Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt sisteme automate in circuit inchis, functia de reglare automata fiind realizata
prin intermediul conexiunii de reactive sau pe scurt reactiei (feedback)
11. Care sunt partile constitutive ale unui sistem automat?Partea condusa PT si partea
conducatoare DA.
15. .Care este acceptiunea notiunii de marime de stare?Sunt marimi interne ale sistemului
care descriu starea sistemului la un anumit moment detimp, pe baza lor putand fii
determinata evolutia viitoare a sistemului.
16. Specificati structurile de baza ale sistemelor automate?Sistem automat in circuit inchis
si sistem automat in circuit inchis.
18. Ce se intelege prin abordare sistemica?Sistemele automate sunt tratate din punct
de vedere informational, facanduse abstractiede natura fizica a variabilelor
care caracterizeaza sistemul respetiv
12.Ce reprezinta sistemele de reglare automata (SRA) si care sunt sarcinile lor de baza?
Sunt sisteme automate in circuit inchis, functia de reglare automata fiind realizata prin intermediul
reactiei(feedback). Sarcinile lor sunt: asigurarea evolutiei dorite a SRA in raport cu marimea de referinta
si asigurarea compensarii efectelor nedorite ale perturabtiilor.
13.Prin ce se caracterizeaza SRA conventional? Reprezentati schema bloc a unui astfel de SRA si
explicitati semnificatiile blocurilor si marimilor aferente.
Marimea de iesire de apreciere este chiar marimea de iesire de masura si este referita ca marime de
iesire sau marime reglata. Este caracterizat de prezenta reactiei negative prin intermediul careia se
realizeaza dezideratele conducerii automate.
15.Care este rolul elementului de executie si care sunt partile lui constituente(in general)?
Are rolul de a prelua marimea de conduere elaborata de regulator si de a o transforma intr-o actiune
proportionala asupra procesului. Partile lui sunt: elementul de actionare si organul de executie sau de
reglare.
SRA este caracterizat prin capacitatea de a anula abaterea stationara in conditiileactionarii unor
perturbatii exogene: a→0
Sta la baza unor noi caracterizari analitice cat si la baza unor noi metode de conducere cu structuri de
sistemede reglare corespunzatoare.
Observatorul de stare sunt blocuri de calcul specializate ce sintetizeaza marimile reale care pot fi
masurate direct si utilizate in reactie.
SRA-ul are rolul de a pastra in interiorul cuptorului o temperatura constanta, si se compenseaza efectul
perturbatiilor externe: variatia temperaturii mediului ambiant si a tensiunii retelei de alimentare.
Viteza unghiulara prescrisa trebuie mentinuta constanta de catre SRA abaterile de la viteza prescrisa
fiind provocate de perturbatii. Ele pot fi: variatia cuplului rezistent, a tensiunii de alimentare a motorului
si a rezistentei rotorului ca urmare a incalzirii.
Este dispozitivul capabil sa genereze variatia dorita a marimii de prescriere care sa fie urmarita de
marimea reglata.
23.SRA a temperaturii cuptorului electric cu referinta variabila dupa program.
Variatia dorita a temperaturii din cuptor este programabila prin alegerea potrivita a profilului camei
antrenatede catre un motor sincron prin intermediul unui reductor.
Este un sistem de reglare automata de urmarire care permite urmarirea procesului tehnic.
Prin intermediul acestui SRA iluminarea dintro incapere complet izolata urmareste iluminarea de afara
sau a unei incaperi luata ca model etalon de iluminare.
26.Precizati si comentati principalele tipuri de discontinuitati din cadrul SRA cu actiune discontinua.
Se poate realiza cu un regulator sau element de executie bipozitionalcu o caracteristica statica de tip
histerezis.
Se noteaza cu acelasi indicativi, in cazul in care sunt amplasate in locuri diferite in schema.
SRA in cascada are mai multe bucle de reglare care contin un numar adecvat de conexiuni de reactie,
implicit mai multe elemete de comparatie, regulatoare automate.
Este o schema de reglare in casacada a doua bucle. Ansamblul: dispozitiv de comanda pe gril-redresor
comandat este cunoscut sub denumirea de variator de tensiune.
34. În ce constă problema modelării sau identificării sistemelor şi care sunt căile de
abordare?
Problema modelării sau identificării constă în fapt în problema determinării unui model
matematic (MM) adecvat pentru proces/sistem, problemă abordabilă pe două căi:
1 – pe cale analitică – ceea ce presupune determinarea MM pornindu-se de la
cunoaşterea legilor fizice care guvernază dinamica procesului/sistemului. MM are în
acest caz un grad mare de validitate, datorată validităţii generale a legilor aplicate.
Prametri unor astfel de modele au în general o semnificaţie bine definită. Se vorbeşte în
acest caz de modelare analitică sau identificare analitică sau simplu modelare.
2 – pe cale experimentală – dacă din cunoaşterea parţială a funcţionării sistemului se
poate dispune de o cantitate de cunoştinţe apriorice care să faciliteze fixarea structurii
modelului, ceea ce mai rămâne de făcut este deteminarea valorilor numerice ale
parametrilor, pe baza măsurătorilor mărimilor de intrare/ieşire. Se vorbeşte în acest caz
de identificare experimentală sau pe scurt identificare. Etapa de determinare
propriuzisă a valorilor parametrilor este cunoscută sub denumirea de estimatea
parametrilor
37. Specificaţi forma generală a MM-ISI pentru cazurile SISO şi MIMO şi precizaţi
algoritmul de determinare a lui.
Algoritmul de determinare a unui MM-ISI este următorul:
1. se scriu ecuaţiile fizice care guvernează dinamica procesului respectiv
2. se definesc variabilele terminale şi respectiv variabilele de stare
3. ecuaţiile fizice determinate la punctul 1, se rearanjează şi se aduc la forma standard a
MM-ISI dată de relaţiile (3.1.10), ceea ce permite determinarea parametrilor {A,b,c,d}
care definesc complet modelul de stare.
41. Precizaţi formele standard ale MM-II pentru sistemele de tip PT2 şi respectiv f.d.t.
42. Ce tip de semnal de intrare trebuie utilizat pentru a obţine caracterizarea
comportării sistemelor în domeniul frecvenţelor?
Pentru a realiza caracterizarea comportării sistemelor în domeniul frecvenţelor, sistemul
trebuie excitat cu un semnal căruia să i se poată modifica corespunzător frecvenţa.
Semnalul de intrare tipic utilizat în acest caz este semnalul sinusoidal:
46. Care sunt caracteristicile logaritmice de frecvenţă (diagramele Bode), şi care sunt
unităţile pe cele două axe?
Caracteristicile logaritmice de frecvenţă (diagramele Bode) reprezintă un ansamblu de
două caracteristici: caracteristica amplitudine-pulsaţie (c.a.p.) şi respectiv caracteristica
fază-pulsaţie (c.f.p.) care se reprezintă pe acelaşi grafic având axa ordonatelor comună.
Definiţia decibelului:
Decada reprezintă intervalul de înzecire a pulsaţiei.
tăiere:
49. Scrieţi relaţia de calcul a f.d.t. a conexiunii cu reacţie, pentru cazul general.
F.d.t. a conexiunii cu reacţie, pentru cazul general devine: