Ideea construirii unei organizatii, menita in principal sa contribuie la mentinerea pacii in

lume, este foarte veche. Inceputurile sunt legate de marea uniune a lui Confucius si au registrat
ulterioare proiecte ca Organizarea federativa a lumii intregi, a lui Dante, De jure belli ac pacis, e
Grotius sau oedus pacificum imaginat de !ant. "i acestea usnt doar cele mai faimoase, e#emple
dintr$o serie e#treme de lunga de proiecte dintre care multe erau pure utopia. In secolul %I%,
insa, asemenea planuri devin atat de insistente incat este clar ca se nascuse o etapa de pregatire a
terenului pentru transpunerea ideii in practica. Conjunctura prielnica s$a creat abia in anii
primului razboi mondial.
&rima etapa practica a construirii celei dintai organizatii international, "ocietatea
'atiunilor, a corespuns asadar anilor ()(*$()(+, cand au fost elaborate numeroase proiecte,
particulare sau publice.
(. Continutul &actului vis$,$vis de -iga 'atiunilor
&actul con.inea /0 de articole 1i o ane#2 cu lista celor 3/ de state fondatoare 1i a altor (3
.2ri invitate s2 adere. &rin acest document se definea scopul "ociet2.ii 'a.iunilor, modul ei de
func.ionare care 4n esen.2 era dezvoltarea cooper2rii 4ntre na.iuni, garantarea p2cii 1i a siguran.ei
precum 1i eliminarea r2zboiului. 5n articolul + se prevedea c2, 4n scopul men.inerii p2cii, statele
membre recuno1teau necesitatea reducerii armamentelor na.ionale, 4n func.ie de situa.ia
geografic2 1i condi.iile speciale ale fiec2rei .2ri p6n2 la minimul necesar ap2r2rii ordinii interne7.
&rin articolul (8, statele membre 41i asumau obligativitatea de a respecta 1i p2stra,
4mpotriva oric2ror agresiuni e#terne, integritatea 1i independen.a politic2 e#istent2. 5n articolele
(($(9 se indicau mijloacele 1i procedeele aplicabile 4n cazul unor conflicte: folosirea arbitrajului,
respectarea unui termen de 3 luni dup2 pronun.area sentin.ei date de instan.a de arbitraj sau de
c2tre Consiliu, ruperea leg2turilor economice, financiare 1i a oric2ror raporturi cu statul vinovat
de 4nc2lcarea dreptului interna.ional.
Contradic.iile din "istemul rela.iilor interna.ionale din anii imediat urm2tori 4ncheierii
primei conflagra.ii mondiale precum 1i viziunea diferit2 asupra arhitecturii de securitate a
principalilor actori care au fundamentat -iga 'a.iunilor au f2cut ca aceasta s2 4nt6mpine
dificult2.i 4n a$1i 4ndeplini rolul 1i misiunile.
/.;embrii si Organismele -igii 'atiunilor
;embrii -igii 'atiunilor erau:
< semnatarii din ()()=()/8 de pe partea aliantelor>
< (3 state membre, neutre in timpul razboilui, care au aderat la pact in cele doua luni>
2
< orice alt stat independent care accepta obligatiile internationale, care decurgeau din pact
si era admis de ?dunare, cu o majoritate de /=3>
< tarile invinse era provizoriu e#cluse de la acesata.
Orcine putea fi e#pulzat din "ocietatea 'atiunilor printr$un vot al consiliului si al tuturor
celorlalti membri ai "ocietatii. Orcine se putea retrage dupa bunul plac cu un preaviz de / ani.
"ocietatea 'atiunilor era alcatuita din 3 organisme principale:
< ?dunarea intrunita in sesiune anuala, in septembrie la Geneva, era inima -igii 'atiunilor
si putea fi convocata si in sesiuni e#traordinare.@otararile adoptate de toate statele mebre se
supun regulii unanimitatii. ? fost compusa din *+ de state in ()/8 va ajunge la A) in ()3*.
< Consiliul este alcatuit din reprezentanti ai celor A mari puteri, membri permanenti: ;area
Britanie, "C?, ranta, Italia si Daponia, in fapt numai * datorita absentei americanilor, iarcu
timpul numarul mebrilor creste prin adeziunea Germaniei in ()/0 si CE"" in ()3*. "ediile
nepermanente erau in numar de 0 in ()//, ) in ()/0 si (( in ()30.
< "ecretariatul asumat de "ir Eobert Drummond, iar mai apoi din ()33 de Doseph ?venol,
se afla in fruntea administratiei permanenete si a organismelor ad$hoc.
&e langa aceste trei organisme e#ista numeroase institutii au#iliare printer care
Organizatia Internationala de Cooperare Intelectuala, Comisia &ermanenta a mandatelor, etc.
3.'eajunsurile &actului
5n primul r6nd, "C? nu au ratificat actul fondator 1i au 4ncheiat tratate separate de pace
cu .2rile 4nvinse, din care lipseau clauzele privitoare la -ig2 1i au promovat, prin Conferin.a de la
Fashington, propriile interese 4n conservarea p2cii 1i securit2.ii 4n ?merica -atin2.
5n al doilea r6nd, 4n organizarea -igii 'a.iunilor n$au fost luate 4n considerare interesele
statelor 4nvinse. Germania 1i Eusia 4mpreun2 4nsemnau mai mult de jum2tate din popula.ia
Guropei 1i de.ineau un important poten.ial de putere. 5n problema primirii Germaniei 4n -ig2,
pozi.ia 4nving2torilor a fost diferit2. ran.a a fost categoric ostil2 admiterii statului german 1i
sus.inea c2 acest lucru va fi posibil numai dup2 ce acesta 41i va fi 4ndeplinit toate obliga.iile
asumate prin tratatul de pace. "C? 1i ;area Britanie doreau o integrare mai rapid2 deoarece
percepeau ran.a ca unic2 putere continental2 4n stare s2$1i impun2 hegemonia 4n Guropa 1i
astfel echilibrau raportul de for.e.
Germania dorea s2 fie primit2 4n -ig2 pe picior de egalitate cu ran.a 1i ?nglia.
'eprimind acest statut, Eepublica de la Feimar a denun.at 1i atacat sistemul de securitate de la
Hersailles ca un dictat7, iar "ocietatea 'a.iunilor ca un complot ipocrit al inamicilor
Germaniei7 1i un instrument iscusit pentru promovarea inten.iilor engleze 4n Guropa7
3
5n momentul 4n care Guropa 41i edifica sistemul de securitate e#isten.a statelor na.ionale
1i principiul na.ionalit2.ii ca element fundamental al dreptului interna.ional 4n spa.iul fostului
Imperiu Iarist, revolu.ia bol1evic2 propunea o alt2 viziune care avea la baz2 teoria statului
social al proletariatului. -enin a ignorat recunoa1terea la Hersailles a acestor principii ca 1i
dreptul popoarelor oprimate din fostele imperii .arist 1i habsburgic de a$1i afirma statalitatea 4n
cadrul "ociet2.ii 'a.iunilor.
Din aceast2 perspectiv2 a considerat forumul p2cii drept o Interna.ional2 'eagr27
destinat2 s2 conserve or6nduirea capitalist2. "tatul sovietic n$a recunoscut tratatele de pace care
consfin.eau apari.ia statelor na.ionale la frontierele sale 1i a ac.ionat 4n permanen.2 pentru
revizuirea grani.elor 1i tratatelor.
"ecolul de pace, asigurat de Congresul de la Hiena, s$a fundamentat pe trei piloni 4n egal2
m2sur2 indispensabili: o pace conciliatoare cu .ara 4nvins2 J ran.a, un echilibru de for.e 1i un
sentiment comun al legitimit2.ii. Kratatul de la Hersailles nu a 4ndeplinit nici una din aceste
condi.ii. Kermenii lui au fost prea 4mpov2r2tori pentru conciliere, dar totodat2 insuficient de
severi pentru o subjugare permanent2. &arado#al, vulnerabilitatea ran.ei 1i avansul strategic al
Germaniei au fost amplificate de Kratatul de la Hersailles 4n ciuda clauzelor lui punitive .
*.&rogresul "ocietatii 'atiunilor
Dup2 tratatul de la Hersailles, n$a mai e#istat nici o piedic2 de e#tindere a Germaniei 4n
est. ran.a sl2bit2, Imperiul dualist ?ustro$Cngar disp2rut ca actor al vie.ii interna.ionale, iar
Eusia confruntat2 cu fr2m6nt2ri 1i sl2biciuni interne f2ceau ca estul european s2 nu poat2 oferi un
poten.ial credibil pentru reechilibrarea balan.ei de putere.
5n aceste condi.ii, colaborarea dintre Germania 4nfr6nt2 4n r2zboi 1i Eusia "ovietic2
izolat2 printr$un cordon sanitar a devenit necesar2 pentru ambele state 1i a fost oficializat2 prin
tratatul de la Eapallo L(0 aprilie ()//M. "e restabileau rela.iile diplomatice sovieto$germane 1i se
aplica principiul clauzei na.iunii celei mai favorizate 4n schimburile economice.
?mbele state renun.au reciproc la datoriile 1i repara.iile de r2zboi. Germania a f2cut din
rela.iile cu CE"" un instrument de presiune asupra ?ngliei 1i ran.ei pentru a revizui tratatele de
la Hersailles. ?menin.6nd ?nglia 1i ran.a cu o posibil2 alian.2 militar2 cu Cniunea "ovietic2,
Germania promitea s2 intre 4n -iga 'a.iunilor numai dac2 i se acorda statutul de mare putere, un
loc permanent 4n Consiliu, conducerea 1i controlul unor sec.ii ale acesteia 1i dac2 i se acorda
dreptul de a avea colonii.
Glaborarea &actului 1i disputele 4n jurul modului de organizare 1i func.ionare a "ociet2.ii
'a.iunilor 4n anii ()()$()/3 au fost urmate de intrarea 4n scena vie.ii politicii interna.ionale a
acestui actor major 4n care lumea, 1i mai ales .2rile mici 1i mijlocii 1i$au pus at6tea speran.e. 5n
prima faz2, -iga a rezolvat probleme organizatorice 1i tehnice pentru buna sa func.ionare.
4
5ntre anii ()/* 1i ()/) "ocietatea 'a.iunilor a desf21urat o activitate laborioas2 pe
multiple planuri. ?u fost adoptate m2suri colective pentru reconstruc.ia economico$financiar2 a
?ustriei, Cngariei, Bulgariei, ?lbaniei 1i a altor .2ri membre ale "ociet2.ii 'a.iunilor. "ub egida
noului organism cu voca.ie universal2, s$a deschis la * mai Conferin.a Gconomic2 Interna.ional2
la care au participat reprezentan.ii a A8 de state 1i care a propus un amplu proiect de colaborare
economic2 4ntre .2ri. Kot sub egida -igii au fost dep21ite 1i rezolvate circa (+$/8.888 de conflicte
1i litigii 4ntre state, referitoare la delimitarea frontierelor, interpretarea tratatelor, diferende
comerciale, economice, na.ionale, militare etc.
&restigiul "ociet2.ii 'a.iunilor a fost 4nt2rit 1i de interven.ia sa 4n lichidarea unor
conflicte militare J 4ntre Italia 1i Grecia L()/AM> Kurcia 1i Grecia L()/0M> Grecia 1i ?lbania
L()/+M J de participarea unor observatori ai statelor nemembre la probleme de interes major
pentru 4ntreaga lume ca 1i prin democratizarea institu.iei ca atare.
Conferin.a de la -ocarno L()/AM, desf21urat2 sub egida "ociet2.ii 'a.iunilor, a oferit o
perioad2 de pace 1i speran.2. Germania a putut fi primit2, dup2 -ocarno, 4n "ocietatea 'a.iunilor.
De acum 4ncolo Geneva p2rea s2 fie centrul Guropei ren2scute: Concertul7 era 4n sf6r1it cu
adev2rat, 4n ton7, iar chestiunile interna.ionale erau reglementate prin discu.ii, 1i nu prin
z2ng2nitul armelor .
5n aceast2 etap2, la Geneva, 4n afar2 de m2surile 1i ac.iunile cu un larg ecou 4n lumea
politic2 1i diplomatic2, s$au comis 1i o serie de erori de calcul 1i pozi.ie care au dus la e1ecuri.
&roiectul &actului de Garan.ie ;utual2 din ()/3 nu a 4ntrunit dec6t (+ voturi fiind semnat,
datorit2 contradic.iilor de interese, doar de (9 din cele A8 de delega.ii care au fost prezente la
dezbateri.
Crearea, 4n anul ()/*, a unui organism special pentru controlul armamentului, a
comer.ului cu arme 1i a produc.iei de muni.ie nu a condus 1i la stoparea cursei 4narm2rilor. ?cest
organism nu avea dreptul de a efectua inspec.ii, ci putea doar s2 cear2 guvernelor informa.ii
despre 4nc2lc2ri ale reglement2rilor privind armamentele, efectivele 1i dotarea armatei. Comisia a
fost desfiin.at2 4n anul ()/9, iar sarcinile ei au fost preluate de -iga 'a.iunilor care, 4ns2, nu avea
nici ea nici un mijloc de verificare a modului cum erau respectate clauzele de dezarmare.
&rezen.a unui stat fascist J Italia J 4ntr$un concert de state democratice a fost o eroare 1i a ar2tat
unor state mici 1i mijlocii c2 organizarea "ociet2.ii 'a.iunilor este lipsit2 de realism .
-a fel de lipsit2 de realism politic a fost 1i 4n.elegerea mini1trilor de e#terne francez 1i
american J Briand 1i !ellog J pentru semnarea unui tratat prin care r2zboiul a fost scos 4n afara
legii. &e /+ august ()/+ a fost semnat de c2tre (A na.iuni, cu surle 1i tr6mbi.e, &actul de la &aris,
prin care s$a denun.at r2zboiul ca instrument al politicii interna.ionale. ?mericanii, britanicii 1i
chiar francezii i$au adus ulterior at6tea amendamente, 4nc6t tratatul a fost redus la o simpl2
tautologie potrivit c2reia &actul de la &aris ajuta la men.inerea p2cii at6ta timp c6t pacea era
men.inut27.
5
Contradic.iile anglo$franceze au constituit 1i ele unul din factorii care au ar2tat 4n mod
evident c2 -iga 'a.iunilor 1i ini.iativele sale 4n domeniul securit2.ii colective n$au 1ansa de a se
impune 4n arhitectura de securitate a Guropei. ?nglia a dus, la Geneva, o politic2 opus2 celei
franceze 4n domeniul dezarm2rii> a militat pentru revizuirea clauzei &actului "ovietic cu privire
la men.inerea integrit2.ii teritoriale, ceea ce ran.a nu accepta. ?nglia a angajat tratative cu
Eoma 1i Berlinul, impun6nd ran.ei diferite sacrificii 4n favoarea Germaniei 1i a .2rilor
revizioniste. "l2biciunile "ociet2.ii 'a.iunilor s$au datorat 1i sl2biciunilor pe care ran.a le$a
avut 4n politica intern2 generate de criza politic2, de dificult2.ile financiare interne, de luptele
dintre for.ele politice de st6nga, partizane ale cooper2rii cu Cniunea "ovietic2 pentru realizarea
securit2.ii colective 1i cu for.ele de dreapta, 4nclinate s2 aprobe ascensiunea lui @itler 4n
Germania ca pav2z2 4mpotriva bol1evismului7 . A.Declinul "ociet2.ii 'a.iunilor 1i e1ecul
securit2.ii colective
5n anul ()/) sistemul de securitate european rezultat dup2 cel de$al doilea r2zboi mondial
era 4nc2 o speran.2 pentru pacea 1i lini1tea continentului 1i a lumii. Germania era dezarmat2,
zona renan2 J demilitarizat2, 4nving2torii erau aparent uni.i, iar propunerea lui Briand, 4n cadrul
celei de$a zecea ?dun2ri a "ociet2.ii 'a.iunilor, la A septembrie ()/), pentru a se crea o Cniune
Guropean2 p2rea s2 fie acceptat2 de majoritatea spiritelor europene, 4ns2 guvernele europene, 4n
afara Bulgariei 1i Iugoslaviei, care au aderat f2r2 condi.ii la proiectul francez, au manifestat
serioase re.ineri.
Dup2 un deceniu 4n care diploma.ia se concentrase asupra Guropei, Daponia a fost aceea
care a demonstrat 4ntr$un mod surprinz2tor c6t de 1ubrede erau securitatea colectiv2 1i "ocietatea
'a.iunilor, transform6nd anii N38 4ntr$un deceniu al violen.elor din ce 4n ce mai mari. -a (+
septembrie ()3(, for.ele japoneze au ocupat ;anciuria care, legal, apar.inea Chinei. China a
f2cut apel la "ocietatea 'a.iunilor, 4ns2 aceasta nu avea un mecanism de constr6ngere nici m2car
pentru sanc.iunile economice precizate la articolul (0 din &act. 5n ezit2rile sale, "ocietatea
'a.iunilor a ilustrat dilema fundamental2 a securit2.ii colective: agresiunea trebuia sanc.ionat2,
dar nu avea cum s2 aplice sanc.iunile. 'ici o .ar2 nu era preg2tit2 pentru a intra 4n r2zboi cu
Daponia 1i nimeni nu a dorit s2 4ntrerup2 flu#ul comercial cu Daponia care era 1i 4n avantajul
Guropei.
5n cele din urm2 s$a ajuns la un mecanism sub forma unei comisii de cercetare LComisia
-OttonM J care a demonstrat c2 Daponia a avut preten.ii justificate asupra ;anciuriei, dar a gre1it
fiindc2 nu a epuizat toate mijloacele pa1nice de rezolvare a problemei. Daponia s$a retras de -iga
'a.iunilor 4n semn de protest. ? fost primul pas spre declinul securit2.ii colective.
5n anul ()3/, Daponia a ocupat China la nord de ;arele Pid 1i a debarcat la "hanghai.
G1ecul Conferin.ei pentru dezarmare, desf21urat2 sub egida "ociet2.ii 'a.iunilor, a fost pecetluit
de retragerea Germaniei de la negocieri, la (* octombrie ()33. @itler a folosit acest prilej pentru
a se lansa 4ntr$un plan general de 4narmare. &rete#tul pentru a legitima un asemenea act a fost
declara.ia ministrului de e#terne francez care afirma pe () aprilie ()3* c2 din acel moment
6
ran.a 41i va asigura securitatea prin mijloace proprii. Guvernul francez a declan1at startul 4n
cursa 4narm2rilor, dar nu va reu1i s2 o parcurg2.
G1ecul conferin.ei pentru dezarmare ca 1i p2r2sirea -igii 'a.iunilor de c2tre Germania nu
presupuneau 4n mod necesar r2zboi.;arile puteri europene s$au g6ndit c2 o corectare a securit2.ii
colective cu metodele realpolitiQ$ului ar rezolva problemele tensionate din Guropa. -a ini.iativa
Italiei, Germania, ran.a 1i ;area Britanie au 4ncercat s2 constituie un fel de directorat european
ce trebuia s2 stabileasc2 regulile jocului7 pentru statele mici 1i s2 fie rezolvate pe cale pa1nic2
problemele litigioase din Guropa. ran.a, sim.indu$se dezavantajat2, a boicotat proiectul spre
mul.umirea CE"". O asociere a patru mari puteri europene a fost 4ntotdeauna co1marul liderilor
de la !remlin care considerau c2 o asemenea alian.2 ar fi preludiul unei noi interven.ii 4mpotriva
statului sovietic .
O 4ncercare de a repune 4n termeni reali ecua.ia de securitate pe continent instituit2 dup2
prima mare conflagra.ie s$a f2cut la "tressa 4n aprilie ()3A. ;area Britanie, ran.a 1i Italia, prin
reprezentan.ii lor la nivelul cel mai 4nalt, 1i$au promis solemn s2 men.in2 sistemul de tratate
e#istent 4n Guropa 1i s2 reziste oric2ror 4ncerc2ri de a$l schimba prin for.2. ? fost o etalare de
vorbe mari f2r2 suport, deoarece 4n raportul de for.e, Germania 4ncepuse mar1ul pentru
schimbarea ierarhiilor. -a numai o lun2 de la Conferin.a de la "tressa, @itler a repudiat ultimele
clauze referitoare la dezarmare, r2mase din Kratatul de la Hersailles. ?stfel sistemul de securitate
instituit practic nu mai era func.ional.
ran.a a c2utat atunci s2 reechilibreze balan.a 1i raportul de putere printr$o apropiere de
Cniunea "ovietic2. Kratatul 4ncheiat la / mai ()3A 4ntre &aris 1i ;oscova prevedea c2 dac2 una
dintre p2r.i va fi atacat2, cele dou2 state se vor consulta 4n baza articolului (8 din &actul
"ociet2.ii 'a.iunilor 1i 41i vor acorda ajutor reciproc. C6nd Italia a atacat ?bisinia, ;area
Britanie a f2cut cea mai vibrant2 declara.ie 4n favoarea securit2.ii colective 1i a cerut ca -iga
'a.iunilor s2 hot2rasc2 sanc.iuni contra agresorului. ;ussolini 1i$a continuat agresiunea 4n ciuda
unor propuneri britanice care ar fi redus profitul Italiei la jum2tate. -a ( mai ()30 4mp2ratul
?bisiniei, @aile "elassie a p2r2sit .ara 1i, o s2pt2m6n2 mai t6rziu, ;ussolini a proclamat
4ntemeierea unui nou Imperiu Eoman. ? fost o lovitur2 fatal2 dat2 ?bisiniei, dar mai ales
securit2.ii colective. Cincizeci 1i dou2 de na.iuni s$au reunit pentru a rezista agresiunii 1i toate
au consim.it ca ?bisinia s2 fie cucerit2. ?facerea abisinian2 a avut urm2ri imediate. @itler a
urm2rit cu aten.ie 4ncordat2 conflictul, tem2tor c2 o -ig2 triumf2toare ar putea fi folosit2
4mpotriva Germaniei. -a 9 martie ()30, @itler a ordonat armatei germane s2 intre 4n Eenania
demilitarizat2, marc6nd astfel r2sturnarea ultimului bastion al acordului de la Hersailles. &otrivit
tratatului, for.ele militare germane nu aveau dreptul s2 p2trund2 4n Eenania sau la A8 Qm est de
ea.
Germania confirmase aceast2 clauz2 la -ocarno, -iga 'a.iunilor aprobase acest tratat, iar
;area Britanie, ran.a, Belgia 1i Italia 4l garantaser2. 'ici de data aceasta democra.iile
occidentale care puseser2 bazele sistemului de securitate colectiv2 n$au 1tiut cum s2 reac.ioneze
7
la ac.iunile Germaniei. ran.a era pus2 4n situa.ia de a ac.iona. Britanicii au insistat asupra
folosirii mijloacelor diploma.iei 4n locul for.ei.5n consecin.2 a fost convocat Consiliul -igii la
-ondra.
Consiliul -igii 'a.iunilor a hot2r6t, de1i nu 4n unanimitate, c2 tratatele de la Hersailles 1i
-ocarno au fost 4nc2lcate. @itler a fost invitat s2 negocieze un nou aranjament pentru securitatea
european2, care trebuia s2$l 4nlocuiasc2 pe cel pe care 4l distrusese. Gl a r2spuns invita.iei: nu
avea nici un fel de preten.ii teritoriale 4n Guropa, dorea pacea 1i a propus un pact de neagresiune
pe /A de ani cu &uterile Occidentale. Britanicii au dorit s2 ob.in2 de la acesta mai multe preciz2ri
1i au 4naintat Berlinului o list2 de probleme concrete. @itler nu a mai r2spuns. "$a instalat
t2cerea.
Cltimele r2m21i.e ale sistemului securit2.ii colective disp2ruser2.Gra sf6r1itul unei
epoci.5n ierarhia ecua.iei de putere, ordinea stabilit2 lasf6r1itul primului r2zboi mondial 4ntre
4nving2tori 1i 4nvin1i se r2sturnase.
5n momentul reocup2rii Eenaniei demilitarizate cu trupe, s$a afirmat c2 9 martie ()30 a
fost un punct de cotitur2 4n istorie. Istoricii au repetat apoi c2 ran.a a ratat atunci ocazia de a
opri Germania 1i de a 4mpiedica ororile 1i sacrificiile suferite de omenire 4n cea de$a doua
conflagra.ie mondial2. Din punct de vedere tehnic, pe h6rtie, acest lucru a fost adev2rat: francezii
posedau o mare armat2, iar germanii 4nc2 nu$1i puseser2 la punct ma1ina de r2zboi. Din punct de
vedere psihologic situa.ia era e#act opus2. &opoarele occidentale n$au putut da un r2spuns
coerent la 4ntrebarea: ce puteau faceR ?rmata francez2 ar fi putut s2 4nainteze 4n Germania 1i s2
ob.in2 promisiuni de bun2 purtare din partea germanilor, iar apoi ar fi trebuit s2 plece. "itua.ia ar
fi r2mas ca 4nainte 1i resentimentele germanilor ar fi crescut, ca 1i dorin.a de revan12. ?. D. &.
KaOlor sus.ine c2 4n realitate n$avea nici un sens atacarea Germaniei p6n2 c6nd aceasta nu era
capabil2 s2 se opun27, p6n2 c6nd 4n.elegerea de la Hersailles nu era eliminat2 1i Germania
re4narmat2. 'umai o .ar2 care 41i propune victoria poate fi amenin.at2 cu 4nfr6ngerea . Din
aceast2 perspectiv2, ziua de 9 martie ()30 are o dubl2 semnifica.ie. Ga a deschis calea spre un
succes temporar al Germaniei, dar 1i spre e1ecul ei final.
&entru @itler, reocuparea Eenaniei a deschis drumul spre Guropa Central2, at6t din punct
de vedere militar, c6t mai ales psihologic. O dat2 ce demonstra.iile au acceptat aceast2 manevr2
ca pe un fapt 4mplinit, baza strategic2 a opozi.iei fa.2 de @itler 4n Guropa de est a disp2rut. Dac2
pe 9 martie nu v$a.i putut ap2ra pe voiR7 J l$a 4ntrebat ministrul rom6n de e#terne, 'icolae
Kitulescu, pe omologul s2u francez cum o s2 ne ap2ra.i pe noi 4n fa.a agresoruluiR7 . E2spunsul
a fost mai greu de dat, mai ales c2 marile democra.ii intraser2 1i 4n frenezia pacifismului.
&olitica pacifist2 pe care ran.a o aplica a fost urmat2 1i de ?nglia 4n rela.iile cu
Germania. 5n ()39, anul ce$a urmat remilitariz2rii Eenaniei, lordul @alifa#, pe atunci pre1edinte
al Consiliului &rivat, a ilustrat demisia moral2 a democra.ilor vizit6ndu$l pe @itler 4n fort2rea.a
lui de la Bechtergaden. Gl a elogiat Germania nazist2 pe care a numit$o reduta european2
8
4mpotriva bol1evismului7 1i a enumerat o serie de chestiuni de care Germania era vital interesat2,
prin care s$ar putea ajunge la modific2ri pe m2sura trecerii timpului7 : Danzigul, ?ustria 1i
Cehoslovacia. "ingura obiec.ie a lui @alifa# a fost metoda prin care s$ar rezolva aceste
chestiuni7.5n iulie ()39, Daponia transform2 conflictul cu China 4n r2zboi deschis. Chinezii au
f2cut din nou apel la "ocietatea 'a.iunilor, 4ns2 aceast2 institu.ie muribund2 a putut doar s2
transfere apelul c2tre o Conferin.2 a ;arilor &uteri care s$a desf21urat la Bru#elles. ?ceasta nu a
putut s2 fac2 nimic pentru China din cauza contradic.iilor dintre marile puteri 4n zon2 ca 1i a
divergen.elor de opinie privind modul de solu.ionare a crizelor. ;area Britanie, care a 4ncercat s2
fie 4n acela1i timp 1i o mare putere european2 1i una mondial2 a dorit s2 se implice. "C? erau
ne4narmate 1i Eoosevelt putea oferi doar o certitudine moral2. ?cest lucru nu$l doreau ran.a 1i
;area Britanie pentru c2 le$ar fi legat m6inile 4n negocierile cu @itler 1i ;ussolini 1i le$ar fi
blocat concesiile pe care, de altfel, le$au f2cut 4n ()3+$()3) .
"istemul Hersailles este atacat frontal cand are loc incorporarea ?ustriei la Germania in
martie ()3+, iar la /)$38 septembrie ()3+ la ;unchen anglo$francezii ii dau mana libera lui
@itler in contopirea partiala a Cehoslovaciei.
-ovitura de gratie care a pus capat definitive Cehoslovaciei a fost data la (A martie ()3)
cand Germania patrunde in Boemia si ;oravia. -a ( septembrie ()3) Germania ataca &olonia si
izbucneste cel de$al doilea razboi mondial. (( septembrie ()3) va adduce e#cluderea CE"" din
Consiliul -igii 'atiunilor.
-a (* august ()*(, apare Declaratia Comuna a &resedintelui "C? si a lui Churchill,
reprezentand Guvernului ;arii Britanii ramasa in istorie sub numele de Cartea ?tlanticului.
Documentul incepe cu un prembul si avea + puncte care faceau publice pricipiile si ecoul
acestora a fost mai mare decat cel avut de cele (* puncte ale &resedintelui Fillson.
-a (+ aprilie ()*0 are loc ultima sedinta a -igii 'atiunilor la Geneva inainte de
dizlovarea acesteia, hotarandu$se tranferul bunurilor sale catre O'C.
Bibliografie
(. Conf.dr. Cristian "andach, Istoria relatiilor international sec %%, 'ote de curs
/. 'icolae Ciachir, Istoria Cniversala ;oderna, vol II, Gd Oscar &rint, Bucuresti, ())+>
3. 'icolae Ciachir, Istoria relatiilor internationale de la pacea Sestfalica pana in
contemporaneitate,Gd. Oscar &rint, Bucuresti, ())+>
*. ;ihai Iacobescu, Eom6nia 1i "ocietatea 'a.iunilor ()()$()/), Bucure1ti, ()++>
A. "erge Bernstein> &ierre ;ilza, Istoria secolului %%."farsitul -umii Guropene, vol.
I, Gd. ?ll, Bucuresti, ())+>
9
0. KaOlor, ?. D. &., Originile celui de$al doilea r2zboi mondial, Ia1i, Gditura &olirom,
()))>
10