Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUMMARY
Migrants crisis is a big chanllenge for whole Europe. Only in the last year
more than one million refugees broke into the European Union area, and this
situation created many disputes between EU mambers states. Also into the
Schengen area are trying to take some radical measures to resolve this crisis.
Because some notorious people say that "maintaining the Schengen area of free
movement is essential for the economic prosperity of the euro area " or " that any
suspension of the Schengen area will endanger the EU project ". At the same time
reintroduceing border controls between some countries, which already exists
1
between some countries , it could be the beginning of the end for the Schengen
agreement , which guarantees freedom of movement of people in 26 countries on
this continent .
Key-woeds: migration, migrant , immigrant, refugee , Schengen area.
2
o problemă într-o resursă”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei
Europene[1].
Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane – 31443 şi,
respectiv, 24031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele – cu 14931, 9287 şi,
respectiv, 7214 azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are ca
criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de
către statele membre.
Cauza acestei crize este declanșată de starea de haos în care o intrat o parte
din Orientul Mijlociu. Din cauza acestui război, civilii sunt primii care încearcă să
fugă din calea războiului și a sărăciei, iar cea mai apropiată destinație de salvare nu
este altcineva decît Uniunea Europeană, pentru că o văd ca pe o oază de pace şi
bunăstare, și mai ales Germania unde politicienii de aici le promit vieți mai bune și
dreptul de ședere chiar și după restabilirea păcii în țările lor. Azilul este foarte uşor
de obţinut în Germania. Conştientă de trecutul său nazist, Germania are cea mai
liberală lege a azilului din Europa. Odată ce aţi pus piciorul pe pământ german, aţi
fost acceptat. Prelucrarea actelor durează aproximativ 5 luni şi riscul de deportare
se apropie de zero. La asta se adaugă şi faptul că în Germania sunt 1,5 milioane de
locuri de muncă neocupate[2].
De asemenea, Germania este statul bunăstării pentru un azilant, el îi oferă
locuinţă gratuită, hrană, îmbrăcăminte, mobilier şi îngrijire medicală, dar şi 140 de
euro pe lună de persoană. După câteva luni o familie de patru persoane primeşte
aceeaşi sumă de bani ca şi o familie germană.
Această criză are impact asupra finanţelor Uniunii Europene, dar şi asupra
politicii, existând chiar riscul ieşirii din Uniunea Europeană a unor ţări deja
nehotărâte privind situaţia lor din cadrul blocului european, cum este cazul Marii
Britanii.
Nici nu este de mirare dacă ne gândim că în fiecare zi, în medie, aproximativ
3000 de persoane încearcă să îşi facă o viaţă mai bună în Europa. Actualul val de
emigrație nu este un incident punctual, ci începutul unui veritabil exod, deoarece
de la începutul anului și până în prezent aproximativ 500000 de migranți au ajuns
3
în Uniunea Europeană, iar majoritatea dintre ei au ajuns în Grecia, Ungaria și
Italia.
În acest context, tot mai mulţi împărtășesc părerea că liderii europeni sunt
depăşiţi de situaţie. Ce este cel mai îngrijorător e că par să nu aibă niciun plan.
Toate regulamentele şi politicile privind migraţia în vigoare în acest moment sunt
depăşite. În spaţiul de liberă circulaţie Schengen, au fost reintroduse temporar
controalele la graniţă, garduri şi ziduri noi sunt ridicate între state vecine şi
prietene pentru a opri valurile de migranţi. Tensiunea mocneşte la fiecare pas,
spiritele se încing între liderii europeni care se acuză reciproc că nu spun tot
adevărul.
Riscurile implicite ale primirii unui număr mare de imigranți în Europa ar
fi următoarele[3]:
1) Economic – primind un număr mare de oameni, trebuie să ne aducem
aminte că aceștia necesită locuințe, hrană, locuri de muncă (fiindcă mă îndoiesc că
se vor întoarce prea curând acasă). Toate acestea pun presiune pe economia unui
stat european și prea puține state sunt dispuse să-și asume această povară
umanitară, lucru vizibil în cazul Franței.
2) Politic și de securitate – pe plan politic și în cazul în care vorbim de
securitate apar alte riscuri, unele chiar derivate din cele economice. Nemulțumirea
generală a populației față de o posibilă destabilizare a economiei europene ori a
unui stat și blamul asupra imigranților pot trimite la puterea extrema dreaptă, și așa
în creștere în Occident. Deja unele state din spațiul Schengen, de exemplu
Germania și Cehia, au introdus temporar controale la granițele interne, ceea ce
ulterior ar putea duce chiar la destrămarea UE. Pe plan de securitate, se discută
despre riscul ca printre imigranți să se refugieze teroriști, membri ISIS sau al-
Qaeda, eventual Boko Haram, dar și musulmani radicali oarecare. În unele locuri
imigranții au scandat o lozincă a islamiștilor, ,,Allah e mare”, iar asta spune multe.
3) Social – cu această viziune pe termen lung îmi permit să intru în domeniul
unui risc social și, de ce nu, cultural, civilizațional. Angela Merkel declara că
proiectul multicultural a eșuat în Europa și vedem multe persoane, imigranți de
4
primă generație, ca și de a doua sau a treia, în special ultimele două cazuri, care nu
reușesc să se integreze, care încearcă, din contră, întărirea propriei identități și
dominația asupra altora. Musulmanii care doresc legea Sharia aplicată în Marea
Britanie, alții care se alătură ISIS (chiar europeni convertiți la islam). Ne putem
întreba pe bună dreptate dacă civilizația noastră, valorile noastre, lumea construită
de noi ar putea supraviețui unui adaos și mai mare de imigranți greu de întreținut,
care vor dezvolta frustrări, sau urmașii lor o vor face. Vorbim de culturi și
civilizații diferite, de o ciocnire a civilizațiilor. Până una alta, cei care vin acum
reușesc să stârnească deja furia unor cetățeni, cum au făcut, de exemplu, în
Ungaria.
Rezultate obținute. Adoptarea unei politici comune în materie de azil și
imigrație reprezintă o primă etapă necesară în rezolvarea acestei crize. A doua
etapă este implementarea unor politici de către actorii internaționali de a acționa în
modul cel mai serios pentru rezolvarea conflictelor care i-au făcut pe refugiați să-și
părăsească țara.
Fluxul de migranți ce vine în Europa este fără sfărșit, iar dacă Uniunea
Europeană nu-și va proteja frontierele, vor veni zeci de milioane, deoarece
acceptînd un număr mare de refugiați apare riscul ca și alții să fie încurajați să
vină, deci vom fi minoritari pe propriul nostru continent, a declarat Viktor
Orban[4].
Concluzii. În prezent, Europa încă se străduiește să găsească niște soluții la
ceea ce este una dintre cele mai mari crize cu care s-a confruntat în istoria recentă.
În caz contrar, criza se va agrava, cu reacții în lanț ale populației și guvernelor
naționale.
Bibliografie
1. . http://www.mediafax.ro/
2, http://www.agerpres.ro/
3 Sudițoiu Alexandru, Criza imigranților: dilema morală și nevoia unui
răspuns realist, 2015.
4. http://www.gandul.info/
5
6