Khintba IR Trei etape n tranzitologia evoluie: Ctre un al patrulea? / / Buletinul Universitatea Prietenia Popoarelor din Rusia ".

- Seria: Politics. - 2008. - 2. - S. 20-34. Trei etape ale evoluiei tranzitologia: PE CALEA a patra? IR Khintba Departamentul de tiine Politice Universitatea Prietenia Popoarelor "din Rusia Str. Maclay, 10a, 117198, Moscova, Rusia Articolul ofer o periodizare a cunotinelor transitological dezvoltare ( n trei faze ) arat dinamica intern a teoriei de tranzit , evoluia a metodologiei i modelele analitice studii tranzitorii . Autorul discut modalitile din condiiile dificile n care se afl tranzitologia moderne , face ipoteze cu privire la coninutul noului etapei a patra n dezvoltarea acestei tiine . Tranzitologia ca o disciplin tiinific i direcia de cercetare , studierea schimbrilor politice , a fost de aproape 40 de ani a atras un interes n comunitatea tiinific . nc de la sfritul anilor 1960 . , Timp de primele experimente fluxul transitological de cercetare n acest domeniu avalan a crescut , ajungnd la o " mas critic ", la nceputul anilor 1990 . Colaps aproape simultan a sistemului socialist european i prbuirea URSS a fost vzut de muli ca un triumf al ideii de " pace democratic" . Apoi, se prea c tranzitologia politic , finalizarea misiunii sale academic i ideologic , ar trebui s arena stiintifica . De fapt , realitatea politic schimbare a creat noi provocri tineri tiin . Rezultatele " al treilea val de democratizare " , exprimnd spaiul politic post- sovietic n restaurarea efectiv a unor elemente ale regimului ancien , care a mers mpotriva teoriei de tranzit modelelor predictive a dat o lovitur puternic pentru a consolida toate perioada anterioar tranzitologia fundaie politic . Tot mai mult, au fost voci ale inconsistena teoretic de lucrari de cercetare cu privire la implicarea sa i scheme analitice ideologizante ," retrospectiv " tranzitologia - tendina de a descrie procesele de a posteriori i incapacitatea de a oferi recomandri practice pentru managementul i optimizarea transformrilor democratice actuale eficiente , care tranzitologia trebuie s fie desfiinat ca un vestigiu al teoriei faliment de modernizare . n acelai timp , fr compromisuri tranzitologia critic de multe ori bazat pe o brum de schemele sale explicative i modele analitice sau din cauza respingerii ei de presupuneri subiective . n scopul de a verifica valabilitatea declaraiilor cu privire la tranzitologia criz i s prezinte perspectivele de a construi versiunea actualizat , avei nevoie pentru a urmri evoluia cunotinelor transitological , arat dinamica intern a teoriei tranziiilor n depirea deveni ineficiente * c . 20 + ipoteze i modele de auto- explicative i s ncerce s identifice zonele potenial pentru noi de cercetare n acest domeniu . Se pare c potenialul tranzitologia politic tiinific nu epuizat , i ca un instrument analitic important al teoriei comparative de tranzit nu trebuie aruncat . n opinia noastr , dezvoltarea tranzitologia politice pot distinge trei etape principale . Motivele pentru o astfel de periodizare servesc n primul rnd pentru a transforma principiile metodologice de baz ale schimbrilor de politic de cercetare , i n al doilea rnd , debutul noilor realiti istorice , extinde i modifica studii semnificative de tranzit de baz empiric , i n al treilea rnd , logica de auto- contradictorii , transitological dezvoltare dialectic cunotine . Prima etap (sfritul anilor 1960 - . 1989-1991 . ) Primele abordri pentru a proiecta problemele transitological poate fi datat sfritul lui 1960 . , Cnd , n special , studiul a ajuns la Samuel Huntington ( a se vedea * 29 + ) i B. Moore ( a se vedea * 33 + ), dedicat analizei de transformare a societii . Incepand de astazi tranzitologia fi asociate condiionat cu publicarea n 1970 a articolului D. Rastou " Tranziiile ctre democraie : un model dinamic ncercare " ( a se vedea * 38 + ) . Acest lucru a marcat

ncheierea unei perioade de mbtrnire n tranzitologia uter predominat nc de la sfritul anilor 1950 . Faimoasa teorie de modernizare . nfloritoare idei developmentalist conturile pentru perioada istoric i prbuirea imperiilor coloniale ale educaiei aa - numita " lumea a treia " - un grup de ri napoiate economic i politic - fostele colonii . Teoria de modernizare cu siguran a fost rspunsul tiinifice ( i politic ), la provocrile noului occidentale periferia lumii . Aceste ri sunt considerate a fi subdezvoltate sau non- modernizate , upgrade-ul a fost neles urmnd calea de Vest, n dezvoltarea att tangibil i apartenena la domeniul de constiinta ( tiin , optica filosofica , cultura , politica ) . esute de ideile iluministe ale teoriei modernizare a fost caracterizat de urmtoarele caracteristici : 1 ) ideea de dezvoltare ( developmentalism ) , n conformitate cu care , prin schimbri n sistemul economic i structura social este posibil s se realizeze dezvoltarea social , politic i cultural mai mare . Din aceasta urmeaz credina tipic Iluminismului n curs de desfurare , n schimbrile teleologice i deterministe , 2 ) de reprezentare a dezvoltrii liniare a sistemelor sociale . Acest lucru a implicat primatul stadialnogo modificri de caracter , i 3 ) nelegerea de modernizare, raionalizare ( inclusiv secularismul ), n sens weberian . i singura raional care satisface nevoile de " merge mai departe " , 4) accent pe rolul instituiilor formale ca " ageni " de modernizare , forele sale de conducere , i componenta de reglementare denigrare cultural asociat de dezvoltare , 5 ), ncearc s identifice factorii determinani ai dezvoltrii ( modernizare ) de care ar trebui s ofere cunotine controlabilitatea i predictibilitate a modificrilor ; 6 ) abstract ridicat de constructe teoretice care * c . 21 + ataat de universalitatea . Convingerea c acestea pot explica procesele n orice punct de pe glob , indiferent de particularitile culturale i de civilizaie . Ilustrare clasic a teoriei modernizrii poate servi ca un concept bine-cunoscut de Seymour M. Lipset covarian ntre creterea economic i dezvoltarea democratic , care a avut o influen enorm asupra tranzitologia dezvoltare . n conformitate cu " ipoteza Lipset " ( 1959 ) , " dezvoltarea economic a rii , un nivel mediu ridicat de produsul naional brut ( PNB ) pe cap de locuitor este indisolubil legat de democratizare politic a rii " * 10 . S. 5 + . Aceast presupunere este supravieuit de testare empiric serios i , pe baza probelor primite , achiziionat de sunet axiomatic . Un alt concept , maturate n mod - modernist hegelian , adevrul a aprut mult mai trziu , a fost un model de " sfritul istoriei " Fukuyama - noiunea idealist de liniar i rspndire ireversibil de ideologia liberal , care va nlocui toate proiectele alternative ( fascism , comunism , nationalism , religie ) , elimina contradiciile i a pus , astfel, un " sfritul istoriei " ( a se vedea * 20 + ) . Dominaia de teoria modernizrii a fost contestat n mod semnificativ pn la sfritul anului 1960 . Practic , critica sa ndreptat mpotriva teleologic i " etnocentrismului " ( occidentalismul ) concepte developmentalist . Deci , pune sub semnul ntrebrii prezena unui singur , modernitatea occidental, care ar trebui s serveasc drept ghid pentru dezvoltarea tuturor societilor . Acest lucru a fost demonstrat de realitile i de dezvoltare la nivel mondial . Teoreticieni de Vest nu a putut nchide ochii la procesele de industrializare i raionalizare a societilor nonoccidentale - n primul rnd sovietic . Opinii insistent sunat cu privire la natura societii sovietice contemporane i de modernitate " Est " ( n loc de a economiei planificate a pieei , n loc de un singur partid multi- partid ) , care are aceiai indicatori cheie ca " versiune de Vest " : stabilitatea i legitimitatea ( dei acest lucru contestat legitimitate ) , secularizare i raionalizare a societii , un potenial ridicat de mobilizare , nvmntul de mas , urbanizarea , etc Douzeci de ani mai trziu , S. Eisenstadt caracteriza acest lucru ca pe o problem de " mai multe moderniti " 1 ( vezi [ 7 ] ) . Dup cum sa menionat mai sus , n aceast perioad , i tranzitologia politic solidificat care sa dezvoltat n conformitate cu teoria de modernizare i , atunci cnd acesta din urm a czut pe vremuri grele , de fapt, a venit la nlocuirea ei . Aspectul de cele mai multe dintre lucrrile din aceast perioad sa datorat gradului de contientizare a necesitii de conceptualizare un val de tranziii spre democraie n Europa de Sud n 1970 . ( Portugalia , Spania , Grecia ) i America Latin n anii 1980 . ( Argentina , Brazilia , Chile , Uruguay ) . Influena puternic a teoriei SM Lipset n curs de formare tranzitologia a condus prima etap a predominana o abordare structurat pentru nelegerea ipotezelor i forele de tranziie democratic de conducere . Un eveniment important din aceast perioad - de ieire cu patru volume de lucru [ c . 22 ] , editat de O'Donnell , Schmitter i L. F. Whitehead " Treceri de la autoritarism " ( 1986) ( a se vedea [ 40 ] ) . n primul volum al acestui studiu - " Rezultatele preliminare ale democraiilor instabile " - a fost proiectat n form de aparat general categoric de tranzitologia moderne . Nu este surprinztor faptul c n aceste construcii au fost afiate n mod clar " nviat " teorie modernizare .

Teoria clasic a tranziiei sugereaz c " tranzit " , care a fost definit de ctre G. O'Donnell i Schmitter F. ca " interval ( interval ) ntre un regim politic i altul " * 35 . R. 6 + , este mprit n trei etape principale : liberalizarea , de democratizare i de consolidare . Liberalizarea nseamn erodarea structuri de sprijin ( politic - ideologic , n primul rnd ), regimul autoritar . De multe ori se face ntr-o criz de legitimitate a puterii , cauzate de probleme economice . Democratizare este aceeasi scena, ca urmare a liberalizrii , acesta din urm se pregtete pentru fundaie ei . Principala diferen dintre liberalizarea de democratizare este c liberalizarea implic o reducere de represiune i de extindere a libertilor sub regimul autoritar actual , n timp ce democratizare implic o schimbare de regim . Cu toate acestea , chiar i n faza ofensiv de democratizare , instituionalizare apare atunci cand un regim democratic nu garanteaz construirea de baze solide pentru o democraie stabil . Critic , n acest sens, devine teoretic etapa final - consolidarea democraiei . Acesta poate fi definit ca un proces complex i variat de consolidarea instituiilor democraiei , dezvoltrii i stabilirea de valori democratice , norme de comportament i atitudini n mintea de indivizi i grupuri sociale , marcnd sfritul tranzitului i de aprobare a unui sistem politic stabil democratic . Mai mult dect att , consolidarea este mprit n dou etape : o consolidare negativ , de exemplu , de descurajare , reducerea , dac nu eliminarea , orice provocri serioase la adresa democraiei i consolidare pozitive - introducerea i consolidarea valorilor i atitudinilor democratice n mintea i comportamentul maselor i elitelor * 37 . R. 20 + . Astfel ,fixarea rigid stadialnogo natur tranzitorie - una dintre caracteristicileprimei etape a evoluiei cunotinelor transitological . A doua etap ( sfritul anilor 1980 - a doua jumtate a anilor 1990 . ) A doua etap a teoriei evoluiei de tranziii asociate cu nelegerea de prbuirea regimurilor comuniste n Uniunea Sovietic i n rile din ECE prin prisma paradigmei transitological . Tranziie democratic din Europa Central i de Est au fost o component central a " al treilea val de democratizare " ( S. Huntington ) . Distrugere rapid a structurilor autocratice , aproape simultan tranziiile democratice din aceste ri au cauzat un interes tiinific mare i dezbatere . Asta e atunci cnd picioarele tranzitologia su politic a fost confruntat cu o dilem : fie s urmeze calea de implicaiile de modele teoretice concepute pe baza experienei de * c . 23 + tranziii europene i latino-americane Southern ctre analiza de tranzit a" socialismului real" i URSS (a se vedea * 39 + ), sau pentru a compara rile post comuniste ntre ele , proiectarea unui necesare instrumente metodologice ad-hoc ( a se vedea [ 22 + ) . Este aceast dilem a condus la o dezbatere n paginile almanah trimestrial slav revizuire la mijlocul anilor 1990 . , Care a dus la poziia de suporteri prevalat universalizare de modele teoretice . Acest lucru se reflect n aspectul de monografii grave n care , cu ajutorul unui cadru conceptual comun pentru a investiga cauzele , factorii cheie i caracteristici ale tranziiilor democratice din America Latin i Europa de Sud , ct i n rile comuniste world.2 . n general , cea de a doua etap a fost marcat de un randament de lucrri clasice pe teoria i practica de tranziiile democratice - " al treilea val" (1991 ), Samuel Huntington ( a se vedea * 21 + ) i "Democraia i piaa " (1992 ), A. Przeworski ( a se vedea [ 16 ] ) , "Probleme de tranziie democratic i de consolidare " (1996 ), Juan Linz i Stepan A. ( a se vedea * 30 + ) , " dinamica de democratizare " ( 2000) J. Pridham ( a se vedea * 37 + ) i alte tiin . Apariia monografiei fundamental L. Diamond , " promovarea democraiei : Ctre consolidare " ( 1999) a fost o dovad de un interes tot mai mare n studiul de consolidare democratic ( a se vedea * 27 + ) . ncercai s lista schimbri majore n metodologia pentru studiul de tranzit n aceast etap . n primul rnd , a existat o schimbare notabil de la studiul de factori structurali i premise pentru tranzit la analiza rolul elitelor ( factori de procedur ) i efectele de tranziie . Faptul este , nu a fost posibil s se dovedeasc o legtur informal direct ntre dezvoltarea economic i iniierea de tranzit . Conceptul economic indic doar trendul pe termen lung de consolidare a democraiei deja instituionalizat . n plus , acesta a fost considerat " greit punct de vedere politic ", pentru a pune la posibilitatea de tranzit depinde de disponibilitatea de schimbare greu i nu este uor contient de factori structurali , cum ar fi cultura politic , aa cum este pentru o lung perioad de timp a amnat punerea n aplicare a ideii de " pace democratic . " Prin urmare ," noua abordare - aa cum a scris T. Carothers - a fost ntmpinat cu o mulumire optimism n comunitile tiinifice i politice , eliberndu- au mprtiat peste graniele ncurajarea ideii c democraia - este c " n conformitate cu fora de fiecare " [ 23 . R. 8 ] . Din punctul de vedere al susintori ai abordrii procedural , procesul de baz de tranziie este definit constelaie de elite , i anume alocarea de elita de guvernmnt din aripa Democrat a reformatorilor , care , respectiv , se opun conservatorii . n societatea civil , n calitate de suporteri distini de reforme radicale i schimbri moderate ( radical i moderat ) . ncepnd de tranziia la democraie este posibil numai prin nelegere reciproc ntre reformatorii i

moderai . Potrivit lui A. Przeworski , este posibil n cazul n care , n primul rnd, reformatorii moderate i s ajung la un acord cu privire la instituiile n care acetia reprezint fore sociale ar avea un impact semnificativ * c . 24 + puterea politic ntr-un sistem democratic , i n al doilea rnd , reformatorii sunt capabili de a obine consimmntul de fanatici sau de a le neutraliza , i n al treilea rnd , radicalii moderate sunt n msur s controleze [ 16 . Pp . 109-110 ] . Parte a procesului de instituionalizare prin pact negociat ncheiat ntre elita vechi , aripa cretere Democrat, de guvernmnt , precum i societatea civil . Inclusiv pe aceast baz a dezvoltat diferite modele de tranziii . De importan deosebit dobndit tipologia lor propus de Carl T. i F. Schmitter . Avnd n vedere factori elitele de strategie , pe de o parte , i echilibrul de fore ntre grupurile de guvernmnt i adversarii lor - de alt parte , Carl Schmitter i tbrt tranzit n patru categorii : 1 ) paktovye 2 ) a impus , 3 ) revoluionare , 4 ) reformist * 9 . Pp . 13 + . n al doilea rnd , mai mult i mai mult n greutate ca o metodologie de cercetare transitological ncepe s ia conceptul de neo- instituionalism . Teoria Neoinstitutionalism originea n anii 1970 . sintez a abordrilor juridice i sociologice oficiale la conceptul de "instituie politic . " Reprezentanii si " s se concentreze n primul rnd pe macrostructur instituional ncearc prin evoluia instituiilor politice i normele care reglementeaz i reglementri pentru a descoperi mecanismele care stau la baza dinamicii politice" * 4 . Pp . 103 + . Neoinstitutsionalisty contribuit foarte mult la nelegerea structurii interne i ierarhia organizaional a instituiilor politice , i a efectelor acestora , " motivele de interaciune uman " * 15 . S. 17 + - impactul instituiilor asupra " valorilor de atitudine , cum ar fi justiia , identitatea colectiv , care fac parte din comunitate , ncrederea i solidaritatea " * 17 . S. 154 + , precum i modul n care instituiile " determin cadrul existent n prezent de alegerea uman " * 15 . Pp . 18 + . Neoinstitutionalism dovedit a fi complementar de populare n aceast etap a abordrii procedural la procesul de tranzit , ca aceast direcie teoreticieni credeau c " ... instituiile politice sunt de acord ex ante privind cooperarea ntre politicieni " * 15 . S. 72 ] . Astfel , Neoinstitutionalism ( de multe ori combinat cu teoria alegerii raionale ), pentru a deveni una dintre cele mai importante baze metodologice de tranziii de cercetare . Accent pe analiza instituiilor formale a provocat o avalan de publicaii dedicate analiz a efectelor de proiectare instituional , dihotomia " prezidenialismului parlamentarismul ", ntr-un sistem politic de tranziie, studiul influenei de instituionalizare informale a cursului de tranzit , de cutare pentru configuraia optim a sistemelor electorale i de partid . n al treilea rnd , n special direcie de cercetare n tranzitologia fost studierea problemelor i contradiciile de " tranzit duble ( tranziiile duale ) - trecerea simultan a democraiei politice i o pia ( capitalist ) sistem economic . Apariia acestor probleme asociate cu procese de transformare specifice, n societile post - comuniste . Principalele probleme care au aprut de la logica " micrii duble " pentru democraie , este de obicei asociat cu frustrarea social a liberalizrii economice care submineaz legitimitatea democraiei nou nfiinate . Astfel , * c . 25 ] " terapia de oc " sau alte metode de tranziie rapid la o economie de pia , fiind asociat cu un eec de a numeroase obligaii sociale , economii ale cetenilor , masive i nu ntotdeauna de privatizare transparent , condus iniial la o scdere brusc a nivelului de trai . n plus , slbirea " friele economice" n termeni de reguli neidentificate au dus la monopolizarea politicii de capital i oligarchization . n acelai timp , o democraie viabil i societatea civil deplin este imposibil fr dezvoltarea de ( de pia ), fundamentele economice . Prin urmare , pe de o parte , tranziia este de a fi de succes , cnd liberalizarea economic precede politic . Ilustrare a acestei teze poate servi drept un exemplu al Ungariei , n cazul n care la acel moment nu a fost o transformare politic de experien capitaliste ( de exemplu , privatizarea devreme ) . n mod similar , dezvoltarea de autoritarism care a prevalat , cum ar fi Chile , s-au fcut progrese semnificative n construirea unei democraii aceast ar , dup rsturnarea regimului Pinochet . Pe de alt parte , o atenie considerabil n comunitatea tiinific a atras teoria laureat al Premiului Nobel A. Sen , n funcie de care extinderea drepturilor civile i a libertilor politice - nu o consecin a , i o condiie premis a dezvoltrii capitaliste i a calitii vieii . Deci , aceasta se extinde domeniul de aplicare al libertii determin creterea de via , inclusiv cele economice , ansele de a unui individ . Mai mult dect att , " drepturile civile i politice, a oferi oamenilor posibilitatea de a atrage atenia asupra nevoilor lor i cere de la guvern msurile corespunztoare " ( n special , pentru a nu muri de foame ) * 19 . S. 174 + . Astfel , relaia dintre procesele de liberalizare economic i de democratizare politic este departe de a fi lipsit de ambiguitate . Problem de interpretare n general convenional a relaiei a drepturilor civile i de securitate economic este la Dahrendorf , conflicte sociale moderne ( vezi * 3 + ) , este nc una dintre sarcinile principale ale tiinelor sociale . n al treilea rnd , modern , etapa ( sfritul anilor 1990 - prezent )

n general , coninutul de-a treia perioad de analiz tranzitologia dezvoltare a fost de tranzit ambigue i prelungite , n unele ri din Europa Central i de Est ( Romnia , Bulgaria , Croaia , Macedonia , Albania ) , precum i n Rusia i n alte formaiuni politice post- sovietice , i a format ca urmare a unui declin puternic n dinamica tranziii anumite forme de intermediar semi- modul ( a se vedea [ 33 ] ) . Chreta Serbia , i apoi Georgia , Ucraina i Kirghizstan , "revoluii colorate " nu au fost percepute n mod adecvat de ctre unii cercettori ca un nou impuls pentru schimbare democratic , capabil s rup procesul de tranzit congelate impas . Acest tip de " a doua tentativ " de democratizare i consolidare a fost conceptualizat M. McFaul n teoria de " transformare de post- comunism " ( a se vedea * 11 + ) , i anume , dac pot spune aa , " trecerea de la tranziia la democraie . " Toate acestea determinat * c . 26 + creterea interesului tiinific n problemele legate de consolidarea democraiei , teoria i practica de a realiza regimuri democratice durabile i semnificative . Realizarea c dezvoltarea politic real , n special n rile post- sovietice , nu se ncadreaz n schema de transitological elegant condus la o cretere scepticism cu privire la tranzitologia ca o tiin . Cel mai faimos din acest punct de vedere se bucur publicat in 2002 un articol de T. Carothers sub titlul de mare de sondare "sfritul perioadei de tranziie Paradigma . " Acesta a fost criticat momente politice tranzitologia conceptuale , n special de teleologie rigid , construcia de realitate pentru a se potrivi modele teoretice i nu pot fi explicate n categoria " ar n tranziie ", existena unui numr foarte mare de sisteme care constituie o " zon gri " a democraiei . Ca urmare , politologul american a fost numit pentru abandonarea acestei direcii de cercetare n general ( a se vedea [ 23 ] ) . Carothers idei , care au fost date obiecii serioase i justificate n revista " Journal of Democracy (a se vedea * 26 + ) , au fost luate cu entuziasm i a dezvoltat o parte a comunitii tiinifice ruse . Teoria de tranziia la democraie a fost le-a identificat cu pyatichlenkoy marxist i caracterizat n abordarea determinist . Tranzitologia n timp ce , potrivit unor participani , neglijeaz caracteristici particulare , particulariste ale procesului politic n favoarea principiilor universale ( a se vedea [ 14 ] ) . Care sunt problemele reale cu care se confrunt tranzitologia politic , la nceputul secolului XXI ? n primul rnd , dezvoltarea politic a ultimii cincisprezece ani a scos la iveal utopism noiuni naiv idealiste despre Fukuyama " sfritul istoriei " i imposibil de realizat , cel puin n viitorul apropiat , proiectele de " democraie cosmopolit " D. Held , care se bazeaz pe ideea de alta eliminarea sistemului socialist mondial expansiunea global a democraiei liberale , ceea ce duce la o netezire a antagonismelor ideologice i de civilizaie . Lumea este mult mai complicat i diversificat , iar locul ocupat de comuniti adversarii alternative noi , nu mai puin periculoase ale democraiei . n al doilea rnd , muli teoreticieni proclamat tablou general al crizei mondiale , format proiectul iluminist , a pus la ndoial cunotinele transitological relevan , utilitatea i euristica . Filozof politic american John Gray se pune : " Avnd n vedere c filosofia politic anglo-american continu n mare msur s inspire idei de educaie i , mai presus de toate , sperana c oamenii vor pierde ataamentul lor tradiionale i identitatea lor i " Merge " ntr-o singur civilizaie bazat pe valori universale i moralitate raional , el nici mcar nu se apropie de nelegerea dintre dilemele politice ale timpului nostru n politic prevalat renviat particularismul confesionalismului militant i motive etnice din nou renviat " [ 1 . Pp . 14 + . * C. 27 + Toate acestea , n conformitate cu Gray , care spune c teoria de tranzit ca o versiune actualizat a " decedat ", la sfritul anilor 1960 . Teoria de modernizare este n imposibilitatea de a explica lumea iraional . n al treilea rnd , previziunile pesimiste cu privire la L. Diamond ca democraiile existente i nou nfiinate , i-a exprimat n 1997 , pare justificat ( a se vedea * 2 + ) . Toi aceti zece ani, procesul de formalizare a democraiilor eseniale de masculinizare nu numai oprit , dar a ctigat o nou form . Pictura regimurile politice ale lumii completat anual partidelor democraii electorale - sisteme , din care esen democratic este limitat numai de mecanismul electoral i pluralismul decorativ . n al patrulea rnd , ndoieli serioase a fost dat un tranzitorii dure stadialnogo . Sa dovedit c aproape toate a sistemului de post- sovietic nu a trecut , de faz i sa mutat pe rute alternative . Practic , ei au experimentat eecul de consolidare democratic , rezultnd n tot felul de regimuri autoritare stabilite . Cel mai evident este n acele ri n care nu au existat condiii structurale necesare i premise ale democraiei . n afar de factorii contextuali , un rol mai mare n posttranzitnom " Thermidor " strategie i de configurare a elitelor politice jucat . n unele ri , eecul de consolidare a dus la formarea de regimuri semi - sau pseudo- democratic , regimuri tranzitorii congelate exterior aparent ( Rusia , Georgia , Azerbaidjan ) . n cellalt - la clasic regimurile autoritare rabatabile ( Tadjikistan , Belarus , Kazahstan ) , de multe ori cu o tendin totalitar ( Uzbekistan , Turkmenistan ) .

n al cincilea rnd , conceptul de " tranzit prelungite " sa prbuit , ceea ce sugereaz c n urma unui conflict prelungit ntre elita autoritar i opoziia , "rzboiul de uzur " , ara este mult mai probabil s vin la un regim democratic stabil ( a se vedea [ 24 , 28 ] ) . Cu acest teoretice transitologists -cadru a ncercat s explice faptul c unele ri , n loc de micare fa de teorie prescris democraie traseu , a aratat regresiv sau garantate status quo nedemocratic . Cu toate acestea , aceste ri sunt descrise n ceea ce privete sistemele de tranziie . De fapt , aceast " rile n tranziie , n care nu exist nici o tranziie " * 34 . R. 56 + . Ei au format regimuri hibride proprieti independente, care nu pot fi considerate ca democraie incomplet . Acest lucru complet , stabil i tendina de a consolida regimurile semi- autoritare ( a se vedea [ 36 ] ) , n cazul n care transferul democratic limitat de putere de la o for politic la alta , exist un dispre constant de reguli formale , care de multe ori servesc ca un ecran pentru a ascunde reale practicile nedemocratice * 12 . S. 70 + limiteaz activitile societii civile , n economia domin capitalismul de stat , etc. n al aselea rnd , acesta a provocat o revenire aruncat la a doua etap a teoriei democraiei ( structural ) . A devenit evident c " democratizarea apical " sau " tranzit impuse " ( acord la nivel de elita ) , nu [ c . 28 ] sprijinite de condiiile contextuale relevante , de multe ori sortite eecului . De foarte multe ori foti lideri autocrai a reuit ntr-o democraie formal s-i rectige puterea dodemokraticheskuyu . i n acest scop au folosit instituiile formale ale democraiei , care au fost completate sens complet opus . n acest sens , a fost revizuit n corelaie ntre dezvoltarea economic i democraie . Importana de cretere economic ca un factor puternic de dezvoltare democratic n prezent analizate n special n ceea ce privete consolidarea democraiei . n ceea ce privete procesul de tranzit , apoi , dup cum sa menionat n articolul lui B. de Mesquita i G. Downs , " legtura dintre dezvoltarea economic i ceea ce se numete de obicei democraia liberal este, de fapt destul de slab i poate deveni chiar mai slab " * 32 . R. 77 + . Mai mult dect att , " creterea economic , mai degrab dect s devin o for motrice pentru o schimbare democratic n statele tiranice , poate uneori fi folosite pentru a consolida autocraie " * 32 . R. 78 + din cauza complexitii tot mai mare de lideri autoritari i apatia politic a societii relativ bine hrnii . Un interes considerabil n acest sens , a nceput s atrag conceptul de " dezvoltare autoritar . " Toate cele de mai sus au condus la o cretere de interes de cercetare n probleme de consolidare democratic ar fi etapa decisiv , critic de tranziie spre democraie , implementarea cu succes , care permite de a stabili i atinge democraie eficient i stabil i un sistem economic capitalist . De fapt , teoria de consolidare a democraiei - " consolidologia ( consolidologia ) , cu toat ambiguitatea termenului , ntr-o nou linie separat de schimbri de politic de cercetare . " End tranzitologia " sau nceputul unei noi etape de dezvoltare ? O imagine mixt a regimurilor politice prevalente n habitatul post- comuniste , a determinat regndirea semnificativ a paradigmei de tranziie . Tranzitologia Modern refuz corelaie direct ntre procesele politice pentru un model liniar ( a se vedea * 31 + ) . n acelai timp , aceast schimbare nu ar trebui s fie interpretat ca respinge toate studiile de tranzit experien anterioare . Chiar i n clasic de lucru " Treceri de la regula autoritar " lui G. O'Donnell i Schmitter F. a scris c tranzitul este colaps limitat al regimului autoritar pe de o parte , i crearea de o anumit form de democraie , o revenire la regula autoritar sau apariia unei alternative revoluionar la alta " * 35 . R. 6 + . Acest lucru dovedete c teoria de tranzit permis iniial dezvoltarea de reprezentare multi- vector de tranzitorii . Este important s reinei c relaia necondiionat cu teoria de modernizare nu ar trebui s fie considerat ca o dovad a incapacitii perfecte teorie tranzit ca un principiu explicativ al realitii politice moderne . Astfel , teoria modernizrii , de punerea n aplicare a anumitor korrektirovok3 de reglementare poate rectiga terenul pierdut . Este procesele de industrializare care au loc n c cultural i * divergente . 29 + condiii instituionale nu prezint manifestri similare - urbanizare , raionalizare , de mobilitate social sporit i de difereniere , inclusiv masele n politic ? La rndul lor, aceste schimbri , suprapuse pe o matrice cultural i civilizaional specific , cauzand ulterior micro - i macro - transformare tipologie fi supuse i comparate . Prin urmare , a subliniat ca , pe bun dreptate R. Inglehart , ", un concept care afirm c schimbrile sociale evolueaz n direcii care sunt logic legate ntre ele i se prognoza n general , nu este nimic etnocentric " i teleologic * 5 . S. 274 + . Asemnri comparative de cutare i diferenele n modelele de schimbare social are utilitate incontestabil i euristice . Prin urmare , ar trebui s de acord cu AY Melville c " iluzii fiasco teleologie transitological nu nseamn distrugerea foarte domeniului de studii comparative de transformri politice moderne . " Sfritul de tranziie paradigmei " nu sunt identice " tranzitologia final " " * 11 . S. 67 + . n general , "faptul c unele ri nu sunt n msur s se ndrepte

spre democraie , nu depune mrturie la insuficiena de tranziie Paradigma / consolidare . Mai degrab , aceasta indic necesitatea de o definiie mai precis a democraiei i rafinamentul de parametrii si " * 9 . C. 9 + . Aceast observaie este foarte important , avnd n vedere c noiunea de democraie - una dintre cele mai nesigur i , n esen, n litigiu, n domeniul tiinei i practica politic . Democraia transformat ntr-un fel de " kontseptnuyu ntindere " , atunci cnd " din punctul de vedere al dobndirii arie de acoperire sunt , n general, o pierdere de precizie n ceea ce privete coninutul " * 15 . S. 69 + . ncercrile de a se proteja de exagerare kontseptnyh a provocat o avalan de diferite " democraiilor cu adjective . " Mult mai uor de transformat inventa noi nume pentru fiecare caz " abateri " ale sistemului politic al standardului propus de democraie - un fel de " dzherrimendering conceptual " ( n literatura de specialitate exist aproximativ 550 de tipuri i subtipuri ale democraiei ( a se vedea * 25 + ) ) - mai degrab dect de lucru pe o conceptualizare clar . Prin urmare , ordinea de zi vine nevoia de a proiecta tipul ideal de democraie ( n sens weberian ) a unui criteriu comparativ convenional gratuit de politizare care ar consolida tiinific de cercetare componente transitological . Acesta este motivul pentru tipul ideal de democraie ar trebui s fie dezvoltate n dialog i cooperare cu oameni de stiinta din diferite puncte de pe glob i se bazeaz pe un consens trans -culturale . Astfel , declaratiile cu privire la criza de tranzitologia modern nu nseamn prbuirea de aceast direcie de cercetare ca un ntreg , dar indic necesitatea de a gsi noi ipoteze i modele explicative . Se pare important , n primul rnd , mbuntirea tranzitologia aparat categoric pentru a permite schimbrile politice actuale , care nu sunt att de clare cum se prea la nceputul anilor 1990 . , i n al doilea rnd , s introduc n mod activ elementele nu numai analiz cantitativ ( dei tranzitologia nu are nc grave tranzitorii modele formalizarea ) , i cercetare calitativ . * C. 30 + Mai mult dect att ,tranzitologia curent ar trebui s acorde mai mult atenie nu numai la studiul de transformri democratice corecte , dar o analiz aprofundat a alternativelor non- democratice - ontologice i procedurale . O conceptualizare clar dintre cele mai tipice scenarii " de tranzit colaps " factori ( structural i procedural ), ea i regimul politic ," ieire " care rezult afecteaz . Direcie promitoare este studiul de consolidare a democraiei ca una dintre posibilele traiectorii ale RI schimbare politic , dup care probabil este determinat de diveri termeni (structurale ) i de procedur contextuale . n acest sens , este recomandabil s se pun o serie de probleme ,soluia de care trebuie s se acorde cea mai mare importan . n primul rnd , se pare c este necesar pentru a obine acuratee maxim n a determina stadiul de finalizare a momentului condiionat de democratizare i de a ncepe consolidarea democraiei . Poate c acest lucru va fi nevoie de cercetare i compararea datelor empirice trans - naionale extinse . Mai mult dect att , este necesar s se mreascgradul de operaionalizare i cuantificare aprocesului de consolidare . n al doilea rnd , se pare lucru important de a identifica i sistematiza factorii de consolidare democratic . Acest factori externi influeneaz alegerea de guvernare i a mecanismului electoral , dezvoltarea economic , natura , constelaii i strategiile de elite - forele motrice de tranziie . Dup cum se poate presupune factori suplimentari , cum ar fi sistemul de partide , grupuri de interese , ameninarea de aciuni militare , memoria istoric . n al treilea rnd , noi trebuie, n opinia noastr , extinde gama de alternative la consolidare democratic , de a sistematiza caracteristicile generale i specifice ale acestor regimuri . n al patrulea rnd , cu ajutorul unor programe de modelare de calculator recomandabil de a construi modelul static i dinamic de consolidare democratic , folosind ca variabile principalii factori determinani ai acestui proces . Aceste direcii posibile de cercetare n cadrul paradigmei transitological i pot forma o nou etap , a patra de dezvoltare a teoriei de tranziii . Principalul lucru pe care nu tranzitologia privit ca un fel de meta - teoretic , sau "marele narativ " obligaia de a explica i de a prezice orice schimbare de regim . Nu interpretare universalist cuprinztoare i identificarea modele mai stabile , repetitive de transformare social n anumite punct de vedere cultural i de civilizaie - care este teoria de tranzit . Simplu refuz tranzitologia va duce doar la epuizarea metodologiei comparative existente . Deci, dac transitologists reui , n afar de actualizarea arsenal epistemologic , pentru a obine departe de ideologizare excesiv tiina lor ar trebui s se atepte renatere repede .