LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN

BRÂNCOVEANU”
TÂRGOVIŞTE

PROIECT DE
SPECIALITATE

CANDIDAT:

MIHALACHE MARIUS-ALEXANDRU

ÎNDRUMATOR:
ING. CROITORU LIZICA

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN
AUTOMATIZĂRI

2023
 CAPITOLUL I

1.1. DEFINIŢI
Prin Sistem de Reglare Automată (SRA) se înţelege un sistem realizat astfel încât
între mărimea de ieşire şi mărimea de intrare se realizează automat, fără intervenţia
omului, o relaţie funcţională care reflectă legea de conducere a unui proces.
Rolul SRA
Sistemele de reglare automată au rolul de a asigura menţinerea automată – fără
intervenţia omului – a unor mărimi tehnologice la o valoare prestabilită, de regim.
Scopul SRA
Automatizarea are ca scop înlocuirea omului în realizarea diverselor operaţii din
procesul de producţie.

1.2.CLASIFICAREA SRA

 După caracterul informaţiei apriorice asupra IT se deosebesc:

 SRA cu informaţie apriorică completă - caracteristicile instalaţiei
tehnologice IT sunt practic invariabile în timp;
 SRA cu informaţie apriorică incompletă - caracteristicile instalaţiei
tehnologice IT se modifică (sub influenţa unor perturbări) într-un mod care nu
este dinainte cunoscut; pentru a compensa influenţa unor asemenea modificări
asupra performanţelor sistemului se folosesc elemente suplimentare, de
adaptare, rezultând sisteme adaptive.

1. După dependenţele – în regim staţionar – dintre mărimile de ieşire şi de intrare

ale elementelor componente se deosebesc:
 SRA liniare - când dependenţele sunt liniare; din punct de vedere matematic
sistemele liniare sunt descrise prin ecuaţii liniare;
  SRA neliniare - când cel puţin una din dependenţe este neliniară; din punct de
vedere matematic sistemele neliniare sunt descrise prin ecuaţii neliniare;

2. După caracterul prelucrării semnalelor se deosebesc:

 SRA continue - când toate mărimile care intervin sunt continue în timp;
 SRA discrete - când cel puţin una dintre mărimi are o variaţie discretă în timp;

3. După aspectul variaţiei în timp a mărimii de intrare (şi deci şi al mărimii de

ieşire) se deosebesc trei categorii:
 sisteme de reglare automată - dacă mărimea de intrare (de referinţă) este
constantă;
 sisteme cu program - dacă mărimea de intrare (de referinţă) variază după un
anumit program;
 sisteme de urmărire - dacă mărimea de intrare (de referinţă) variază aleatoriu
în timp (mărimea de ieşire urmăreşte mărimea de referinţă);

5. După numărul de bucle principale (de reglare) se deosebesc:

 SRA cu o buclă de reglare (un singur regulator automat);
 SRA cu mai multe bucle de reglare (mai multe regulatoare automate);

6. După viteza de răspuns a IT la un semnal aplicat la intrare se deosebesc :

 SRA pentru procese rapide - când constantele de timp ale IT nu depăşesc 10
secunde (acţionările electrice);
 SRA pentru procese lente - când IT au constante de timp mai mari şi de multe
ori au şi timp mort;

7. După modul de anihilare a mărimii perturbatoare, pot fi:

o SRA după abatere – care nu folosesc direct informaţiile privind mimea
perturbatoare, ci acţiunea acesteia sub forma abaterii ε a mărimii reglate x e faţă
de valoarea prescrisă a mărimii de referinţă;
 o SRA după perturbare – în care mărimea perturbatoare este măsurată direct şi
se acţionează direct asupra mărimilor procesului (realizarea lor este greoaie –
număr mare de mărimi perturbatoare);
o SRA combinate sau în cascadă – conţin atât sisteme după abatere (cu reacţie)
cât şi sisteme după perturbare;

8. După caracteristicile construcţiei dispozitivelor de automatizare se deosebesc:

 SRA unificate - când toate mărimile care circulă sunt unificate, adică au
aceeaşi gamă şi aceeaşi natură; la sistemele unificate, diferite blocuri ale
dispozitivelor de automatizare pot fi conectate în diferite moduri rezultând
astfel o varietate mare de structuri realizate cu un număr relativ mic de
elemente componente;
 SRA specializate - când nu se întâmplă acest lucru;

9. După agentul purtător de semnal se deosebesc:

 SRA electronice,
 SRA pneumatice,
 SRA hidraulice,
 SRA mixte.

Schema bloc a unui SRA. Mărimi de intrare/ieşire

SCHEMA BLOC:

EC
Xi + ε RA EE IT
A
-
Xr

Tr

ELEMENTE COMPONENTE:

EC – element de comparaţie
RA – regulatorautomat
EE – elementde execuţie
Tr – traductor
IT – instalaţietehnologică

MĂRIMI DE INTRARE/IEŞIRE:
Xi – mărimea de intrareînsistem
Xr– mărimea de reacţie
ε– semnalul de eroare (abaterea)
Xc– mărimea de comandă
Xm– mărimea de execuţie
Xp– mărimiperturbatoare
Xe– mărimeade ieşire
Rolul elementelor componente

 Elementul de comparaţie (EC) are rolul de a compara permanent mărimea de

ieşire a instalaţiei tehnologice cu o mărime de acelaşi fel cu valoare prescrisă
(considerată constantă), rezultatul comparaţiei fiind semnalul de eroare ε
(abaterea); este de regulă un comparator diferenţial;

 Regulatorul automat (RA) are rolul de a efectua anumite operaţii asupra

mărimii ε primită la intrare, respectiv are rolul de a prelucra această mărime
după o anumită lege, numită lege de reglare, rezultatul fiind mărimea de
comandă Xc aplicată elementului de execuţie;

 Elementul de execuţie (EE) are rolul de a interveni în funcţionarea instalaţiei

tehnologice pentru corectarea parametrilor reglaţi conform mărimii de comandă
transmise de RA;

 Instalaţia tehnologică (IT) este în cazul general un sistem supus unor acţiuni
externe numite perturbaţii şi acţiunii comenzii generate de RA, a cărui mărime
de ieşire este astfel reglată conform unui program prescris;

 Traductorul (Tr) este instalat pe bucla de reacţie negativă a SRA, şi are rolul de
a transforma mărimea de ieşire a IT, de regulă într-un semnal electric aplicat EC;

 Convertorul electro/pneumatic sau pneumo/electric (CONV I/P sau P/I) are

rolul de a converti semnalul obţinut la ieşirea RA într-un semnal de altă natură
fizică, necesar pentru comanda EE, atunci când acestea sunt diferite; dacă
semnalul de la ieşirea RA şi cel necesar pentru comanda EE sunt de aceeaşi
natură fizică, atunci convertorul poate să lipsească;
Noţiuni generale despre Sisteme de Reglare Automată (SRA)
Functionarea SRA:
 Mărimile perturbatoare Xp acţionează asupra instalaţiei tehnologice IT,
determinând variaţii ale mărimii reglate;

 Variaţiile mărimii reglate sunt măsurate, semnalizate şi prelucrate, prin

intermediul traductorului Tr, cuplat în sistem pe legătura de reacţie negativă,
obţinându-se la ieşirea acestuia un semnal de reacţie Xr, de aceeaşi natură
fizică cu semnalul de intrare în sistem;

 Prin intermediul elementului de comparaţie EC, semnalul de reacţie Xr de la

ieşirea traductorului este comparat cu mărimea de intrare Xi, proporţională cu
valoarea prescrisă a mărimii de referinţă X0, rezultând la ieşirea comparatorului
(de regulă diferenţial, aflat în construcţia RA, pe intrarea cestuia), un semnal
de eroare ε = Xi - Xr;

 Semnalul de eroare ε este amplificat prin intermediul unui amplificator din

construcţia regulatorului automat RA şi transformat într-un semnal de
comandă Xc(prin circuitul de reacţie care fixează legea de reglare, circuit aflat
în RA), la ieşirea RA;

 Semnalul de comandă Xc, acţionează asupra servomotorului elementului de

execuţie EE, punând în mişcare organul de reglare, în sensul anihilării erorii de
funcţionare ε ;

 Dacă semnalul de comandă este de natură fizică diferită de semnalul necesar

acţionării servomotorului, atunci, între regulatorul automat RA şi elementul de
 execuţie EE se cuplează un convertor CONV I/P sau P/I, care realizează
conversia semnalului de comandă; altfel, convertorul poate să lipsească;

 Dar mărimile perturbatoare Xp continuă să-şi exercite influenţa asupra

parametrului reglat din instalaţia tehnologică IT, ale cărui variaţii sunt
percepute şi prelucrate de traductorul Tr (de regulă, cuplat local pe IT), şi
procesul de reglare se reia (continuă).