Pacea din Westfalia

Pacea de la Westfalia din 1648 , prin tratatele semnate la Osnabruck si la Munster ,incheie razboiul se 30 de ani , stabilind structuri teritoriale si politice care vor dura pana la Congresul de la Viena ( 1815 ) , unele si dupa aceea . Asa numitul razboi de 30 de ani (1618-1648) a inceput ca un razboi religios , prin rascoala anti-habsburgica din Boemia , scanteia razboiului a fost aprinsa pe data de 23 mai 1618 la Praga , cand a inceput rebeliunea impotriva reprezentantilor imperiali prin aruncarea lor pe fereastra si manifestarea dorintei de emancipare.Revolta cehilor luat proportii internationale implicand state din vestul si estul Europei , initial statele germane , aflate in tabere opuse : cea catolica , sub conducerea Austriei , si cea protestanta . Danemarca si Suedia au intervenit succesiv de partea protestantilor , dar au fost infrante si habsburgii si-au restabilit autoritatea pe teritoriul Germaniei . A intrat apoi in razboi Franta de partea protestantilor , impotriva Imperiului Habsburgic . In aceeasi tabara a participat in diferite momente si principatul Transilvaniei incepand cu noiembrie 1643 prin Tratatul de la Alba Iulia dintre Franta, Suedia si Transilvania, principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I - sprijinit de Vasile Lupu si Matei Basarab - intra in razboi impotriva imperialilor incepand operatiunile militare in Ungaria Superioara si obtinand victorii . Statele feudale din Germania si Nordul Italiei erau grupate sub conducerea Sfantului Imperiului Roman de origine germana , conduse de casa de Austria , care putea sa domine Europa . In interiorul acestuia insa nu exista o conducere centralizata , datorita slabelor mijloace de comunicatie , feudalii considerand puterea imparatului ca nominala . Reforma ( desprinderea de biserica catolica ) a oferit printilor rebeli ocazia sasi afirme neatarnarea si fata de imparat si fata de papalitate . A fost un razboi distrugator , in urma caruia Europa centrala a fost devastata , iar combatantii epuizati au trecut la negocieri de pace .

Tratativele s-au desfasurat intre Imperiul habsburgic si Franta la Munster in zona catolica si intre Imperiu si Suedia la Osnabruck in zona protestanta - , ambele orase din Westfalia .Centrul Europei devenise un vaccum material si uman . Razboaiele si pacea westfalica au intarziat reunificarea Germaniei cu cateva secole . Este important de retinut ca cele doua tabere care s-au infruntat erau formate prima , sub steagul catolicismului , din Austria , Spania si o serie de state germane catolice , conduse de Bavaria , iar cea de a doua sub semnul protestantismului , din Danemarca , statele germane protestante , Suedia care era apeciata ca statul cel mai puternic dintre statele scandinave considerata mercenarul Frantei lasandu-se cumparata de aceasta , avand o subventie anuala de un milion de livre , in schimbul acestei sume trebuind sa participe cu 30 000 de pedestrasi si 6 000 de calareti , si Franta desi era catolica . Desi razboiul a fost purtat sub o motivatie religioasa , protagonistii urmareau scopuri nationale precise . Astfel , Casa de Austria urmarea unificarea Germaniei sub sceptrul Vienei prin castigarea pe plan religios a pozitiilor pierdute in favoarea protestantilor , dupa reforma initiata de Martin Luther in 1517 . Danemarca urmarea sa-si pastreze pozitiile pe care le avea in Germania , iar Suedia dorea extinderea posesiunilor teritoriale si asigurarea unor interese comerciale in Germania . Participarea la razboi a Transilvaniei , sub Bethlen si Rakoczy impotriva habsburgilor , urmarea consolidarea statului aproape independent si a pozitiei internationale a principatului fata de Austria . O atentie deosebita merita pozitia Frantei , care, desi catolica , a sprijinit si a initiat aliantele anti-habsburgice si apoi a intervenit direct in razboi . Sub conducerea cardinalului Richelieu s-a inceput negocierile cu regele Danemarcii care , de teama intaririi Habsburgilor in nordul Germaniei si pe tarmurile Marii Nordului si ale Marii Baltice , a primit bucuros subventii din partea Angliei si a Olandei si a inceput razboiul impotriva imperiului . Franta a impus prioritatea interesului de stat fata de alte preocupari , inclusiv cele religioase , ceea ce a dus la afirmarea unui principiu nou in politica externa a statelor , ce aceea al ratiuni de stat . Desi cardinal al bisercii catolice , Richelieu a vazut in incercarea habsburgilor de a restabili religia catolica peste tot in Europa o amenintarea la securitatea Frantei , o manevra politica prin care se urmarea dobandirea suprematiei in Europa centrala si a pus interesul national al Frantei mai presus de aspiratiile sale religioase . Asa se explica si incheierea unor aliante ale Frantei catolice cu Danemarca , Olanda s Suedia protestante , impotriva unor state catolice ca Austria si Spania . Principiul ratiunii de stat avea sa domine politica statelor in Europa in secolele urmatoare .

Un alt principiu stabilit in timpul razboiului de 30 de ani si apoi prin pacea westfalica a fost cel al echilibrului de forte intre principalii actori ai vietii internationale . Aceasta inseamna formarea de coalitii suficient de puternice pentru a mentine forte egale pentru a preveni dominatia unui stat asupra altora si a evita sau limita conflictele . Tratatele de la Westfalia au pus , de asemenea bazele conceptiei suveranitatii statelor nationale , ale unor norme privind suveranitatea statelor , egalitatea in drepturi si neamestecul in treburile lor interne , care vor deveni treptat principii fundamentale ale dreptului international . Pornind de la motivatiaaaa religioasa a razboiului si dorind sa stabileasca independenta statelor din acest punct de vedere , atat fata de Sfantul imperiu german , cat si fata de papalitate , aceste principii si norme recunosteau dreptul fiecarui stat de a se guverna potrivit intereselor si ratiunii sale . Statele au devenit singurele sisteme politice legitimate , bazate pe teritoriu propriu si guvern uindependent .A fost consacrata independenta Olandei si a Confederatiei contoanelor elvetiene , au fost stabilite norme privind protectia unor minoritati religioase , ca si garantii colective ale independentei unor state ( a Olandei de catre Franta si Suedia ) . Aceasta evolutie in planul relatiilor internationale a determinat si aparitia , in prima jumatate a secolului al XVII lea , a unor conceptii privind normele care sa guverneze aceste relatii , care au marcat inceperea formarii dreptului international , asa cum il cunoastem in prezent . Tratatele westfalice au conturat structura Europei Centrale si de Vest pentru aproape 100 de ani . Ele au marcat si victoria monarhiilor impotriva papalitatii , au insemnat recunoasterea principiilor suveranitatii si egalitatii statelor si au intradus in politica mondiala principiul echilibrului dintre puteri ca mijloc de mentinere a pacii . Dupa pacea de la Westfalia a urmat un sir de conflicte militare in toata Europa , dar si in afara continentului , mai ales pe mari si oceane , opunand aliante diferite , cu schimbari neasteptate de parteneri . Monarhii care conduceau statele in aceasta perioada urmareau sa-si largeasca domeniile , sa-si asigure dominatia asupra unor zone cat mai intinse si , desigur , sa-i impiedice pe altii sa dobandeasca prea multa putere . In aceasta perioada , razboaiele Frantei cu Spania , Olanda Anglia si Austria urmareau hegemonia asupra continentului , cele ale Suediei in Nord tinteau spre dominarea totala a Bazinului Baltic , in centrul si sud-estul Europei luptau pentru dominatie imperiile habsburgice si otoman , iar pe mari si oceane avea loc confruntarea dintre Anglia si Olanda pentru suprematie navala .

Tot in aceasta perioada se contureaza politica Angliei de a impiedica formarea oricarei dominatii pe continent , fie de catre Franta prin castiguri teritoriale noi sau prin unirea tronurilor francez si spaniol sub acelasi spectru ., fie de catre Austria , in acelasi mod .Totodata , Anglia incepea formarea unui urias imperiu colonial si pentru aceasta avea nevoie sa domine marile si oceanele . Vom intalni in mod constant aceasta politica a Angliei , de a impiedica orice dominatie pe continent . In urma pacii westfalice , Franta devenise puterea dominanta in Europa .Ea urmarea in continuare sa-si extinda teritoriile , pentru a obtine frontiere naturale pe Pirinei si Alpi , pe Rhin si pe Canalul Manecii , in rasarit , urmarea sa profite de slabiciunea Imperiului habsburgic si sa incheie alinate cu Imperiul otoman , cu Rusia , Polonia , Suedia , astfel incat Austria sa fie angajata in aceasta parte a Europei . In vest , a incheiat aliante cand cu Olanda , cand cu Anglia , dar a avut repetate razboie cu acestea . Dupa pacea de la Westfalia , Austria si-a canalizat expansiunea spre sud-est , inaintarea Austriei si Rusiei spre sud-estul continentului a determinat ceea ce a fost denumita timp de doua secole chestiunea orientala , a declinului si prabusirii Imperiului Otoman si a succesiunii la posesiunile acestuia .

Pacea din Westfalia a fost incheiata dupa lungi tratative , deoarece problemele ce urmau a fi solutionate erau controversate . Tratativele au fost incepute in anul 1644 si incheiate in anul 1648 in orasele Osnabruck si Munster . In orasul Osnabruck s-au intalnit reprezentantii imparatului , ai pricipiilor protestanti germani si ai Suediei , iar la Munster s-au intrunit ambasadorii imparatului , Frantei si ai celorlalte state catolice . Iscusitul diplomat Trautmansdorf ambasadorul imparatului habsburgic si-a indreptat toate eforturile spre satisfacerea pretentiilor Suediei , urmarind astfel s-o desprinda de Franta si sa creeze imperiului conditii de negocieri mai favorabile .Suedia a ramas insa puternic legata de Franta care era carmuita de noul conducator cardinalul Mazarin, (numit dupa moartea cardinalului Richelieu). Instigandu-l pe principele elector de Brandenburg impotriva pretentiilor exagerate ale Suediei asupra tarmului de sud al Marii Baltice , el a zadarnicit astfel pretentiile suedezilor , silind Suedia sa ramana alaturi de Franta . Trautmansdorf n-a izbutit decat sa fereasca de dezmembrare posesiunile austriece ale Habsburgilor pastrand integritatea de stat a viitoarei Austrii , ceea ce a fost considerat un succes diplomatic al Imperiului .

Prevederile finale ale tratatului de pace au fost semnate la Munster , pe data de 24 octombrie 1648 , unde s-au alaturat si imputernicitii de la Osnabruck .

Consecintele Pacii din Westfalia :

-

au fost reafirmate prevederile Pcii Religioase de la Augsburg (1555), prin care religia catolic i cea protestant (luteran) erau privite ca religii egal ndreptite, i, totodat, aceste prevederi au fost extinse, cuprinznd i confesiunea calvin din imperiu A stabilit pentru multa vreme structura interna a Germaniei A consfintiit faramitarea politica a Germaniei in peste 360 de statulete independente - fiecare principat avand propriile lui legi ( dintre care - Bavaria care ocupa o poziie de conducere n cadrul "ligii catolice" din timpul Rzboiului de 30 de ani., Saxonia , Hanovra , Brandenburg- viitoarea Prusie),
Imperiul a pierdut o mare parte din teritoriu: Lorena, Alsacia, o parte din rile de Jos (Republica Olandez), Elveia etc. El a continuat s existe pe hrtie i va fi desfiinat oficial abia n 1806 de ctre Napoleon Bonaparte.

Statele germane nu aveau ieire la mare, fiind excluse din comerul maritim, ceea ce a cauzat, n viitor, lipsa coloniilor germane, i constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioad de 150 de ani n piaa de desfacere, surs de materii prime, frnnd dezvoltarea economic a acestor state, n comparaie cu puterile maritime ale acelei epoci (Olanda, Anglia i Frana). Principii germani au obtinut , insa , dreptul la o politica externa independenta , care includea dreptul de a declara razboi si de a incheia pace , dreptul de a negocia si finaliza tratate cu tari straine , dar nu puteau duce o politica externa indreptata impotriva Imperiului Se pun bazele regatului Prusiei A definitivat granitele statelor europene Tratatele incheiate ulterior in Europa aveau sa tina cont de clauzele stipulate in Tratatul semnat la Munster Spania pierde suprematia in Europa in favoarea Frantei Frana, prin uneltirile cardinalului Richelieu, care a fost mpotriva ncheierii pcii, devine cea mai influent i puternic ar din vestul Europei isi anexeaza disputatele provincii Alsacia ( fara Strassbourg ) si Lorena , a pastrat cele trei episcopate dobandite anterior : Toul , Metz si Verdun . In felul acesta , a inceput sa infaptuiasca revendicarea Frantei de a-si redobandi ,, hotarele naturale ,, Cehia si Moravia devin domenii ereditare ale habsburgilor Suedia devine o mare putere si obtine: oraul Stettin cu regiunea nconjurtoare; oraul Wismar; de asemenea, episcopatul Bremen i Werden , obtine stapanirea asupra gurilor fluviilor din Europa rasariteana care se varsa

in Marea Nordului si Marea Baltica (din care face un lac suedez ) , pe care navigau navele cu grane din Europa rasariteana din Anglia si Olanda Danemarca nu obine teritoriile pretinse Austria cedeaz Franei Sundgau Nu s-a reuit o hegemonie catolic n imperiu Se va da libertate de cult tuturor protestantilor din toate principatele germane si care de fapt au primit libertatea religioasa pentru care au luptat Pri mari din Sfntul Imperiu Roman sunt pustiite de rzboi, pierderea de viei omeneti fiind estimat ntre 3 i 4 milioane, la aceasta au contribuit, n principal, foametea i epidemiile. Olandei ii este confirmata independenta s-a recunoscut independenta Confederatiei Elvetiene fata de Imperiu

Pacea din Westfalia a insemnat triumful politicii lui Richelieu , desi la semnarea sa cardinalul nu mai era in viata . Continuatorul politicii sale a fost cardinalul Mazarin care a preluat puterea in perioada cand se definitivau conditiile de pace la Osnabruck si Munster . Mai tarziu el a incheiat Pacea dela Pirinei cu Spania , impotriva careia luptase ca aliat al Angliei , condusa de catre Cromwell . Tratatul din Westfalia este punctul de plecare al tuturor tratatelor ulterioare marcand un nou moment de referinta in diplomatia europeana , s-a stabilit un nou raport de forte , fiind primul Congres International care a reunit reprezentanti din majoritatea tarilor europene marcand astfel inceputul istorie Congreselor diplomatice europene . Aceste tratate au implicat un efort deosebit, fiind apreciate drept un succes al diplomatiei europene .