Sunteți pe pagina 1din 1

Muntele este o form de relief pe suprafaa pmntului care se extinde deasupra terenului limitrof

pe o suprafa limitat, fiind mai mare dect dealul, de obicei stncoas i depind nlimea de
800 m. Exist desigur un mare spaiu de libertate n a aprecia pe plan local ceea ce constituie sau
nu un munte.

Munii acoper suprafee de aproximativ 52% din Asia, 36% din America de Nord, 25% din Europa,
22% din America de Sud, 17% din Australia i doar 3% din Africa. Per ansamblu, circa 22% din
suprafaa uscatului Terrei este muntoas. De asemenea, 1 din 10 oameni locuiesc n zone montane.
Absolut toate fluviile i rurile importante ale planetei izvorsc i sunt alimentate din surse montane,
respectiv mai mult de jumtate din umanitate depinde vital de apa montan.

Adjectivele muntos i montan sunt utilizate pentru a descrie suprafeele montane i lucrurile asociate
cu acestea. Substantivele muntean (munteni) i montaniard (montaniarzi) desemneaz locuitorii
permaneni ai munilor, respectiv pe cei care sunt frecvent prezeni ca oaspei a muntelui n calitate
de iubitori ai acestuia.

Munii Romniei sunt Munii Carpai (cu cele trei subdiviziuni ale lor, Carpaii Orientali, Carpaii
Meridionali i Carpaii Occidentali).

Istoric[modificare | modificare surs]


n istoria Terrei, munii s-au format i au disprut continuu, nlndu-se semei doar pentru a fi apoi
erodai i transformai n banale dealuri. Cei mai nali sunt cei mai tineri. Muntele Everest a nceput
s prind contur abia cu circa 15 milioane de ani n urm, n epoca maimuelor antropoide. n
deplasarea lor continu pe faa pmntului, plcile continentale i cele oceanice se lovesc unele de
altele, uneori nregistrndu-se coliziuni frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea
marilor lanuri muntoase. Cnd o plac oceanic alunec sub una continental, rocile sale sunt
mpinse n adncurile fierbini ale Terrei i se topesc; o parte a acestor roci topite formeaz un ir de
vulcani la suprafa. Concomitet, placa continental se ncreete de-a lungul liniei frontale, nscnd
ali muni cnd dou plci continentale se ciocnesc un volum uria din scoar a terestr este mpins
n sus, aa cum se ntmpl la coicnirea a dou trenuri, vzut cu ncetinitorul. Odat mun ii forma i
ns, asupra lor se abat alte fore ale naturii, erodndu-i pn ce ntregul proces se reia, n decursul
a milioane. de ani. Formarea munilor este un ciclu fr sfrit, masive aflate n diverse stadii ale
acestui ciclu putnd fi ntlnite pretutindeni n lume.