ROMÂNIA

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA ULBS SIBIU

FACULTATEA DE DREPT “SIMION BĂRNUŢIU” SIBIU

ANUL I

SEMESTRUL I

ESEU LA DISCIPLINA
SOCIOLOGIE JURIDICĂ

PROF.: Emanuel Tăvală

STUDENTĂ: Obrenoivici Lavinia Ioana

 Capitolul 1. Aspecte istorice ale fenomenului migratiei

Fenomenul migrației a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanță,

invazii, colonizări și cruciade, sau provocate, în general, de atracția exercitată de regiunile
mai bogate asupra populațiilor mai sărace. Nu există în plus nici un exemplu în istorie al
vreunei țări a cărei influență politică și economică să nu fi beneficiat de o demografie
dinamică sau de acțiunea unei populații importante și omogene. Putem considera că există
o asemenea sinergie a factorilor politici, economici sau demografici a căror conjuncție să
nu poată provoca mișcări de migrare.1

Cercetările istorice au evidenţiat faptul că, încă din perioada timpurie a celor două
milenii de creştinism, au avut loc multiple deplasări ale unor populaţii, chiar dacă atunci
erau relativ reduse din punct de vedere numeric.

Marile deplasări intercontinentale au început abia în secolul al XVI-lea, odată cu

expansiunea Europei şi aşezarea coloniilor2.

Începând cu sfârsitul secolului al XIX-lea, migraţia a capătat o nouă trasătură,

cea a exodului forţei de muncă spre zone atractive din punct de vedere economic.

Între a doua jumătate a secolului al XIX-lea si primul război mondial au emigrat

spre America de Nord aproximativ 40 milioane de persoane, cei mai mulţi dintre ei
venind din Marea Britanie si Germania.

Criza economică din 1929 a constituit, de asemenea, o motivaţie pentru deplasarea

populaţiei, însă mişcarea a încetinit treptat, fără a înceta, până la sfârșitul anilor 1930,
când a cunoscut o direcţie nouă.

1
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/fenomenul-migratiei-si-criza-familiala-215186.html
2
https://www.scribd.com/document/47400219/Aspecte-Generale-Ale-Migratiei
 Această “reorientare” a curentului migrator a atins, practic, toate ţările tradiţionale
de emigraţie si s-a efectuat într-o perioadă de timp relativ scurtă si perfect stabilă. Mai
mult, ea a înregistrat o sporire si pe ţări, care până atunci erau puţin afectate de acest
fenomen, ceea ce a dus la o transformare profundă a naturii problemei.

După terminarea celui de-al doilea război mondial, Europa a cunoscut un mare val
de refugiați, aproximativ 30 de milioane, care fugeau din zonele devastate de lupte. Mulți
s-au instalat în Statele Unite, în țările Commenwealth-ului sau în zona occidentală a
Germaniei. Pentru nevoile reconstrucției s-au produs schimburi de muncitori între țările
care dispuneau de rezerve de forță de muncă (Italia, Olanda și Germania de Vest) și țările
vecine cu deficit de forță de muncă (Franța, Belgia). 3Ca urmare, patronii francezi și-au
îndreptat privirile spre Spania, Portugalia și Algeria. După stoparea imigrărilor dinspre
Răsărit, Germania și-a extins zona de recrutare înspre Grecia și Spania, apoi spre
Iugoslavia și Turcia. Anglia a continuat să solicite forță de muncă din țările
Commenwealth-ului și Irlanda. Pentru statele coloniale europene care dispuneau de
imperii dincolo de ocean perioada de decolonizare s-a tradus prin reveniri masive ale
coloniștilor europeni.

Astfel, migraţia s-a transformat, de-a lungul timpului, dintr-un proces regional –
determinat de factori economici, sociali sau naturali (nivel de trai scăzut, războaie,
invazii, conflincte inter-umane, molime, fenomene naturale devastatoare) ori de factori
politici (deportare, colonizare forţată sau nu etc.) 4- într-un fenomen global, în prezent,
fiind cuantificat la aproximativ 3% din totalul populaţiei lumii (una din 35 persoane este
migrantă, iar fluxurile anuale totale includ 5-10 milioane persoane). Deşi fluxuri
migratorii importante se întâlneau într-un număr relativ moderat de state, în zilele noastre,
“nici o ţară din lume nu a rămas în afara fluxurilor migratorii internaţionale”

3
http://www.referatele.com/referate/geografie/online10/Evolutia-si-migratia-populatiei-continut--analiza-istorica--
tendinte-viitoare-referatele-com.php
4

http://www.cesindcultura.acad.ro/images/fisiere/rezultate/postdoc/rapoarte%20finale%20de%20cercetare%20stiintifi
ca%20ale%20cercetatorilor%20postdoctorat/lucrari/Georgescu_Laurentiu.pdf
 Capitolul 2. Migraţia în contextul globalizării

Globalizarea este un fenomen complex şi nu există o definiţie universal acceptată

a acesteia, probabil şi pentru că include o multitudine de procese care vizează domenii
diverse ale societăţii. Legăturile sociale, economice şi politice care traversează graniţele
dintre state influenţează în mod decisiv soarta celor care trăiesc în acele ţări. Termenul
general utilizat pentru a caracteriza această interdependenţă crescândă a societăţii umane
este acela de globalizare5.

Termenul globalizare a apărut la sfârşitul anilor ’60 şi a fost lansat de un

specialist canadian în teoria mijloacelor de comunicare în masă, profesorul Marshall
McLuhan de la Universitatea din Toronto şi specialistul american în problemele
comunismului, Zbigniew Brzezinski de la Universitatea Columbia6. Termenul de
globalizare a intrat în dicţionar prima dată în 1961. În literatura de specialitate există
numeroase definiţii ale acestui fenomen contemporan. Proces prin care lumea tinde să
devină un spaţiu unic, globalizarea este fie contestată (de conservatori), fie promovată cu
curaj (de liberali), ca măsură a prosperităţii universale, păcii şi libertăţii, fie tratată ca pe
un pericol (de critici).

Acest proces de globalizare privit din perspectiva migraţiei, este un fenomen vechi,
care a precedat formarea statelor naţiune (de exemplu: exodul de etnici germani din
Europa de Est şi din Uniunea Sovietică în perioada de după cel de-al doilea război
mondial sau fluxurile din Peninsula Iberică şi Italia către Europa de Nord din anii 50 sunt
considerate o formă de regionalizare sau de migraţie regională). 7

5
https://www.scribd.com/doc/21379297/Migratia-Internationala-in-Contextul-Globalizarii
6

http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari3/romana/Texte
_lib.rom4/56_Han.pdf
7
http://caietulluiioan.blogspot.ro/2010/10/migratia-in-contextul-actual-si-in_12.html
 Deplasarea muncitorilor salariaţi, reacţionând la forţele pieţei (ale cererii şi ofertei)
constituie un aspect important al deplasărilor în masă a fiinţelor umane în jurul lumii. Dar,
fenomenul migraţiei se intersectează şi cu puterea politică, militară şi culturală, modelele
globale sau regionale ale migraţiei fiind multiple. 8

Prezenţa imigranţilor generează inevitabil elemente de comparaţie şi de contrast în

legătură cu populaţiile indgene. Mişcarea oamenilor are ca rezultat schimbul de idei,
credinţe, opinii, culturi, religii. Este lesne de înţeles că mişcarea oamenilor este
determinată de două coordonate esenţiale: spaţiu şi timp. migraţia presupune infrastructuri
de transporturi şi de comunicaţii, acestea fiind factori importanţi în derularea migraţiilor.
Infrascturile de transport şi comunicaţii afectează costurile, riscurile, velocitatea şi
dimensiunile migraţiilor posibile. Existenţa transporturilor şi a telecomunicaţiilor ieftine
afectează măsura în care comunităţile imigrante pot să menţină contactul cu societăţile lor
de origine. Migranţia contemporană, privită din perspectiva globalizării, se desfăşoară sub
auspiciile dreptului internaţional, iar organizaţiile internaţionale monitorizează şi intervin
şi ele în procesele de migraţie.

Stratificarea migraţiei globale şi regionale poate fi analizată în primul rând din

perspectiva disparităţii dintre origini şi destinaţii. Distribuţia inegală a accesului
diverselor grupuri în diferite locuri şi puterea relativă a fluxurilor migratoare pot fi
studiate şi din prisma ierarhiilor de putere. Distincţia relizată de McNeill între migraţia de
elite şi cea de masă evidenţiază, nu numai, alcătuirea socială diferită a migraţiilor, ci şi
capacităţile distincte ale diverselor grupuri sociale de a acumula resurse în scopul
migraţiei şi de a pătrunde cu succes în alte societăţi şi teritorii. Această ierarhie de putere
printre migranţi este reflectată de ierarhia puterii statelor, în care ţări diferite posedă
capacităţi inegale de a controla deplasările populaţiei, de a-şi menţine integritatea
graniţelor şi de a contura structura regimurilor internaţionale de migraţie.

8
https://www.scribd.com/doc/21379297/Migratia-Internationala-in-Contextul-Globalizarii
 Capitolul 3. Legislaţia europeană faţă de migraţiune

În prezent toate statele membre ale UE sunt afectate de fluxul migrației

internaționale. Acestea au convenit să dezvolte o politică comună asupra imigrării la nivel
European. Comisia a făcut numeroase propuneri pentru dezvoltarea acestei politici, multe
dintre acestea devenind o parte integrantă a legislației UE. Obiectivul principal este
managementul mai bun al fluxurilor de migrație printr-o abordare coordonată care să ia în
considerare situația economică și demografică a UE.9

În ciuda politicilor restrictive de imigrație ce există în numeroase state membre

încă din anii 70, un număr foarte mare de imigranți ilegali au continuat să intre pe
teritoriul European alături de cei în căutare de azil. Profitând de persoanele venite în
căutarea unei vieți mai bune, numeroase rețele de trafic și contrabandă au apărut pe
teritoriul UE. Această situația a dus la necesitatea alocării unor resurse considerabile
pentru a lupta împotriva imigrației ilegale, în special vizând traficanții și contrabandiștii.
Mai mult decât atât, este un fapt cunoscut acela că UE are nevoie de imigranți în anumite
sectoare și regiuni pentru a își satisface nevoile economice și demografice.10

Realizând că o nouă abordare asupra managementului migrației este necesară,

liderii UE au decis în cadrul Consiliului European din Octombrie 1999, ce a avut loc în
Tampere (Finlanda), asupra elementelor necesare unei politici de imigrare la nivel
European.

9
http://www.ioanenciu.ro/media-corner/19-ultimele-articole/69-migratia-in-uniunea-europeana-si-libera-circulatie-a-
fortei-de-munca-

10
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art14-DrugaLarisa.php
 Abordarea stabilită în Tampere în 1999 a fost confirmată în 2004 prin adoptarea
Programului de la Haga, care stabilește obiectivele pentru întărirea libertății, securității și
justiției în UE pentru perioada 2005-2010.11

Totodată, Planul Comisiei privind migrația legală apărut în 2005 constituie un

document nelegislativ al Comisiei Europene care stabilește prioritățile UE în ceea ce
privește migrația legală. Contextul în care se stabilesc aceste priorități este legat de nevoia
tot mai mare a UE de a atrage forța de muncă din țări terțe pentru a susține creșterea
economică din cadrul UE.

Ulterior, prin Programul de la Stockholm adoptat în mai 2010 s-au definit

prioritățile majore ale Uniunii Europene în domeniul justiției, afacerilor interne și
imigrației pentru perioadă 2010-2014, acesta fiind o continuare a Programelor de la
Tampere (1999-2004) și Haga (2005-2009). În aria imigrației legale, programul prevede
adoptarea unor măsuri care să reglementeze statutul și condițiile de muncă ale diverselor
categorii de muncitori din țări terțe în conformitate cu Planul Comisiei privind migrația
legală (2005).12

11
http://conta.ase.ro/Media/Default/Page/10%20Draganescu.pdf
12
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/strategic-guidelines-jha/
 Capitolul 4. Drepturile omului în contextul migraţiei

O componentă importantă a fenomenului demografic, care exercită influenţă

nemijlocită asupra forţei de muncă şi, totodată, o caracteristică fundamentală a populaţiei
zilelor noastre, o reprezintă mişcarea populaţiei, deplasarea ei dintr-un loc in altul. 13Acest
drept a fost recunoscut de mai bine de 50 de ani, odată cu adoptarea Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului, care stipulează in articolul 13 faptul că orice persoană
are dreptul să se mute şi să trăiască in interiorul graniţelor oricărui stat.

Totodată, oricine are dreptul să-şi părăsească ţara şi să se reintoarcă in ea.17 Din
1994, an de an, in cadrul Adunării Generale a ONU s-a dezbătut problema migraţiei
internaţionale, adoptandu-se şi Rezoluţia 56/203 din 21 decembrie 2001.14

Cetătenii europeni care lucrează sau se află în căutarea unui loc de muncă
beneficiază de dreptul de ședere în țara respectivă. 15

În cazul în care un cetătean european se află într-un stat, altul decât cel al cărui
resortisant este, atunci membrii familiei sale au dreptul să-l insotească sau să i se alăture.

Conform prevederilor europene sunt considerați membri ai familiei următoarele

persoane:

•soțul sau soția, indiferent de momentul sau locul în care a fost oficiată căsătoria;

•partenerii de viată înregistrați;

•descendenții direcți (copii, nepoți) cu vârstă de cel mult 21 de ani sau care se
află în întreținere;

•ascendenții direcți care se află în întreținere (părinti, bunici).

13
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/migratia-internationala-a-fortei-de-munca-165283.html

14
https://conspecte.com/Teoria-econamica/Geoeconomia/Page-3.html

15
https://legestart.ro/angajarea-in-munca-a-unui-cetatean-european-si-desfasurarea-activitatii-in-romania-i/
 UE facilitează intrarea şi şederea şi altor membri ai familiei, între care: parteneri
de viaţă cu care persoanele au o relaţie durabilă, persoane cu probleme grave de sănătate,
ce necesită îngrijiri, sau care se află în întreţinere ori fac parte din gospodărie. Prin
facilitare se înţelege că aceste persoane nu se bucură în mod automat de dreptul de intrare
şi şedere în statul gazdă.16

Cetăţenii Uniunii beneficiază de dreptul de şedere în statul membru gazdă pentru

o perioadă de cel mult trei luni, fără a face obiectul nici unei condiţii sau formalităţi, alta
decât cerinţa de a deţine o carte de identitate valabilă sau un paşaport valabil. Acest lucru
înseamnă că toţi cetăţenii europeni au dreptul de a intra în orice stat membru, în baza unui
act de identitate sau a unui paşaport valabil.

În situaţia în care perioada de şedere depăşeşte trei luni, dreptul de şedere pentru
cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora este supus anumitor condiţii. Îşi menţin
dreptul de şedere cei care:17

•sunt angajați într-o activitate economică (la un angajator sau că liber-

profesionist);

•dispun de resurse suficiențe, pentru ei și pentru membrii familiilor lor, astfel

încât să nu necesite

intervenția sistemului de asistentă socială al statului membru gazdă;

•sunt înscriși într-o instituție de educație, acreditată sau finantată de către statul
membru gazdă ori

urmează cursuri de formare și au suficiențe resurse și o asigurare de sănătate;

•sunt membri de familie ai unei persoane, cetătean al Uniunii, care se înscrie într-
una dintre categoriile menționate anterior.

16
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=460&langId=ro
17

http://www.prefecturahr.ro/dbimg/documente_stiri/349/Dreptul%20la%20libera%20circulatie%20si%20sedere%20i
n%20Europa.pdf
 Capitolul 5. Perspectiva sociologică asupra migraţiei

Teoria lui E.G. Ravenstein

Contribuţiile teoretice ale lui Ravenstein pot fi rezumate la postularea a şapte legi
ale migraţiei şi la alcătuirea unei tipologii a migranţilor:18

1. a. migraţia pe distanţe scurte este mai frecventă decât migraţia pe distanţe

lungi;

b. valurile migraţiei se mişcă în direcţia marilor oraşe comerciale şi industriale,

care «absorb» imigranţii;

2. procesul «absorbţiei» decurge treptat; mai întâi se mută în oraş populaţia rurală
care locuieşte în imediata apropiere a oraşului; golurile care rezultă sunt ocupate de
migranţi din regiuni mai îndepărtate, astfel încât forţa de atracţie a marilor centre se
manifestă în final «pas cu pas» asupra celor mai îndepărtate regiuni ale ţării;
îmbunătăţirea sistemului de transport are un rol important în micşorarea distanţelor dintre
oraşe;

3. procesul «dispersiei» se desfăşoară contrar procesului de «absorbţie» (prin

„dispersie” Ravenstein înţelege renunţarea sau părăsirea unei zone de către un migrant);

4. oricărui curent de migraţie îi corespunde un contracurent de migraţie;

5. migranţii care străbat distanţe mai mari se îndreptă, de preferinţă, direct spre
marile centre comerciale şi industriale;

6. locuitorii oraşelor sunt mai puţin dispuşi să migreze decât populaţia rurală;

7. bărbaţii migrează mai puţin decât femeile

In anul 1889, Ravenstein a mai enunţat încă o lege a imigraţiei, pe baza

consultării datelor din 20 de ţări europene şi din America de Nord, având următoarea
formulare: „Toţi oamenii simt necesitatea să-şi amelioreze condiţiile materiale de viaţă”.

18
https://www.scribd.com/document/133671166/sociologia-migratiei-teorii-1
 Altfel spus, oamenii care pleacă dintr-o localitate într-alta (de regulă, de la sate la
oraşe) îşi fixează ca scop accesul la un standard de viaţă mai ridicat, pe care îl descoperă
în localitatea de destinaţie. Prin urmare, între localitatea de plecare şi cea de sosire există,
prin definiţie, o diferenţă de nivel de dezvoltare, iar fluxul migraţional se pune în mişcare
(pe sensul rural-urban) dacă se îndeplinesc următoarele condiţii, precizate de Ravenstein:

1) să fie la sate un standard de viaţă scăzut şi o natalitate ridicată (care

generează aglomeraţie);
2) oraşul să aibă un nivel de viaţă prosper şi o natalitate scăzută
(depopulare);
3) migraţia să nu fie interzisă ori limitată de constrângeri.
E.G. Ravenstein se leagă şi cea dintâi clasificare a persoanelor migrante în
5 tipuri, în funcţie de distanţa străbătută de acestea şi de durata migraţiei:

1. migranţii locali – sunt cei care îşi schimbă locuinţa în cadrul

aceleiaşi zone, deci se deplasează pe distanţe foarte mici;
2. migranţii pe distanţe scurte – cei care îşi schimbă reşedinţa într-o
zonă vecină;
3. migranţii pe distanţe lungi – sunt cei care îşi schimbă reşedinţa
dincolo de zonele limitrofe;
4. migranţii stadiali – care parcurg distanţe mai mari, dar în paşi mai
mici;
5. migranţii temporara – cei care se înscriu în mişcarea migratorie dar într-un
anumit interval de timp.

Din analiza lui Ravenstein reiese, aşadar, că migranţii pot fi grupaţi în diverse
tipuri, dacă ţinem cont de coordonatele spatio-temporale. În funcţie de spaţiul parcurs,
vom întâlni migranţi pe distanţe mici, pe distanţe medii, pe distanţe lungii şi pe distanţe
foarte lungi. În raport de durata deplasării, migranţii se împart în două categorii:
permanenţi şi temporari. Tipologiile la care a ajuns Ravenstein îşi păstrează şi azi
valabilitatea, iar criteriile cu care a operat – distanţa (spaţiul) şi durata (timpul) – sunt
utilizate şi azi în cercetarea sociologică a migraţiei teritoriale a oamenilor.19

19
https://docslide.com.br/documents/sociologia-migratiei-teorii1.html
Bibliografie :
1. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/fenomenul-migratiei-si-criza-familiala-215186.html

2. https://www.scribd.com/document/47400219/Aspecte-Generale-Ale-Migratiei

3. http://www.referatele.com/referate/geografie/online10/Evolutia-si-migratia-populatiei-continut--analiza-
istorica--tendinte-viitoare-referatele-com.php

4. http://www.cesindcultura.acad.ro/images/fisiere/rezultate/postdoc/rapoarte%20finale%20de%20cercetare%
20stiintifica%20ale%20cercetatorilor%20postdoctorat/lucrari/Georgescu_Laurentiu.pdf

5. https://www.scribd.com/doc/21379297/Migratia-Internationala-in-Contextul-Globalizarii

6. http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari3/rom
ana/Texte_lib.rom4/56_Han.pdf

7. http://caietulluiioan.blogspot.ro/2010/10/migratia-in-contextul-actual-si-in_12.html

8. https://www.scribd.com/doc/21379297/Migratia-Internationala-in-Contextul-Globalizarii

9. http://www.ioanenciu.ro/media-corner/19-ultimele-articole/69-migratia-in-uniunea-europeana-si-libera-
circulatie-a-fortei-de-munca-

10. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art14-DrugaLarisa.php

11. http://conta.ase.ro/Media/Default/Page/10%20Draganescu.pdf

12. http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/strategic-guidelines-jha/

13. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/migratia-internationala-a-fortei-de-munca-165283.html

14. https://conspecte.com/Teoria-econamica/Geoeconomia/Page-3.html

15. https://legestart.ro/angajarea-in-munca-a-unui-cetatean-european-si-desfasurarea-activitatii-in-romania-i/

16. http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=460&langId=ro

17. http://www.prefecturahr.ro/dbimg/documente_stiri/349/Dreptul%20la%20libera%20circulatie%20si%20sed
ere%20in%20Europa.pdf

18. https://www.scribd.com/document/133671166/sociologia-migratiei-teorii-1