Sunteți pe pagina 1din 17

Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri

Elaborat de eleva cl. a XII-a Profil Real Vrincean Ira

Degradarea mediului natural. Masuri de protectie

Degradarea mediului natural inseamna procesul de scadere sau de pierdere a calitatii lui, care se produce ca urmare tit a fenomenelor naturale, cit si a intervenentii nerationale a omului, fata a tine cont de capacitatea de regenerare a naturii. Ma oritatea activitatilor economice necesita folosirea resurselor naturale, lasandu-si, in mod inevitabil, am!renta asu!ra ecosistemele terestre. "olosirea in e#ces a resurselor naturale a dus la situatia in care multe ecosisteme nu se mai !ot reface sau sustine si cei care !ierd sunt tot oamenii care se ba$ea$a !e ele. Im!actul de%radarii mediului nu se face intotdeauna simtit imediat, ca atunci cand taierea co!acilor in $onele de munte duce la inundatii in aval. Adeseori, efectele se resimt de!arte de locul declansarii fenomenului, asa cum emisiile s!orite de %a$e de sera din tarile industriali$ate starnesc in%ri orari cu !rivire la cresterea nivelului a!ei in sudul Pacificului. &ceanele au mai !utin !este, terenurile a%ricole si-au !ierdut stratul su!erior si dau o recolta redusa, iar a!ele !oluate nu mai !ot asi%ura a!a !otabila, astfel incat ecosistemele de%radate sunt o sursa ma ora a saraciei, a de$astrelor naturale, a foametei si a bolilor din toata lumea. 'esertificarea afectea$a a!roa!e un sfert din su!rafata totala a uscatului si in ur de ()* din re%iunile aride ale lumii se confrunta cu de%radari intensificate. +au$ata, in %eneral, de !asunat si de folosirea e#cesiva a solului saracacios si strans le%ata de saracia rurala si de foamete, desertificarea ameninta e#istenta a !este un miliard de oameni, din ,)) de tari. Muntii asi%ura a!a dulce !entru umatate din !o!ulatia lumii. Pe de alta !arte, ecosistemele montane su -.-b,( nt !use in !ericol de to!irea %/etarilor, de defrisari si de !racticile a%ricole necores!un$atoare. In ultimul deceniu, lumea a !ierdut, in total, -0 milioane de /ectare de !adure, ceea ce constituie o su!rafata mai mare decat Vene$uela. +ea mai mare rata de des!adurire se inre%istrea$a in tarile in curs de de$voltare din $onele tro!icale, unde s-au !ierdut, in ultimul deceniu, 0* din !aduri. 1umatate din ecosistemele de coasta ale lumii au fost de%radate de factorul antro!ic. In Euro!a, !ro!ortia este de 2)*, iar in Asia de ()*. In ur de 2)* din !oluarea marina este cau$ata de surse de !e uscat. In tarile in curs de de$voltare, !este -)* din a!ele re$iduale si ()* din deseurile industriale sunt deversate fara a fi tratate. Pescuitul asi%ura in mod direct si indirect e#istenta a 0)) de milioane de oameni. Peste un sfert din a!ele cu !este ale lumii sunt utili$ate in mod e#cesiv si umatate sunt e#!loatate la ca!acitate ma#ima. In total, (.* din a!ele cu !este ale lumii necesita masuri imediate de sto!are sau reducere a !escuitului, !entru a asi%ura re$erva de !este !e viitor. A!roa!e un sfert din recifele de corali din lume au fost distruse com!let si 3) !ana la 4)* dintre acestea sunt in !ericol de a fi distruse in urmatorii ,) ani. Recifele de corali sunt un element esential din lantul trofic al oceanelor. +oncentratia atmosferica de bio#id de carbon, !rinci!alul %a$ de sera, a crescut la !este 45) de !arti la milion, de la un nivel !re-industrial de a!ro#imativ 3() de !arti la milion. & treime din bio#idul de carbon %enerat de activitatile umane in !re$ent va ramane in atmosfera inca ,)) de ani de acum inainte. 6ivelul marii a crescut cu ,) - 3) cm din ,-)), ma oritatea %/etarilor non-!olari se retra%, iar su!rafata si %rosimea %/etii din Marea Arctica scade vara, conform Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbarile Climatice 7IP++8. Aceasta a constatat ca a!ro#imativ 05 de milioane de oameni sufera, in fiecare an, din cau$a inundatiilor cau$ate de furtuni. & crestere a nivelului marii cu .) cm va mari acest numar la a!roa!e -3 de milioane9 o ridicare a nivelului marii cu un metru ar s!ori acest numar la ,,2 milioane. :ltima evaluare a IP++, din 3)),, arata ca insulele mici si $onele deltaice sunt cele mai vulnerabile in fata unei ridicari a nivelului marii cu un metru. 'aca nu se iau masuri, cum ar fi construirea de di%uri marine, se estimea$a ca !ierderile de teren vor varia intre ,,) * in E%i!t, 5* in &landa, ,(,.* in ;an%lades/ si !ana la 2)* in Insulele Mars/all, cau$and stramutarea a $eci de milioane de oameni si, in ca$ul statelor situate la altitudini sca$ute, !e insulele mici, eliminand natiuni intre%i. Peste ,,))) de s!ecii sunt inre%istrate ca fiind !e cale de dis!aritie si mai mult de 2)) de s!ecii au dis!arut de a, ma oritatea din cau$a !ierderii sau de%radarii /abitatelor. Inca .))) de s!ecii sunt in !ericol, in ca$ul in care nu se iau masuri ma ore de !rote are a lor. Pe de o !arte, de%radarea mediului este cau$ata de saracie, dat fiind ca oamenii si natiunile sarace trebuie sa !una nevoile imediate de su!ravietuire inaintea !re$ervarii resurselor !e termen lun%. Pe de alta !arte, in tarile bo%ate, de%radarea ecosistemelor este adesea re$ultatul utili$arii in e#ces a resurselor naturale si a %enerarii de mari cantitati de deseuri.

Protectia mediului

Protecia mediului reprezint ansamblul reglementrilor, msurilor i aciunilor care au ca scop meninerea, protejarea i mbuntirea condiiilor naturale de mediu, ca i reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a polurii mediului nconjurtor i a surselor de poluare. Lu!ta im!otriva saraciei si lu!ta !entru !rote area mediului mer% mana in mana, in s!ecial in $onele rurale din tarile in curs de de$voltare. Administrarea mai buna a !amantului !roduce o re$erva stabila de /rana. 'at fiind ca !este umatate din lemnul taiat in Africa se foloseste !entru foc, de$voltarea unor surse mai bune de ener%ie va a uta la !re$ervarea !adurilor. In s!ecial in tarile sarace trebuie %asite modalitati de stimulare a oamenilor !entru !rote area resurselor naturale. Acestia trebuie sa beneficie$e de !rote area s!eciilor amenintate - !rin turism, de e#em!lu - in loc sa le vane$e. <-au ne%ociat o multime de acorduri multilaterale !entru !rotectia ecosistemelor, dar im!lementarea si !unerea lor in vi%oare a fost limitata. :nul dintre cele mai de succes acorduri de !rotectie a mediului - Protocolul de la Montreal referitor, la distru%erea stratului de o$on - include sanctiuni comerciale in ca$ul neres!ectarii !revederilor acestuia si a infiintat un fond !entru a a uta tarile in curs de de$voltare sa o!reasca folosirea clorofluorocarburilor 7+"+8, !rinci!ala substanta ce distru%e stratul de o$on. +onsumul total de +"+ a sca$ut de la ,,, milioane tone in ,-25, la ,.5))) tone in ,--2, in s!ecial datorita im!lementarii Protocolului de la Montreal. <!re deosebire de acesta, ma oritatea acordurilor sau conventiilor de mediu nu au mecanisme sau fonduri !entru !unerea in a!licare. <unt necesare re%lementari cores!un$atoare !entru !revenirea !escuitului in e#ces si a des!aduririi si este necesara o coo!erare internationala !entru limitarea efectelor sc/imbarilor climaterice. Prote area ecosistemelor este esentiala !entru de$voltarea durabila si necesita actiuni clare, nu doar sim!le acorduri.

Degradarea mediului aerian


Aerul atmosferic absoarbe $ilnic cantit=>i mari de !articule solide, lic/ide ?i %a$oase emanate de variate surse naturale ?i artificiale. @n atmosfer= se ridic= An fiecare minut !ulberi ?i %a$e fie de natur= ve%etal= 7s!ori, %ranule de !olen8, fie !rovenite din eru!>iile vulcanice sau din distru%erea scoar>ei terestre, ero$iunea solului. 'ar cel mai mare im!act asu!ra atmosferei Al au factorii antro!ici. :$inele, fabricile, termocentralele, autove/iculele sunt !rinci!alii !oluatori care modific= com!o$i>ia natural= ?i calitatea aerului. Poluarea aerului se !oate manifesta sub form= de cea>=, ne%ur=, aer ce>os. Im!actul antro!ic ne%ativ asu!ra !roceselor ce decur% An atmosfer= este cau$at deB reducerea considerabil= a su!rafe>elor de !=dure9 !oluarea &ceanului Planetar 7avCnd consecin>e ne%ative asu!ra al%elor ver$i89 consumul s!orit de o#i%en An !rocesele de ardere te/nolo%ic= la mi loacele de trans!ort ce func>ionea$= !e ba$a motoarelor cu ardere intern= ?i An industrie. Aceste !rocese conduc la mic?orarea cantit=>ii de o#i%en din atmosfer=. 'eocamdat= aceast= mic?orare nu este evident=, dar se afl= An dinamic=. Motoarele cu ardere intern= ?i te/nolo%iile industriale !roduc ?i o cantitate enorm= de dio#id de carbon 7!este 3) mld. tone An fiecare an8, iar du!= unele date, An ultimii ,)) de ani cantitatea acestui %a$ a crescut cu ,.*. 6u AntCm!l=tor An cadrul recentelor Antruniri ?i conferin>e interna>ionale ale climatolo%ilor se ar%umentea$= tot mai frecvent o valoare cantitativ= de +&3 e%al= cu ),)0* din volumul total de %a$e din atmosfer=, An com!ara>ie cu ),)4* evaluat= !Cn= acum. La !rima vedere nu ar e#ista motive de alarmare, deoarece cantitatea de +&3 nu a s!orit cu mult, iar din alt !unct de vedere, aceasta ar Ambun=t=>i condi>iile de /ran= a !lantelor. @ns= !ro!riet=>ile dio#idului carbon ne !ermit s= afirm=m c= ?i acest e#ces neAnsemnat de %a$ constituie o !roblem= cu caracter %lobal. +limatolo%ii e#!lic= actuala Anc=l$ire %lobal= !rin rolul s!ecific al dio#idului de carbon, ca factor-c/eie ce derulea$= mecanismul efectului de ser=. Astfel, concentrarea de +&3 An tro!osfer=, !rovenit= din diferite surse 7artificiale ?i naturale8, are acela?i rol ca ?i !elicula An ser=, care !ermite ca radia>ia solar= de und= scurt= s= treac= f=r= obstacole s!re su!rafa>a terestr=. Aceasta, la rCndul s=u, transform= radia>ia !rimit= An radia>ie de und= lun%= 7c=ldur=8, care, An mare !arte, este re>inut=, Anc=l$ind atmosfera inferioar=. +ercet=rile demonstrea$= o tendin>= lent= de cre?tere a tem!eraturii medii a atmosferei cu valori deocamdat= neAnsemnate, dar cu un ?ir de modific=ri An re%imul ?i for>a manifest=rii !roceselor atmosferice. <e constat= abateri considerabile An re%imul tem!eraturilor, al !reci!ita>iilor, o frecven>= mai !ronun>at= a !roceselor distructive 7!loi toren>iale, secete, ura%ane etc.8. Tendin>a de reducere a Anveli?ului de %/ea>= din re%iunile !olare ?i cele montane este ?i ea o urmare a efectului de Anc=l$ire %lobal=. +ele mai

evidente cre?teri ale tem!eraturii aerului se atest= An ora?ele mari ?i An centrele industriale, unde tem!eratura aerului este cu 3-0D+ mai ridicat= com!arativ cu valorile medii !e teritoriul re%iunii. Sursele de poluare a aerului atmosferic Poluarea aerului atmosferic const= An sc/imbarea com!o$i>iei c/imice a aerului sub as!ectul !ro!or>iei dintre substan>ele constituente ale acestuia ?i cele nou-a!=rute, cu efecte d=un=toare !entru mediul Ancon ur=tor An ansamblu sau !entru unele com!onente ale acestuia. <ursele de !oluare a aerului atmosferic se !ot %ru!a An dou= cate%oriiB surse naturale, dintre care cele mai im!ortante suntB solul uscat ?i neaco!erit de ve%eta>ie, care !ulveri$ea$= !articulele de !raf9 !lantele ?i animalele, de la care !rovin !olenul, !uful, !=rul, !enele, s!orii de ciu!erci, tec9 eru!>iile vulcanice, care re!re$int= o surs= a!reciabil= de cenu?= vulcanic=, %a$e 7+&3, <&3, E3< etc.8 ?i va!ori de a!=9 s!a>iul cosmic, din care !rovine !raful cosmic9 surse artificiale 7antro!ice8, ce re$ult= din activitatea omului, dintre care fac !arteB a sursele fi!e, care, la rCndul lor, includ dou= %ru!eB sursele ce >in de arderea combustibililor din activit=>ile mena ere 7utili$area diferitor ti!uri de combustibili An condi>ii casnice8, din industria ener%etic=9 sursele ba$ate !e !rocesele industriale, cum sunt cele c/imice, siderur%ice, metalur%ice, ale materialelor de construc>ie9 b sursele mobile, care includ toate mi loacele de trans!ort ce r=s!Cndesc !oluan>i !e distan>e mari. Astfel, An Euro!a +entral= ?i de Est sursele mobile 7An s!ecial traficul rutier8 sunt res!onsabile !entru a!ro#imativ 4)5)* din emisiile de mono#id de carbon, Antre 4. ?i -.* din emisiile de !lumb ?i mai !u>in de .* din emisiile de dio#id de sulf. Ve/iculele emit, de asemenea, mici cantit=>i de to#ine ?i substan>e canceri%ene ca, de e#em!lu, ben$enul ?i alde/idele. Poluan>ii aerului atmosferic sunt substan>ele !roduse artificial de activit=>ile umane, care modific= !rocesele ?i fenomenele atmosferice, au im!act ne%ativ asu!ra or%anismelor vii, inclusiv asu!ra s=n=t=>ii omului. 'u!= starea de a%re%are ?i %radul de dis!ersie se distin% dou= cate%orii de !oluan>iB suspensiile din aer 7aerosolii8, care includ !oluan>ii dis!ersa>i An aer sub form= lic/id= sau solid=9 38 gazele ?i va!orii !oluan>i, afla>i An aer sub form= de dis!ersie molecular= %a$oas=. <us!ensiile din aer au dimensiuni variateB cele de dimensiuni mai mari se de!un foarte re!ede, iar cele de dimensiuni mai mici a un% !Cn= la nivelul molecular. +ele mai r=s!Cndite sus!ensii sunt !ulberile care se !roduc !rinB antrenarea de c=tre curen>ii de aer a !articulelor de sol sau a de?eurilor de!o$itate An /alde9 emisiile de !oluan>i sub form= de !ulberi, cum este ca$ul Antre!rinderilor !roduc=toare de ciment, centralelor termoelectrice !e ba$= de c=rbune, ?antierelor de construc>ii etc. Poluarea atmosferei are loc ca urmare a emisiei unei cantit=>i mari de !ulberi 7Andeosebi du!= furtunile de !raf sau cele re$ultate din arderea combustibililor ori An tim!ul eru!>iilor vulcanice8 sau a de$volt=rii ce>urilor foarte dense 7smo%8. +oncentra>iile mari de o#i$i de a$ot, sulf ?i clor An aerul bo%at An va!ori de a!= cau$ea$= formarea !loilor acide. Astfel de !loi !rovoac=, An mare !arte, de%radarea ve%eta>iei. 'e !e urma !loilor acide sufer= Andeosebi !=durile de ste ar, fa% ?i conifere din re%iunile tem!erate. Ele influen>ea$= calitatea a!elor, solului, biodiversit=>ii. ,8

Impactul polurii aerului asupra mediului Pulberile din aer m=resc nebulo$itatea, mic?orCnd aflu#ul de lumin= im!ortant !entru !lante, iar de!use !e frun$e, Am!iedic= fotosinte$a, dere%lea$= res!ira>ia ?i eva!otrans!ira>ia. Prin urmare, cantitatea de clorofil= se reduce, frun$ele A?i sc/imb= culoarea, !lantele nu se de$volt=, r=mCnCnd !itice. La unele !lante a!ar modific=ri morfolo%iceB An s!ecial la vi>a-de-vie frun$ele se %ofrea$=, iar la %rCu ?i la ov=$ se Ancre>esc sau se rulea$=. Productivitatea culturilor a%ricole scade, a un%Cnd uneori s= fie de 3,. ori mai mic= decCt An condi>ii o!time. <imilar ac>ionea$= cenu?a ?i ne%rul de fum, care au efecte ne%ative asu!ra s=n=t=>ii omuluiB irit= oc/ii, c=ile res!iratorii, reduc re$isten>a la infec>ii, !rovocCnd boli cronice. Pesticidele, An mod deosebit erbicidele absorbite de !articulele de sol, !recum ?i cele sub form= de aerosoli, An tim!ul trat=rii culturilor a%ricole, !=durilor, !oluea$= aerul atmosferic, fiind !urtate de curen>ii de aer verticali ?i ori$ontali.

Protecia mediului aerian


Pentru localit=>ile urbaneB

Ambun=t=>irea st=rii te/nice a !arcului auto 7An s!ecial starea mi loacelor de trans!ort cu motoare cu ardere intern=89 instituirea test=rii te/nice anuale obli%atorii a tuturor automobilelor9 im!lementarea normativelor ecolo%ice euro!ene9 a!licarea restric>iilor la im!ortul automobilelor cu un %rad Analt de u$ur=9 inventarierea tuturor surselor de !oluare !rin crearea ?i %estionarea unui re%istru al a%en>ilor !oluan>i9 folosirea surselor de ener%ie re%enerabil= 7eolian=, solar=89 instalarea dis!o$itivelor 7filtrelor8 de !urificare a emisiilor9 !racticarea sistematic= a cur=>=rii umede a str=$ilor ?i a !ie>elor9 Anver$irea teritoriilor.

Pentru localit=>ile ruraleB educarea !o!ula>iei An s!irit ecolo%ic9 inventarierea ?i Antre>inerea corect= a Anc=!erilor de stocare a !esticidelor9 inter$icerea utili$=rii An calitate de combustibil a anvelo!elor auto9 controlul asu!ra %radului de !oluare a aerului cu !raf An carierele desc/ise de e#tra%ere a materialelor de construc>ie9 inter$icerea arderii %unoi?tilor, a miri?tilor ?i a !aielor9 crearea unui sistem centrali$at de colectare a de?eurilor9 instalarea An fiecare %os!od=rie a tomberoanelor s!eciale9 crearea mini-sta>iilor de e!urare a a!ei. Pentru localit=>ile urbane ?i cele rurale este necesar= a!licarea unui sistem eficient de mana%ement al de?eurilor solide, de colectare selectiv= ?i de valorificare a de?eurilor ?i ambala elor, incinerarea se!arat= a de?eurilor mena ere industriale cu !roducerea concomitent= a ener%iei electrice ?i termice, !recum ?i reciclarea de?eurilor.

Masuri de !rotectie %eneraleB ,. industria va trebui sa devina mult mai eficienta din !unct de vedere al consumului de ener%ie, trecCnd de la utili$area combustibililor fosili bo%ati An carbon 7carbune8, la combustibili saraci An carbon 7%a$e naturale8 sau la combustibili alternativi9 3. industria ener%etica, de la e#tractie si !Cna la consum, trebuie restructurata astfel AncCt sa devina eficienta si mai !utin !oluanta9 4. trans!ortul trebuie sa se oriente$e s!re mi loace mai !utin !oluante si cu consumuri reduse9

0. .. 5. (.

constructiile sa fie eficiente ener%etic si sa tinda s!re utili$area surselor de ener%ie re%enerabila9 ec/i!amentele 7inclusiv cele casnice8 si !rodusele sa fie din cele cu consum redus de ener%ie9 !adurile vor fi trebui !rote ate si e#tinse9 a%ricultura trebuie sa devina din net !roducator de %a$e de sera o activitate care sa mareasca fi#area si stocarea %a$elor cu efect de sera An sol.

Degradarea mediului acvatic


A!a este un factor im!ortant An ec/ilibrele ecolo%ice, iar !oluarea acesteia este o !roblem= actual= cu consecin>e mai mult sau mai !u>in %rave asu!ra !o!ula>iei. Prin !oluarea a!ei, se An>ele%e alterarea caracteristicilor fizice, chimice "i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activit#ile umane "i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea. Efectele !olu=rii resurselor de a!= sunt com!le#e ?i variate, An func>ie de natura ?i concentra>ia substan>elor im!urificatoare. Re$olvarea acestor !robleme ridicate de !oluarea a!ei se reali$ea$= !rin tratare, !rin care se asi%ur= condi>iile necesare !entru consum. Poluarea a!elor !oate fi natural sau artificial. Poluarea natural= se datorea$= surselor de !oluare naturale ?i se !roduce An urma interac>iei a!ei cu atmosfera, cCnd are loc o di$olvare a %a$elor e#istente An aceasta, cu litosfera, cCnd se !roduce di$olvarea rocilor solubile ?i cu or%anismele vii din a!=. Poluarea artificial= se datorea$= surselor de a!e u$ate de orice fel, a!elor meteorice, n=molurilor, re$iduurilor, navi%a>iei etc. <e !oate vorbi ?i des!re !oluare controlat "i necontrolat. Poluarea controlat= 7or%ani$at=8 se refer= la !oluarea datorat= a!elor u$ate trans!ortate !rin re>eaua de canali$are ?i evacuate An anumite !uncte stabilite !rin !roiecte. Poluarea necontrolat= 7neor%ani$at= 8 !rovine din surse de !oluare care a un% An emisari !e cale natural=, de cele mai multe ori !rin intermediul a!elor de !loaie. Poluarea normal "i accidental re!re$int= cate%orii de im!urificare folosite !entru a defini %ru!uri de surse de a!e u$ate. Poluarea normal= !rovine din surse de !oluare cunoscute, colectate ?i trans!ortate !rin re>eaua de canali$are la sta>ia de e!urare sau direct An rece!tor. Poluarea accidental= a!are, de e#em!lu, ca urmare a dere%l=rii unor !rocese industriale, cCnd cantit=>i mari 7anormale8 de substan>e nocive a un% An re>eaua de canali$are sau ca urmare a defect=rii unor obiective din sta>ia de !ree!urare sau e!urare. <e mai !oate vorbi ?i des!re !oluare primar "i secundar. Poluarea !rimar= a!are, de e#em!lu, An urma de!unerii substan>elor An sus!ensie din a!ele u$ate, evacuate Antr-un rece!tor, !e !atul acesteia. Poluarea secundar= a!are, de e#em!lu, imediat ce %a$ele re$ultate An urma ferment=rii materiilor or%anice de!use din substan>ele An sus!ensie antrenea$= restul de sus!ensii ?i le aduce la su!rafa>a a!ei, de unde sunt, a!oi, trans!ortate An aval de curentul de a!= . Principalele materii poluante i efectele acestora <ubstan>ele !oluante introduse An a!e, din surse naturale ?i artificiale, sunt numeroase, !roducCnd un im!act im!ortant asu!ra a!elor de su!rafa>= ?i subterane. Pre udiciile aduse mediului de substan>ele !oluante !ot fi %ru!ate An dou= mari cate%oriiB !re udicii asu!ra s=n=t=>ii !ublice ?i !re udicii aduse unor folosin>e 7industriale, !iscicole, navi%a>ie etc.8. <ubstan>ele !oluante !ot fi clasificate, du!= natura lor ?i du!= !re udiciile aduse, An urm=toarele cate%oriiB - substanele organice, de ori%ine natural= sau artificial=, re!re$int= !oluantul !rinci!al !entru a!=. <ubstan>ele or%anice de ori%ine natural= 7ve%etal= ?i animal=8 consum= o#i%enul din a!= atCt !entru de$voltare, cCt ?i du!= moarte. - substanele anorganice, An sus!ensie sau di$olvate, sunt mai frecvent AntClnite An a!ele u$ate industriale. 'intre acestea se men>ionea$=, An !rimul rCnd, metalele %rele 7Pb, +u , Fn , +r8, clorurile, sulfa>ii etc. <=rurile anor%anice conduc la m=rirea salinit=>ii a!elor, iar unele dintre ele !ot !rovoca cre?terea durit=>ii. +lorurile An cantit=>i mari fac a!a im!ro!rie aliment=rilor cu a!= !otabil= ?i industrial= iri%a>iilor etc. Prin bioacumulare, metalele %rele au efecte to#ice asu!ra or%anismelor

acvatice, in/ibCnd, An acela?i tim!, ?i !rocesele de autoe!urare. <=rurile de a$ot ?i fosfor !roduc de$voltarea ra!id= a al%elor la su!rafa>a a!elor. - materialele n suspensie, or%anice sau anor%anice, se de!un !e !atul emisarului, formCnd bancuri care !ot Am!iedica navi%a>ia, consum= o#i%enul din a!= dac= materiile sunt de ori%ine or%anic=, determin= formarea unor %a$e urCt mirositoare. <ubstan>ele An sus!ensie !lutitoare, cum ar fi >i>eiul, !rodusele !etrolifere, uleiul, s!uma datorat= deter%en>ilor, !roduc !re udicii emisarului. Astfel, ele dau a!ei un %ust ?i miros ne!l=cut, Am!iedic= absorb>ia o#i%enului la su!rafa>a a!ei ?i, deci, autoe!urarea, se de!un !e diferite instala>ii, colmatea$= filtrele, sunt to#ice !entru fauna ?i flora acvatic=, fac inutili$abil= a!a !entru alimentarea instala>iilor de r=cire, iri%a>ii, a%rement etc.9 - substanele toxice nu !ot fi re>inute de instala>iile de tratare a a!elor ?i o !arte din ele !ot a un%e An or%anismul uman, !rovocCnd Amboln=viri. Aceste materii or%anice sau anor%anice, cCteodat= c/iar An concentra>ii foarte mici, !ot distru%e, An scurt, tim! flora ?i fauna rece!torului9 - substanele radioactive, radionucli$ii, radioi$oto!ii ?i i$oto!ii radioactivi sunt unele dintre cele mai !ericuloase substan>e to#ice. Evacuarea a!elor u$ate radioactive An a!ele de su!rafa>= ?i subterane !re$int= !ericole deosebite, datorit= ac>iunii radia>iilor asu!ra or%anismelor vii. Efectele substan>elor radioactive asu!ra or%anismelor de!ind atCt de concentra>iile radionucli$ilor, cCt ?i de modul cum acestea ac>ionea$= din e#teriorul sau din interiorul or%anismului, sursele interne fiind cele mai !ericuloase9 - substanele cu aciditate sau alcalinitate pronunat, evacuate cu a!ele u$ate, conduc la distru%erea florei ?i a faunei acvatice, la de%radarea construc>iilor /idrote/nice, a vaselor ?i instala>iilor necesare navi%a>iei, Am!iedic= folosirea a!ei An a%rement, iri%a>ii, aliment=ri cu a!= etc. - coloranii, !roveni>i Andeosebi de la fabricile de te#tile, /Crtie, t=b=c=rii etc, Am!iedic= absorb>ia o#i%enului ?i desf=?urarea normal= a fenomenelor de autoe!urare ?i a celor de fotosinte$=9 - energia caloric, caracteristic= a!elor calde de la termocentrale ?i de la unele industrii, aduce numeroase !re udicii An alimentarea cu a!= !otabil= ?i industrial= ?i Am!iedic= de$voltarea florei ?i a faunei acvatice. 'atorit= cre?terii tem!eraturii a!elor, scade concentra>ia de o#i%en di$olvat, via>a or%anismelor acvatice devenind, astfel, dificil=9 - microorganismele de orice fel, a unse An a!a rece!torilor, fie c= se de$volt= necores!un$=tor, fie c= dere%lea$= de$voltarea altor microor%anisme sau c/iar a or%anismelor vii. Microor%anismele !rovenite de la t=b=c=rii, abatoare, industria de !relucrare a unor !roduse ve%etale, sunt !uternic v=t=m=toare, !roducCnd infectarea emisarului !e care Al fac de neutili$at. Principalele surse de poluare a apelor <ursele de !oluare sunt, An %eneral, acelea?i !entru cele dou= mari cate%ori, de rece!toriB a!ele de su!rafa>= 7fluvii, rCuri, lacuri etc.8 ?i a!ele subterane 7straturi acvifere, i$voare etc.8 . Im!urificarea a!elor de su!rafa>= sau subterane este favori$at= de urm=toarele elemente B starea lic/id= a a!ei la varia>ii mari de tem!eratur=, ceea ce face ca ea s= antrene$e An cur%erea sa diferite substan>e im!urificatoare9 a!a e un mediu !ro!ice !entru reali$area a numeroase reac>ii fi$ico-c/imice 7ca, de e#em!lu, di$olvarea unor substan>e naturale sau artificiale, sedimentarea sus!ensiilor etc.89 fa!tul c= An natur= a!a se %=se?te sub forme diferite 7inclusiv %a$e ?i va!ori8 Ai m=re?te sensibil domeniul de a!licare9 a!a este unul din factorii indis!ensabili vie>ii !e !=mCnt. <ursele de !oluare se !ot Am!=r>i An dou= cate%orii distincteB surse or%ani$ate, care !roduc murd=rirea An urma evacu=rii unor substan>e An a!e !rin intermediul unor instala>ii destinate acestui sco!, cum ar fi canali$=ri, evacu=ri de la industrii sau cresc=torii de animale etc.9 surse neor%ani$ate, care !roduc murd=rirea !rin !=trunderea necontrolat= a unor substan>e An a!e. 'u!= ac>iunea lor An tim!, sursele de !oluare !ot fiB - surse de !oluare !ermanente9 - surse de !oluare ne!ermanente9 - surse de !oluare accidentale.

'u!= modul de %enerare a !olu=rii, sursele de !oluare !ot fi Am!=r>ite AnB surse de !oluare naturale9 surse de !oluare artificiale, datorate activit=>ii omului, care, la rCndul lor, !ot fi subdivi$ate An a!e u$ate ?i de!o$ite de de?euri. Referitor la a!ele subterane, sursele de im!urificare !rovin dinB im!urific=ri cu a!e saline, %a$e sau /idrocarburi, !roduse ca urmare a unor lucr=ri miniere sau fora e9 im!urific=ri !roduse de infiltra>iile de la su!rafa>a solului a tuturor cate%oriilor de a!e care !roduc An acela?i tim! ?i im!urificarea surselor de su!rafa>=9 im!urific=ri !roduse An sec>iunea de ca!tare, din cau$a neres!ect=rii $onei de !rotec>ie sanitar= sau a condi>iilor de e#ecu>ie. a. Surse naturale de poluare <ursele naturale de !oluare a a!elor sunt, An cea mai mare !arte a lor, surse cu caracter !ermanent. Ele !rovoac=, adesea, modific=ri im!ortante ale caracteristicilor calitative ale a!elor, influen>Cnd ne%ativ folosirea lor. +u toate c=, An le%=tur= cu aceste surse, termenul de poluare este, oarecum, ne!otrivit, el trebuie considerat An sensul !=trunderii An a!ele naturale a unor cantit=>i de substan>e str=ine, care fac a!ele res!ective im!ro!rii folosirii. Princi!alele condi>ii An care se !roduce !oluarea natural= a a!elor sunt B trecerea apelor prin zone cu roci solubile 7$=c=minte de sare, de sulfa>i8 constituie !rinci!ala cau$= de !=trundere a unor s=ruri, An cantit=>i mari, An a!ele de su!rafa>= sau An straturile acvifere. :n ca$ deosebit Al re!re$int= rocile radioactive, care !ot duce la contaminarea unor a!e de su!rafa>= sau subterane9 trecerea apelor de suprafa# prin zone cu fenomene de eroziune a solului !rovoac= im!urific=ri !rin !articulele solide antrenate, An s!ecial dac= solurile sunt com!use din !articule fine, cum sunt cele din marne ?i ar%il=, care se men>in mult tim! An sus!ensie9 vegeta#ia acvatic, fi#= sau flotant=, An s!ecial An a!ele cu vite$= mic= de scur%ere ?i An lacuri, conduce la fenomene de im!urificare variabile An tim!, An func>ie de !erioadele de ve%eta>ie9 vegeta#ia de pe maluri !roduce ?i ea o im!urificare, atCt !rin c=derea frun$elor, cCt ?i !rin c=derea !lantelor Antre%i. Elementele or%anice sunt su!use unui !roces de !utre$ire ?i descom!unere, care conduce la o im!urificare a a!elor, An s!ecial An !erioade de a!e mici sau sub !od de %/ea>= . <ursele naturale de !oluare accidental= sunt, An %eneral, rare, ele datorCndu-se, An s!ecial, unor fenomene cu caracter %eolo%ic. 'intre im!urific=rile de acest ti! se !oate cita !=trunderea unor a!e !uternic minerali$ate An straturile subterane sau An a!ele de su!rafa>=, An urma unor eru!>ii sau a altor activit=>i vulcanice, a desc/iderii unor carsturi, a desc/iderii unor noi c=i de circula>ie a a!ei subterane !rin s!=larea unor falii etc. b. Surse artificiale de poluare A. Ape uzate Princi!ala surs= de !oluare !ermanent= o constituie a!ele u$ate reintroduse An rece!tori du!= utili$area a!ei An diverse domenii. 'u!= !rovenien>a lor, e#ist= urm=toarele cate%orii de a!e u$ateB - ape uzate or ene ti, care re!re$int= un amestec de a!e mena ere ?i industriale, !rovenite din satisfacerea nevoilor %os!od=re?ti de a!= ale centrelor !o!ulate, !recum ?i a nevoilor %os!od=re?ti, i%ienico-sanitare ?i socialadministrative ale diferitelor feluri de unit=>i industriale mici9 - ape uzate industriale, re$ultate din a!ele folosite An !rocesul te/nolo%ic industrial, ele fiind, de cele mai multe ori, tratate se!arat, An sta>ii de e!urare !ro!rii industriilor res!ective. 6um=rul de !oluan>i !entru o anumit= industrie este, de obicei, restrCns, o a!= industrial= u$at= avCnd, An !rinci!iu, caracteristici asem=n=toare substan>elor c/imice sau fi$ice utili$ate An !rocesul te/nolo%ic. 'e e#em!lu, a!ele u$ate !rovenite de la minele de c=rbuni au dre!t caracteristic= !rinci!al= con>inutul An substan>e An sus!ensie, An tim! ce a!ele u$ate re$ultate de la fabricile de $a/=r con>in atCt substan>e An sus!ensie, cCt ?i substan>e or%anice9

- ape uzate de la ferme de animale i psri care au, An %eneral, caracteristicile a!elor u$ate or=?ene?ti, !oluan>ii !rinci!ali fiind substan>ele or%anice An cantitate mare ?i materialele An sus!ensie9 - ape uzate meteorice, care, Anainte de a a un%e !e sol, s!al= din atmosfer= !oluan>ii e#isten>i An aceasta. Aceste a!e de !reci!ita>ii care vin An contact cu terenul unor $one sau incinte amena ate, sau al unor centre !o!ulate, An !rocesul scur%erii, antrenea$= atCt a!e u$ate de diferte ti!uri, cCt ?i de?euri, An%r=?=minte c/imice, !esticide, astfel AncCt, An momentul a un%erii An rece!tor, !ot con>ine un num=r mare de !oluan>i9 - ape uzate radioactive, care con>in ca !oluant !rinci!al substan>ele radioactive re$ultate de la !relucrarea, trans!ortul ?i utili$area acestora. Indiferent de !rovenien>a lor, substan>ele radioactive !ot a un%e An a!=, aer ?i sol !e multi!le c=i, !re udiciind Antre% mediul Ancon ur=tor9 - ape uzate calde, care con>in, de obicei, un sin%ur !oluant, ener%ia caloric=, a c=rei !rovenien>= a fost men>ionat= anterior9 - ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asem=n=toare cu a!ele u$ate or=?ene?ti9 - apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, con>in im!urit=>i deosebit de nocive, cum ar fiB re$iduuri lic/ide ?i solide, !ierderi de combustibil, lubrifian>i etc. ;. Depozite de deeuri sau reziduuri solide & surs= im!ortant= de im!urificare a a!elor o constituie de!o$itele de de?euri sau de diferite re$iduuri solide, a?e$ate !e sol, sub cerul liber, An /alde nera>ional am!lasate ?i or%ani$ate. Im!urificarea !rovenit= de la aceste de!o$ite !oate fi !rodus= !rin antrenarea direct= a re$iduurilor An a!ele cur%=toare de c=tre !reci!ita>ii sau de c=tre a!ele care se scur%, !rin infiltra>ie, An sol. 'eosebit de %rave !ot fi ca$urile de im!urificare !rovocat= de /aldele de de?euri am!lasate An albiile ma ore ale cursurilor de a!= ?i antrenate de viiturile acestora. +ele mai r=s!Cndite de!o$ite de acest fel sunt cele de %unoaie or=?ene?ti ?i de de?euri solide industriale, An s!ecial cenu?a de la termocentralele care ard c=rbuni, diverse $%uri metalur%ice, steril de la !re!ara>iile miniere, rume%u? ?i de?euri lemnoase de la fabricile de c/erestea etc. 'e asemenea, !ot fi Ancadrate An aceea?i cate%orie de surse de im!urificare de!o$itele de n=moluri !rovenite de la fabricile de $a/=r, de !roduse clorosodice sau de la alte industrii c/imice, !recum ?i cele de la sta>iile de e!urare a a!elor u$ate. Mai !ot fi amintite ?i surse de !oluare accidental=, dar ele sunt, An marea lor ma oritate, le%ate de !robleme de risc industrial.

Masuri de protective a mediului acvatic


A!licarea !e scar= lar%= a noi te/nolo%ii ?i ve/icule care contribue la reducerea $%omotului ?i !olu=rii mediului Ancon ur=tor9 +onservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale im!ortantte, cum suntB lacurile, s!a>iile ml=?tinoase ?i mla?tinile, e#cluderea am!las=rii de!o$itilor de de?euri de orice natur=9 Efectuarea unei e#!eriti$e ri%uroase a tuturor !roiectelor care !rev=d folosirea de resurse de a!= ?i e#cluderea elimin=rii de de?euri nee!urate9 @mbun=t=>irea le%isla>iei ocrotirii resurselor de a!=. +re?terea !enali$=rilor a!licate !ersoanelor ?i unit=>ilor economice care nu res!ect= le%ea9 <timularea te/nolo%iilor ecolo%ice ?i folosirea a!elor e!urate ?i reciclate9 +rearea de sisteme diferen>iate de a!rovi$ionare cu a!= !otabil= ?i te/nolo%ic=, !entru a se evita folosirea a!ei !otabile An alte sco!uri9 +onservarea albiilor ?i $onelor sanitare ale rAurilor An forma lor natural=9 E#cluderea din circuitul !roductiv al !roduselor ?i !roceselor care duc la dere%larea ec/ilibrului ecolo%ic, !ereclitAnd s=n=tatea ?i via>a omului9 M=suri informative9 'e$voltarea uneii economii cu utila !erformant !entru a scadea influenta ne%ativa asu!ra a!ei si mediului.

Degradarea solului
:na dintre cele mai im!ortante com!onente ale biosferei este solul. <olul este stratul afCnat, moale ?i friabil, care se %=se?te la su!rafa>a scoar>ei terestre, ?i care Am!reun= cu atmosfera constituie mediul de via>= al !lantelor. 'e%radarea solului este !rocesul care determin= distru%erea stratului fertil de la su!rafa>a ?i im!osibilitatea refacerii lui. Ac>iunea antro!ic= asu!ra solului !rin defri?are, aratul !a i?tilor a avut dre!t consecin>= a!ari>ia G!=mCnturilor rele !e care nu se mai formea$= ve%eta>ia. <olul este Anveli?ul afCnat de la su!rafa>a uscatului, An care !lantele A?i Anfi% r=d=cinile. El este un cor! natural format An tim! Andelun%at An urma unor !rocese !edo%enetice ?i are alc=tuire com!le#=. 'efri?=rile nera>ionale duc la de$%olirea solului ?i la dis!ari>ia unui num=r mare de s!ecii de !lante ?i animale. Industriali$area, urbani$area ?i traficul rutier au dus la a!ari>ia ?i accentuarea fenomenului !olu=rii. <ubstan>ele eliminate An aer se de!un !e covorul ve%etal, !e case, dar a un% ?i An !l=mCnii omului de unde sunt ve/iculate An Antre% or%anismul !roducCnd boli %raveB anemii, diverse forme de cancer, malforma>ii. +au$ele de%rad=rii solului datorate activit=>ii umane suntB e#!loat=rile miniere, defri?=rile !=durilor, desec=rile, aratul necores!un$=tor, e#!loatarea intensiv=, folosirea e#cesiv= a An%r=?=mintelor ?i !esticidelor, !=?unatul e#cesiv, turismul !racticat necores!un$=tor. :n as!ect ma or al de%rad=rii mediului Ancon ur=tor, al restrCn%erii !osibilit=>ilor de /ran= ale !o!ula>iei An continu= cre?tere constituie An folosirea nera>ionala a solurilor, scoaterea unor su!rafe>e Antinse de terenuri de la !roduc>ia ve%etal=. @n >ara noastr= !rotec>ia mediului Ancon ur=tor constituie o !roblem= de interes na>ional An sco!ul !=str=rii ec/ilibrului ecolo%ic, men>inerii ?i Ambun=t=>irii calit=>ii factorilor naturali, asi%ur=rii unor condi>ii de via>= ?i de munc= tot mai bune %enera>iilor actuale ?i viitoare. @n afar= de beneficiile unei vie>i Antr-o lume mai !u>in !oluat= ?i mai ec/ilibrat=, nevoia unei de$volt=ri ra>ionale, devine din ce An ce mai acut=, odat= cu r=s!Cndirea %lobal= a industriali$=rii. <olul re!re$int= un adev=rat laborator com!le# ?i eficace de de!oluare, neutrali$are, reciclare ?i valorificare a re$iduurilor. Eu am ales tema G<tabilirea !roceselor de de%radare a solurilor ca urmare a cau$elor naturale An ora?ul "ieni !entru a m= informa ?i a An>ele%e im!ortan>a naturii atCt !entru s=n=tatea omului cat ?i !entru de$voltarea florei ?i faunei. Voi Ancerca s= !ro!un ca masuri locale combaterea !olu=rii ?i Ambun=t=>irea calit=>ii mediului Ancon ur=tor deoarece cu a utorul acesteia natura nu ar mai fi atCt de afectat= de !oluare iar flora ?i fauna s-ar de$volta ?i ar deveni mai bo%at=. 'e asemenea, !rin !rotec>ia mediului Ancon ur=tor !utem !revenii bolile !roduse de !oluare ?i nu s-ar mai a un%e la dis!ari>ia unor s!ecii de !lante ?i animale.

Introducere
Solul ! generaliti <olul, ca ?i aerul ?i a!a, este un factor de mediu cu influen>= deosebit= asu!ra s=n=t=>ii. 'e calitatea solului de!inde formarea ?i !rotec>ia surselor de a!=, atCt a celei de su!rafa>a, cat mai ales a celei subterane. Poluarea este deosebit de evident= ?i An ca$ul solului. 'e?eurile de tot felul care nu au fost evacuate An a!e ?i aer aco!er= uscatul tocmai An locurile a%lomerate unde fiecare metru !=trat este intens ?i multi!lu solicitat, de%radea$= terenurile a%ricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, urC>esc natura tocmai acolo unde este mai c=utat= !entru frumuse>ea ei. @nc= o contradic>ie a civili$a>ieiB al=turi de ca!acitatea de a crea un mediu de via>a acce!tabil, c/iar ?i An s!a>iul cosmic, st= re$olvarea !recar= a salubrit=>ii solului. 'ar de?eurile solide constituie numai un as!ect al !roblemei. <olul mai este su!us ac>iunilor !olu=rilor din aer ?i a!=. @ntr-adev=r, solul este locul de AntClnire al !oluan>ilor. Pulberile din aer ?i %a$ele to#ice di$olvate de !loaie An atmosfer= se Antorc !e sol. A!ele de infiltra>ie im!re%nea$= solul cu !oluan>i antrenCndu-i s!re adCncimi, iar rCurile !oluate infectea$= su!rafe>ele inundate sau iri%ate. A!roa!e toate de?eurile solide sunt de!o$itate !rin a%lomerare sau aruncate la AntCm!lare !e sol.

'e la mucul de >i%ar= sau biletul de autobu$ !Cn= la autoturismul abandonat, de la !ic=tura de ulei scurs= din tractorul care ara cCm!ul !an= la %roa!a de %unoi cu diverse de?euri, toate sunt !olu=ri directe ale solului. @n ora?e de?eurile sunt Anl=turate mai mult sau mai !u>in sistematic. 'ac= nu a un% An a!e, sunt de!o$itate !e anumite terenuri, limitCnd !oluarea la su!rafe>e mai reduse, dar e#ist= ?i !ericolul infiltr=rii An !Cn$a freatic=. Elementele !oluante ale solului sunt %ru!ate An 4 cate%oriiB elemente biolo%ice, re!re$entate de or%anisme 7bacterii, viru?i, !ara$i>i8, eliminate de om ?i de animale, fiind An cea mai mare !arte !ato%ene. Ele fac !arte inte%rant= din diferite re$iduuri 7mena ere, animaliere, industriale89 elemente c/imice, An cea mai mare !arte de natur= or%anic=. Im!ortan>a lor este multi!l=B servesc dre!t su!ort nutritiv !entru %ermeni, insecte ?i ro$=toare, sufer= !rocese de descom!unere cu eliberare de %a$e to#ice ?i !ot fi antrenate An sursele de a!=, !e care le de%radea$=9 elemente fi$ice care !rovoac= de$ec/ilibrul com!o$i>iei soluluiB inunda>ii, !loi acide, defri?=ri masive. @n %eneral, !loile antrenea$= An ?uvoaie !articulele !e care le des!rind din !=mCnt, formea$= torente care HH s!al=II straturile de /umus ?i car= cu ele An a!e fertilitatea solului 9 An urma lor, terenurile de$%olite se de%radea$=, devin lateri$ate 7aco!erite cu o crust= de o#i$i de fier8 sau !od$olite 7li!site de /umus8, An ambele ca$uri fiind ne!roductive ?i nefolositoare. A!a din !loi ac>ionea$= distructiv An %eneral datorita efectului de ?iroire care se manifesta Andeosebi la nivelul terenurilor accidentate. "iecare cut= sim!l= a terenului !oate An cC>iva ani s= devin= o rC!a a c=rei adCncimi s= atin%= cCteva $eci de metri ?i c=tre care conver% a!ele colectate An cu!rinsul unui ba$in cu su!rafa>a Antins=. <e a un%e, astfel, nu numai la Anl=turarea solului ci ?i la erodarea !rofund= a rocii-mama. & cau$= im!ortant= a de%rad=rii solului o re!re$int= iri%a>iile, adic= tocmai acel mi loc te/nic c/emat s= asi%ure An cele mai multe ca$uri face recolte bo%ate, Anl=turCnd ca!riciile vremii. "=cute An mod nera>ional, f=r= a >ine seama de condi>iile !edoclimatice s!ecifice, acestea !rovoac= Ans= salini$area, fie e#cesul de a!=. :n !rim as!ect al !olu=rii solului Al constituie re$iduurile solide industriale. <e a!recia$= c= circa um=tate din cantit=>ile de materii !rime industriale. :n loc im!ortant !rintre !oluan>ii solului de>in diversele substan>e c/imice re$ultate de la Antre!rinderile industriale ?i !esticidele folosite An cantit=>i e#cesive. Aceste substan>e, de fa!t adev=rate otr=vuri, trans!ortate de a!ele de !loaie, se acumulea$= tre!tat An sol ?i, !=trun$Cnd An r=d=cinile ?i >esuturile !lantelor, a un% An /rana omului.

Poluarea solului
Poluarea solului Anseamn= orice ac>iune care !roduce dere%larea func>ion=rii normale a solului ca mediu de via>=, An cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om 7antro!ice8, dere%lare manifestat= !rin de%radarea fi$ic=, c/imic=, biolo%ic= a solului, care afectea$= ne%ativ fertilitatea sa, res!ectiv ca!acitatea sa bio-!roductiv= din !unct de vedere calitativ ?i cantitativ. Indicele sintetic al efectului re$ultant al !olu=rii solului este re!re$entat fie !rin reducerea cantitativ= sau calitativ= a !roduc>iei ve%etale 7recoltei8, fie !rin c/eltuielile necesare men>inerii ca!acita>ii bio!roductive 7recoltei8 la !arametrii cantitativi ?i calitativi anteriori manifest=rii !olu=rii. @n orice ecosistem care cu!rinde ?i solul acesta are doua func>ii esen>ialeB de de!o$itare ?i de furni$or de elemente nutritive ?i a!=, !e de o !arte ?i de reci!ient ?i transformator de re$iduuri ?i de?euri, !e de alt= !arte avCnd deci rolul de re%lator al ecosistemului ?i de !urificator al mediului Ancon ur=tor. +u toate func>iile vitale ce le are !entru asi%urarea de alimente, cu toate ca este o surs= limitat=, nerecu!erabil=, solul a fost ?i este su!us tot mai multor solicit=ri ale altor sectoare din afara a%riculturii ?i silviculturii, ceea ce face ca anual s= fie afectate su!rafe>e Ansemnate. +ea mai mare !ierdere este datorit= ero$iunii, care a distrus circa 04) ))) ))) /a de soluri An diferite >=ri din lume. 'in cau$a folosirii ineficiente a a!ei de iri%a>ie, a li!sei de drena adecvat ori calit=>ii necores!un$=toare a a!ei, An !re$ent sunt afectate de salini$are sau de Anml=?tinare secundar= su!rafe>e Antinse de soluri. @n urma a!lic=rii iri%a>iei cu a!e alcaline, a dren=rii sau su!ra!=?un=rii sau savane, ste!e, anteste!e a!are adesea com!actarea solului. 'u!= o folosire necores!un$=toare tim! de ,)-3) de ani, solul ca!=t= structur= masiv= care se desface An blocuri la uscare ?i devine im!ermeabil= !entru aer ?i a!= la ume$ire.

A c=rui ameliorare este foarte dificil=. E#tinderea nera>ional= a urbani$=rii, a !latformelor industriale, c=ilor de comunica>ie etc., !rin ocu!area unor terenuri Antinse, adesea dintre cele cu soluri foarte fertile, deosebit de favorabile !entru a%ricultura, sunt tot atCtea cau$e ale diminu=rii su!rafe>elor cultivate sau cultivabile. Efectele nedorite asu!ra calit=>ii solului Al au de?eurile ?i re$iduurile mena ere din industrie, comer> ?i a%ricultur=, care Ansumea$= anual, !e !lan mondial, circa . miliarde tone substan>e minerale, 43 miliarde m4 de a!e industriale u$ate, 3.) ))) ))) tone de !raf, () ))) ))) tone substan>e to#ice %a$oase, de ec>iile de la 4 miliarde ca!ete de animale etc.Probleme deosebite ridic= de?eurile ?i re$iduurile solide, fiind unanim recunoscut fa!tul c= de%a area acestora, !e lCn%= substan>ele c/imice folosite An a%ricultur=, !re$int= cea mai im!ortant= surs= de !oluare a solului, inclusiv ocu!area unor su!rafe>e Ansemnate de terenuri. 'e e#em!lu B Antr-un an, ,) ))) de oameni !roduc atCt %unoi cCt s= aco!ere , /a cu un strat %ros de , m. Metalele %rele 7!lumb, cadmiu, mercur, crom, cu!ru, $inc, nic/el, arsen, seleniu etc8 !rovenite din diferite surse ?i a unse An sol, !e diferite c=i, se !ot acumula An sol, de unde trec An !lante cu efecte d=un=toare. "=r= Andoial=, !esticidele sunt ?i vor continua s= fie de un enorm s!ri in omului. Totu?i An re$olvarea unor !robleme !rivind mediul Ancon ur=tor, !esticidele au creat altele de dimensiuni Anc= nedeterminate. +onsecin>ele ne!rev=$ute ale folosiri !e durat= lun%= a unor !esticide au dus la afectarea %rav= a diferitelor forme de viat=. :nele !robleme de !oluare a solului sunt le%ate ?i de folosirea An cantit=>i mari, an de an, a An%r=?=mintelor c/imice. Astfel, su!erfosfa>ii con>in o serie de im!urit=>i 7metale ?i metalo$i to#ici8 care, An ansamblu, constituie un risc !oten>ial foarte serios de !oluare a solului. & !roblem= s!ecial= o ridica An%r=?=mintele cu a$ot. Astfel, uneori, ca urmare a su!rafertili$=rii se constat= o acumulare m=rita la nitra>i An unele !lante. & alt= form= de !oluare a solului, tot mai im!ortant= An $onele a%lomerate 7a?e$=ri umane, cre?terea industrial= a animalelor etc8 o constituie !oluarea solului de c=tre a%en>ii biolo%ici d=un=tori, re!re$enta>i !rin microor%anismele !ato%ene eliminate de om ?i transmise acestuia An urma contactului direct cu solul contaminat ori a consumului de alimente ob>inute !e solul contaminat 9 !rin microor%anismele !ato%ene transmise omului !rin contactul direct cu solul contaminat de de ec>iile animalelor infectate ?i !rin microor%anismele !ato%ene %=site An stare natural= An sol. Interesul !entru !oluarea mediului a crescut foarte mult !entru Antrea%a !o!ula>ie a %lobului, a institu>iilor ?i a or%ani$a>iilor diverse, unele !olivalente, altele cu caracter s!eciali$at, orientate e#clusiv !e !roblemele !olu=rii. "=r= sol nu e#ist= via>=. <olul format de-a lun%ul milioanelor de ani !oate fi distrus de ero$iune An cCteva $ile. & treime din solul !lanetei este serios deteriorat, fa!t ce are consecin>e fatale asu!ra naturii. Poluarea este evident= ?i An ca$ul solului care este cel de-al treilea factor im!ortant de mediu, ce trebuie !rote at la fel ca ?i a!a ?i aerul. Re$iduurile de tot felul care n-au fost evacuate An a!e ?i aer aco!er= uscatul, ambian>a imediat= de via>a a oamenilor, tocmai An locurile a%lomerate unde fiecare metru !=trat este intens ?i multi!lu solicitat, de%radea$= terenurile a%ricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, urC>esc natura acolo unde este mai c=utat= !entru frumuse>ea ei.

Masuri de protectie a solului"


constructia unor $one de de!o$itare a %unoaielor diminuarea ero$iunii solului !rin !lantarea arborilor9 folosirea udicioasa a in%rasamintelor,!esticidelor,!recum si a metodelor a%rote/nice care s!oresc fertilitatea solurilor etc. construirea de s!atii de e!urare a a!ei9 moderni$area %ro!ilor de %unoi9 ridicarea nivelului de securitate nucleara9 controlul !oluarii industriale si a substantelor c/imice utili$ate in !rocesele industriale9 mentinerea su!rafetelor im!adurite si utili$area lemnului !adurilor numai in limita a!robata !rin le%e9 combaterea ero$iunii solului9

colectarea re$idurilor mena ere in reci!iente s!eciale,!e sortimente7sticla,metal,/artie,material !lastic etc.8 si reciclarea acestora

Degradarea vegetatiei naturale


Despdurirea Factorii despdurii: +=utarea ob>inerii unui venit economic. Im!osibilitatea oamenilor de a !l=ti ta#e statului !entru defri?area unui sector. Ca consecin: <-au intensificat !rocesele de erodare a solurilor9 <unt tot mai frecvente secetele9 <-au intensificat alunec=rile de terenuri, ce !roduc %rave !ierderi materiale economiei na>ionale9 A de%enerat starea masivelor forestiere9 A s=r=cit flora ?i fauna, s-a creat !ericolul dis!ari>iei unor s!ecii de animale ?i !lante. $.Protec#ia aerului P=durea nu este numai un !eisa frumos. P=durile sunt un fel de !l=mAni ai !=mAntului, uria?e fabrici de o#i%en. 6evoile de o#i%en cresc anual cu 0-.* , iar !osibilit=>ile lui de !roducere scad, din cau$a diminu=rii su!rafe>elor de !=dure. Totodat=, !=durea obsoarbe dio#idul de carbon An !rocesul fotosinte$ei, no#ele ?i %a$ele ce !oluea$= aerul, re>ine o mare cantitate de !raf din atmosfer=. @ntr-un an, , /a de !=dure !urific= aerul de 2) tone de !raf, Al ume$e?te ?i-l Am!ros!=tea$= de ,) ori mai bine decAt un ba$in de a!= cu aceea?i su!rafa>=. <!a>iile ver$i diminuea$= !uternic $%omotele !roduse de ve/icule, Antre!rinderi industriale etc, re!re$entAnd un adev=rat ecran acustic. Perdelele forestiere ?i %ru!ele de arbori dintre locuin>ele or=?ene?ti reduc $%omotul !An= la .)*. %.Protec#ia apelor A!a ?i !=durea sunt indis!ensabile. Arborii din !=duri, cu r=d=cinile lor, re>in 0)* din !reci!ita>iile atmosferice ?i ume$eala !rovenit= din to!irea $=!e$ilor, facilitAnd infiltrarea tre!tat= a a!ei An sol ?i diminuAnd for>a !u/oaielor ce se scur% s!re albiile rAurilor. P=rticelele solide de sol, bolovanii ?i !ietrele aduse de toren>ii de a!= sunt re>inute de !=duri ?i nu a un% An ba$inele de a!=. @n felul acesta !=durile le a!=r= de colmatare. P=durile din v=ile rAurilor re>in o mare !arte din substan>ele !oluante ce se scur% de !e terenurile a%ricole, ac>ionAnd astfel, ca veritabile filtre biolo%ice. @n acest mod !=durile stau la stra a !urit=>ii a!elor An ba$inele acvatice. Ele re%lea$= ?i re%imul /idrolo%ic al a!elor cur%=toare, !revenind substan>ial inunda>iile din tim!ul !loilor toren>iale ?i al to!irii $=!e$ilor. &.Protec#ia solului P=durile contribuie la men>inerea s=n=t=>ii solului !rin reducerea ero$iunii lor. Ele o!resc vAnturile care !ot s!ulbera stratul fertil de sol de la su!rafa>=9 r=d=cinile arborilor o!resc torentele de a!=, care An cAm! desc/is s!al= cantit=>i enorme de sol ?i le de!un An v=i ?i ba$ine acvatice. Pic=turile de !loaie sunt interce!tate de frun$ele co!acilor ?i de litiera 7stratul format din frun$e uscate ?i alte resturi or%anice care aco!er= solul din !=dure8, mic?orAnd An felul acesta vite$a a!ei !e versan>i, cAt ?i !rocesul de eva!orare a a!ei din sol. Astfel un /a de !=dure !oate Anma%a$ina An sol, An !rimii s=i .) cm de la su!rafa>=, o cantitate de a!ro#imativ ,0.) mJ de a!= 7ec/ivalentul a ,0. mm !reci!ita>ii8. '.Protec#ia "i ameliorarea climatic 'atorit= structurii, densit=>ii ?i dimensiunii arborilor, An interiorul !=durii se creea$= un climat !ro!riu, cu Ansu?irile deosebite de cele ale terenurilor %oale. @n !=dure tem!eraturile aerului sunt cu 3D0D mai sc=$ute decAt !e teren desco!erit. Prin aceasta !=durea atenuea$= tem!eraturile e#cesive din tim!ul verilor aride. Prin eva!orarea intensiv= a a!ei !rin frun$ele arborilor, !=durile men>in o

umiditate constant= a aerului, contribuind la re%larea re%imului !luvial. 'e aceea, An !o!or se s!une c= ,,!=durea atra%e !loaiaII. Acolo, unde sunt !=duri multe, li!sesc secetele distru%=toare.

(.Pdurea n slujba snt#ii "i recrerii omului P=durea este i$vor de s=n=tate ?i lini?te. Toate ac>iunile !o$itive e#ercitate de !=dure asu!ra mediului Ancon ur=tor, stAnd la stra a s=n=t=>ii acestuia, se reflect= An mod direct asu!ra s=n=t=>ii oamenilor. Ansamblul condi>iilor favorabile vie>ii create An !=dure determin= ca frecven>a !ulsului s= se reduc= cu 0-2 !ulsa>iiK minut, s= se tind= s!re o!timi$area tensiunii arteriale ?i s= favori$e$e starea de bun= dis!o$i>ie. Pentru bolnavii cu unele afec>iuni res!iratorii, !=durile de r=?inoase sau amestec de r=?inoase ?i fa% din $onele montane sunt benefice. P=durea este cadrul cel mai !rielnic !entru a%rement ?i turism. 'e aceea, ma oritatea sta>iunilor balneo-climatice sunt a?e$ate An sAnul !=durii. Ea este un l=ca? biolo%ic !entru un num=r mare de !lante medicinale. 6u e#ist= arbore ale c=rui com!onente s= nu fie, Antr-o form= sau alta, recoltate An sco!uri de alimenta>ie, medicinale, !entru e#tra%erea coloran>ilor sau confec>ionarea obiectelor de arti$anat, a instrumentelor mu$icale etc. :n rol im!ortant ce revine !=durilor este ?i cel de !rotec>ie a monumentelor istorice ?i de cultur= na>ional=. P=durile din urul l=ca?elor de cult de la +=!riana, EAr auca, 1a!ca, <a/arna, +=l=r=s=uca, LA!ova, EAncu etc, sunt o dovad= An acest sens. Msuri de soluionare" Promovarea unei !olitici forestiere, care s= >in= cont de recomand=rile forurilor interna>ionale de s!ecialitate9 Perfec>ionarea institu>iilor de %os!od=rire a !=durilor9 E#tinderea su!rafe>elor silvice !An= la cel !u>in ,2-3.* din teritoriul re!ublicii. @n acest sens ar fi necesar= Am!=durirea tuturor sectoarelor cu soluri de%radate, im!ro!rii !entru a%ricultur=9 Protec>ia nu numai a unor !=duri re!re$entative, ci a Antre%ului masiv !=duros actual9 Inter$icerea oric=rui ti! de e#!loat=ri forestiere9 @m!=durirea $onelor limitrofe ale ba$inelor acvatice9 +om!letarea ?i modificarea le%isla>iei An domeniu, introducerii unor noi instrumente economice, financiare, te/nico-normative, !enale An ra!orturile dintre institu>iile silvice ?i !ersoanele fi$ice ?i uridice9 Elaborarea ?i im!lementarea unui sistem !ermanent de eviden>= ?i monitorin% a !=durilor9 +rearea de fA?ii forestiere de !rotec>ie An cAm!urile desc/ise ?i a s!a>iilor ver$i An centrele urbane9 Inter$icerea vAnatului An s!a>iile forestiere9 Moderni$area !re%=tirii !rofesionale a s!eciali?tilor An domeniul silviculturii, reciclarea actualelor cadre9 Printre or%ani$a>iile care se im!lic= An minimali$area efectelor e#!loat=rii forestiere se num=r= "orest <teMards/i! +ouncil 7"<+8 N or%ani$a>ie non-!rofit care a fost Anfiin>at= An ,--4, Oreen!eace ?.a. De ertificarea Problema 'esertificarea este evidenta !e a!roa!e 3.* din su!rafata uscatului terestru si afectea$a !este ,,) tari cu a!roa!e un miliard de locuitori, !e toate continentele, !a%ubele anuale fiind evaluate la 03 de miliarde de dolari, acest fenomen fiind denumit Pcancerul Pamantului. <u!rafata totala afectata de desertificare este de 4-,0 milioane Qilometri3, ceea ce re!re$inta 35,4* din su!rafata uscatului. +ea mai mare !arte a terenurilor afectate de desertificare este locali$ata in tinuturile semiaride, fiind considerata una dintre cele mai %rave !robleme de mediu !entru acest secol. Teritoriile afectate de desertificare ocu!a 45* in Africa, 3.,0* in America +entrala si de 6ord, restul fiind distribuit in Euro!a si Australia. &6: a declarat anul 3))5 dre!t Anul Interna>ional al

'e?erturilor ?i 'e?ertificarii. 3))5 marc/ea$a ?i a ,)-a aniversare a +onven>iei &6: !entru +ombaterea 'e?ertificarii An statele care se confrunta cu !robleme serioase cau$ate de seceta ?iKsau de?ertificare, An s!ecial An cele din Africa. +onven>ia a fost semnata de ,-, !ar>i, adica to>i membri &6:. Lu!ta Am!otriva saraciei An $onele uscate, !resu!une ca aceste !robleme sa fie luate An considerare Am!reuna. Acordul &6: !rivind Ecosistemul Olobal !reci$ea$a fa!tul ca este mai u?or sa !revii de?ertificarea decCt s-o Anlaturi. Presiunea !o!ula>iei ?i !racticile ne!otrivite de e#!loatare a terenurilor sunt cau$ele de%radarii. :n mai bun mana%ement al culturilor, o mai buna aten>ie acordata iri%a>iilor ?i strate%ii de asi%urare de locuri de munca An ramuri nea%ricole !entru locuitorii din $onele uscate, ar !utea fi solu>ii !entru re$olvarea acestei !robleme. Consecinele deertificrii sunt: diminuarea !roduc>iei de /ranR, reducerea !roductivitR>ii solului ?i o scRdere a ca!acitR>ii de re%enerare a terenului9 cre?terea inunda>iilor An $onele din avalul rCurilor, reducerea calitR>ii a!ei, sedimentarea An rCuri ?i lacuri ?i colmatarea lacurilor de acumulare ?i a canalelor navi%abile9 a%ravarea !roblemelor de sRnRtate datorate furtunilor de nisi! ?i !raf, An s!ecial a infec>iilor oculare, a dificultR>ilor res!iratorii, a aler%iilor ?i a stress-ului9 reducerea mi loacelor de trai, for>Cnd !o!ula>ia afectatR sR mi%re$e. Msuri de soluionare Efectuarea unei ri%uroase e#!erti$e ecolo%ice a tuturor !roiectelor elaborate Ridicarea nivelului de trai ?i a %radului de civili$a>ie al !o!ula>iei din mediul rural +onservarea ?i cre?terea num=rului de %r=dini !ublice mici, l=r%irea s!a>iilor ve$i !e !erimetrul ora?elor ?i satelor +onservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale im!ortantte, cum suntB lacurile, s!a>iile ml=?tinoase ?i mla?tinile, e#cluderea am!las=rii de!o$itilor de de?euri de orice natur=

Degradarea lumii animale


'e%radarea lumii animale-actiune asu!ra lumii animale directa,!rin e#terminarea fi$ica acestora 7vinatu8,cit si indirecta,!rin modificarea conditiilor de mediu,a /abitatelor. Surse de de radare: vinatul7nu des insa !racticat8. modificarea /abitatelor. e#tinderea su!rafetelor cultivate. constructii de obiecte 7bariere !entru animale8. e#!lotarea carierelor de !iatra,nisi! ar%ila. !oluarea a!ei,aerului,solului 7factorul antro!ic8.

!fectele de radarii: diparitia unor pasari anumale rar intilnite in zona noastra,poate si in general. parasirea totala a acestui teritoriu sau chiar pierirea acestei specii in lipsa de conditiile dorite. lipsa hranei si a arialului de raspindire. bariere in calea lor de raspindire.

Protectia lumii animale"


!rote area /abitatelor. incercrea de a inter$ice vinatul in $ona noastra,ar%umentind dis!aritia totala a unor s!ecii su!use vinatorii.

inter$icerea de constructii in $ona ras!indirii animale. sto!area e#!loatarii carierelor care nu daunea$a doar lumii animale insa s/i mediului incon urator. diminuarea !rocesului de !oluare si de contaminare a biosferei. inter$icerea circulatiei auto !e cim!ia de !e malul riului Raut 7$ona cu mai multe s!ecii de animle,si /abitate s!ecific lor8. crearea /abitatelor,si !artici!area noastra la a!rovi$ionare cu /rana.

Cuprins:
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie
)efinitia degradarii mediului natural Protectia mediului )efinitia protectiei mediului

Degradarea mediului aerian


Sursele de poluare a aerului "mpactul polurii aerului asupra mediului Protecia mediului aerian Masuri de protectie generale

Degradarea mediului acvatic


Principalele materii poluante "i efectele acestora Principalele surse de poluare a apelor a. Surse naturale de poluare b. Surse artificiale de poluare A. *pe uzate ;. )epozite de de"euri sau reziduuri solide Masuri de protecti#e a mediului ac#atic

Degradarea solului
"ntroducere Solul + generalit#i Poluarea solului Masuri de protectie a solului

Degradarea vegetatiei naturale


Despdurirea ,actorii despduri Msuri de soluionare De ertificarea Problema Msuri de soluionare

Degradarea lumii animale


Surse de degradare -fectele degradarii Protectia lumii animale