Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TESTE GRILĂ
17.Accizele presupun :
a)cote identice pentru produsele autohtone si pentru cele importate;
b)aşezare pe produsele cu cerere elastică ;
c)exonerare in cazul produselor exportate;
d)a+c;
e)b+c ;
25 Asieta reprezintă :
a) evaluarea materiei impozabile;
b) totalitatea măsurilor si metodelor successive de impunere
c) materia aflată sub incidenţa impozitului ;
d)sursa materiei impozabile ;
e) a+d .
37. Starea cronică de criză a datoriei externe in lume a constitiut preocuparea multor
organisme care au propus adoptarea unor soluţii de înlaturare :
a)majorarea succesivă a preţului la ţiţei intre 1970 si 1980 ;
b)nivelul ridicat al dobanzilor la creditele externe ;
c)transformarea datoriei in suferinta ,in participatii ale bancilor creditoare la capitalul firmelor
producatoare din tarile debitoare ;
d) c+e ;
e) crearea unei case de asigurari contra riscurilor nerambursarii imprumuturilor acordate .
53. In modul cel mai rapid veniturile extraordinare sunt realizate de către stat prin :
a)majorări ale impozitelor si taxelor curente ;
b)solicitări spontane de finanţare externă nerambursabilă ;
c)imprumuturi de la Banca Centrală ;
d)imprumuturile interne si externe de stat ;
e) c+d .
64. Ccontrolul administrativ efectuat prin Ministerul Finanţelor, este exercitat prin
urmatoarele organe :
a)Direcţia Generală a Conrolului Financiar de Stat ;
b)Garda Finaciară ;
c) a+b ;
d)Corpul de Control al Primului MInistru ;
e)Parlmentul.
65. In categoria ipozitelor de ordine pot fi incluse :
a)ipozitul pe adaosul commercial practicat la comercializarea tutunului si a b ăuturilor alcoolice;
b)taxa pe celibat ;
c)impozitul pe adaosul commercial practicat la comercializarea mărfurilor alimentare;
d)a+c ;
e)b+c ;
71. Conform clasificării economice si după scopul pentru care au fost alocate ,cheltuielile
publice pot fi împărţite in :
a) cheltuieli curente si cheltuieli de capital ;
b) cheltuieli definitive si cheltuieli provizorii;
c)cheltuieli de investiţii si cheltuieli de transfer ;
d) c+e
e) cheltuieli de funcţionare( curente) .
72. Ca segment major al cheltuielilor publice , cheltuielile bugetare sunt :
a) cele provenite de la bugetul asigurărilor sociale de stat ;
b)suma alocărilor pentru dezvoltarea economiei naţionale ;
c)finanţările acţiunilor social – culturale si sportive ;
d)cele provenite de la bugetul central;
e) a+d
74. In ţările in curs de dezvoltare , intre principalele destinaţii ale cheltuielilor publice se
află :
a)apărarea naţională si dotarea cu tehnică militară ;
b) cultura ,educaţia si învăţământul ;
c) sănătatea si ocrotirea medicală ;
d)susţinerea economiei sau a ordinii publice.
e)b+c ;
77. Cheltuielile publice definitive sunt doar următoarele categorii mari de cheltuieli :
a)cele urmate de lichidarea unei datorii către stat ca finanţator ;
b)avansurile / împrumuturile in contul unor servicii sau produse ulterioare ;
c) cele destinate unor investiţii si de funcţionare ;
d)indemnizaţiile acordate din fondul pentru şomaj ;
e) a +c.
87. După rolul lor in procesul reproducţiei sociale , cheltuielile publice sunt :
a) cheltuieli cu si fară contraprestaţie ;
b)cheltuieli negative si pozitive ;
c) cheltuieli definitive , temporare si virtuale
d)cheltuieli provizorii
e) a+d ;
88. Pentru executarea legii bugetului , in fata Parlamentului îşi asumă răspunderea :
a) Ministrul Justiţiei ;
b)Guvernatorul BNR. ;
c) Preşedintele Romaniei ;
d) Ministerul Finanţelor Publice ;
e) b+c .
97. Preschimbarea inscrisurilor unui imprumut vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou,
după funcţia dobanzii este :
a)conversiunea ;
b)amortizarea ;
c) arozarea ;
d) b+c ;
e)moratoriul .
105. Sistemele de execuţie de casă a bugetului de stat cele mai frecvente sunt :
a)sistemul bancar ;
b)sistemul contributiv ;
c)sistemul de trezorerie
d)raportul economic si financiar ;
e)a+c
107. În categoria veniturilor obişnuite (ordinare) ale oricărui stat contemporan se înscrie :
a)emisiunea inflaţionistă de monedă ;
b)perceperea de impozite si taxe ;
c)contractarea de împrumuturi interne /externe .
d) a+c ;
e)instrumente bancare ;
108. Atitudinea statului de a amana legal plata unor împrumuturi din cauza unor situaţii
excepţionale se numeşte:
a)repudiere ;
b)moratoriu ;
c)bancruta statului ;
d) consolidarea ;
e) a+c .
115. Activele publice sau private ale rezidenţilor unei ţări in străinătate sunt formate din :
a)disponibilităţi valutare ;
b)împrumuturi primite de la guverne sau agenţii guvernamentale
c) investiţii directe ;
d)titluri si diferite creanţe ;
e) a+c+d .
121. Fondurile publice in Romania pot fi grupate in funcţie de bugetele prin care acestea
sunt constituite ,astfel :
a)venituri ale bugetului de stat ;
b)venituri ale bugetelor locale ;
c)fondurile speciale.
d) a+b +c ;
e) instrumente financiare .
140. Una din afirmaţiile privind funcţiile finanţelor publice este falsă:
a) Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare la dispoziţia statului, în vederea
îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale, se resimte în toate ţările, indiferent de gradul lor de
dezvoltare economică, ceea ce conferă funcţiei de repartiţie un caracter obiectiv.
b) Distribuirea acestor resurse are un caracter subiectiv, deoarece depinde de capacitatea
organelor decizionale de a percepe şi răspunde corect nevoii sociale la un moment dat şi de
opţiunea forţelor politice aflate la putere.
c) Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cuprinde trei faze, distincte, însă organic legate.
d) Necesitatea funcţiei de control a finanţelor publice decurge din faptul că fondurile de resurse
financiare publice aparţin întregii societăţi.
e) Controlul financiar se exercită în toate fazele reproducţiei sociale.
145. Pentru atingerea obiectivelor specifice, control financiar îşi dezvoltă o serie de funcţii
cum ar fi:
1) funcţia de evaluare;
2) funcţia preventivă;
3) funcţia de documentare;
4) funcţia de administrare;
5) funcţia pedagogică.
152. Care din afirmaţiile de mai jos privind controlul financiar este adevărată?
a) Controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercit ă, conform reglementărilor legale în
domeniu, asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public.
b) Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Curtea de Conturi.
c) Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finan ţelor Publice.
d) a,b.
e) a,c.
153. Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprimă cu ajutorul datoriei:
a) internă şi relativă;
b) flotantă şi consolidată;
c) absolută, internă, consolidată;
d) internă, flotantă, absolută, relativă;
e) externă şi internă.
161. După termenul mediu şi lung pentru care se contractează datoria publică întâlnim:
a) datorie flotantă;
b) datorie consolidată;
c) datorie publică locală;
d) datorie guvenamentală;
e) a,b.
167. În Legea 500/2002 privind finanţele publice nu este prevăzut următorul principiu
bugetar:
a) universalitatea bugetului;
b) unitatea bugetului;
c) anualitatea bugetului;
d) specializarea bugetară;
e) realitatea bugetului.
169. Care din următoarele nu este principiu bugetar în teoria şi practica finanţelor publice:
a) neafectarea veniturilor bugetare;
b) echilibrul bugetar;
c) bugetul ciclic;
d) universalitatea bugetului;
e) publicitatea bugetului.
176. Conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, creditul bugetar este:
a) limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele
aprobate;
b) suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonan ţa şi efectua
plăţi în cursul anului bugetar;
c) o modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuat ă de un
agent economic;
d) suma plătită de o persoană fizică sau juridică pentru serviciile prestate acesteia de c ătre o
instituţie publică;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
179. Importanţa bugetului de stat în domeniul fiscalităţii este dată de faptul că:
a) prin buget se poate reflecta politica fiscală propriu-zisă;
b) este instrument de politică fiscală;
c) este un act anual;
d) a,b;
e) a,b,c.
184. Care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul unităţii bugetare este
adevărată:
a) odată încasate veniturile bugetare trebuie să se depersonalizeze;
b) toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se
introduc în bugetul de stat, cu excepţia celor prevăzute de lege;
c) veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice;
d) b,c;
e) nici o variantă nu este corectă.
185. De la principiul unităţii bugetare există abateri şi derogări de la aplicare sub forma:
a) bugetelor anexe, extraordinare, autonome;
b) conturilor speciale de trezorerie;
c) taxelor parafiscale;
d) a,b,c;
e) a,b.
191. Una din afirmaţiile privind procedura rectificării bugetare este falsă:
a) presupune redimensionarea veniturilor funcţie de evoluţia unor indicatori statistici;
b) Guvernul iniţiază şi solicită rectificarea corespunzătoare bugetului;
c) este prevăzută de legislaţie;
d) prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru anul
bugetar respectiv;
e) b,c.
194. Ministerul Finanţelor Publice, conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice,
are, în principal, următoarele atribuţii:
1) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare;
2) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispozitiile legale;
3) propune soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al
balanţei de plăţi externe;
4) colaborează cu Banca Natională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe;
5) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora.
197. După care criteriu, impozitele se pot clasifica în impozite permanente şi impozite
incidentale:
a) după obiect;
b) după frecvenţa cu care se aplică;
c) după trăsăturile de fond şi de formă;
d) după scopul urmărit la instituirea lor;
e) după intensitatea efectelor.
198. După care criteriu, impozitele se pot clasifica în impozite directe şi impozite indirecte:
a) după obiect;
b) după frecvenţa cu care se aplică;
c) după trasăturile de fond şi de formă;
d) după scopul urmărit la instituirea lor;
e) după intensitatea efectelor.
199. Impozitele se pot clasifica în impozite financiare şi impozite de ordine după următorul
criteriu:
a) după obiect;
b) după frecvenţa cu care se aplică;
c) după trasăturile de fond şi de formă;
d) după scopul urmărit la instituirea lor;
e) după intensitatea efectelor.
200. Pe baza criteriilor care stau la baza aşezării impozitelor directe, acestea se grupează
în:
a) impozite reale (obiective);
b) impozite personale (subiective);
c) impozite de ordine;
d) a,b;
e) b,c.
207. Una din afirmaţiile privind elementele definitorii ale impozitelor este falsă:
a) Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plăteasc ă
impozitul.
b) Subiectul impozitului este contribuabilul.
c) Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana fizică sau juridic ă care suportă efectiv
impozitul.
d) Plătitorul impozitului coincide cu destinatarul impozitului indiferent de tipul de impozit.
e) Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii.
208. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la elementele definitorii ale impozitelor este
falsă:
a) Obiectul impunerii este pentru impozitele directe, venitul sau profitul.
b) Asieta fiscală este totalitatea măsurilor pe care organele fiscale le iau în vederea aşez ării
impozitului pentru fiecare subiect în parte.
c) Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii.
d) Asupra obiectului impunerii se aplică, de regulă, principiul unicităţii, potrivit c ăruia un obiect
impozabil se impune o singură dată.
e) În cazul impozitelor pe venit, obiectul nu coincide cu sursa.
209. Cotele procentuale de impunere pot fi:
a) proporţionale;
b) regresive;
c) progresive;
d) a,b,c;
e) b,c.
211. Evaluarea materiei impozabile prin metoda indirectă, bazată pe prezumţie, se poate
realiza:
a) pe baza pe baza declaraţiei contribuabilului;
b) pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil care este specific ă impozitelor de tip
real;
c) prin evaluarea administrativă;
d) a,b;
e) b,c.
212. Una din afirmaţiile privind evaluarea materiei impozabile prin metoda directă este
falsă:
a) Evaluarea se poate face pe baza declaraţiei unei terţe persoane;
b) Evaluarea se poate face pe baza declaraţiei contribuabilului;
c) Evaluarea se poate face pe baza declaraţiei plătitorului;
d) Evaluarea este bazată pe probe constând în acte şi declaraţii doveditoare asupra m ărimii şi
realităţii respectivului obiect sau materiei impozabile;
e) Evaluarea este bazată pe informaţii verbale asupra mărimii şi realităţii respectivului obiect sau
materiei impozabile;
215. Una/unele din măsurile fiscale de mai jos nu conduc la încurajarea dezvoltării
economice:
1) stabilirea unor taxe vamale ridicate la import;
2) reducerea cotei de TVA şi a accizelor;
3) emisiunea monetară fără acoperire;
4) stabilirea unor taxe vamale ridicate la export;
5) instituirea monopolurilor fiscale.
232. Una din următoarele modalităţi de formare a resurselor financiare publice este nocivă
deoarece activează spirala inflaţionistă:
a) prelevările obligatorii;
b) impozite, taxe şi contribuţii;
c) resursele de trezorerie;
d) împrumuturile publice;
e) emisiunea bănească fără acoperire.
233. Sursa principală, cu ponderea cea mai mare în formarea resurselor financiare publice o
constituie:
a) prelevările obligatorii din categoria impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;
b) resursele atrase prin împrumuturile publice;
c) veniturile cu caracter fiscal;
d) a,c;
e) a,b,c.
236. Maximele lui Adam Smith şi principiile lui Maurice Allais le regăsim în ştiinta
finanţelor publice ca:
1) principii de echitate fiscală;
2) principii de politică financiară;
3) principii de politică economică;
4) principii statistice;
5) principii social-politice.
240. Metoda încasării impozitelor printr-un aparat fiscal propriu presupune folosirea
următoarelor modalităţi:
a) direct de către organele fiscale de la plătitori;
b) prin stopajul la sursă;
c) prin aplicarea de timbre fiscale;
d) a,b,c;
e) a,b.
241. Accizele:
a) sunt toate armonizate cu cele din U.E.;
b) se percep asupra unor produse ce nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele;
c) unii economişti consideră că sunt impozite indirecte pe lux şi vicii;
d) b,c;
e) a,b,c
242. Accizele:
a) sunt impozite indirecte;
b) se calculează doar în formă ad-valorem;
c) în sfera lor de aplicare intră: tutunul, benzina, parfumurile, verighetele din aur;
d) a,b;
e) a,c.
248. TVA :
a) este un impozit neutru unic;
b) are un caracter universal;
c) este taxă specială de consumaţie;
d) a,b;
e) b,c.
249.Monopolurile fiscale:
a) afectează veniturile reale ale consumatorilor;
b) pot fi depline sau parţiale;
c) sunt impozite directe;
d) a,b;
e) a,b,c.