cu succes a refugiaților, deși costisitoare pe termen scurt, ar aduce în cele
din urmă beneficii economice substanțiale societății germane care are un indice ridicat al
îmbatrânirii populației.4

Figura 1.

Pornind din anul 2000 şi până la apogeul acestui eveniment, între anii 2015-2016, numărul
de cereri pentru azil a crescut într-un ritm uimitor, încât peste 700.000 de refugiaţi au urmat această
procedură. (conform figura 1).5 Decizia cancelarlui german Angela Merkel care a stârnit atât critici,
cât şi aprecieri în privinţa deschiderii graniţelor şi a îngăduinţei de a ajuta refugiaţii, oferind răspuns
pozitiv cererilor de azil, a fost catalogată drept pilonul de bază asupra imaginii Germaniei la nivel

3
https://op.europa.eu/webpub/com/factsheets/migration-crisis/ro/ Accesat la data de: 25.01.2020
4
Holmes, S. M., & Castaneda, H. (2016). Representing the “European refugee crisis” in Germany and beyond:
Deservingness and difference, life and death. American Ethnologist, 43(1), 12-24.
5
The State of Refugee Integration in Germany in 2019. (2019, August 8). WENR.
https://wenr.wes.org/2019/08/the-state-of-refugee-integration-in-germany-in-2019
global în problematica refugiaţilor. Aceasta a respins şi afirmațiile potrivit cărora decizia ei a
înrăutățit criza refugaților în Europa prin încurajarea persoanelor să se îndrepte spre Germania,
adăugând în plus „dacă nu am arătat o față prietenoasă, aceasta nu este țara mea”. În pofida
nemulţumirilor din partea populaţiei, dar şi din partea propriului partid, Angela Merkel şi-a
menţinut decizia de a fi sprijinul pe care alţii nu îl oferă şi a rostit sloganul “Wir schaffen das!”
(“We can do it!”) care spera să stârnească îngăduinţa şi celorlalte state.6
Mai mult decât atât, cancelarul german a recunoscut deschis această strategie de conducere,
înaintând prin intermediul unui discurs adresat parlamentului german, declarând: “Dacă arătam
curaj și gestionam ca exemplu, o bună cooperare Europeană este plauzibilă. Dacă Europa eșuează
în problematica refugiaților am putea pierde unul dintre principiile cheie care stau la baza Uniunii,
şi anume. drepturile umane universale.”. Astfel, o cooperare puternică şi bine organizată poate
ajuta Germania să obţină sprijinul statelor Uniunii Europene şi împreună să poată găsi o rezolvare
durabilă şi eficientă pentru această criză.7

În cele din urmă, numărul refugiaţilor care avea să ajungă în Germania începuse să se
apropie de un million, însă pentru statul german, situaţia nu era atât dificilă pe cât se preconiza,
deoarece a existat o bună gestionare a acestui flux de refugiaţi în folosul economiei. În perioada
apropiată a evenimentelor întâmplate pe teritoriul german, a fost publicat un articol de către The
Guardian care discuta pe tema importanţei şi semnificaţiei anumitor cuvinte germane care au reuşit
să aibă o recunosinta internatioala. Printre acestea este introdus şi termenul Willkommenskultur
care va deveni cunoscut în rândul cetăţenilor sub însemnătatea de ,,cultura primitoare”.

Un cuvânt proiectat de către conducerea statului german pentru a reprezenta semnalul de

alarmă care să susţină dorinţa cetăţenilor altor state, de a veni în Germania pentru a acapara un
necesar imens de muncitori calificaţi, în anumite zone slab populate, cum sunt Brandenburg şi
Mecklenburg – Vorpommern. Willkommenskultur avea să devină un nucleu umanitar prin care
persoane de orice etnie, naţionalitate sau religie se pot integra în societatea germană, fiind acceptaţi
de poporul gazdă. Treptat situaţia refugiaţilor a început să prospere în urma contribuţiei conducerii

6
Harding, L. (2015, September 15). Angela Merkel defends Germany’s handling of refugee influx. The
Guardian. https://www.theguardian.com/world/2015/sep/15/angela-merkel-defends-germanys-handling-of- refugee-
influx

7
https://migrationcluster.ucdavis.edu/sites/g/files/dgvnsk821/files/inline-
files/paper_crawford_germany- response-to-refugee.pdf Accesat la data de: 25.01.2020.
statului, dar şi a populaţiei gazdă. Aceasta a contribuit la ajutarea refugiaţilor prin mai multe
mijloce pornind de la administrativ, cultural, social şi financiar. Au fost organizate tabere unde
fiecare persoană primea haine, mâncare şi suport pentru învăţarea limbii germane. În plus, cetăţenii
nemţi asigurau transportul refugiaţilor cu propriile maşini, oferau suport pentru necesarul de
medicamente, ajutau cu plata diferitelor facturi de întreţinere şi au colaborat pentru a deschide mai
multe şcoli şi grădiniţe pentru copiii refugiaţi în Germania.
Eforturile realizate de către Germania trebuie urmate şi de restul ţărilor member UE pentru
a beneificia echilibru în bună gestionare a acestei crize. Angela Merkel a declarant pentru The
Guardian că nu va accepta ca Italia, Grecia sau Ungaria să nu-și însuşească această îndatorire și să-
și deschidă granițele cât de curând.8
Într-un studiu realizat în anul 2015 de către fundaţia Bertelsmann care susţine situaţia
persoanelor din afara graniţelor Germaniei, s-a dovedit că numărul persoanlor care acceptă ca
Germania să devină o ţară în care imigranţi se pot dezvolta şi pot locui laolaltă este în continuă
creştere.9 O altă soluţie pentru a integra sau a favoriza includerea socială a populațiilor cu imigranți
a avut-o conducerea germană care a instituit până în prezent două planuri de integrare. Încă din
2007 planul național de integrare s-a concentrat pe educație, formare profesională, ocuparea forței
de muncă și integrare culturală, iar din 2012 odată ce numărul refugiaţilor lua amploare, planul
național de acțiune privind integrarea a creat oportunităţi pentru a face rezultatele politicii de
integrare măsurabile. Acesta a inclus obiective generale, perioade de timp bine stabilite, dar și
indicatori pentru verificarea atingerii obiectivelor stabilite. Toate acestea pot fi traduse prin faptul
că, atât timp cât se oferă sprijin, formare şi oportunitate de muncă pentru refugiaţi, trebuie să se
ofere în schimb eforturi pentru a-şi evidenţia îndatoririle.10

8
Akrap, D. (2015, September 6) Germany’s response to the refugee crisis is admirable. But I fear it cannot
last | Doris Akrap. The Guardian http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/sep/06/germany/-refugee-crisis-
syrian
9
Study—Lengthy asylum procedures make it more difficult for refugees in Germany to find work. (n.d.).
Retrieved January 26, 2020, from https://www.bertelsmann-stiftung.de/en/topics/latest-news/2015/mai/integration-
of-refugees/
10
European Web Site on Integration—European Commission. (n.d.). Retrieved January 26, 2020, from
https://ec.europa.eu/migrant-integration/governance/germany
 Figura 2

Angajare şi integrarea refugiaţilor în societatea germană oferă avantaje de ambele părţi.

Reducerea sentimentului de înstrăinare, reuşind să fie angajaţi într-un mediu plăcut, sigur, alături
de persoane care trăiesc aceeaşi cauză pe deoparte, iar pe de altă parte, are loc reducerea deficitului
de forţă de muncă, creşterea veniturilor din încasările fiscale şi ocuparea locurilor de muncă
informale mai puţin preferate. Aşadar, încurajarea angajării refugiaţilor a avut rezultate
semnificative, încât între octombrie 2017 şi octombrie 2018 numărul refugiaţilor proveniţi din opt
țări a înregistrat o creştere de 47% în vederea persoanelor care au reuşit să fie angajaţi cu normă
întreagă (conform Figura 2). Astfel, numărul celor care erau în căutarea unui loc de muncă a scăzut
cu până la 10,6% între decembrie 2017 şi decembrie 2018.
Însă, în detrimentul cifrelor pozitive, 450.000 de reugiati încă erau în căutarea unui loc de
muncă. După cum era de așteptat, integrarea pe piața muncii s-a dovedit a fi un proces. lent, pe
termen lung care necesită timp pentru a câștiga fiabilitate.11 În urma unui studiu bazat pe informații
ale Grupului Socio-Economic German, s-a constatat că: 8% dintre refugiați au câștigat un loc de
muncă regulat în primul an de ședere în Germania, 50% în 5 ani; 60% în decurs de 10 ani; și 75 la
sută în 15 ani. Este nevoie de o perioadă extinsă de timp pentru că refugiații să își găsească un loc
de muncă. Majoritatea au reuşit să obţină locuri de muncă în sectoare cu cerințe de competență mai
scăzută, precum industria hotelieră și catering sau alte servicii.12

11
The State of Refugee Integration in Germany in 2019. (2019, August 8). WENR.
https://wenr.wes.org/2019/08/the-state-of-refugee-integration-in-germany-in-2019
12
Martín, I., Arcarons, A., Aumüller, J., Bevelander, P., Emilsson, H., Kalantaryan, S., MacIver, A., Mara,
I., Scalettaris, G., & Venturini, A. (2016). From refugees to workers: Mapping labour market integration support
 Germania a acţionat în direcţia integrării sociale a refugiaţilor, oferind soluţii celor care au
obţinut azil şi protecţie. S-a acţionat prin solidaritatea populaţiei faţă de refugiaţi, dar şi prin
implicarea statului în a oferi posibilitatea însuşirii unor locuri de muncă, ajutor financiar şi
securitate. În plan extern, Germania a acţionat în mai multe rânduri făcând apel la resul statelor
membre cu scopul de a deschide graniţele şi de a întinde o mână de ajutor acestor persoane.
Deschiderea faţă de refugiaţi trebuie să aducă un grad sporit de atenţie în privinţa securităţii
populaţiei gazdă, pentru că s-au semnalat mai multe probleme de securitate în rândul a numeroase
oraşe din Germania. Cele mai întâlnite infracţiuni erau reprezentate de furturi de buzunare, jafuri,
furturi de magazine, contrabandă sau tâlharii. Oraşul Köln a întâmpinat mai multe evenimente în
preajma sărbătorilor de iarnă în anul 2015 când mai multe persoane, mai exact imigranţi, au comis
numeroase agresiuni sexuale şi alte tipuri de infracţiuni în stradă, creând un dezechilibru în
siguranţă populaţiei. Aceste evenimente au schimbat viziunea asupra problematicii imigranților,
cel puțin în privinţa jurnaliștior. De la acel moment, media şi-a concentrată atenţia asupra mai
multor date statistice care să arate informaţii privind gradul de criminalitate comisă de imigranţi.,
Astfel, într-un articol publicat de către Kern (2016) se relatează că infracţiunile comise de imigranţi
a deposit 200.000 în anul 2015 fapt ce va conduce treptat la schimbarea percepției populației asupra
deschiderii față de imigranți.13
Prezenţa mai multor soluţii pentru criza refugiaţilor cu care se confrunta Germania pune în
tema o organizare strictă asupra procedurii azilului, gestionarea relaţiilor cu celelalte state membre
privind integrarea refugiaţilor şi creşterea măsurilor de securitate asupra controlului graniţelor
pentru a evita un pericol iminent asupra siguranţei naţionale.

measures for asylum-seekers and refugees in EU member states. Volume II: Literature review and country case
studies.
13
Balica, E. (2016). MIGRAȚIE, CRIMINALITATE ȘI SIGURANȚĂ PERSONALĂ ÎN MARILE ORAȘE
EUROPENE. https://www.researchgate.net/publication/330485948_Migratie_criminalitate_si_siguranta_personala_
in_marile_orase_europene
BIBLIOGRAFIE:

1. https://www.gandul.info/stiri/de-ce-a-devenit-germania-pamantul-fagaduintei-pentru-
refugiati-14710179
2. (https://www.dw.com/en/asylum-benefits-in-the-eu-how-member-states-compare/a-
44298599
3. The State of Refugee Integration in Germany in 2019. (2019, August 8). WENR.
https://wenr.wes.org/2019/08/the-state-of-refugee-integration-in-germany-in-2019
4. Harding, L. (2015, September 15). Angela Merkel defends Germany’s handling of refugee
influx. The Guardian. https://www.theguardian.com/world/2015/sep/15/angela-merkel-
defends-germanys-handling-of-refugee-influx
5. https://op.europa.eu/webpub/com/factsheets/migration-crisis/ro/
6. https://migrationcluster.ucdavis.edu/sites/g/files/dgvnsk821/files/inline-
files/paper_crawford_germany-response-to-refugee.pdf

7. Akrap, D. (2015, September 6) Germany’s response to the refugee crisis is admirable. But
I fear it cannot last | Doris Akrap. The Guardian
http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/sep/06/germany/-refugee-crisis-syrian
8. Study—Lengthy asylum procedures make it more difficult for refugees in Germany to find
work. (n.d.). Retrieved January 26, 2020, from https://www.bertelsmann-
stiftung.de/en/topics/latest-news/2015/mai/integration-of-refugees/
9. European Web Site on Integration—European Commission. (n.d.). Retrieved January 26,
2020, from https://ec.europa.eu/migrant-integration/governance/germany
10. Martín, I., Arcarons, A., Aumüller, J., Bevelander, P., Emilsson, H., Kalantaryan, S.,
MacIver, A., Mara, I., Scalettaris, G., & Venturini, A. (2016). From refugees to workers:
Mapping labour market integration support measures for asylum-seekers and refugees in
EU member states. Volume II: Literature review and country case studies.
11. Balica, E. (2016). MIGRAȚIE, CRIMINALITATE ȘI SIGURANȚĂ PERSONALĂ ÎN
MARILEORAȘEEUROPENE.https://www.researchgate.net/publication/330485948_Mig
ratie_criminalitate_si_siguranta_personala_ in_marile_orase_europene\
12. Holmes, S. M., & Castaneda, H. (2016). Representing the “European refugee crisis” in
Germany and beyond: Deservingness and difference, life and death. American Ethnologist,
43(1), 12-24.