Conflictele din spatiul islamic

Hristea Tiberiu Ilie, Rise, An2, Grupa1

Cuprins:
1. Argumentul cercetării.Identificarea problemei şi a impactului specific

2. Construcția teoretica a cercetării:

 Obiectivele cercetării
 Întrebările cercetării
 Ipotezele științifice
 Perspective descriptive și explicative asupra temei
 Concepte și operaționalizarea conceptelor.
3. Culegerea, prezentarea și reprezentarea datelor cercetării:
 Tehnici de culegere a datelor și de informare științifică
 Tipologia datelor culese
 Modele de reprezentare a datelor
4. Analiza datelor cercetarii:

 Variabilele cercetării
 Indicatori statistici
 Corelația și analiza variabilelor.
 Interpretarea calitativă și corelarea rezultatelor cu ipotezele
cercetării.

5. Lanțuri cauzale
6. Metoda optimă de cercetare
7. Instrumente de cercetare
8. Surse de documentare
9. Concluziile cercetării
1. Argumentul cercetării

„Migrația” și „terorismul” sunt cele mai întâlnite cuvinte în ceea ce

privește marile provocări cu care se confruntă Occidentul astăzi. Problemele
Europei cu lumea islamică au început în urmă cu mai mult de un secol, odată
cu declinul Imperiului Otoman și cu începutul Primului Război Mondial.

Au urmat cel de-Al Doilea Război Mondial și trasarea istorică a granițelor statelor din
Orientul Mijlociu. Migrația este consecința acestor evenimente, iar țările vestice încearcă să
refacă daunele produse de timpuriu, dar de data aceasta cu mai multă înțelegere și
profesionalism. Povestea conflictului dintre Occident și fundamentalismul islamic
semnalează o greșeală comisă de puterile occidentale acum un secol.

De-a lungul istoriei au avut loc nenumărate atentate teroriste, iar lista pare că nu se
mai sfârșește. Terorismul nu este un concept nou. Grupurile care până acum activau în
anonimitate au primit legitimitate atunci când Occidentul a declarat război unei idei, iar
scânteia conflictului a fost aprinsă. Realizăm, cu fiecare incident, cât de periculoși pot fi
oamenii, dar și câtă putere au pentru a putea răzbi și a supraviețui.

Trebuie să pornim de la observația că, în istoria recentă, au existat două valuri ale
migrației musulmane spre Europa. Primul s-a produs lent, insinuant și într-un timp mai
îndelungat, pe la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Migrația, inclusiv cea musulmană, a
fost stimulată de căderea regimurilor comuniste, cu frontiere practic închise, și de o relaxare a
regimului circulației persoanelor în țările occidentale. Musulmani pașnici, proveniți în
principal din Turcia și din zona Magrebului, au pătruns continuu în Europa, atât pe căi legale
cât și ilegale, în încercarea de a scăpa de sărăcie și de a căuta un trai mai bun.

Aparitia valului de refugiați din Orientul Mijlociu spre statele democratice din
Uniunea Europeană, face posibilă renunțarea din partea statelor a rigurozității respectării
principiului suvernanității și a conservării principiilor naționale. Chiar și în aceste condiții
oprirea acestor fenomene de migrație nu pote fi posibilă datorită imposibilității de către
statele democratice să corecteze deficiențele de organizare politică , socială și cele ce privesc
securitatea umană din teritoriul afectat singura soluție fiind cea în care statele din Occident iși
asumă primirea valurilor de refugiați.

Cele mai multe din statele industrializate încearcă totuși să limiteze imigrarea dispre
Sudul global, însă asta foarte rar. În Europa Occidentală imigrantii vin mai ales din Africa de
Nord și Turcia iar unii lideri vest-europeni și parte din liderii americani interesați de politicile
europene, sunt preocupați că “diminuarea controalelor la graniță prin procesul integrării va
face mai dificilă sarcina de a opri imigranții ilegali”.

2. Construcția teoretică a cercetării

 Obiectivele cercetării

 Această cercetare are în vedere stabilirea principalelor cauze ce i-au condus pe

refugiați către țările europene și motivele pentru care statele occidentale
reprezintă un loc sigur pentru acestia
 Stabilirea gradului de corelație dintre securitatea umană din Uniunea
Europeană si lipsa acesteia din Orient
 Identificarea efectelor directe asupra politicii naționale , asupra modului de
organizare din țările din Occident odată cu imigrarea indivizilor .

 Întrebările cercetării

 I1 Cât de mult influențează stabilitatea politică din Uniunea Europeană drumul

refugiaților spre state a căror particularitate principală este aceasta?
 I2 În ce măsura securitatea umană influențează criza refugiaților?
 I3Cât de mult guvernământul și organizarea democratică din Europa influețează
imigrația?
  Ipotezele științifice

 Relația securitate umană-criza refugiaților

-H0: Nu există nicio legătură între securitatea umană și criza refugiaților .

-H1: Cu cât crește securitatea umană, cu atât crește criza refugiaților .

-H2: Cu cât crește securitatea umană, cu atât scade criza refugiaților .

 Relația criza refugiaților –securitate umană

-H0: Nu există nicio lgătură între criza refugiaților și securitatea umană.

-H1: Cu cât crește criza refugiaților cu atât crește securitatea umană.

-H2: Cu cât crește criza refugiaților cu atât scade securitatea umană.

 Perspective descriptive și explicative asupra temei

Criza refugiaților în Europa reprezintă un fenomen politico-social declanșat pe baza unor

presupuse motive, cum ar fi conflictele din țările din nordul Africii și din Orientul Mijlociu,
nivelul de sărăcie și al încălcării drepturilor omului din aceste state.

Un moment important, când criza a început să fie percepută în întreaga sa dimensiune

istorică l-a constituit aprilie 2015, când cel puțin 5 vapoare având la bord circa două mii de
imigranți s-au scufundat în Marea Mediterană, incident care s-a soldat cu peste 1.200 de
victime.

Între 2007 și 2011, un mare număr de emigranți fără documente legale, proveniți din
Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia și
Grecia, obligând Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele
Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Eurohandicapate (FRONTEX) să întărească
controlul la granițe. De asemenea, UE încearcă să găsească măsuri care să reducă fluxul de
emigranți. Statele componente au trecut deja la măsuri radicale, montând garduri la
frontierele acestora: Ungaria la granița cu Serbia, Bulgaria la granița cu Turcia, Republica
Macedonia la granița cu Grecia, Austria la granița cu Slovenia.[4] Spre deosebire de statele
UE, multe state non-UE nu au dorit să primească refugiați, un exemplu în acest sens fiind
Japonia, care în 2015 a acordat statutul de refugiat doar pentru 27 de persoane din 7.000 de
cereri.

Tările europene se văd nevoite să accepte refugiați care sosesc la granițele lor, însă
se face diferența între emigranți și refugiați, și aici ne referim la oameni care fug pentru a
scăpa de dezatre naturale sau de război, cazul acelora din Orientul Mijlociu,. “Refugiații de
război sau de dezastre naturale sunt in general adăpostiți în tabere de refugiați până în
momentul în care se pot întoarce acasă”, cu toate că uneori asta poate presupune ani, și doar
mică parte din cei ce-au imigrat doresc să se întoarcă, mare parte încercând să copie și să
adopte valorile, politice și principiile “statului gazdă” stabilindu-se acolo.

Numărul refugiaților internaționali a crescut de la 3 milioane în 1976 la 13 milioane în

2009-2010. Majoritatea celor refugiați au fost alungați de războaie. Însă diferențierea unui
refugiat aflat în pericol în țara de proveniență de un imigrant în căutarea unei oportunități
economice nu este întotdeauna o procedură ușoară. “Imigranții ilegali pot pretinde că sunt
refugiați pentru a li se permite să rămână în noul stat, când de fapt ei caută oportunități
economice mai bune, problemă majoră în Nord .” Germania a devenit una dintre cele mai
căutate destinații alături de Franța sau Austria ale imigranților, numărul tot ma crescut al
acestora în țările europene creând “resentimente împotriva imigranților, pusee de naționalism
de dreapta în politica internă.”, drumul refugiaților din partea a-doua a anului 2015 spre țările
Europene, întâlnind astfel de reacții din partea cetățenilor și liderilor europeni a căror
deschidere spre a-i adăposti pe aceștia fiind dată doar de cutuma internațională pe care au fost
nevoiți să o respecte. Asigurarea securității umane de către statele europene devenind
principalul scop al acestora în momentul în care statul își asumă un număr de refugiați
primiți, lipsa securității umane din Orient fiind principalul motiv pentru care mare majoritatea
a indivizilor doresc refugierea în țări ce funcționează după principii democratice.
  Concepte și operaționalizarea conceptelor.

 Concepte cheie:Securitate si Refugiati/Imigranti

Concept: Securitate
Definire reală și nominală = necesitatea abordării securității cu
precădere pe siguranța individului, siguranța
lui oferind stabilitate națională și chiar
globală
=totalitatea reglementărilor luate la nivel
național/internațional pentru asigurarea stării
de siguranță socială la nivel de persoană,
grup social sau populație totală, precum și
pentru persoanele ce fac parte din grupurile
minoritare, defavorizate ș.a.
Variabile -politici publice, economice etc.
-respectarea drepturilor și libertăților
cetățeanului
-asigurarea mediului proprice, sigur în
locurile publice:școli, spitale ș.a.
- programe speciale guvernamentale ce au în
vedere intervenția imediată in caz de urgenta
-trupe intevenționiste in teritoriu in situații de
urgență
-asigurarea unui număr cât mai mare de cadre
polițienești
-legi naționale privind securitatea
minorităților a grupurilor defavorizate
Definiție operațională = Politicile publice, economice, etc.,
,respectarea drepturilor și libertăților
cetățeanului, asigurarea mediului proprice,
sigur în locurile publice:școli, spitale ș.a.,
 programe speciale guvernamentale ce au în
vedere intervenția imediată in caz de urgenta,
asigurarea unui număr cât mai mare de
organe de securitate/polițienești, legi
naționale privind securitatea minorităților a
grupurilor defavorizate reprezintă in mare
aspectele ce definesc securitatea.
Instrumente/măsuri -Rapoarte CE, Ministerul Integrării
Europene, Rapoarte ale Guvernului național,
Rapoarte Ministerul Educației și Sănătății,
Ministerul Apărării Naționale prin rapoarte,
sondaje sociale.

Concept: Refugiati/Imigranti
Definire reală și nominală = indivizi care fug din calea pericolelelor din
teritoriu ce le amenință direct viața in alte țări
pentru a căuta sprijin și a se adăposti
=Persoană care s-a retras undeva sau la cineva
spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau
ocrotire în fața unei primejdii, a unei
neplăceri de ordin social, politic ș.a
Variabile -instabilitate politică
-rata alfabetizării scăzută și lipsa a sistemelor
medicale
-conflicte între minorități
-nerespectarea drepturilor și libertăților
omului
-conflicte religioase în teritoriu
-sărăcie

Definiție operațională =Instabilitatea politică din teritoriu, rata

 alfabetizării scăzută, lipsa sistemelor
medicale, conflictele între minorități,
nerespectarea drepturilor și libertăților
omului, conflictele religioase din teritoriu și
sărăcia sunt aspecte care descriu motivele
crizei refugiaților
Instrumente/măsuri -Rapoarte ale instituțiilor internaționale
-sondaje
-statistici mondiale
-rapoarte realizate în urma muncii de teren
-Eurostat

3.Culegerea, prezentarea și reprezentarea datelor cercetării:

 Tehnici de culegere a datelor și de informare științifică

 Rapoarte ale instituțiilor internaționale

 Birouri internaționale de statistică ce au în vedere fluxul de emigranți pe
periaodă de timp
 Rapoarte ale statelor europene privind numărul de imigranți /refugiați primiți.

 Tipologia datelor culese

 Resurse numerice

Indicatori ai coeziunii politice

Indicatori economici și sociali
Indexul democrației
Indicatori ai integrării refugiaților în UE
  Resurse nonnumerice

Analiza calitativă a democrației pe baza anchetelor de teren din teritoriu afectat

Analiza politicilor și organizării politice
Compararea politicilor din Orientul Mijlociu cu cele ale Occidentului

4.Analiza datelor cercetarii:

 Variabilele cercetării
-Securitate umană(variabila independenta)
-Creșterea imigranților/refugiaților în continentul european(variabilă
dependentă)

 Indicatori statistici

Variabila Xm Me M Q1 Q2 Q3 A Aiq চ2 Cv
0
Securitate umană 1,92 4,5 2 2,25 4,5 6,75 1,35 4,5 0,51 26,95

Imigranți/Refugiați 7,55 4,5 4 2,25 4,5 6,75 18,82 4,5 11,19 44,23
  Corelația și analiza variabilelor

-Matricea corelației

Y x
6m 1,84m
1,48m 1,91m
1,61m 1,84m
2,72m 1,67m
6,55m 2M
4,56m 1,55m
17,2M 1,7m
20,3M 2,9M

 Securitatea umană din spațiul Orientului Mijlociu are implicații directe

asupra comportamentului civililor, refugiații datorită lipsei intervenției
statului în combaterea criminalității

10.Lanțuri cauzale

I:Relația dintre lipsa securității umane în Orientul Mijlociu și criza refugiațior

Lipsa drepturilor și libertăților cetățenilor

Prezența conflictelor religioase în teritoriu

Criza
Lipsa securității
umane în Tirania minorităților împotriva majorității
Refugiaților
Orientul
Mijlociu
Lipsa autorităților organelor polițienești grupări teroriste

Instabilitate politică săracie

Infrastructura precară Absența pieței libere

Economie limitată
 II. Relația dintre securitatea umană din Occident și criza refugiaților din Orient

Stabilitate politică și socială Economie liberă

Respectarea drepturilor și libertăților omului

Securitatea în UE Rata ridicată a alfabetizării

Asigurarea serviciilor medicale și învățământ

Criza refugiaților
Programe de integrare socială a minorităților

Drepturi egale în vot

11. Metoda optimă de cercetare

 Rapoarte privind numărul refugiaților veniți pe teritoriul european

 Observația și culegerea de date privind situația din teritoriul afectat
sau din cel în care au ajuns refugiații

12.Instrumente de cercetare
 Fișa de observație
 Interviul
 Analiza documentelor primite în urma anchetei de teren
13. Surse de documentare

 http://revistasinteza.ro/statul-islamic-si-conflictele-din-orientul-mijlociu/
 http://ec.europa.eu/
 https://andreivocila.files.wordpress.com/2010/07/vocila-andrei-terorismul-
si-securitatea-europeana.pdf
 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/
 http://www.statssa.gov.za/
 http://www.dhs.gov/
 J. S. Goldstein, Jon C. Pevehouse - Relații Internaționale, Polirom 2008

14. Concluziile cercetării

În urma cercetării desfășurate privind măsura în care criza refugiatilor si

conflictele din spatiul Islamic afecteaza securitatea in Europa am observat pe baza
corelațiilor stabilite gradul în care politicile naționale slabe din regiunile din Orient
influențează vulnerabilitatea teritoriului și al indivizilor, lipsa stabilității și
securității determinând valurile de refugiați ce doresc să se stabilească în statele
occidentale.