SECURITATEA MEDIULUI: O NOUA ABORDARE A SECURITATII

Prima mentionare a termenului de securitate a mediului

Norman Myers a facut cunoscut pentru prima oara conceptul de SM in mijlocul anilor 1970 cand a scris un raport
pentru Organizatia Unitatii Africane asupra razboiul dintre tiopia si Somalia legat de regiunea Ogaden! "azboiul
fusese cauzat in mare masura de defrisarea si eroziunea solului# plus cresterea populatiei si saracie in regiunea
muntoasa a tiopiei# ceea ce a declansat o foamete cumpliata urmata de o migratie in masa dinspre munti catre zona
deluroasa# adica catre Ogaden $actiune pe care Somalia a %azut&o ca preludiul unei in%azii!
!ATER SECTOR
Apa a ser%it ca o e'emplificare c(eie a SM! )rima do%ada a fost inregistrata acum *+00 de ani cand doua orase&
state mesopotamiene si&au declarat razboi in zona de astazi a ,ra-ului!! .in 19+0 rezer%a globala de apa
potabila/persoana a scazut cu 001 din moment ce populatia lumii a crescut cu 1+01 si consumul de apa a lumii a
crescut cu 12013 consumul este probabil sa creasca cu inca *01 in urmatoarele 4 decenii! ,n asa fel# lumea de astazi s&
a sc(imbat radical fata de lumile trecute# si este 5noua si diferita6 intr&o proportie pe care noi de abia o putem intelege!
.e&a lungul secolului au fost mai mult de *+0 de dispute ostile legate de apa# si in 77 de cazuri tari ri%ale au detonat un
baraj si au optat spre actiuni %iolente!
8el putin 401 din raurile importante ale lumii sunt impartite# 170 curg de&a lungul a doua tari# *2 in trei tari si 77 de&a
lungul a patru sau mai multe tari! 9azinele raurilor sustin mai mult de *+1 din suprafata )amantului# 001 din rezer%a
de apa potabila a lumii si furnizeaza aproape cu *01 populatia lumii cu apa pentru uz domestic# agricultura#
(idroputere si alte scopuri asemanatoare! Aproape 20 de tari cu aproape 70 de miliarde de oameni sau 4/+ din populatia
lumii sufera deficite majore de apa! 4/7 din apa sunt folosite pentru producerea mancarii! ,n sudul Asiei# insuficienta
apei mai degraba decat insuficienta pamantului %a fi cauza micsorarii planurilor de a dez%olta agricultura! Asia
cuprinde 001 din populatia lumii# dar are numai 701 din apa potabila din lume!
.eja e'ista crize substantiale intre :urcia# ,ra- si Siria din cauza raurilor :igru si ufrat3 intre ,ndia si )a-istan din
cauza ,ndusului# intre ,ndia# 9anglades( si Nepal asupra flu%iului ;ange3 intre 9razilia si Argentina asupra "io de la
)lata3 si intre natiunile care impart bazinul raului Me-ong!
Deserti"icarea si im#actul asu#ra securitatii
.esertificarea# de e'emplu# poate genera probleme pentru bunastarea umana si stabilitatea politica! )e langa
capacitatea de a declansa foamete# deplasari interne si migratie internationala# desertificarea# de cele mai multe ori este
reteta instabilitatii politice <Algeria# 8(ad=# tensiunilor dintre tari in%ecinate <e'> ?imbab@e# 9ots@ana= si c(iar a unor
conflicte armate! Nu este o coincidenta ca in zona Sa(el din Africa nici un gu%ern nu a supra%ietuit secetei din 1970 si
19203 cate%a se indreapta catre colaps total! .esertificarea si seceta ameninta e'istenta unui miliard de oameni in mai
mult de 110 tari si inca un miliard sunt supusi riscului! 8onform 8on%entiei pentru 8ombaterea .esertificarii si
)rogramului de Mediu al Natiunilor Unite un efort global de 40 de ani ar costa 44A miliarde/an# si economiile pentru
agricultura sunt in %aloare de *4A miliarde/an!
Le$atura mediu%securitate
Nu toate problemele legate de mediu conduc la conflicte# si nu toate conflictele se nasc din probleme de mediu!
)roblemele de mediu contribuie la conflict# dar rar acestea pot fi descrise ca singurele cauze! 'ista prea multe
%ariabile implicate# cum ar fi economii ineficiente# sisteme sociale nedrepte si gu%erne represi%e3 toate aceste %ariabile
pot predispune o natiune catre instabilitate si in asa fel sa o faca susceptibila catre problemele de mediu! ,n tarile in curs
de dez%oltare precaritatea apei# locuiriii si sanatatii afecteaza 1#7 miliarde de oameni! Oamenii saraci sunt predispusi sa
pro%oace gu%ernele sprijinind grupurile de guerila ca in Bilipine si )eru! ,n acelasi timp# sunt fortati sa supra&e'ploateze
pamanturile# sa taie paduri si sa culti%e pamanturi uscate si zonele inguste de munte pentru recolte aditionale# toate
acestea pro%ocand eroziunea solului si alte efecte distructi%e asupra mediului!
)e scurt# e'ista o legatura intre mediu si conflict! .eficitele de mediu creeaza conditii care contribuie la
generarea conflictelor! .eficitele de mediu pot determina sursa unui conflict# pot actiona ca factori multiplicatori care
agra%eaza nucleul conflictului# si pot ajuta la conturarea naturii conflictului! Mai mult de atat# ele pot stimula recursul
la forta pentru a reprima insatisfactia celor celor care sufera de pe urama consecintelor degradarii mediului!
:oate acestea inseamna ca securitatea nationala incepe sa de%ina legata si de paduri# in%elisul pamantului#
recolte# resurse genetice# clima si alti factori care sunt foarte rar luati in considerare de catre e'pertii militari si liderii
politici! Ciderii politici declara adesea ca nu %or permite ca nici un metru patrat din teritoriul national sa fie cedat unui
in%adator strain# in timp ce permite ca sute de -ilometrii patrati de pamant si sol sa se erodeze anual!
)oblema SM poate fi definita ca relatia pentru stabilirea securitatii factorilor de mediu & apa# sol# %egetatie#
clima si orice alte componente primare care fac parte din fundatia de mediu a unei natiuni $ care pun temelia
acti%itatilor socio&economice deci# stabilitatea politica! )e de alta parte# cand aceste resurse de mediu sunt degradate
sau epuizate securitatea noastra# a tuturor# este diminuata! Oricat de dificil ar fi sa se demonstreze aceasta teza cu
do%ezi empirice# este mult mai greu sa se demonstreze opusul!
Securitatea colecti&a
Ca sc(imbarile climatice contribuie toate natiunile si toate sunt afectate de ele! Nici o natiune nu se poate pune la
adapost de aceasta pro%ocre si nici nu o poate rezol%a pe cont propriu! Nici o natiune nu se poate proteja de actiunile
sau lipsa acestora din partea altora!
8e pot face gu%ernele pentru a face fata noilor amenintariD ,n primul rand# pot recunoaste ca multe forme de
secatuire a mediului constituie o categorie distincta de probleme internationale! Nu se pot trimite a%ioane de lupta
pentru a lupta cu incalzirea globala3 nu se pot trimite tancuri pentru a contracara desertuile care a%anseaza si nici nu
putem lansa torpile impotri%a ni%elului marii care este in crestere!
Aceste probleme au ne%oie de un alt tip de raspuns! Acest raspuns trebuie sa se concentreze pe cooperare# si nu
infruntare in arena internationala! Asta presupune o sc(imbare majora de strategie la ni%elul statelor! Sir 8rispin
:ic-ell# fost ambasador ONU> 5nici un om nu este o insula# nici o insula nu este o insula# nici un continent nu este o
insula! 8u toate acestea# statele&natiune gandesc in principal in termenii insulelor& insule economice# politice si de
mediu6!
E'#erienta Marii Mediterane
)ana la mijlocul anilor 1970 Marea Mediterana era folosita drept groapa de gunoi de catre cele 100 de milioane
de oameni care traiau de&a lungul coastei acesteia si mai ales de multimea de oameni care se duceau in %acanta in
fiecare an# acestia insumand 1/7 din turistii din intreaga lume! Biind o mare inc(isa cu iesire la Stramtoarea ;ibraltar#
Mediterana isi reinnoieste apa odata la 20 de ani! "eflu'urile sunt mici si curentii slabi# lasand poluarea acolo unde
oamenii o depoziteaza! Numai cate%a zone din lume sunt subiectul distrugerii umane ca cel al Mediteranei! ste una
dintre principalele cai na%igabile ale lumii pentru transport maritim# sustine 1/7 din transportul si comertul de petrol3 in
timp ce o cantitate mare de poluanti %in dinspre pamant sub forma deseului industrial# canalizarii municipal si
reziduurile agricole!
,n 197+ )rogramul de Mediu al Natiunilor Unite a inceput ca fiind un proiect absurd de ambitios! .orea sa
con%inga toate natiunile cu iesire la coasta sa formuleze o strategie comuna pentru a rezol%a problemele comune! 8ele
17 natiuni# e'ceptie facand Albania# au negociat un plan de actiune! Acest lucru a fost si mai remarcabil deoarece
cate%a partide au inceput sa isi impartaseasca cauzele! ,srael si Siria care erau intr&o stare de perpetua ostilitate3 gipt si
Cibia inamici3 :urcia si ;recia inamici de sute de ani3 Branta si colonia sa anterioara Algeria nu a%eau incredere una in
cealalta3 si Spania si Maroc precauti de antagonismele antice! 8onferinta din 1920 a prezentat o sc(ita a tratatului care a
intrat in %igoare in 1924! 8a rezultat# poluarea a fost redusa drastic# si c(iar daca Mediterana nu este inca complet
refacuta nu mai este pe moarte!
Nu a mai e'istat o regiune in lume cu atatea diferente politice intre natiunile %izate care au trecut peste acestea
si peste interesela indi%iduale in fa%oare bunastarii colecti%e! )roiectul Marii Mediterane este un model pentru alte
proiecte asemanatoare din regiunile cu mare# notabile fiind e'emplele din 9altic# ;olful )ersan si 8araibele!
Le$aturi internationale%interde#endente
,n contrast cu e'perienta Mediteranei# cate%a dintre problemele mediului# cu precadere insuficienta apei#
declinul agriculturii si defrisarea# sunt localizate in natiuni in curs de dez%oltare! .e ce# se poate intreba cine%a# ar
trebui ca analistii de securitate in tarile dez%oltate sa fie ingrijorati de disputele legate de apa din sub&continentul
,ndian# foametea din Africa si defrisarea din AmazoniaD .in cauza cator%a moti%e> un moti% este stabilitatea politica in
tarile in curs de dez%oltare! 8itat dintr&un raport al comisiei ,-le si Eo(lstetter din 1922 asupra Strategiei ,ntegrate pe
:ermen Cung> 5%iolenta in lumea a treia ne ameninta interesele intr&o %arietate de moduri! )oate periclita o democratie
tanara <ca in Sal%ador=# poate creste migratia la scara mare in USA <ca in America 8entrala=# poate pune in pericol baze
importante Americane <ca in Bilipine= si poate ameninta caile de transport maritim %itale <ca in ;olful )ersic=6! Aceste
legaturi de securitate intre SUA si tarile in curs de dez%oltare se aplica si altor tari dez%oltate c(iar daca e'ista diferente
legate de relatiile strategice!
A doua legatura internationala intre lumea dez%oltata si lumea in curs de dez%oltare consta in faptul ca
problemele mediului dintr&o tara de obicei se raspandesc mai departe de frontierele acesteia! 1/+ din gazele de tip efect
de sera si dio'id de carbon se produc din cauza arderii padurilor tropicale# iar zona amazoniana# plamanul planetei# este
periodic afectat de incendii! :oate tarile dez%oltate au un interes in tarile in curs de dez%oltare# c(iar daca sunt sau nu
constiente de el! 8aracteristicile mediului afecteaza toata lumea! Fanturile# furtunile de nisip# etc! nu au pasaport!
As#ecte "inanciare ale com(aterii e"ectelor sc)im(arilor climatice
101 din costurile militare in intreaga lume# adica 4 miliarde de dolari pe zi# ar fi destul pentru finantarea
)lanului Anti&.esertificare# pentru furnizarea de apa curata si instalatii sanitare in intreaga lume si ameliorarea
agriculturii in tarile in tarile curs de dez%oltare! 8ei care c(eltuie foarte mult pe component militara sunt americanii
care c(eltuie *+0A miliarde/an3 Gaponia *7A miliarde/an3 Marea 9ritanie 70 miliarde3 Branta 7*A miliarde si 8(ina 71A
miliarde! Fanzarile de arme si armament repreyinta 10A miliarde pe an# din care SUA 7A miliarde# "usia 0A miliarde si
Marea 9ritanie *!+A miliarde
Conclu*ie
.omeniul securitatii mediului a atras atentia comunitatii internationale dupa anii 1970! A a%ut e%aluari
substantiale putine pana la mijlocul anilor 1990# dupa aceea aparand un numar mare de analisti! :ari precum SUA#
Marea 9ritanie# Nor%egia# ,ndia si Australia# precum si NA:O abordeaza aspecte de securitate a mediului in analizele
lor! "egretabil este faptul ca aceste analize nu sunt formal integrate in cadrul dez%oltarii pe termen lung ale tarilor
mentionate! .omeniul o cale lunga de strabatut pana la a&si castiga proeminenta pe care o merita!