COSTA RICA

PROFESOR: CAMELIA RADU

STUDENT: AFLOAREI PATRICIA
ANUL I, SPECIALIZAREA CRP

CUPRINS
CUPRINS..............................................................................................................2
ARGUMENT........................................................................................................3
CAPITOLUL I......................................................................................................3
PREZENTAREA PE SCURT A RII...............................................................4
1.1.Istorie ..........................................................................................................................................4

12 Octombrie - Ziua lui Cristofor Columb............................................................4

1.2 Costa Rica. Date generale.............................................................................................................4

CAPITOLUL II.....................................................................................................5
MEDIUL ECONOMIC GENERAL N COSTA RICA........................................5
2.1.

Situaia general a economiei..................................................................................................5

2.2. Indicatori economici ai trii........................................................................................................6

CAPITOLUL III....................................................................................................8
ANALIZA TRII COSTA RICA.........................................................................8
3.1.

Populatie si Cultur..................................................................................................................8

3.2. Telecomunicatii...........................................................................................................................9
3.3. Turismul.....................................................................................................................................9

Ray Krueger, Koplin, Costa Rica Ghid turistic & Map, 2010............................9
CONCLUZII.......................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE :...............................................................................................12

[2]

ARGUMENT
In aceasta lucrare mi-am propus sa realizez un raport de tara despre Costa Rica.
Poporul Costa Rica, numele oficial fiind Republica Costa Rica (n Spaniol: Costa Rica
sau Repblica de Costa Rica, este o tar n America Central, mrginit de Nicaragua la nord, Panama la
sud - sud est, Oceanul Pacific la vest si la sud, de Marea Caraibilor la est. Costa Rica a fost prima tar
din lume care prin constitutie a abolit existena armatei.
In primul capitol aflam lucruri semnificative despre acest popor, si o prezentare
generala cu date despre clima tarii, agricultura, transportul si caracteristigi geografice.
In capitolul urmator vrem sa vedem starea economiei prezente, descriem economia de
baz a republicii Costa Rica care depinde n esenta de turism, agricultur si exporturile de
echipamente electronice. Cum s-a dezvoltat aceasta mai ales in ultimii 10 ani demonstrand
prin indici economici.
Limba este componenta principala a culturii unui popor ntruct cea mai mare parte a culturii
uneisocietati se regaseste n limbajul vorbit. Ea reflecta natura si valorile culturii. Cunoasterea limbii
uneisocietati contribuie n masura determinanta la ntelegerea culturii acesteia. De aceea capitolul III descrie
cultura, populatia, telecomunicatiile si turismul acestei tari.

CAPITOLUL I

[3]

PREZENTAREA PE SCURT A RII

1.1.

Istorie

12 Octombrie - Ziua lui Cristofor Columb1

Costa Rica a fost locuit de aproximativ 40.000 de locuitori indieni, atunci cnd
Columb a explorat-o n 1502, cucerirea spaniol avnd loc 22 de ani mai trziu. Regiunea s-a
dezvoltat lent si a fost administrat ca o provincie spanioal.
Tara si-a dobndit independent n 1821, dar dup numai 2 ani a fost absorbit n
imperiul Mexican. Aceasta a devenit republic n anul 1948. Cu exceptia dictaturii militare
instaurat ntre anii 1870-1882, Costa Rica s-a bucurat de unul dintre guvernele cele mai
democrate din America Latin2.
Anii 70 au culminat cu cresterea pretului petrolului, ceea ce a dus automat la inflatie si
deteriorarea economiei. Ca o msura de reglare a balantei de plti, statul Costarican a
compensat cu exporturile masive de: cafea, banane si carne de vit. n present, turismul este o
afacere major si foarte profitabil.
O alt pagin din istoria statului este scris despre presedintele Jose Maria Figueres,
care intr la conducerea trii n anul 1994. Acesta s-a opus sugestiei economice propus de
FMI, iar n schimb a luat decizia de a favoriza o mai mare interventie guvernamental n
economie.
Anul 2000 a culminat cu rezolvarea unui litigiu de lung durat dintre Costa Rica si
Nicaragua, privind granita lor comun. n anul 2003 lucrurile au luat o ntorstur negativ,
mai multe greve nationale avnd loc n industria de energie, sectorul telecomunicatiilor si n
cadrul nvtmntului de stat fcnd referire la salarii si ore de lucru.
n prezent Republica Costa Rica detine un mediu economic ridicat, fapt datorat n
principal dezvoltrii unui sector agricol bine pus la punct, dar si a cresterii sectorului turistic,
care contribuie semnificativ la cresterea bunstrii statului.

1.2 Costa Rica. Date generale3

Localizare - n America Central, ntre Nicaragua si Panama, avnd iesire att la Oceanul
Pacific de Nord, ct si la Marea Caraibelor;
Suprafata - 51.100 km2 ;
Coordonate geografice - 817'-1110' N, 8530'-8545' V;
Populatia 4.253.877 locuitori;
Densitatea populatiei - 56 locuitori/km2;

Ziua de 12 Octombrie este srbtoare naional n Costa Rica, celebrndu-se descoperirea Americii de ctre
Cristofor Columb.
2
http://www.infoplease.com/ipa/A0107430.html, accesat la data de 20-11-2009
3
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/cs.html, accesat la data de 22-11-2009
1

[4]

Grupuri etnice - albi 94%, negri 3%, amerindieni 1%, chinezi 1%, altii 1%;
Capitala, care este si cel mai mare oras - San Jose, 1.068.206 locuitori;
Limba oficial - Spaniola;
Produse importate Titei, piese de masini, bunuri de consum, chimicale, ngrsminte;
Produse exportate - Cafea, banane, cacao, carne de vit;
Moneda oficial - Colon (1 colon = 100 centimos);
Produsul intern brut - 7.573 milioane de dolari SUA;
Forma de stat - Republic.
Caracteristici Geografice
Costa Rica este o tar muntoas, cu depresiuni de coast nguste care devin mai
ntinse n Cmpia Guanacaste. ntre muntii Talamanaca si Central, se afl Meseta Central, o
depresiune locuit de peste 50% din populatie.
Clima
Depresiunile sunt calde, umede si mpdurite, n afar de nord-vest, unde seceta
ntretine pajistea de savan. n Meseta Central, clima este mai temperat. Temperatura medie
la San Jose este de 19 C n ianuarie si 20 C n iulie.
Agricultura
27 % din forta de munc este angajat n agricultur. 10% din suprafat este folosit
pentru agricultur si 45% pentru psuni. Peste 30% este mpdurit. Meseta Central este cea
mai productiv, aici cultivndu-se cafea, dar si culturi de zahr, porumb, fasole si cartofi. De
asemenea se cresc vite pentru produse lactate. n depresiunile Caraibe, se cultiv banane si
plantatii de cacao.
Mineritul si industria
Se exploateaz mici zcminte de aur, iar sarea se obtine din evaporarea apei de mare.
Exist rezerve bogate de hematit si de sulf pe Peninsula Nicoya. Electricitatea, provenit de
la hidrocentrale a contribuit la dezvoltarea industriei. Sunt importante textilele, prelucrarea
alimentelor si materialele de constructie.
Transportul
Exist 647 de km de ci ferate, care leag San Jose de restul republicii. 35343 de km de
drumuri care leag principalele orase. Autostrada Panamerican se ntinde din Panama n
Nicaragua. Principalele porturi sunt Puntarenas, Golfito si Puerto Limon.

CAPITOLUL II
MEDIUL ECONOMIC GENERAL N COSTA RICA

2.1.

Situaia general a economiei

Economia de baz a republicii Costa Rica depinde n esenta de turism, agricultur si

exporturile de echipamente electronice. n ultimii 10 ani exporturile au devenit mai

[5]

diversificate, datorit cresterii sectorului de productie si de nalt tehnologie, care este

dominat de industria microprocesoarelor si productia de echipamente medicale.
Turismul continu s aduc venituri importante n valut, fiind o destinatie turistic
cheie din princina biodiversittii impresionante ce se gseste n acest tar.
Oamenii de afaceri strini sunt atrasi s investeasc n aceast tar, datorit stabilittii
politice si nivelului relativ ridicat de educatie, precum si datorit stimulentelor fiscale oferite
n zonele de liber schimb, care ofer o garantie pentru urmtoarele investitii. Astfel Costa
Rica a atras cele mai multe investitii strine directe pe cap de locuitor din America Latin.
Srcia a stagnat la nivelul de 20% din populatie, de aproape 20 de ani, pentru c plasa
de sigurant social puternic, pus n aplicare de Guvern, a ajutat la mentinerea acestor indici
sczuti.
Imigratia din Nicaragua a devenit o preocupare important pentru Guvern. Cei 300.000
de nicaraguaieni trecuti legal n Costa Rica, plus nc 500.000 ajunsi n tar n mod fraudulos,
sunt o surs important de fort de munc ( n mare parte necalificat ), dar tot o dat, aceast
fort de munc, pune presiuni mari pe sistemul de asistent social.
Sub administratia ARIS4, guvernul a fcut pasi importanti n a reduce datoria extern si
intern. n anul 2007, Costa Rica a avut pentru prima dat n ultimii 50 de ani, excedent
bugetar. ns, reducerea inflatiei rmne n continuare o problem dificil din pricina cresterii
preturilor la produsele de baz importate si a rigidittii pietii muncii. Banca Central se
ndreapt spre un sistem mai flexibil al cursului de schimb pentru a diminua dimensiunile
inflatiei pn la finele anului 2010.
Acordul de liber schimb CAFTA5 a intrat n vigoare la 11 ianuarie 2009, dup ntrzieri
semnificative n cadrul legislativ din Costa Rica. Cu toate acestea, cresterea economic a
ncetinit n 2009, fapt datorat si crizei financiare mondiale, a scderii cererii la export si a
numrului investitiilor.

2.2. Indicatori economici ai trii

Produsul Intern Brut - paritatea puterii de cumprare
48,84 miliarde $ n anul 2008 (locul 89 mondial);
47,6 miliarde $ n anul 2007;
44,16 miliarde $ n anul 2006.
Din aceste date comparate pe ani, se deduce o crestere a PIB-ului de 2,6% pentru anul
2008, de 7,8% pentru anul 2007, si respectiv de 8,8% pentru anul 2006.
Produsul Intern Brut - rata cursului oficial de schimb
29,66 miliarde $ n anul 2008.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor
11.600 miliarde $ n anul 2008 (locul 95 mondial);
11.500 liarde $ n anul 2007;
11.501
10.800 miliarde $ n anul 2006.
PIB Componenta pe sectoare economice ( date 2008)
Agricultur 6,5 %;
Industrie 25,9 %;
Servicii 67,6 %.
Forta de munc

4
5

scar Rafael de Jess Arias Snchez Preedintele n funcie al Republicii Costa Rica
Acordul de liber schimb dintre Statele Unite ale Americii, Republica Dominican i America Central

[6]

2,06 milioane de oameni (locul 120 n lume), excluznd cei aproape 1 milion de
nicaraguaieni care triesc n Costa Rica.
Forta de munc pe divizii
Agricultur 14%;
Industrie 22%;
Servicii 64%.
Rata somajului
4,9 % n anul 2008 ( locul 60 n lume );
4,6 % n anul 2007.
Populatia sub limita srciei (date 2006) - 16%.
Investitii n anul 2008 - 24,3% din PIB ( locul 57 mondial )
Buget n anul 2008
Venituri - 4,6 miliarde $ n anul 2008;
Cheltuieli - 4,531 miliarde $ n anul 2008.
Datoria public
42,2 % din PIB ( locul 50 n lume ) n anul 2008;
58% din PIB n anul 2007.
Rata inflatiei
13,4% n anul 2008 ( locul 182 n lume );
9,4% n anul 2007.
Rata discountului bncii centrale
25% ( 31 decembrie 2008 );
17% ( 31 decembrie 2007 ).
Rata de creditare a bncii comerciale
15,83% ( 31 decembrie 2008 );
12,80% ( 31 decembrie 2007 ).
Stocul de lichiditti
14,209 miliarde $ n anul 2008 ( locul 58 mondial );
4,009 miliarde $ n anul 2007.
Stocul de credit intern
15,15 miliarde $ n anul 2008;
12,91 miliarde la 31 decembrie 2007.
Valoarea de piat a actiunilor publice tranzactionate
2,035 miliarde $ la 31 decembrie 2008 (locul 98 n lume );
1,944 miliarde $ la 31 decembrie 2007.
Agricultur productie
Banane, ananas, cafea, pepeni, plante ornamentale, zahr, porumb, orez, fasole, cartofi,
psri de curte, produse lactate, lemn.
Industrie - produse
Microprocesoare, echipamente medicale, textile si ncltminte, materiale de constructii,
fertilizatori, mase plastice.
Rata de crestere a productivittii industriale
1,1% n anul 2008 ( locul 148 n lume ).
Productia de electricitate
A fost de 8,808 miliarde de kwh n anul 2007 ( locul 96 mondial ), iar consumul de
8,064 miliarde kwh n anul 2007, fiind pe locul 91 mondial. Exporturile s-au cifrat la 77,16
milioane kwh n anul 2008, iar importurile la 203,2 milioane kwh n anul 2007.
Productia de petrol
0 barili/zi n anul 2008, fiind pe locul 197 n lume.
Consumul de petrol
48.000 barili/zi n 2008, ocupnd locul 98 n lume.
[7]

Petrol - importuri/exporturi
Coasta Rica export 2.117 barili/zi ( date 2007 ), ocupnd la acest capitol locul 114 n
lume. Importurile de combustibili fosili se cifreaz la 47.860 barili/zi n anul 2007 ( locul 88
mondial ).
Balanta contului curent
2,648 miliarde $ n anul 2008 ( locul 143 mondial );
1,578 miliarde $ n anul 2007.

CAPITOLUL III
ANALIZA TRII COSTA RICA
3.1.

Populatie si Cultur

Costa Rica are o populatie de aproape 3,5 milioane de oameni, care dup standardele
din regiune, nu este mare deloc. El Salvador, de exemplu, are jumtate din suprafata statului
Costa Rica, dar are un numr dublu de locuitori.
De asemenea, rata cresterii populatiei n Costa Rica este de doar 2,3 % pe an si este
momentan n scdere.
Rasial vorbind, tara este una dintre cele mai omogene din regiune. Costaricanilor nu le
place s se considere ca fiind rasisti, dar totusi le place s vorbeasc despre unica lor
culoare, cnd se compar cu alte tri din America Latin.
Recesmntul din 1989 clasifica populatia n: 98% albi si 2% negri. Un strin care
cltoreste prin America Central, v-a observa diferenta dintre costaricani si vecinii lor. Chiar
dac problemele rasiale nu exist, ca n SUA sau n unele tri din Europa, negrii sunt totusi
priviti de jos. nainte de reforma din 1949 negrii nu aveau voie sa mearg dincolo de
provincia Limon. Totusi, confruntrile rasiale sunt extrem de rare si chiar dac exist,
expunerea lor este fcut ntr-o manier foarte atent.
Costa Rica este, de asemenea, omogen cnd vine vorba de clase sociale. Cea mai
mare parte a populatiei poate fi plasat ntr-o clas de mijloc, si chiar dac srcia exist,
acesta nu reprezint o asa mare problem, cum apare n celelalte state latine.
Dup standardele unei tri dezvoltate salariile din Costa Rica sunt foarte mici, dar n
comparatie cu alte state vecine, veniturile se dovedesc a fi mult mai bune. Pe lang cei sraci
si clasa de mijloc, exist si o clas superioar. Ca si n alte tri, aceast clas social este
compus din familii bogate si familii mbogatite recent. Chiar dac exist familii foarte bogate
sau foarte srace, societatea din Costa Rica este compus n cea mai mare parte din clasa de
mijloc, care provoac o impresie de omogenitate.
Cea mai mare parte din costaricani sunt persoane foarte conservatoare, crora nu le
plac ideile ciudate sau diferite. Economia, precum si cultura, desi au crescut incredibil n
ultimii ani, nu si-au schimbat traditia conservatoare.
Multi strini i vd pe costaricani ca fiind pasivi si lipsiti de initiativ. De asemenea, ei
se plng si de lipsa de punctualitate si de situatiile n care deciziile trebuie luate imediat. Cu
toate acestea, aspectele pozitive cu privire la Ticos6 sunt prietenia si ospitalitatea pe care cei
6

Zaira, Samharadze, Dictionar Spaniol Roman, Editura: Univers Enciclopedic, Colectia: Dictionare si
enciclopedii, 2005, Ticos = Costaricani sau alte presoane din ri vorbitoare de limb spaniol

[8]

mai multi dintre ei o transmit. Costaricanii sunt de asemenea extrem de sociabili, le place s
se distreze, s participe la festivitti si petreceri de tot felul.
Un aspect al cultuii din Costa Rica trebuie separate, si anume machism-ul.
Machism-ul este un mod de gndire, n care este subliniat superioritatea brbatului asupra
femeii, dar nu este la fel de extrem ca n celelalte tri latine. Desi acest curent are aspectele
sale negative, are si unele avantaje, pe care adesea femeile le folosesc n favoarea lor.
n cele din urm, atunci cnd vorbim despre cultur, nu trebuie s uitm religia. Chiar
dac 90% din tar este catolic, ei practic un catolicism temperat. nc din vremurile
coloniale, institutia catolic nu a exercitat o influent puternic, nici n ceea ce priveste
cultura si nici politica trii. Cei mai multi costaricani catolici vd religia mai mult ca pe o
traditie, dect ca pe o practic sau o credint.
Multi strini s-au ndrgostit de cultura statului Costa Rica. Principala caracteristic a
culturii, pare a fi moderatia, spre deosebire de alte tri, care ofer o cultur plin de extreme si
excese. Rasa si clasele sociale sunt destul de omogene, n timp ce idealul costarican
ncurajeaz la compromis si pace, n loc de revolt si violent. Chiar si atitudinea machismului este mblanzit n comparatie cu alte tri din regiune. Poate c alegerea cii de mijloc este
si motivul pentru care multi strini au ales Costa Rica ca destinatie de vacant sau ca resedint
permanent.

3.2. Telecomunicatii
Costa Rica are o adevrat retea de cabluri si de fibr optic submarin (Maya & Arcos;
Pacific, Global Crossing)
Reteaua de cabluri submarine. Retelele de micro-unde sunt bine plasate att prin satelit,
ct si terestru pentru a stiface nevoile cettenilor : serviciile de telefonie mobil, internet. n
ultimii ani au intrat noi furnizori oferind servicii de calitate n ceea ce priveste retelele private
de internet si telefonie mobil.
Reteaua de fibr optic . Dac doresti s dechizi o firm n domeniul
telecomunicatiilor, legea ti permite acest lucru far nici o problem n urmatoarele domenii:
servicii de internet, telefonie mobil i reele private.
n ceea ce priveste tarifele si calitatea serviciilor, Guvernul din Costa Rica se foloseste
de dou institutii, si anume:
ARESEP- responsabil pentru reglementarea tuturor serviciilor publice;
SUTEL- responsabil de reglementarea prtii tehnice a telecomunicaiilor.
Accesul universal, service universal si solidaritate n telecomunicatii, sunt garantate
printr-un fond special administrat de SUTEL ( FONATEL ).

3.3. Turismul
Cu un venit de aproape 1,97 miliarde de dolari proveniti din industria turismului, Costa
Rica este cea mai vizitat natiune din America Central, cu 1,974 milioane de vizitatori strini
n anul 2007, astfel atingnd o rat de 422 vizitatori-turisti strini la o mie de localnici7 ,
unul din cele mai mari procentaje din trile Bazinului Caraibe si mai presus dect alte

Ray Krueger, Koplin, Costa Rica Ghid turistic & Map, 2010

[9]

destinatii bine cunoscute, cum ar fi Mexic (210), Republica Dominican (380) si Brazilia
(30). Numrul de turisti care au vizitat Costa Rica n anul 2008, a fost de aproximativ 2
milioane, iar veniturile provenite din turism, s-au ridicat la 2,2 miliarde de dolari.
Ca urmare a crizei economice globale, sosirile internationale, au nceput s scad,
pornind cu luna august al anului 2008 si numrul de cetteni americani care viziteaz tara, a
sczut, acest segment de piat reprezentnd 54% din numrul total de turisti care viziteaz
Costa Rica.
Numrul de turisti care au vizitat Costa Rica din 1988 pn n anul 2008

ntre decembrie 2008 si noiembrie 2009, perioada care cuprinde si sezonul de vrf,
numrul de turisti, a sczut cu 9%.
n anul 2009, Travel and Tourism Competitiveness Index (TTCI), a clasat Costa Rica
pe locul 42 n clasamentul mondial, rmnnd printre cele mai competitive dintre trile latino
americane.
n 2008 cei mai multi vizitatori au venit din Statele Unite ale Americii (38,6%), din
vecina Nicaragua (21,8%) si din Canada (5,2%). Veniturile turistice provenite din America de
Nord si trile europene, care mpreun alctuiesc 60% din numrul total de vizitatori, au
contribuit la atingerea unei cheltuieli relativ mari pentru un turism (aproximativ 1000$).
Potrivit unui sondaj din anul 2006, vizitatorii din Bazinul Caraibelor si America de Sud
ce cltoresc n Costa Rica, vin n principal pentru mediul de afaceri sau scopuri profesionale,
n timp ce majoritatea americanilor, canadienilor si a europenilor viziteaz tara pentru a
petrece timpul liber.

[10]

CONCLUZII
Plecand de la scurta istorie si prezentare a acestei tari si parcurgand apoi capitolele despre populatie, cultura
si dezvoltare putem spune ca observam o tara ca a evoluat, a stiut cum sa se foloseasca de avantajele turistice si
cultural pentru a devein astazi un popor cu o mare atractie turistica, un loc pe care orine doreste sa-l viziteze si care are
o foarte mare dorinta de dezvoltare.
Capitolul despre economie ne-a aratat cum s-a plecat de la un nivel minim, dar prin diversificarea
transporturilor si a turismului, in ultimii zece ai au realizat, ca popor, cresteri considerabile si continua sa o faca.
Luand in considerare climatul politic, socio-economic sicultural, Costa Rica, reprezinta un punct foarte
atractiv pentru investitorii straini si turisti.
Modul de viata activ costarican conform indicilor lui Hofstede ne atrage spre aceasta zonacare este o oaza
de liniste pentru turisti si un climat relaxant pentru angajati si angajatori, aceste lucruri ne sunt
demonstrate si de numarul ridicat de firme internationale care si-au deschis filiale in aceasta tara.
Cultura hispanica imbinata cu cea Americana creeaza un mediu propice pentru orice categorie de investitor
indiferent de regiunea din care provine.
Sprijinul pe care statul il acorda este deasemene un alt factor care imbunatateste mediul de afaceri
costarican.
Deasemenea majoritatea ramurilor economice sun dezvoltate cum ar fi: turismul, agricultura, industria
high-tech si farmaceutica.
Desi turismul a avut un declin pana in 2008, s-au redresat in ciuda crizei mondiale, Costa Rica ramanand in
topul celor mai vizitate zone turistice din lume.

[11]

BIBLIOGRAFIE :

Bellin, Jacques Nicolas, Carte des provinces de Nicaragua et Costa Rica, Library of
Congress Geography and Map Division Washington USA, 2009

Koplin, Ray Krueger, Costa Rica Ghid turistic & Map, 2010

Samharadze, Zaira, Dictionar Spaniol Roman, Editura: Univers Enciclopedic, Colectia:

Dictionare si enciclopedii, 2005

http://www.infocostarica.com
http://en.wikipedia.org/wiki/Costa_Rica
http://www.geographia.com/costa-rica/history.htm

[12]