Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Rolul lacului pentru flora și faună

Problemele de mediu au devenit o sensibilizare globală, preocuparea majoră


mondială crescînd rapid avînd în vedere relaţia om-mediu. După perioade în care
acţiunile omului au neglijat mediul, s-a reuşit a se înţelege că dezvoltarea şi afirmarea
personalităţii umane se pot realiza numai într-un context natural, economic şi social
adecvat, în care asigurarea unui mediu sănătos este esenţială pentru prosperitatea şi
calitatea vieţii. Poluarea apelor din rîuri și fluvii prezintă amenințări asupra mediului,
ecosistemele rîurilor continuînd să degradeze, iar implementarea managementului
integrat al bazinelor se află la o etapă incipientă. Dificultățile ce țin de managementul
rîurilor sînt obiectul de discuție la conferințele internaționale, apele din rîuri fiind
vulnerabile și puțin protejate. Totodată, necesitatea abordării poluării apelor din rîuri
reiese din impactul major pe care îl are omul asupra acestora și care se face resimțit
asupra întregului ecosistem.
Teritoriul lacului asigură o rezervaţie de plante, pasări şi peşti.
Lîngă lacul de acumulare îşi fac cuiburi: stîrcul gri, bîtlanul-de-baltă, raţa sălbatică
mare, lișița și altele.
Este necesar pentru soluționarea problemelor să se instaleze un sistem de aerare ce
pompează apa de la fundul lacului spre suprafață, îmbunătățind astfel, transparența ei,
sporește accelerarea descompunerii materiei organice și reduce formarea nămolului,
crește oxigenul  în apă, evacuează gazele toxice și urât mirositoare, precum și stimulează
viața biologică a lacului.
Lacul sustine nivelul apelor din riu,ofera loc de trai anumitor vietati.
Conform analizelor hidrobiologice calitatea apei lacului Ghidighici corespunde
clasei a III-IV-a (apa moderat poluată - degradată). În râu s-a majorat conţinutul
microorganismelor, dar s-a micşorat poluarea organică, s-a îmbunătăţit starea
bacterioplanctonului (până la clasa III) şi faunei bentonice (până la clasa IV). Hidroflora
fitoplanctonului şi hidrofauna zooplanctonului se caracterizează prin prezenţa
organismelor zonei betamezosaprobe (clasa a III-a de calitate), perifitonul - prin
organismele zonei alfabetamezosaprobe (clasa a III-IV-a de calitate), fauna bentonică
corespunde zonei alfamezosaprobe (clasa a IV-a de calitate).
Cele mai importante funcții naturale ale raurilor si zonelor umede limitrofe
acestora sunt:
- functia de habitat pentru pești, cărora le oferă condiții optime de reproducere;
- funcția de habitat pentru păsări, mamifere, amfibieni, reptile și o foarte diversă
faună de nevertebrate;
- funcția de stocare a apei și reținerea sedimentelor;
- funcția de autoepurare a apei prin stocarea și reciclarea nutrienților și
transformarea poluanților organici și anorganici.
Printre efectele cele mai importante ale reabilitării râurilor se menționează:
- creșterea biodiversității florei și faunei;
- cresterea numărului speciilor de pești și a numărului de exemplare valoroase;
- cresterea facilitatilor de recreere și turism;
- îmbunătățirea esteticii cursurilor de apă și a zonelor limitrofe acestora.

S-ar putea să vă placă și