INTRODUCERE

Actualitatea temei
Contextul românesc recent, în care se definește
fenomenul migrației externe îngrijorează atât la nivel
macrosocial (structural, social), cât și la nivel mezosocial
(grupuri, comunități) și microsocial (familie, individ) și are
efecte serioase pe toate planurile. Pe lângă efectele pozitive,
există și o serie de efecte negative, ce cuprind și pe cele legate
de situația familială, și anume a copiilor rămași acasă atunci
când ambii părinți sau unul singur pleacă în străinătate la
muncă.
Acest fenomen al migrației, este o realitate constantă
pentru mulți copii ai căror părinți sunt considerați migranți
temporari. Plecările și revenirile afectează echilibrul existențial
al copiilor pe mai multe planuri. Dintre aceste planuri, cel
socio-școlar este dintre cele mai important și cel mai vizibil.
Lipsurile legislative și faptul că societatea nu reușește
să facă fața acestui fenomen, impun ca fiind necesară realizarea
unor analize și strategii, pe termen mediu și lung, legate de
situația copiilor cu părinți plecați în străinătate la muncă.
Motivația alegerii acestei teme constă în interesul
pentru migrația și problemele care derivă din acest fenomen,
pornind de la diferite întrebări: de ce aleg oamenii să emigreze,
ce îi determină să adopte acest comportament, care sunt factorii
care influențează cel mai mult comportamentul migrator, care
este distanța și durata de timp, precum și consecințele unui
astfel de proces.
Cercetarea tezei mele este construită pornind de la
această problemă, dat fiind și faptul că natura profesiei mele
mi-a permis să investighez îndeaproape statutul acestor copii
cu părinți migranți.
Definiția problemei
Oamenii s-au deplasat permanent, au migrat fără
încetare dintr-un loc in altul. Dar care este motivul pentru care
oamenii fac acest lucru și ce implică aceste deplasări? Sunt
aceste deplasări făcute în scopuri personale, de placere ori din
alte motive? Părăsirea domiciliului se face după dorință, sau în
urma forțării de anumite împrejurări fără control din partea lor?
Ce destin îi așteaptă în locurile de destinatie și cum vor fi
primiți în țara de destinație? Acestea sunt doar o parte dintre
întrebările pe care le dezbatem pentru găsirea raspunsurilor și
care vor fi luate în considerare pentru a analiza subiectul
migrației.
Aceste întrebări sunt importante, fiindcă ne pot informa
cu privire la numeroasele tipuri de experiențe ale migrației
prin care pot trece oameni. Studierea exemplelor ce le regăsim
2
în trecut ne vor ajuta la înțelegerea evenimentele prezente.
Migrația a fost și va fi mereu un proces străvechi, cu
numeroase ecouri resimțite și în prezent.
Scopul cercetării a fost acela de a realiza un profil al
unor familii de migranți, identificarea factorilor ce au favorizat
plecarea părinților în străinătate la muncă, modul de percepere
al copiilor asupra plecarii părinților la muncă, efectele ce apar
asupra copiilor și identificarea cailor potrivite pentru a
protejarea copiii aflați în situații de risc.
Obiectivele cercetării:
✓ Identificarea factorilor importanți ce au intervenit
asupra luării deciziei plecării în străinătate la muncă și
de a lăsa copiii în urmă;
✓ Identificarea atitudinilor copiilor legate de plecarea
părinților la muncă;
✓ Determinarea modurilor în care sunt afectați copii
odată cu plecarea părinților;
✓ Identificarea schimbărilor intervenite în viața familiei,
respectiv între copii și părinți, și între ambii părinți,
după plecarea unuia sau a ambilor părinți în străinătate;
✓ Determinarea schimbărilor mentalității ce este antrenată
de locuirea în străinătate la părinții plecați și influențele
exercitate în acest sens asupra copiilor rămași în țară;
3
 Metodologia de cercetare: metode teoretice – analiza
și sinteza literaturii de specialitate (analiză documentată),
sistematizarea și generalizarea informației științifice; precum și
metode empirice – chestionarul de opinie, interviul, studiul de
caz.
Baza experimentală a cercetării
Cercetarea a fost realizată în cadrul Școlii Gimnaziale
Nr.2 din Piatra Neamț și a Școlii Gimnaziale Văleni (structura
Școlii Gimanziale Nr.2 din Piatra Neamț), asupra unui eșantion
de 101 elevi cu vârstele cuprinse între nouă și paisprezece ani.
Studiul a fost realizat în perioada 8 noiembrie 2021 – 31
martie 2022, și a fost structurat în următoarele etape:
1. Analiza surselor bibliografice în domeniu;
2. Aplicarea chestionarelor de opinie
3. Realizarea a două interviuri adresate unor persoane care au
fost afectate de acest fenomen migraționist;
4. Stabilirea a trei cazuri, care au fost supuse intervenției pentru
a afla efectele pe care le are migrația asupra lor. La această
etapă am utilizat instrumente de lucru specific studiului de caz.
5. Interpretarea și analiza rezultatelor obținute.
6. Formularea concluziilor și recomandărilor.
Studiul teoretic a fost realizat în baza cercetărilor
efectuate de mai mulți autori: Tereza Bulai, Dumitru Sandu,
4
Cojocaru M., Douglas Massey, Daniela Petronela Feraru,
Constantin Anghelache (Profesor universitar doctor). Pe lângă
aceste surse se adaugă și sursele electronice.
Lucrarea este construită din: introducere, cele trei
capitole, concluzii și recomandări, bibliografie.
După ce în primele două capitole am analizat din punct
de vedere teoretic acest fenomen al migrației, în cel de-al
treilea am descris cercetarea realizată pe subiectul
consecințelor pe care le are migrația asupra copiilor rămași
acasă.
În primul capitol (Migrația - aspecte generale) am
prezentat termenul de migrație, un scurt istoric al migrației,
formele și cauzele migrației.
În cel de-al doilea capitol, m-am axat pe fenomenul
migrației în România. Am analizat cauzele plecării românilor
în străinătate, amploarea pe care o are acest fenomen în țara
noastră, efectele pozitive și negative pe care le determină acest
fenomen asupra societății, asupra familiei și individului, cât și
consecințele migrației reflectate asupra copiilor.
Studiul prezentat în cea de-a treia parte, a fost realizat
din dorința de a clarifica problema copiilor ai căror părinți au
fost au fost forțați să plece în străinătate pentru a munci, iar
minorii au rămas în grija altor persoane.
5
 Cercetarea mea a fost ghidată de rațiuni obiective,
dorind să descopăr care este situația acestor copii, care sunt
problemele pe care le întâlnesc și nu în ultimul rând pentru a
indica eventualele soluții.
Luând în considerare faptul că subiecții chestionați sunt
copii care au ambii părinți sau doar unul plecați în străinătate la
muncă, cercetarea abordează problema din punctul de vedere al
acestora, prin raportare la efectele materiale, morale,
psihologice și sociale, precum și informațiile pe care copiii le
au privind situația actuală a parinților plecați.
Studiul oferă o perspectivă asupra ambilor părți
implicate, deoarece am aplicat chestionare și părinților,
analizând astfel și punctul lor de vedere, nu doar al copiilor.
Obiectivul major avut în vedere în cadrul acestei
cercetări l-a constituit faptul că acești copii trec printr-o
perioadă mai dificilă a copilariei lor, însoțită de lipsuri și
suferințe, și încercarea lor de a le înfrunta singuri sau cu
ajutorul celor de lângă ei.
Ipoteze:
➢ Motivația plecării părinților este determinată de doi
factori și anume lipsa unui loc de muncă stabil precum
și de dorința unui trai mai bun.

6
 ➢ Copiii consideră că plecarea părinților la muncă în
străinătate este însoțită de câștiguri mai mari și de
posibilitatea unui trai mai bun.
➢ Plecarea părinților îi afectează pe copii în multiple
planuri, copiii recunoscând mai mult sau mai puțin
acest lucru.

1. MIGRAȚIA – ASPECTE GENERALE

1.1 Migrația - definirea termenului

Pâna acum nu s-a găsit o definiție valabilă la nivel

internațional care să fie unanim acceptată pentru termenului de
migrant. Termenul acesta, acoperă aproape toate cazurile în
care decizia migrării a fost luată de către persoana în cauză în
mod liber, motivele personale fiind total lipsite de intervenția
factorului extern ce ar constrânge luarea acestei decizii. [12]
Definiția poate fi aplicată acelor persoane, precum și
rudelor lor, persoane care părăsesc țara de destinație și pleacă
în altă țară sau regiune pentru a îmbunătăți condițiile vieții,
condiții materiale sau sociale, precum și perspectivele lor,
precum și a membrilor familiilor lor.
Organizația Națiunilor Unite definește termenul de
migrant pentru o persoană care va locui într-o țara străină
7
pentru o durată de peste un an de zile, indiferent de cauzele
care produc această migrare, cauze voluntare sau involuntare,
precum și de mijloacele legale sau mai puțin legale la care au
recurs persoanele pentru a putea intra în procesul migrării.
Conform acestor definiții, persoanele care părăsesc țara ca și
turiști sau oamenii ce se deplasează pentru a face afaceri pentru
perioade scurte de timp, nu pot fi considerați migranți. Cu toate
acestea, în accepțiunea curentă, conform ONU, din această
categorie fac parte și unele modele de migranți pe termen sub
un an de zile și anume lucrătorii ce sunt sezonieri în
agricultură, care se deplasează în străinătate pentru anumite
perioade scurte ajutând la recoltarea sau plantarea produselor
din agricultura. [5]
Pentru a ne familiariza cu termenul de migrație, este
necesară definirea etimologică a termenului migrație, cuvânt ce
vine din latinescul migration, -onis, avand sensuri diferite, pe
care însemnătatea acestui cuvânt în sine a avut-o de-a lungul
istoriei: deplasare în masă a unor triburi , sau deplasarea unor
populații întregi pe o suprafață întinsă, de-a lungul unui
teritoriu și al altuia, determinată fiind de anumiți factori de tip
politic, economic, social, sau factori naturali; migrare sau cu
sensul deplasării în masă a animalelor între regiuni, pentru
cautarea hranei sau în vederea reproducerii. [35, p. 135]
8
 Migrația a existat odată cu începuturile omenirii.
Fenomenul a existat de-a lungul timpului fără încetare, însă au
fost înregistrate schimbări și au apărut forme noi. Cercetătorii
din domeniul migrației au ajuns la concluzia că fenomenul
trebuie privit și înțeles ca fiind un element normal și structural
al societații pe tot parcursul istoriei. [28, p. 45-47]
Și Vasile Miftode este de acceași părere, el definind
migrația ca fiind fenomenul de reechilibrare a balanței zonelor
și localităților demografice, mecanismul competiției și reglarii,
supapa siguranței fără de care se poate destructura o
colectivitate datorită schimbării fundamentelor condițiilor ei de
existență. El spune în continuare că in funcție de modificarea
echilibrului existent între populație și resurse, se identifica o
zonă a emigrației când apar surplusuri ale populației și o zonă
de imigrații când apare un surplus de resurse. Conform lui
Vasile M., emigrația poate să apară ca o necesitate atunci când
se ajunge la o limită între presiunea asupra resurselor naturale
si sociale. [28, p.35-44]
Acest fenomen al migrației cuprinde mai mulți factori și
indicatori printre care pot aminti: relațiile sociale, locul de
reședință, locul de muncă, relațiile familiale, relațiile de
prietenie, zonele cu evenimente culturale, pentru petrecerea
timpului liber. Fenomenul migrației reprezintă o schimbare în
9
mediului social, mediul cultural, cel economic și mediul
afectiv. [44, p.1]
Migrația este unul din procesele principale sociale ce a
influențat și influențează profund actuala societate, în care
milioane de cetațeni cu diferite naționalități, aparținând țarilor
de emigrare aleg tot mai mult calea migrației.
Aceste teorii sociologice ale migrației, explică și
cercetează toate cauzele migrației, felul de susținere a
migrației, consecințele culturale ale migrației, consecințele
economice și sociale. Ipoteza acestor teorii sociologice se
referă la faptul că integrarea imigranților depinde în mare parte
de capitalul lor social. Aceste rețelele au fost considerate ca o
forma de capital social ce ar facilitează migrația. Emigranții
sunt mereu influențați de continuarea unei legaturii între țara de
origine și țara de destinație, precum și de orice altă legătura
socială sau culturală ce face legătura între aceste țări.
Una dintre teoriile sociologice este apariția teoria
rețelelor de migranți, această teorie ce a fost dezvoltată de catre
Taylor Ed. J. , sociolog, antropolog , economist, precum și
Douglas Massey (1952), sociolog american, acești autori
explică migrațiunea prin arătarea caracterului dinamic și
cumulativ al întregului fenomen. Ei explică migrația prin
prisma relațiilor de rudenie, prietenie cu migranții cetățeni din
10
țările de destinație, ținând cont de prezența rudelor sau a
diasporelor de provenință comună. [39, p.9-18]
Datorită apariției câtorva factori, rețelele de migranți au
luat amploare:
a). Ampla dezvoltare a formelor de migrație clandestină;
b). Fluxurile nu pot fi controlate prin incapacitatea factorilor
politici;
c). Întregirea familiei a devenit prioritate.
Costurile migrației vor fi costisitoare pentru migranții
care părăsesc țara de origine către o destinație nouă, lipsiți de
cunoștințe, fără abilități de comunicare în limba țării gazdă,
precum și fără toate actele necesare lucrului în țara de
destinație. Pentru următorii migranți prietenii și cunoștințele
care decid să-l urmeze, costurile migrației vor fi mult
diminuate deoarece relațiile de prietenie, prin natura lor, au
dezvoltat o anumită rețea care facilitează accesul noilor veniți
pe piața de muncă în comunitatea de destinație.
Aceste relațiile sociale și simbolice stabilesc legăturile,
și furnizează potențialilor emigranți accesul la informație,
suport pentru găsirea de aranjamente mai sigure și mai ieftine,
de depășire a interdicțiilor de acces în spațiul țării de destinație,
sprijin pentru găsirea unui locului de muncă, găsirea unei

11
locuințe, a mijloacelor de trai pentru o perioada de început,
oferirea de suport emoțional și social.

1. 2 Scurt istoric al migrației

Realitatea fenomenului migrației de-a lungul istoriei

Mișcările de populație sunt o realitate permanenta în
istoria întreagă a omenirii, cele mai cunoscute fiind, din cauza
impactului determinat, cele care au început în secolul al IV-lea,
determinând destrămarea lumii antice și ducand la apariția unei
noi lumi, și anume la apariția Evului Mediu.
Migrația popoarelor este numele dat migrațiilor din
Europa ce s-au desfășurat în perioada tranziției din Antichitate
și Evul Mediu.
Luând în considerare toate invaziile migratorilor ce au
avut loc pe toată perioada istoriei, invaziile care au avut loc în
secolele III-IV în zona Europei Occidentale rămân în conștiința
colectivă ca o reprezentare a marilor invazii barbare, acest
model dezvăluind distrugerea ce a apărut pe toate planurile și
mai ales al schimbărilor ce au avut loc pe anumite axe. Aceste
migrații, care au apărut în aceste perioade de timp pot fi
prezentate din multe puncte de vedere, și anume începand de la
a urmări cauzele care au determinat mișcarea maselor, până la
12
a înțelege consecințele apărute în urma acestui fenomen. A
emigra coincide cu a-și părăsi țara, stabilindu-se în alte țări, a
se expatria. [3, p.25]
Migrațiile sunt însă omniprezente și în timpurile de
astăzi. În Europa în secol al XX-lea a apărut o mișcare continuă
a populației, avand multiple cauzele complexe.
Odată cu încheierea celui de al-doilea Război Mondial,
țările Europei au experimentat și au putut identifica patru
perioade principale care aparțin procesului de migrație [19, p.
35]
Prima perioadă, cuprinsă între anii 1950-1970 face
referire la Migrația forței de muncă și reconstrucția Europei.
După terminarea celui de-al doilea război Mondial, persoanele
care au parăsit țarile de frica războiului, precum și o parte din
etnicii naționali, au revenit în țările de origine, provocând astfel
mai multe fluxuri cu migrație de masa pe teritoriul Europei.
Pentru refacerea Europei postbelice a fost nevoie de o cantitate
imensă de forță de muncă. Ca și urmare a acestui fapt, a
început procesul recrutării de către autoritățile statelor
interesate, de firmele sau agențiile particulare specializate in
recrutarea lucrători străini.
Aceste ample mișcări migraționiste ce au avut loc în
Europa și dinspre țările in curs de dezvoltare, determină ca
13
dezvoltarea și creșterea succesivă a economiei să fie
înregistrate în țările Europene, în perioada 1945 – 1975.
Studiile Comisiei Europene arată că în această perioadă,
formele migrației forței de muncă au variat foarte mult, în
concordanță cu circumstanțele istorice. Astfel Belgia, Franța,
Marea Britanie și Olanda aveau posibilitatea folosirii de forța
de muncă din coloniile lor sau a fostelor colonii, iar toate
relațiile de tip economic, politic și cultural au oferit șansa de a
obține forța de muncă chiar fără a fi nevoie de sisteme de
recrutare resent . Alte țări ca Germania sau Elveția nu
puteau obține la lucru forță de muncă colonială. În urma
acestui lucru, s-au creat sisteme pentru recrutarea de forța de
muncă prin atragerea de lucrători străini, ce stăteau temporar în
țară, cărora le-a fost acordată permisiunea de ședere ca
lucrători oaspeți, fiind nevoie de forța lor de muncă. [2, p. 99-
112]
Următoarea perioadă a fost cea a crizelor economice
situate între 1970 și prima jumătatea anilor 80. Această
perioadă a migrației a fost presărată de crize economice, ce au
aparut în urma creșterii prețului petrolului din 1973 și 1979. În
anii urmărtori, schimbările economiei mondială, revoluția în
zona economică și noilor modele de organizare a afacerilor au
apărut modificari în natura muncii, modificând modelele de
14
ocupare tradiționale. Drept rezultat, s-a modificat migrația
forței de muncă.
Unele dintre statele europene au încercat reducerea
migrației. Șomajul era în creștere, iar atunci cînd tensiunile
escaladează, guvernele elimina politicile recrutării din
străinătate. Costurile recrutării din străinătate pentru angajatori
au crescut, fiind limitate categoriile lucrătorilor străini ce
puteau fi angajați precum și stabilirea cotelor anuale pentru
forța de muncă din străinatate. În același timp, guvernele au
aplicat politici pentru încurajarea lucrătorilor migranți să revină
în țările de unde au migrat.
Regresul economic care a apărut în țările gazdă nu a
condus către repatrierea imigranților, destul de numeroși, către
țările din care au emigrat. În urma estimărilor realizate de
Organizația Națiunilor Unite, un procent de doar 10% dintre
lucrătorii migranți au ales să se întoarcă în țările de origine în
anii următori ce au precedat crizei petrolului din 1973,
combinată cu criza civica apărută în perioada cuprinsă între
anii 1974 – 1975.
Cu toate aceste lucruri, după cum reiese din studiul
efectuat de Garson și Loizillon, scăderea migrației forței de
muncă a continuat până spre finalul anilor 1980. În urma
datelor furnizate de EUROSTAT, s-au observat creșteri
15
semnificative și pentru alte categorii de migranți, și ca urmare a
reunificărilor familiale. [19, p. 40-52]
Cea de a treia perioada este cea reprezentată de
diversificarea țărilor de destinație și de origine și creșterea
semnificativă a numărului solicitanților de azil, refugiaților și
minorităților entice. Țările de emigrație tradiționale ale
Europei, din care amintim Italia, Spania, Grecia, Irlanda, și
Portugalia, au fost transformate treptat în țări de imigrație.
Migranții nu mai sunt cei ce au aprținut din fostelor
colonii, ci au aparținut unui grup de țări mult mai diversificat.
Conform unor statisticilor OCDE, această perioadă se
caracterizează prin predominația fluxurilor migratorii pentru
reunificarea familială și revenirea totală a interesului pentru
migrația forței de muncă, în special pentru lucrătorii înalt
calificați și calificați, spre sfârșitul anilor 1990.
De la începtul anilor 1990, toate aspectele ce se referă
la frontiere, mai ales cele care sunt legate de migrație, devin
situații de interes major în Europa. Terțele țări nu primesc
condiții privilegiate referitoare la accesul precum și la
participarea în procesul integrării europene, dar se confruntă cu
efectele externe ale Uniunii Europene, printre care amintim și
migrația ilegală.

16
 În altă ordine de idei, statele ce aparțin Uniunii
Europene, înpreună cu statele noi candidate sunt confruntate cu
noi probleme în domeniul controlului frontierei și migrației
A patra perioadă se referă la migrația forței de muncă
de tip preferențială, perioadă care a dus la creșterea migrației
ilegale.
Au fost înregistrate masive creșteri ale migrației
permanente în ultimii ani precum și a migrației forței de muncă
temporare datorate, în primul rând, faptului că s-a intensificat
faza de expansiune odată cu sfârșitul anilor ’90, iar în cel de-al
doilea rând, se datorează dezvoltării sănătății, educației,
dezvoltării tehnologiei informației și comunicației, acestea
fiind sectoarele ce au mare nevoie forță de muncă de înaltă
calificare.
Au fost intensificate discuțiile legate de efectele
migrației internaționale a lucrătorilor înalt calificați. În Europa,
migrația studenților și specialiștilor aparținând Europei
Centrale și de Est către Europa de Vest a apărut după căderea
zidului Berlinului și după căderea regimurilor socialiste , fapt
petrecut în anul 1989. În țări precum Franța, Germania și
Marea Britanie, au fost adoptate masuri pentru facilitatea
intrării persoanelor înalt calificate, specialiștilor din domeniul

17
IT, pentru a reuși să fie în față în competița globală pentru
astfel de lucrători.
Legăturile dintre schimbările demografice și politicile
privind migrația, inclusiv migrația persoanelor înalt calificate,
reprezintă o problematică importantă. Unele state membre
preferă migrația specialiștilor și au elaborat reglementări și
proceduri care să o faciliteze. După cum a remarcat și Marc
Verwilghen (2004) care era în acea perioadă, ministrul belgian
pentru cooperare și dezvoltare, Uniunea Europeană trebuie să
identifice soluții pentru limitarea efectele de tip negativ
produse de exodul creierelor asupra dezvoltării statelor de
origine.
Pot fi identificate numeroase etape ce aparțin istoriei
migrației apărute în Romania, astfel că dupa anul 1989 apar
urmatoarele situații:
➢ 1990 – 1999: Această perioadă este dominată de
emigrarea permanentă, în masă a românilor care erau
deranjați de tulburările politice din țară precum și de
sărăcie și a minorităților etnice (germane, maghiare).
Majoritatea dintre emigranți ce au solicitat azil politic
în Occident, a ajuns la un nivel de 116000 de aplicații
pentru anul 1992 (Ethnobarometru, 2004)

18
 ➢ 1994 – 1996: Această perioadă este dominată de un
nivel mai scăzut al migrației economice din România
către Europa de Vest, legată de munca sezonieră sau
ilegală, apar și niveluri foarte scăzute ale migranților
etnici și a celor care solicită azil.
➢ 1996 – 2001: În această perioadă au fost dezvoltate mai
multe tendințe în paralel cu creșterea volumului
emigrării, ceea ce a determinat transformarea
fenomenului într-unul complex ce va fi analizat mai
departe:
a) a crescut migrația permanentă în SUA și Canada,
peste migrația legală din țările europene.
b) a început manifestarea, începând cu anul 1999, a
migrației ilegale incomplete sau de tip circular pentru munca
ilegală înspre țările europene.
c) a aparut fenomenul creșterii traficului de migranți, ce
se suprapune peste migrația de tip resent, se manifestă cu
violența și prin abuzul din partea traficanților / angajatorilor.
Acestea apar mai frecvent in cazul femeilor ce migrează.
d) odată cu anul 1999, se reduce numărul acordurilor de
recrutare pentru forța de muncă în diferite principalele țări
europene (Germania, Portugalia, Italia, Spania).

19
 e) se reîntorc din Republica Moldova un număr mai
restrâns de migranți români, apare și un aflux puternic a
migranților români între Germania și România.
➢ 2002 – 2007: se elimină obligativitatea vizelor
Schengen ceea ce determină o creștere a volumului în
migrația circular, în ciuda faptului, că migranții români
erau blocați anterior în țările Schengen, ei ar fi putut să
se reîntoarcă în România pentru a se putea integra în
sistemul de migrație de tip circular.
➢ Deoarece exista posibilitatea șederii legale pentru o
perioada de trei luni ca și turist, a determinat la
dezvoltarea sistemului sofisticat de migrație de tip
circular, concentrată în primul rând pentru unele
destinații preferate și anume Italia și Spania Această
noua strategie permite ca migranții să se sustragă de la
controlul pieței forței de muncă europeană, astfel că
locurile de muncă erau împărțite între migranții și astfel
se ajunge la lucrul ilegal pentru o perioada de timp de
trei luni.
➢ 2007 – present: în această perioadă poate fi observat
faptul că accesul este mai liber pe piața europeană a
muncii, fapt ce favorizează constituirea unei piețe
europene pentru muncă, precum și pentru faptul ca se
20
 înregistează unele derapaje severe în piețele locale ale
forței de muncă.

1. 3 Formele migrației

Migrația, cu ambele componente, emigrație (plecarea

din vechiul teritoriu) și imigrație (intrarea în noul teritoriu),
raportată la cauzalități, are mai multe forme:
a) migrația internațională: este mișcarea persoanelor care
părăsesc țara lor, sau din țara cu reședință în cea mai mare
parte a timpului, pentru stabilirea permanentă sau doar
temporară într-o altă țară, pentru acest lucru este necesară
trecerea frontierei.
b) migrația internă: are loc in interiorul unui stat, cum este de
exemplu migrația rurală catre urban.
c) migrația determinată: derivată din nevoia stringentă de
părăsire a unui areal în care resursele vitale devin insuficiente
(foamete) și anumite fenomene naturale (inundație, secetă,
mișcari ale scoarței, răcirea climei, incendii, alunecari de teren)
pun în pericol habitatul avut.
d) migrația impusă sau forțată: rezultată din ocuparea
zonelor ocupate alte personae (inamici), care au recurs la
exterminări, la deportări, și care sunt fără intoleranță, etc.
21
e) migrația de tip voluntar: este generată de opinia liberă a
indivizilor de a călători și a alege să habiteze într-un alt areal,
considerat a fi mai apropiat aspirațiilor și disponibilităților lor
de dezvoltare.
f) migrația individual / de masă: deplasarea persoanelor
poate fi individual, atunci când se are în vedere mișcarea la
nivel de fiecare individ în parte. Aceasta lucru a presupus ca
fiecare decizie de emigrare să fie luată individual și totodată să
își aleagă fiecare căile și mijloacelor de migrare, acestea se vor
întinde pe perioade lungi ca timp.
e) migrația permanentă / temporară: națiunile au obligația
de a respecta și implementa principiile legislației
internaționale, ale convențiilor către care au aderat (și anume
principiul nediscriminării), totodată au dreptul de a deciderii
asupra interzicerii expulzării, intrării, returnării sau acordarii de
azil, controlul migrației fiind de interes national și un atribut al
suveranității.

1. 4 Cauzele migrației

Cauzele generale ale mișcărilor migratorii sunt o

multitudine. Ele au fost atribuite în special proceselor de
suprapopulare ce apar într-o varietate de condiții așa-zise
22
secundare, ce rezultă din situația economică, culturală, sanitară
și psihologică.
Atunci când creșterea naturală a populației nu este
urmată de o creștere corespunzătoare a gradului de utilizare a
forței de muncă, de o mărire a venitului, la nivelul țarii sau
regiunii, atunci apare o suprapopulare și, totodată, o mișcare a
populației, dintr-un loc în altul.
Un interes deosebit îl prezintă mișcările migratoare
interne ale populației și deplasările pentru muncă, determinate
in special de diferența dintre nivelurile de dezvoltare a
regimurilor, in funcție de ritmul industrializării din țărilor
respective.
Tipuri de migratie:
După toate cauzele generale și particulare generatoare
de mobilitate a populației în teritoriu, apare următorul tablou
general al tuturor migrațiilor:
a) Migrațiile care au loc individual au fost determinate de
factori de domeniu economic. După raza lor de acțiune, după
perioada și după mijloacele de deplasare, migrațiile sunt
împărțite în migrații sezoniere și migrații definitive la mare
distanță. Forma de migrație mai des întâlnită de acest tip, se
găseștesub denumirea de exod de tip rural, ea urmărește
mișcările din interiorul țărilor de migrație. Se mai cunosc și
23
deplasările de tip periodic fără legătură cu munca – aceste fiind
cunoscute cu denumirea de turism și pelerinaj.
b) Migrațiile grupurilor organizate, pot fi denumite (migrații de
tip războinic, ale vânătorilor, crescătorilor de animale, etc.) sau
de tip ritmic, ce se desfășoară într-un areal definit (nomadism
de tip pastoral, de tipul pescarului, vânătorului, agricultorului,
acestea au ritm sezonier) sau care au un caracter
seminomadism viața apicolă sau viața pastorală de munte, etc.
Caracteristici actuale ale migrațiilor
Migrațiile contemporane au la bază doua mari cauze
economice și politice. Migrațiile pierd în acest mod caracterul
spontan, caracterul voluntar, migrațiile din ce în ce mai mult
sunt puse sub controlul organizațiilor ce urmaresc să asigurare
scopuri cu caracter politic sau caracter economic direct.
Migrațiile din zilele noastre diferă de cele trecute atât
prin caracterul, prin volumul, sau prin orientarea lor în spațiu
geografic. Trasaturile acestor migrațiilor din prezent constau în
urmatoarele:
În ultimii ani a apărut un adevărat exod al inteligenței,
și mai precis este vorba de exodul de capacitatății intelelectuale
sau emigrarea elitei de tip științific. Procesul acesta este
cunoscut și sub denumirea de brain drain, modifică puternic
structura migrațiilor, direcțiile, cât și ponderea lor în economia
24
mondială. O situație de acest fel afectează eforturile țărilor în
curs de dezvoltareîn edificarea lor economico – social. Cauza
migrațiilor internaționale continua să rămână stagnarea
economică, situație caracteristică multor țări capitaliste din
Europa. [6, p.46]
În funcție de aceste caracteristici generale a fost
modificată radical poziția unor țări și continente referitor la
emigrație și imigrație.
Pentru țările din Europa se evidențiază o amplificare a
mișcarilor interstatale, aceasta fiind ca urmare a reducerii de
cerere de forță muncă necalificată sau puțin calificată într-o
parte din regiunile ale Americii. Europa atrăgând o întreagă
clasă de forță de muncă ce aparțin unei serii de țări slab
dezvoltate din Africa, Asia și America Latină. [13]
Organizația Internațională a Migrației evidențiază o
serie de factori determinanți pentru fenomenul migraționist si
anume: în primul rând factori de tip push / de împingere
(aceștia sunt determinați de nivelul de trai scăzut, de sărăcie, de
lipsa locului de muncă stabil, de unele probleme entice, de
existența anumitor crizelor apărute în urma dezastrelor de tip
naturale, sau determinate chiar crizelor financiare, de accidente
de tip tehnologic sau și de terorism, a crizelor politice și a
conflictelor de tip social, etc.) împreună cu unii factori de tip
25
pull / de atragere (aceștia sunt determinați odată cu ridicarea
nivelului de trai, determinat de un bun nivel al salariilor,
precum și de apariția posibilității găsirii locului de muncă mai
bun, de experiența rețelelor sociale, determinate de libertatea
individuală, etc) [38]
Sunt multe cauze ce au fost identificate și clasificate de
specialiștii în domeniu ca având rol determinat pentru
complexitatea acestui fenomen. Prin urmare cauzele ce
generează migrația permanentă pot fi împărțite in cauze
obiective și cauze subiective.
Cauzele subiective: Conjucturile economice
nefavorabile, situația politică și social pot provoca presiuni
psihologice asupra individului, generând dorința indivizilor da
a căuta un loc de viață care să le îndeplinească aspirațiile.
Cauze obiective: Piața muncii a devenit mondializată
cunoscând o creștere mare fără precedent, ceea ce a dus la
apariția complexului de factori ce determină în prima parte,
nevoia atragerii capitalului uman din exterior, iar în cea de-a
doua parte de dorința emigrării spre societăți care oferă
îndeplinirea aspitațiilor indivizilor.

26
 1.5 Concluzii
Migrația are un rol deosebit de important pentru
transformările vieții sociale contemporane. Este rezultatul
schimbărilor de tip global, dar și o forță pentru schimbări
următoare atât în statele originare ale migrației, cât și în țările
de destinație. Impactul rezultatelor se resimte imediat, în
primul rând, în nivel economic, totodată afectând și domeniul
muncii precum și cel social, afectând în continuare sistemul de
protecție socială, cultura și politicile naționale, relațiile
internaționale, și conduce astfel la o mărită diversitate etno-
culturala în toate statele.
Pentru cercetătorii din domeniul migrației a fost
clarificat faptul că acest fenomen este potrivit ca un element
natural și structural în societate de-a lungul istoriei.
Legăturile dintre schimbările demografice și politicile
privind migrația sunt și vor continua să fie o problemă
important a Uniunii Europene în viitorul apropiat. În plus
previziunile arată o tendință de creștere a migrației, având în
vedere evoluția unor factori favorizanți ai fenomenului. Toate
informațiile conduc catre decalajul tehnologic și cel al
veniturilor per capital dintre statele membre și țări din regiuni
mai puțin dezvoltate și va accentua și tot mai mulți indivizi vor
opta să-și asume riscul de a emigra.
27
 Ca o concluzie, putem spune că migrația ca fenomen nu
va dispărea niciodată, dar va cunoaște noi caracteristici în
funcție de evoluția socio – politică de la nivel mondial. Ea
reprezintă un proces complex și dinamic, care este influențat de
o multitudine de factori atât din tările de origine cât și din țările
de destinație.
De aceea, este necesar ca politica unui stat în domeniul
migrației să fie permanent actualizată potrivit noilor evoluții în
plan regional și international, iar fenomenul migrației să devină
un domeniu principal de studiu pentru autoritățile cu
competență în materie, astfel încât să se poată realiza în
condiții optime maximizarea efectelor pozitive ale acestui
proces și limitarea efectelor negative pentru țară și implicit
pentru proprii cetățeni.

2. MIGRAȚIA ÎN ROMÂNIA

2.1 Migrația în România – de ce emigrează românii?

România este la momentul de față atât țară de origine,

cât și țară de destinație pentru migrația internațională, însă
statutul este de emigrație netă. A crescut și numărul celor care
migrează în tranzit teritoriul național, România având
28
responsabilități suplimentare legate de poziționarea ei la
frontiera estică a Uniunii Europene.
În politica legată de migrație in România s-a urmărit
adoptarea unor acte normative, s-a urmărit înființarea de
instituții ce au atribuții în domeniul migrației și mai ales acte
normative care să marească cooperarea cu alte state. Mișcările
de fluxuri internaționale ale forței de muncă au creat o serie de
schimbări apărute pe piața internă a forței de muncă din țara
noastră (în structură, în specializare și segmentare), au apărut
dezechilibre în structurile demografice ce au determinat
implicații la nivel economic și asupra sistemului legat de
securitatea socială. [37]
Italia, Spania, Germania și Marea Britanie sunt
principalele țări în care muncesc români. Doua treimi din banii
trimiși în țară sunt primiți de la românii care au fost plecați la
muncă în Italia și Spania.
Absolvenții învățământului superior sunt aproximativ
10 – 12 % dintre persoanelor ce au intrat în procesul emigrației
în mod legal, iar un procent de 26% dintre emigranții oficiali
aparțin grupei de absolvenți ai învățământului liceal și
postliceal. [25]
Migrarea populației tinere în special, populație aptă de
muncă, crează o situație de criză pe piața muncii, cât și pe piața
29
asigurărilor și serviciilor sociale, în măsura în care asupra
populației ocupate pe piața muncii din România se mărește
presiunea, iar schimbările ce sunt legate de structura grupei de
vârstă și pe sexe a populației, demonstrate și de descreșterea
ratei fertilității conduc la îmbătrânirea continua demografică.
[43]
Motivele ce determină persoanele să migreze din țara
natală sunt variate, iar factorii ce determină această deciziei a
părăsirii sau nu a țării de origine pot fi de natură politică.

Factori presanți push Factori atractivi pull

Factori de Nivel scăzut de trai,Creșterea cererii pe piața
tip Niivel ridicat al muncii,
Economici șomajului, Perspectivele salarizării
și Nivel salarial scăzut,
ridicate,
demografici Taxe ce nu pot fi Standardul de viață,
achitate datorită
Dezvoltare în domeniul
marimii lor, personal sau
Cresterea ratei de professional,
fertilitate, Favorizarea de sisteme
O situație precară a de educație și sănătate,
O puternică creștere
Sistemelor de
economică,
sănătate precare. Tehnologia ridicată
Factori de Conflicte prelungite, Viață în siguranță și
violență și securitate în toate
tip politici
nesiguranță în viață, domeniile,
Guvernare nesigură, Libertatea politică,
30
 Corupție la nivel Drepturile și libertățile
înalt,
sunt neîngrădite
Abuzurile asupra
drepturilor omului
Factori de Discriminarea Posibilitatea reîntregirii
tip social și predominantă ce familiei,
cultural bazată pe religie, sau Rețea largă de
etnie, sau cunoștințe,
gen. Lipsa discriminarii
Sursa: World Bank, Determinants of migration

Impactul cel mai predominant în luarea acestei decizii

este dat de acțiunea factorilor de tip economic precum și de
diferențierea marimii salariilor din țara de origine raportate la
potențiala țară de destinație. Perspectiva salarială mai ridicată
din țara de destinație determină pozitiv decizia unui migrant de
a pleca în țara respectivă la muncă.
Lucrul acesta este strâns legat și de îmbunătățirea
calității vieții emigrantului precum și a familiei din care face
parte. Ca și definiție un salariu mai bun oferă siguranță precum
și securitate, educație net superioară copiilor, accesul la un
sistem medical mai bun, precum si dezvoltarea profesională și
cea personală.
Indiferent de faptul că remunerația salarială diferă între
țări, acest lucru are totuși un impact mare în decizia luată de a
31
părăsi țara natală, migrantul ținând seama și de factorii politici
și sociali printre care enumerăm respectarea drepturilor omului,
precum și respectarea legilor și a libertății. Există și diverse
cazuri în care familia se alătură migrantului, adică factorii
sociali de întregire a familiei, precum și de reluarea relațiilor cu
prietenii.
Deoarece migrația este diferită ca și fenomen în spațiu,
modelele economice ce urmăresc migrația, includ ambele
regiuni și cea de origine precum și cea de destinație, pentru
înțelegerea impactul migrației la un nivel mai mare.
Într-un raport legat de migrația internațională a
românilor, se arată că la data de 1 ianuarie 2019, populația
rezidentă a țării era aproape aceeași cu cea a anului 1969, adică
aproximativ 20 milioane locuitori, iar perioada ce a urmat
revoluției (1990 si 2012), România a avut 3 milioane de
emigranți. Populația ce era rezidentă în România, a continuat
să scadă cu aproape 104.2 mii de persoane pe an, cei mai mulți
aparținând grupei de vârstă 25-64 ani. Începând cu anul 2000
până în 2012 a crescut proporțional numărul emigranților de la
an la an atingând un maxim în anul aderării la Uniunea
Europeană în anul 2007. [25]
Efectele emigrației puternice după anii 1990 si 2000, au
început să se vadă recent, în ultimii 4-5 ani când România se
32
confruntă cu o acută lipsă de forță de muncă în toate domeniile
în care se cere calificare și anume: medici, asistente,
economiști, farmaciști, arhitecți, profesori, precum și tehnicieni
pentru diverse domenii.
Un raport al Băncii Mondiale arată faptul că 4 milioane
de români au emigrat definitiv în alte țări la finalul anului
2015.
Consecințele emigrării românilor sunt pe termen lung
devastatoare, pe multe planuri.
În afara impactului economic, asupra forței de muncă,
asupra capacității statului de a susține un număr mare de
pensionari raportat la numărul populației rezidente rămase
active, asupra forței de muncă, ne aflăm în fața unui fenomen
social cu impact puternic asupra familiei precum și a relațiilor
în familie și comunitate.
Avem un număr mare de copii care sunt abandonați de
către părinți, de abandon școlar, de sinucideri în rândul
minorilor, agresiuni sexuale cu minori, abuz de alcool și
violență domestică, traume emoționale care afectează
dezvoltarea acestor copii abandonați de către parinți și
capacitatea lor de a crește și a se dezvolta în adulți funcționali,
integrați în comunitate și responsabili.

33
 Un studiu Salvați copiii, arată că peste 200.000 de copii
sunt vulnerabili, fiind vulnerabili, fiind abandonați de către
unul sau ambii părinți, iar statul român nu asigură absolut nici
o formă de protecție pentru acești copii. [31]
Emigrația continuă în valori succesive, în număr mare,
a unor categorii de cetățeni activi, care ar fi putut contribui la
dezvoltarea României, reprezintă oricum am privi datele
statistice , o pierdere semnificativă, cu consecințe imprevizibile
pe termen lung.
De ce emigrează românii?
Cele mai importante motive din cauza cărora emigrează
românii sunt: nivelul salarial redus, dezamăgirea față de viață și
oportunitățile din țară, un sistem birocratic defect, complicat si
corupt, lipsa posibilității de avansare în carieră pe criterii
corecte, lipsa unor lideri politici vizionari preocupați de
bunăstarea societății și a cetățenilor.
Majoritatea celor care aleg să facă acest pas sunt cei
care nu reușesc să facă față tuturor nevoilor biologice și
sociale, și anume alimentație echilibrată, haine și încălțăminte
noi, locuință mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în
stare bună, posibilitatea de a plăti facturile, asigurarea îngrijirii
sănătății adecvate, posibilitatea de a recrea, etc.

34
 Un venit insuficient va fi întotdeauna motivul principal
pentru care românii nu vor sta pe gânduri în fața unei astfel de
alegeri.
Studiile arată ca un număr de1,5 milioane de români
conviețuiesc la limita de jos a sărăciei, aceștia fiind nevoiți să
se întrețină cu 25 lei pe zi, iar această sumă este de șase ori mai
mică decât media europeană. Există familii cu mai mulți copii
nevoiți să se descurce cu salariul minim pe economie, căștigat
de regulă de tată. Accentuarea sărăciei a apărut și pe fondul
părăsirii satelor de către tineret, mulți dintre ei alegând să
lucreze în orașe ca muncitori necalificați. Ineficiența
programelelor de reconversie profesională nu au românii să își
schimba profesia, mulți preferând să trăiască din ajutorul de
șomaj și din alocația copiilor. [37]
După cum am precizat, la momentul actual, aproximativ
un număr de 4 milioane de români locuiesc și lucrează în
străinătate, dar statisticile nu se pun de acord datorită faptului
că mulți români nu au permis de muncă, și lucrează fără acte,
cerșetoria nu este nici ea luată în calcul și nici navetiștii care
lucrează și se deplasează în afara țării.
Sărăcia este într-adevăr unul dintre principalele motive
pentru care românii caută o viață mai buna în afara țării, dar nu
singurul motiv. Unii dintre ei, așa-zișii căpșunari, plecați
35
pentru prima data în Spania, Italia, Germania aveau în gând
lucrul pentru un an-doi și apoi întoarcerea acasă cu ceea ce
agonisesc pentru consolidarea gospodăriilor, dar au rămas la
locul de munca fără să mai revină acasă. Mulți dintre aceștia au
lăsat acasă copiii îngrijiți de bunici sau de rudele apropiate,
trimițându-le ajutoare bănești pentru a putea continua studiile,
să se hrănească și să aibă un trai decent. Această realitate
provoacă mai multe drame în rândul copiilor, boli psihice,
ajungând chiar până la cazuri de sinucidere.
Mai sunt și cazuri fericite, de întregire a familiilor a
unor emigranți în țările în care și-au găsit loc de muncă. Acești
emigranți nu se vor mai întoarce niciodată în țară. Nu numai
din cauza sărăciei, ci și pentru că țările vestice le-au oferit cu
totul alte condiții de viață, sunt priviți ca oameni obișnuiți
indiferent care este tipul de muncă prestat. Chiar și așa, nu este
totul roz nicăieri pentru emigranții români. Unii dintre ei se
simt exploatați la locul de muncă și realizează că nu sunt priviți
ca fiind egali cu cetățenii autohtoni.
România subscrie fenomenului migrației la nivelul
mondial, deoarece are un istoric în migrație, istoric marcat de
mult perioade de ascensiune și declin, acest lucru este bazat în
principal pe condițiile economice, interne, sociale și politice.
Natura umană solicita încercarea în găsirea condițiilor de viață
36
mai bune, în mod natural regiunile mai dezvoltate atrag o mare
parte din populația din părți mai sărace ale lumii.
Acest proces al migrației implică un tip (emigrant sau
imigrant), cel puțin două țări (țara din care se emigrează, țara
unde emigrează, precum și țări intermediare, tranzitorii)
totodată apare și dorința de a obține permisului de ședere și
dorința găsirii in țara aleasă ca și destinație un loc de muncă.
Migrația apărută în România cuprinde două parți și
anume: o parte de tip juridic, ce e înregistrată în mod statistic
sub formele emigrării și imigrării, totodată și migrația ce apare
pentru obținerea unui loc de muncă. Prima componentă nu are
o așa mare importanță ca dimensiune se situează în intervalul
10-15 mii de persoane emigrante și câteva mii de imigranți
anual. Se va observa proporția mare de emigranți cu studii
înalte, aceasta situându-se la un nivel apropiat de 25%, iar
principalele țări de destinație pentru aceștia fiind Germania,
Italia, SUA și Canada.
Contextul romanesc actual în care se desfășoară acest
fenomen al migrației externe este îngrijorător pe toate
nivelurile: la nivelul macrosocial (legat de structura și
societate), dar și la nivelul microsocial (familial și individual),
migrația creează efecte serioase, pe toate nivelurile.

37
 Migrația circulatorie, caracteristică ultimilor valuri de
emigrare a cetatenilor României, este un fenomen relativ recent
apărut în istoria migrației internaționale. Aceasta reprezintă o
realitate comună la pentru majoritatea copiilor care au părinți
cu statut de migrant temporar. Aceste plecări și sosiri în țara
periodic au afectat acestora echilibrul existential pe multiple
planuri. Cel mai important și mai vizibil plan este cel socio-
școlar la momentul de față.

2.2 Efectele migrației asupra familiei

Migrația determină modificări socio-economice și

culturale, ceea ce duce la schimbări de tip temporar sau
definitiv ale realității umane, schimbările personalității celor
care emigrează, dar și celor rămași acasă, precum și ale
modului de viață al acestora
Cercetările actuale realizate asupra familiilor
contemporane, ne arată schimbări majore ale structurii
dinamice și funcționalității acesteia. Ca urmare, apariția și
creșterea numarului șomerilori, extinderea sărăciei pe toate
nivelurile, scăderea nivelului de trai reprezintă câteva dintre
cauzele ce inițiază un proces ce duce către disfuncționalitatea
familiei actuale.
38
 O serie de simptome ale disfuncționalității familiei:
1. violența apărută în familie poate fi de natură fizică şi
verbală;
2. apariția conflictelor de tip conjugal;
3. divorţul se datorează infidelitații ce apare pe fondul
migrației unuia dintre parteneri sau chiar a amândurora;
4. apariţia deficienţelor de comunicare între părinți chiar și
între părinți şi copii;
5. neglijarea indatoririlor familiei și abandonul familiei;
6. dificultăţi ce apar în exercitarea dreptului de tip
parental. (Nicoleta Trufan, p. 128)
Transformările apărute au pus amprenta asupra vieții
familiei, și au fost rezultatul acțiunii mai multor factori de tip
politic, economic, social sau cultural, iar în acest context nu se
poate omite rolul pe care l-a avut migrația.
Dacă luăm în considerare amploarea generată de
fenomenului migrațional și mai ales de migrației de tip
circulatoriu pentru munca dîn străinătate, putem identifica o
influență reciprocă ce apare între familie și migrație. Altfel
spus migrația duce, de ce cele mai multe ori la modificări
definitive sau temporare apărute în realitătatea umană,
modificări ale modului de viață și ale personalității atât pentru
39
cei care aleg să migreze, dar și a celor care rămân acasă.
Migrația trebuie privită ca un cumul al acțiunii mai multor
factori diverși, dar și ca pe punct de plecare pentru declanșarea
și manifestarea altor procese și fenomene sociale.
Migrația își pune amprenta, în primul rând asupra
familiei, schimbându-și atât structura cât și funcționalitatea.
Familia temporar despărțită, devine una dintre formele cere
determină evoluția familiei, astfel se ridică un număr mare de
probleme, ce vizează un stil nou de viață și de interacțiune,
apar noi solicitări legate de ajustare și acomodarea atât
intrafamilială cât și extrafamilială.
Dacă unul dintre părinți lipsește pentru o perioadă mai
mare de timp, familia își pierde capacitatea de a funcționa într-
un mod normal și sănătos. În cadrul unei familiei ce are ambii
părinți prezenți are loc o împărțire a tuturor responsabilităților,
rolurile fiecărui părinte exercitându-se în direcție
complementară dar și compensatorie, în cazul unei familiei ce
este condusă de un singur părinte, apare o creștere a tensiunii și
încordarii pentru a adopta rolul parental, deoarece obligațiile ce
aparțineau în mod normal ambilor părinți trec în sarcina celui
rămas acasă.
Situația este agravată atunci când aceste
responsabilități ajung pe umerii copiilor rămași acasă sau ai
40
bunicilor care au grijă de copii. Astfel putem spune că în cadrul
unei familii se instalează situația de criza. Crizele de tip
familial depind de tipul familiei, de stabilitatea și de resursele
emoționale și financiare ce există în acea familie. O
multitudine de factori antistres ce contribuie la eliminarea starii
de criza pot fi: relatia în bune condiții mama-copil, relația bună
tata-copil, intretinerea unor relatii armonioase cu toată familia
largita sau cu o persoană adultă ce nu aparține familiei.
În societate, familia îndeplinește funcții multiple, ce îi
asigură existența și continuitatea. Apar multiple funcții ale
familiei: funcția biologică, funcția economică, cea pedagogică,
morală , funcția educativă, și funcția de coeziune și cea de
solidaritate conjugală. [38, p. 141]
Funcția biologică
În condițiile apariției migrației circulatorii, odată cu
alegerea plecării unuia dintre soți pentru o perioadă mai mare
de timp, în cadrul familiei apare imposibilă exercitarea
acesteia. De cele mai multe ori se întâlnesc cazuri diferite în
care infidelitatea unui partener sau a ambilor poate determina
destrămarea cuplului.
Funcția economică
Un loc deosebit de important îl ocupă motivația
economică în ansamblul motivelor migrației. Nevoia banilor
41
necesari pentru procurarea nevoilor traiului stau la baza
deciziei migrației pentru cei mai mulți dintre cei care optează
pentru această variantă.
În acest mod, producerea de bunuri și servicii este
realizată în exteriorul familiei, iar marea parte a banilor și
bunurilor au fost trimise de către cei plecați în afară, familiei.
Acest lucrul are un impact dublu și anume: în prima parte,
banii care au fost trimiși din afară, obiectele materiale sunt
primite , micile atenții sunt primite de familiile care au rămas
în țară, ele acoperă anumite nevoi, dar totodată apare și un
efect de tip negativ, și anume toate aceste ajutoare financiare,
nu pot suplini și compensa absența părinților care au plecat la
muncă în străinătate.
Funcția pedagogică-educativă și morală
Datorită acestei funcții este realizată o socializare
primară a copiilor,o relație pe care aceștia o au cu părinții,
relația implicând din partea părinților atașament pentru copiii
lor și în același timp modul de introducere a anumitor modele
comportamentale ale acestora necesare pentru integrararea în
familie și societate
Familia îl învață pe copil ce comportament să adopte
în diferite situații, pregătindu-l pentru problemele vieții,
furnizându-i conștient sau inconștient modele de acțiune
42
trimițându-i valori și principii pentru viață, contribuind astfel la
formarea și nuanțarea personalității copilului. De modul
realizării socializarii primare, astfel încât să nu se opună cu
normele generale din societatea în care trăim, depinde evoluția
copilului ca viitor adult.
Migrația contribuie la scăderea realizării și a rolului
socializării în familia cu părinți emigranți, atunci când unul
dintre părinți sau chiar ambii sunt plecați în alte localități sau
chiar țări. Așadar, copii au rămas în grija rudelor sau vecinilor,
dar totodată este dat peste cap universul educației lor, abc-ului
vieții furnizat de familie.
Funcția coeziunii și solidaritații conjugale
Cu toate că pare o condiție ideală, sentimetele de
dragoste dintre parteneri susțin această funcție, intensitatea și
sinceritatea acestor sentimente întăresc funcția coeziunii.
Afecțiunea determinantă pentru stabilitatea cuplului, asigurând
familiei securitate emoțională, încredere și protecție.
Funcția își construiește bazele și le consolidează în timp
și depinzând extrem de mult de motivația partenerilor de viață,
în momentul deciziei căsătoriei, de ce educație a primit, de
valorile ce au fost stabilite în raport cu familia
Urmările cu impact negativ ale migrației ce se reflectă
asupra familiei:
43
 În urma analizelor anterioare, am constatat că plecarea
pentru munca în străinătate, ca și emigrant, plecare care este a
unuia sau chiar a ambilor părinți reprezintă un fenomen de tip
social ce are de-a lungul timpului efecte asupra familiei și
copiilor.
Dacă facem referire la plecarea părinților pentru munca
în străinătate ce are ca scop asigurarea unui viitor mai bun
copiilor, apare în minte, o situație de tip financiar mai bună
odată cu trecerea timpului, depășirea sărăciei, un loc mai bine
plătit de muncă, totodată apariția posibilitații asigurarării
locuinței, egalizarea șanselor, iar în cel de-al doile rând apar și
aspecte mai puțin plăcute ca, durere în suflet, mâhnire,
sentimentul de abandon, stres prelungit, supărări, griji pentru
cei plecați, lipsa afectivității, separare de cei dragi. Ultimele
sunt diferitele manifestări ale crizei familiare ce se datorează
plecării la muncă a părinților în străinătate. [3, p. 49-53]
Un rol fundamental în cadrul familiei îl reprezintă
creșterea copiilor, educarea lor , protecția de tip socială și o
seamă de responsabilități ce revin părinților pentru formarea
urmașilor lor.
Prin plecarea părinților în străinătate la muncă,
îndeplinirea acestui rol revine unei alte persoane, odată cu
încredințarea unui alt membru al familiei rămase a copilui sau a
44
unei alte persoane pentru a-l crește și educa pâna la întoarcerea
părinților.
Una din temele ce au fost dezbătute de sociologi,
specialiști ai științelor umaniste este destrămarea familiei, iar
printre cauzele ce întrețin acest nedorit fenomen fiind inclusă și
contribuția migrației.
Familia din zilele noastre, este confruntată mereu cu
probleme care determină rupturile efective, prin separări pe
perioade de timp mari ce determină divorțul, parcursul acesta
este marcat prin numeroase schimbări și legate de exercitarea
rolurilor în familie (la nivel de partener fie prin supraîncărcare ,
fie prin privare de sarcini pentru altul), de reducerea
afectivității, scăderea comunicării dintre cei doi parteneri prin
agresivitate verbală , determină schimbarea valorilor
tradiționale ale familiei.
Aceste efecte sunt amplificate ca și influență atunci
când există și copii în cuplurile respective. Procesul socializării
copiilor primește o conotație negativă prin modelul parental,
îngreunând funcția educativă a familiei, evoluția psihică,
morală, culturală și intelectuală a copiilor fiind grav afectată,
apărând mai mari șanse pentru continuarea acestor unor modele
defectuase și în rândul copiilor.

45
 Aceste lucruri nu ar trebui să fie generalizate și
considerate o caracteristică pentru familia românească, dar
sigur exprimă o realitate întâlnită, o realitate comentată și
analizată de specialiștii în domeniu.
Așa cum am arătat mai sus, cele mai multe motive
precum și cele mai importante ce au determinat migrația, sunt
constituite de lipsa banilor precum și de lipsa unui loc de
muncă stabil. Diversele studii au constatat faptul că persoanele
care migrează nu pleacă de la o sărăcie absolută, deoarece
migrarea prezintă multe costuri ce sunt legate de deplasarea pe
care trebuie să și-o asume, iar acestea nu sunt la îndemâna
celor foarte săraci, ei neputând să aleagă această cale. Studiile
constată că marea parte dintre cei care aleg lucrul în alte țări,
aparține unor familii tinere (cu vârste cuprinse între 25 și 40 de
ani), iar multe dintre familiile ce aleg calea migrării au câte 2
sau 3 copii.
Crește numărul cazurilor în care pleacă mamele
(femeile găsind mai facil loc de muncă) sau chiar ambii părinţi,
pentru perioade diferite cuprinse între câteva luni și până la
câţiva ani. După această situaţie, copiii se văd rămași în grija
bunicilor, în grija altor rude, pot rămâne în grija fraţilor sau
surorilor mai mari (poate chiar și minori) sau pot să rămână
chiar și în grija unor vecini mai apropiați.
46
 În funcție de vârstă, după perioada absenței doar a unuia
dintre părinți sau a amândurora, prima dată, efectele pot fi
apreciate de către copii ca benefice. Aceștia se vor bucura de
avantajele materiale crescute (având posibilitatea procurării a
tuturor lucrurilor dorite), plătirea datoriilor şi o libertate de
mişcare crescută datorată lipsei controlului părintesc (aceasta
poate să fie însă și defavorabilă).
Studiile realizate de specialişti au demonstat faptul că
separarea dintre copii și părinţii lor, separare de perioade lungi
au creat o multitudine de sentimente de abandon, ei neputându-
și îndeplini nevoile de afecțiune şi de comunicare (convorbiri
simple telefonice dintre ei și părinţii plecaţi în străinătate
nefiind suficiente), lucru acesta influențează în mod negativ
personalitatea minorului rămas acasă.
Printre efecte vizibile apărute în urma absenţei
părinţilor ce pleacă în străinătate pentru muncă asupra copiilor
rămași în țară se remarcă: rezultate negative la învățătură,
absențe în numar suficient de mare, indisciplină, autoizolarea
copiilor, ei trăiesc sentimente de frustrare (pe toate planurile
dar mai ales în plan emoţional), etichetări şi marginalizări din
partea colegilor, suicidul, depresiile, etc.
Balanța se înclina in favoarea efectelor negative, față de
efectele pozitive asupra vieții familiilor ce au părinți ce sunt
47
plecați la muncă în afara țării. Aceasta constituie o realitate de
netăgăduit că aceste efecte au apărut repede și ele vor continua
fără vreun semn că ceva ar înceta.
Cercetătorii fenomenului migrației, având ca bază
această realitate, au pus sub semnul întrebării situația viitorului
familiilor româneşti. Chiar din anul 1978 (p. 59), M. Voinea ne
spunea despre restructurarea apărută în dimensiunile familiei
contemporane nouă, aceasta a determinat o redistribuire între
rolurile și statusurilor regăsite în cadrul familiei contemporane.
Acest argument fiind adaptat la situaţia actuală, se disting două
direcţii importante:
- În prima parte, familile tinere au preluat modelul
din occident, au căutat o independenţă mai mare faţă
de familia de tip extins şi se caută să se restrângă
numeric;
- Pe cealaltă altă parte, obstacolele de tip material
sau financiar împiedică extindere familiilor tinerelor
cupluri.

Urmările de tip pozitiv ce apar în urma migraţiei asupra

familiei :
Fenomenul migrației a generat şi anumite aspecte
pozitive generale, și rămane de văzut dacă acestea se vor
48
stabiliza sau nu. Efectul pozitiv ce apare din perspectiva
relaţiilor din familie, este susţinut de creșterea părții materiale,
banii ce provin din munca realizată în străinătate au contribuit
la ridicarea nivelului familiei, și au determinat diminuarea
neînţelegerilor care existau între membrii acesteia.
Migrația este motivată, de cele mai multe ori, de
obținerea veniturilor crescute față de cele din prezent,
realizându-se către regiuni care au oferit aceste avantaje și au
contribuit la îmbunătățirea nivelului de trai al tuturor
indivizilor ce au fost implicaţi în procesul migrației. Cu toate
acestea apar totodată şi efecte de tip secundare.
Cercetătorii implicați în studii, s-au pus de acord că
investiţiile emigranților românilor (ce au fost realizate din banii
care au provenit din munca prestată în străinătate) s-au orientat,
mai ales, în obținerea de bunuri de larg consum (aparatură
casnică, electronică modernă, articole vestimentare moderne),
dar totodată în puţine cazuri, în investiţii ce se vor vedea în
timp, aceste investiții facându-se totuși într-un interval de timp
mai îndelungat. Aceste investiții își au scopul în modernizarea
vieţii, în mărirea standardelor de viaţă. [25]
În toate cazurile, urmarea migraţiei părinţilor determină
îmbunătățirea nivelului de trai pentru copiii rămași acasă. Tot
cercetătorii au mai ajuns și la concluzia că, aproape toate
49
veniturile provenite din munca prestată în străinătate s-au
folosit pentru îmbunătăţirea condiţiilor habitației şi pentru
procurarea de bunuri pentru folosinţa îndelungată. Tot în
aceste studii găsim și ipoteza că în cazul copiilor ai căror au
părinţi sunt plecaţi în străinătate la muncă, procentul
deținătorilor de telefon mobil fiind superior copiilor cu părinţi
în țară (telefonul mobil devenind un bun necesar pentru copil –
la nivelul naţional găsim un procent de 75 % elevi de gimnaziu
ce au un telefon mobil).
Alte tipuri de electronice din care amintim calculatoare,
laptopuri dar şi console video pentru jocuri, apar mai frecvent
în gospodăriile de migranţi plecați, decât în celelalte fără
părinți plecați. Sunt și alte bunuri personale considerate ca și
specifice vârstei (Ipod, bicicletă, role, mp3 player ) ele se
regăsesc într-o pondere mult mai mare la copiii părinților ce au
migrant în comparație cu ceilalţi copii cu părinții aproape.
Pe lângă creșterea bunăstarii materiale, copiii cu părinți
migranţi, în special cei cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, au
experimentat călătorii în străinătate față de ceilalţi copii.
Procentual, o proporție de 34% dintre copiii părinţilor migranţi
călătoresc peste hotare, mai ales în locul de migrație al
părinților, față de un procent de14% aparținând copiilor de
non-migranţi. Găsim și procent de 20% aparținând copiilor cu
50
ambii părinţi emigranți care au petrecut vacanţa de vară din
2007 împreună cu părinţii lor în străinătate.
Conform datelor statistice și studiilor realizate în țara
noastră, apare complexitatea în efectele migrației internaționale
a românilor și ele sunt corelate , pe planul demografic, planul
economic, cât și pe planul socio – cultural și cel familial.
Emigrarea de tip economică, chiar și dacă este temporară,
pentru muncă dar și în același timp circulatorie, produce
rezultate pozitive pentru gospodării, familii, societate, în
privința veniturilor, specializării și modernizării capitalului
uman și contribuțiile ce au loc în sfera mentalității. Aceasta
corespunde explicațiilor noilor cercetari în acest domeniu al
migrației, nivelul de analiză presupus de această teorie a fost
migrația la nivel micro (gospodăria a fost luată ca unitate de
analiză).
Prin această viziune, migrația poate să apară și ca forță
ce generează oportunități, în cadrul schimbarii de la producția
agricolă de subzistență familială, la cea care aduce venituri și
este generatoare de consum. Rezultatul îl reprezintă obținerea
unei plase de siguranță ce face legătura între cel plecat și
familie, ce apără gospodăria de insecuritatea unei surse unice
de venit. Validitatea acestei teorii o confirmă pe mediul rural
românesc, fiind confirmat totodată și de studiile de profil.
51
 Migrația nu poate să conducă la independență
individuală (mai ales în mediul rural, cu puternice legături de
comunitate și familie ), ea va solidifica relația de independență
ce apare între migrant și familia sa. Primul rând evidențiază
riscurile ce apar privind siguranța și cuantumul tuturor
veniturilor, ceea ce a stimulat migrația, iar în cel de-al doilea
rând găsim o relație pozitivă ce apare între sărăcia externă
(cronică) din familiei și șansele reduse de a emigra a membrilor
familiei.
Strategiile pentru supraviețuirea prin emigrație, și mai
ales migrarea peste hotare a celor de la sate, se vor orientata
spre evitarea riscului de sărăcie a familiei / gospodăriei, a
insistenței pentru identificarea soluțiilor de ridicare a nivelului
de trai pentru întreaga familie, eventual rețea.
Ca și efecte negative, amintim pierderea capitalului
uman pentru țara de origine, apare deficit de forță de muncă pe
anumite ramuri din economie, efectele asupra minorului,
importul unor tipuri de infracționalitate, probleme maritale.
Rezolvarea acestor dezechilibre și disfuncționalități este
realizată prin migrația de revenire, trebuiesc duse politici de
imigrare canalizate pe nevoii, trebuiesc stategii de orientare și
formare profesională și se poate realiza și prin inserarea pe
piața națională a forței de muncă.
52
 Efectele migrației temporare ce apar la nivel
sociodemografic :
Din punctul de vedere al demografiei, consecințele ce
aparute ca urmare a migrației, indiferent de tipul , atât a celei
de tip temporar cât și a celei de tip definitiv, sunt majore.
Tendințele apărute pentru rămânerea definitivă în țările
migrației este bine cunoscută și a condus la pierderi majore în
rândul populației. Aceaste pierderi au drept consecință faptul
căse diminează ritmului de creștere al economiei și chiar poate
apărea declinul activității din economie.
Conform unor studii recente se constata și faptul că
mobilitatea internațională este semnificativ mai mare în rândul
persoanelor cu vârsta corespunzătoare locului de muncă
solicitat. Așadar în țările de emigrare apare un proces accelerat
ce duce de îmbătrânire a propriei populații. Factorul uman este
cea mai importantă sursă de creștere economică, ratele de
creștere sunt așteptate a fi mai scăzute în cadrul ramânerii în
țara natală.
Majoritatea celor care emigrează sunt tineri, iar
procentul acestora este în continuare creștere, putând astfel
susține că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate mari de

53
fertilitate, reducându-se astfel potențialul de nou – născuți în
România.
Acest lucru devine îngrijorător cu cât emigrarea devine
permanentă. Structura emigrării pe sexe dezvăluie unele
schimbări, astfel că femeile imigrante devin din ce in ce mai
numeroase în ultimii ani.
În anul 2004, 62% din migranți erau femei din grupa de
vârstă 26 – 40 ani, ceea ce înseamnă 58% din populația de
imigranți, iar procentul este în continuă creștere. Efectele
negative asupra ratei natalității și fertilității încep să fie din ce
în ce mai prezente, dovadă fiinf faptul că un număr tot mai
mare de copii sunt născuți în afara țării.

Efectele migrației temporare ce apar la nivelul

economic :
Există un consens general asupra faptului că migrația
temporară poate să contribuie la îmbunătățirea aptitudinilor
emigrantului în urma experienței câștigate prin munca în
străinătate.
Migrația forței pe piața muncii și antreprenoriatul
reprezintă două componente de viață care sunt foarte corelate
între ele. Experiența în muncă câștigată în străinătate, alături de
spiritul antreprenorial sunt corelate atunci când o persoană
54
dorește să dezvolte o afacere. Pe măsură ce migrantul
acumulează capital financiar, uman și relațional și își satisface
nevoile de bază, va avea tendința să investească în activități
productive, devenind antreprenor.
Pentru o mare parte a migranților români, munca peste
graniță reprezintă o strategie intermediară pentru strategia
antreprenorială, lucru relatat de legătura puternică dintre
experiența acumulată pe teritoriu străin și orientarea
antreprenorială, ambele la nivel comportamental și de intenție.
Efectele cele mai importante ale migrației la nivelul
economic, sunt legate de derapajele severe și multitudinea de
disfuncții ce apar în cadrul pieței forței de muncă, dintre care
enumerăm:
✓ Capacitatea ocupării forței de muncă;
✓ Rata șomajului și caracteristicile sale;
✓ Emigrarea în masă a forței calificate de muncă –
pierderea de creiere, capabilă să creeze valoare
adăugată mai mare;
✓ Distorsiuni salariale și segmentarea forței de muncă;
✓ Amplificarea economiei subterane (munca la negru);
✓ Diminuarea potențialului local de forță de muncă;
✓ Utilizarea lucrătorilor care emigrează urmărind
suplinirea lipsa forței de muncă locale.
55
 Pe lângă aceste aspecte ale migrației se remarcă o serie
de efecte regionale benefice. Cel mai important efect pe termen
scurt este reducerea șomajului, care este în prezent în
majoritatea țărilor mari de emigrație precum România, dar și
Polonia, Slovacia și Bulgaria. Dacă migrația include în
special persoane neangajate, și impactul asupra bugetului este
unul pozitiv (deoarece mai puține persoane vor solicita ajutor
de șomaj). De asemenea, nici impactul favorabil socio – politic
nu trebuie ignorat, luând în considerare că nivelurile ridicate
ale șomajului sunt deseori asociate cu tensiuni sociale, ce atrag
după sine imense cheltuieli bugetare pentru restabilirea
echilibrului social.
Un alt efort benefic ar fi reducerea presiunii asupra
reformei guvernului românesc. Pentru unele zone migrația în
străinătate a forței de muncă determină ca piețele locale ale
forțelor de muncă să facă presiune pe asistența socială. Pentru
celelalte zone, migrația ce apare, a condus la apariția lipsei
forței de muncă, ceea a afectat potențialul dezvoltării
economice pe plan local și social. Lipsa cea mai acută a pieței
forței de muncă se înregistrează în regiunile ce prezintă fluxuri
de migrație ridicată.
Un alt efect pozitiv al migrației forței de muncă este
reprezentat de transferurile valutei, ce aprezintă implicații
56
semnificativepe toate nivelurile atât microeconomic, cât și
macroeconomic.
Efectele transferului de bani la nivelul macroeconomic
sunt destul de dificil de comparat din cauza multiplelor
interacțiuni la nivelul variabilelor macroeconomice. Aceste
transferuri au efecte vizibile asupra investițiilor și economisirii.
Impactul cel mai vizibil al acestor transformări se
inregistrează asupra consumului gospodariilor, atât de
importantela nivel macroeconomic, înregistrându-se în cererea
agregată internă, componentă a PIB – ului.
Transferurile de bani către gospodării reprezintă surse
derivate de creștere a veniturilor lor, ceea ce conduce la
creșterea consumului și implicit la reducerea temporară a
sărăciei. Sursele acestea pot prin efectele lor de redistribuire să
reducă polarizarea socială.

2.3 Consecințele migrației reflectate asupra copiilor

Specialiștii au arătat că separarea de copiilor a părinților

pe perioade foarte lungi de timp generează diverse sentimente
de abandon, neîmplinirea unei nevoi de tip afectiv și de
comunicare, acest fapt afectează în mod negativ personalitatea
copilului. [18, p. 7]
57
 Distingem dintre efecte cele mai stringente generate de
absența părinților asupra copiilor : duce la apariția
indisciplinei, la trăirea unor sentimente de frustrare, apariția
rezultatelor slabe la învățătură, absenteismul școlar, etichetări
din partea colegilor, autoizolarea, depresii, marginalizări și
chiar suicid.
Media aduce în prim plan situația copiilor rămași
singuri acasă, prezentând de cele mai multe ori cazuri extreme,
acestea sunt exemplificate general valabil și astfel se constituie
intr-o problemă socială.
Lucrul acesta, asociat caracterului aproape legal al
migrației românilor pentru munca în străinătate poate aduce o
influență negativă legată de documentările analizate prin
metodele științifice, ale efectelor produse de plecarea părinților
în străinatate, deoarece, investigatorii întâlnesc reticență atât
din partea celor rămași în țară, cât și din partea instituțiilor
statului, ce se ocupă de acest fenomen, cu privire la
disponibilitatea unor discuții despre consecințelor cu efect
negativ ce apar la nivelul sentimentelor copiilor.
În urma celui mai recent studiu realizat de ANPDC,
instituție ce deține rolul monitorizării acestui fenomen al
migrației, sunt mai mult de 82.464 de copii ce au rămas fară
unul dintre părinți sau chiar fara ambii părinți, ca urmare a
58
emigrării acestora în străinătate pentru muncă. Dintre aceștia,
26.406 de copii au făcut parte din familii cei doi părinți plecați
în străinătate la muncă, 47.154 reprezintă copii ce provin din
familii ce au doar un membru al familiei plecat la munca în
străinătate și 8.904 copii poveniți din familii ce au unicul
susținător plecat în străinătate la muncă.
Conform celor de mai sus, se observă că aproape
jumătate din copii au rămas asacă fără nici un părinte (plecat
doar unicul susținător , fie ambii parinți plecați).
Procesul de monitorizare și identificare inițiate de
ANPDS este în continuă perfecționare prin identificarea unui
număr crescând de copii rămași acasa fara un părinte sau fără
ambii părinți care au plecat în străinătate la muncă în
străinătate.
Luând în considerare acest fapt, denotă că, numărul de
copii care au rămas fără ambii părinți, sau doar fără un părinte
fiind plecați în străinătate la muncă, este semnificativ mai mare
față de numărul ce apare in studiul acestei instituții, deoarece o
mare parte a populației nu a putut face parte din acest studiu.
Se cunoaște faptul că mediul familial contribuie pozitiv
sau negativ la procesul dezvoltării unui copil. Percepția
adolescenților și a celor din grupa de vârsta mai mica, este că

59
părinții sunt un sprijin emoțional pentru activitățile la care iau
parte, cele școlare si extra-școlare.
Un rol important este adus de motivația exterioară ce
provine de la părinți, în ceea ce privește activitatea școlară,
activitatea de însușire a cunoștințelor prin învățare, și totodată
implicarea în activitățile extrașcolare.
Pentru luarea deciziilor importante din viața tinerilor și
adolescenților au în părinți un sprijin foarte important, părinții
ajutându-i în toate situațiile cand este nevoie de o decizie.
Comunicarea este o altă nevoie de bază, alături de suportul și
sprijinul parinților, acestă nevoie este resimțită de copii mai
ales în lipsa părinților.
Dintre părinți, mai ales mamele sunt mai apropiate de
copii, comunicarea cu ei devine un spijin în rezolvarea
problemelor ca apar în viața copiilor. Astfel, fetele în special,
în lipsa comunicării cu parinții, în special cu mamele, se
izolează si devin mai interiorizate.
Lipsa părinților este resimțită de către copii și în
momentul în care apar grijile din gospodărie. In orice caz în
care ei ramân fara un parinte aproape, ori în grija unei rude
îndepărtate, ori simplă gazdă, ori ramân fara nici un părinte,
minorii sunt nevoiți să preia cea mai mare parte a grijii
activităților din gospodărie.
60
 Mai există o categorie a copiilor, care nu au parte de o
dezvoltare armonioasă, trăind într-un mediu nefavorabil, copii
cu părinții care au fost plecați în străinătate la muncă, ei nu
beneficiază de grija unui adult, parinte sau rudă apropiată.
Mare parte dintre aceste cazuri le întâlnim la minorii care sunt
responsabilizați de părinți pentru îngrijirea și întreținerea lor și
a gospodăriei aceasta întâmplându-se la o varstă fragedă și
anume 13-14 ani. Aceștia se pot descurca singuri, doar cu un
ajutor finaciar primit în mod constant de cele mai multe ori de
la parinții plecați în străinătate.
Lipsa pentru o perioadă de timp mai mare sau mai mică
a unui părinte, sau bunic sau a unui alt alt adult care se ocupa
de întreținerea lor și se ocupa de activitatea casnică, care
supraveghea sau se ocupa de îngrijirea minorilor și nu în
ultimul rând era alături de ei în mod afectiv detrmină o
multitudine de efecte negative și la nivel emoțional și la nivel
afectiv.
Din efectele negative percepute la nivelul emoțional
amintim:
• Lipsirea siguranței viitorului, lipsa speranței și a
fericirii;
• Lipsa încurajării în activitățile efectuate;

61
 • Lipsa sprijinului în perioadele decisive ale vieții
(diferitele examene din timpul școlii);
• Lipsa dorinței de comunicare, minorii devin retrași,
având tendințe de izolare.

Putem aminti și de efectele negative la nivel

comportamental și anume:
o Abandonul școlar
o Absenteismul școlar este cel mai des întâlnit în cazul
adolescenților ce au rămas fară supraveghere din partea
unui părinte, adult…, participare la activitățile școlare
redusă;
o Slabă comunicare cu ceilalți colegi, cu dascălii, izolare;
o Riscul apariției consumului de droguri, apariția viciilor.
Migrarea în străinătate a unuia dintre părinți în
străinătate a determinat de cele mai multe din ori, deteriorarea
relației dintre copilul rămas acasă și părintele rămas acasă, este
o altă consecință negativă a migrației.
Plecarea părinților în străinătate reprezintă un factor de
risc cu toate că diferențele dintre copiii de migranți și cei non-
migranți nu sunt mari, referindu-ne la comportamentul deviant.
Studiile au constatat că este doar o diferență de 5-6%
procente între copiii cu parinți migranți care au probleme cu
62
Poliția, față de ceilalti, (15-16% față de 10% copiii cu ambii
părinți în țară, alături de ei).
Copiii ai căror părinții sunt plecați în străinătate la
muncă au profil asemănător minorilor care trăiesc în familii cu
un singur părinte, în urma unui divorț sau deces al unuia dintre
ei. Acest lucru demonstrează faptul că efectele lipsei unui
părinte chiar și temporară este aproape identică cu lipsa unui
părinte apărută în cazul unui deces sau divorț.
Ca și concluzie, minorii cu părinți plecați în străinătate,
trebuie incluși în situații de risc și ar trebui să beneficieze de
niste servicii sociale asemenea celor cu un parinte sau orfani.
Aceste servicii trebuie sa cuprindă ajutor specializat, consiliere
specială, ajutor școlar, activități pentru petrecerea timpului
liber la comun cu ceilalți copii, vizite ale personalului
specializat, discuții libere cu copiii.
Putem face o asociere între durata în care absentează un
membru al familiei și cu apariția unor serii de probleme și cu
neasigurarea nevoilor copilului.
Cu cât durata absenței este mai mare cu atât scade
nevoia de afecțiune, și se inlocuiește cu nevoile de comunicare
cu aceștia. Putem aminti diferite tipuri de experiențe ce apar în
momentul separării de parinți:

63
 ✓ Separări de durată foarte scurtă ce converg din îngrijirea
ce este acordată de mai multe persoane materne;
✓ Separări cu durată temporarăde câteva săptămâni;
✓ Separări cu carcter definitiv.
Oricare separare de părinți este însoțită de o scădere a
împlinirii nevoilor de bază ale minorilor și au efecte deosebit
de importante asupra dezvoltării acestora.
Desparțirea definitivă sau prelungită dintre copii și
părinți, are un major impact de tip patogen asupra minorilor,
acesta fiind componentă a cadrului factorilor familiei. Ca
urmare a separării de părinți, minorii sunt marcați de un nou
sentiment și anume de durere. Aceasta presupune intense trăiri
emoționale, trăiri variate, dintre care putem aminti: anxietate,
resentimente, disperare, neincredere, singurătate, regret,
sentimentul lipsei de sens al vieții, apreciere, dragoste.
Au fost menționate în literaturile de specialitate o serie
de nevoi, care după cum se împlinesc creeaza posibilitatea
copilului de a contura identitatea și îl ajută să devină
responsabil, conștient de sine și de nevoile lui, independent.
Dintre aceste nevoi putem enumera: nevoia de apărare, de
dragoste, nevoia de încurajare, de puritate, nevoia de noi
experiențe, nevoia de responsabilitate.

64
 Au fost prezentate patru nevoi de catre autorul Rose
Campbell, care menționează faptul că toți copii ar trebi să le
aibă:
✓ Nevoile de disciplină, de formare;
✓ Nevoile de iubire, de nevoile emoționale;
✓ Nevoile de explicare și exemplificare a mâniei;
✓ Nevoile de protecție fizică.
Dezvoltarea copiilor devine distorsionată, cănd una din
nevoile de baza enumerate anterior pentru un copil, nu găsește
răspunsul dorit.
Minorii ce provin din familii cu părinții plecați în
străinătate pentru muncă, simt o mare nevoie de recunoaștere și
încurajare, deoarece aceștia nu au avut decât un acces mic la
iubirea parinților precum și la dragostea lor necondiționată.

Consecințele de tip psihologic reflectate asupra

minorilor ce au ramas singuri acasă :
Lipsa dragostei părintești este resimțită de două treimi
dintre copiii cu părinți plecați în alte țări la muncă. Sociologii
și psihologii se pun de acord că aceștia au dezvoltat
personalități care nu sunt armonice, și asta conduce la faptul că
aceștia, când ajung la maturitate, vor forma o noua generație de
adulți ce vor avea multe probleme de integrare în societate.
65
 Putem enumera câteva efecte aparute ca urmare a
privării copiilor de apropierea de părinți, ei fiind lasați în grija
unei rude apropiate, sau lăsați singuri:
1. Acest pericol este semnificativ mai mare pentru copiii
mici, deoarece de la început nu se formează
personalitatea armonic, datorită absenței parinților;
2. Minorii ce sunt în ciclul primar, încep acoperirea
adevărului prin minciuni, încep frecventarea diferitelor
grupuri stradale deoarece lipseste comunicarea cu
ceilalți membri din familia rămasă acasă, își dezvoltă
agresivitatea și apare instabilitatea emoțională;
3. Majoritatea acestor copii prezintă tulburări de somn,
sunt lipsiți de încredere în forțele proprii, acestea
deoarece sunt privați de modelul parental;
4. Apare lipsa frecvenței școlare la un copil din zece, dupa
plecarea părințior în străinătate la muncă, și se poate
ajunge de cele mai multe ori la abandonul școlar. Acest
lucru apare chiar dacă aceștia nu duc lipsa banilor
trimiși de părinți, dar banii nu pot înlocui dragostea
părintească, dupa cum au cazut de acord psihologii;
5. La elevii de gimnaziu se observă agresivități verbale și
fizice, datorate nesupravegherii unui adult, această
agresivitate aparând din cauza frustrărilor,
66
 marginalizarii și a anxietății, care încep să se manifeste
în personalitatea copilului. Acești copii se pot recupera
prin consiliere de specialitate.
6. Se constată creșterea agresivității multor copii dintre cei
rămași acasă fără părinți , se constată refuzul acestora
de a accepta că au o problemă. Totul este cauzat de
lipsa parinților, această durere îi transformă într-o noua
generație de adulți care nu se pot integra social.
7. Dacă privarea de armonia din familie și lipsa iubirii
este pe termen lung, copiii pot să devină adulți-
problemă. Studiile cercetătorilor nu exclud faptul că
aceștia la maturitate pot deveni infactori.
8. Copilul crescut fără un părinte, sau doar cu unul dintre
ei poate deveni un adult care nu poate înțelege ce sens
are căsătoria, acesta nu va avea încredere în această
instiuție a căsătoriei și nici în oameni.
9. Dintre părinții care au plecat în străinătate pentru a
munci, pentru perioade mai îndelungate, puțini știu să
aleagă soluții pentru problemele ce apar la copiii lasați
in țară. Există copii ce ajung in centrele de plasament,
deoarece părinții plecați au uitat de sufletele de acasă pe
care trebuie să le îngrijească. Este șocantă lipsa
informațiilor, o mare parte dintre adulți nu cunosc
67
 existența organizațiilor non-guvernamentale, a unor
consultanți special pregătiți pentru a-i ajuta.
10. Majoritatea psihologilor sunt de acord cu faptul că
adulții care au fost în adolescență fără parinți aproape,
vor căuta metode și meserii care le vor aduce bani rapid
cum ar fi: cântăreț, dansatoare, fotbalist, fotomodel, etc.
Dintre cei care de mici au fost abandonați, doresc
meserii care să îi ajute să facă dreptate: militar, jandarm
polițist, etc.
Seria de măsuri care trebuiesc luate ar trebui să fie
pentru asigurarea de venituri decente acordate pentru familile
fără posibilități, acordarea stimulentelor în natură sau în bani,
precum și creșterea numărului de asistenți sociali capabili să se
ocupe de copiii celor plecați în străinătate pentru muncă, pentru
a reduce efectele migrării asupra copiilor.
În România, ar trebui ca organizațiile non-
guvernamentale și inspectoratele școlare sa se ocupe de
prevenirea și combaterea traficului persoanelor, de reducerea
efectelor migrației asupra elevilor, de reducerea și prevenirea
abandonului școlar precum și a delicvenței printre elevii cu
părinți plecați în străinătate.

Efectele migrației în educație

68
 Atunci când apar aceste efecte ele constituie produsul
lipsei de atenție și supraveghere din partea părinților, precum și
lipsei afectivității parentale. Prin urmare, pot fi considerate ca
fiind consecințele indirecte generate de plecarea părinților în
străinătate.
Școala reprezintă un element de importanță pentru
asigurarea de serviciilor sociale ale elevilor, deși acest lucru se
realizează mai mult tacit decât explicit. Rolul școlii este mult
mai important în cazul copiilor ai căror părinți sunt plecați în
străinătate. Prin urmare este esențial să analizăm cum
relaționează copiii rămași acasă cu școala și să identificăm
posibilele probleme în domeniul educației ce apar ca urmare a
plecării părinților în străinătate.
S-a constatat că plecarea părinților în străinătate la
muncă pentru o perioadă mare cauzează apariția problemelor
cu performanțele școlare dacă aceste funcții îndeplinite de
părinți nu au fost preluate de alți adulți.
Efectele de tip negativ, cauzate de plecărea părinților în
străinătate se pot diminua prin acțiunea altor factori incluzând
efecte de tip pozitiv, aparute în urma plecării, și anume apare
posibilitatea călătoriei copilului în afara țării, precum și
contactul acestuia cu o altă cultură, precum și creșterea nivelui
de trai. Se poate spune că succesul școlar este influențat de
69
resursele familiale ( cele financiare, timp liber, atenție, cele
educaționale și ajutorul acordat copilului pentru învățare,
sprijin de tip afectiv, supravegherea activitații )
Plecarea părinților în străinătate a fost asociată cu un
impact negativ asupra performanțelor școlare. Familiile care au
părinți plecați în străinătate, sunt caracterizate și de alte
trăsături care ar putea avea un impact negativ asupra
performanțelor școlare.
Acești factori (comunicarea proastă cu părinții, educație
parentală scăzută) afectează nu doar performanțele școlare ale
copiilor aparținând familiilor cu părinți ce sunt plecați în
străinătate pentru muncă, ci toți copiii, indiferent de structura
familială de proveniență.
Scăderea performanței școlare ar fi doar unul dintre
efectele negative asupra educației copiilor. Delicvența juvenilă,
abandonul școlar și comportamentul deviant, sunt efecte
covârșitoare ale lipsei părinților în viața copilului.
Cele mai frecvente cauze ale delicvenței juvenile sunt:
o Lipsa comunicării și coeziunii familiale,
o Un control slab ce se exercitată asupra copilului,
o Abandon familial,
o Modele educaționale nepotrivite,
o Familii destrămate.
70
 Devianța școlară reunește mai multe noțiuni:
inadaptarea școlară, tulburări de conduită, delicvența școlară,
indisciplina. Ca forme de manifestare a devianței școlare vom
identifica fuga de la școală și absenteismul școlar. Fuga de la
școală reprezintă un comportament de tip evazionism având o
motivație precisă și putând interveni în situații tipice.
Absenteismul școlar se consideră ca fiind o consecință a
problemelor sociale. Absenteismul este provocat fie de către
părinți fie de un anumit mediu cu variabile culturale.
În cadrul familiei amintim factori etimologici: părinți
care nu reacționează, deși au cunoștință de absențele copiilor,
părinți care lipsesc de acasă și nu pot ști dacă copilul merge la
școală sau nu.
Structura familiei are și ca influențe asupra rezultatelor
școlare asupra copiilor. Experiența morții unui parinte, a
divorțului sau separarea în familie duce la consecințe privind
bunăstarea psihologică atât a copilului rămas acasă cât și a
părintelui ce îngrijește copilul,fiind afectate performanțele
școlare ale copilului.
În același mod se întâmplă cu copiii ai căror părinți sunt
plecați în străinătate . Dacă elevul suferă din cauza lipsei
părintelui sau părinților, el poate să dezvolte un comportament
problemă și poate să capete o aversiune față de școală,
71
încercând astfel să atragă atenția asupra lui, asupra faptului că
are nevoie de cineva care să îl sprijine și să îl supravegheze în
activitatea școlară.
Acești copii se simt neglijați și neavând acasă un
program de studiu, neavând pe nimeni care să îl motiveze,
dispare plăcerea de a merge la școală și de a se pregăti pentru
ore, astfel fiind afectate performanțele școlare.
În concluzie, mediul familial este foarte important
pentru performanțele scolare ale copiilor. În general, dacă
elevul are o situație bună acasă, dacă primește sprijin din partea
părinților, dacă urmează un program regulat de studiu, și dacă
se simte iubit, rezultatele școlare vor fi bune, iar atitudinea
acestuia față de școală va fi una bună.

3. CERCETAREA EMPIRICĂ REFERITOR LA

EFECTELE MIGRAȚIEI ASUPRA COPIILOR

3.1 Metodologia cercetării

Demersul tezei de masterat a fost construit pornind de

la nevoia de analiză a fenomenului migrației și efectului pe
care îl are asupra familiei. Carențele legislative și faptul că

72
societatea nu face față eficient acestui fenomen, impun
necesitatea unor analize și strategii serioase.
Cercetarea proprie este o încercare de a aduna
informațiile de la protagoniștii principale ai scenei socio-
școlare pe care performează copiii cu părinți plecați la muncă
peste hotare, date colectate prin intermediul studiilor de caz, a
interviurilor și chestionarelor aplicate elevilor și părinților.
Luând în considerare faptul că efectele migrației asupra
familiei ca temă de cercetare, este un subiect de dată recentă,
cercetarea a avut un caracter explorator. Plecarea părinților
departe de copii, este de cele mai multe ori, rezultatul unor
constrângeri structurale ce țin de sărăcie, practicile
comunităților, rețeaua socială și alte instituții.
Pe de altă parte, copiii sunt agenți activi, capabili să
înțeleagă lumea în care trăiesc și să-și negocieze propriul statut
și atitudinea față de absența unuia sau ambilor părinți.
Chiar dacă tema tezei mele se referă la fenomenul
migrației precum și la efectele secundare pe care le are migrația
asupra familiei și a copiilor rămași acasă, obiectivul meu
principal a fost de a analiza impactul pe care îl produce
plecarea părinților la muncă peste hotare, asupra copiilor
rămași acasă.

73
 Instrumentele de cercetare utilizate (chestionare), au
operaționalizat acest obiectiv prin întrebări grupate în jurul
următoarelor dimensiuni mai importante: cu cine locuiește
copilul în timpul anului școlar, care dintre parinti este plecat,
problemele cu care se confruntă. Populația de elevi a fost
selectată din două școli generale din Județul Neamț, Școala
Gimnazială Nr.2 și Școala Gimnazială Văleni (rural), școală
care este structură a Școlii Gimnaziale Nr.2. de asemenea, la
studiu vor mai participa si cativa dintre parintii care au ales sa
munceasca in strainatate.
Având în vedere că anual Inspectoratul Școlar Județean
Neamț solicită completarea unui tabel de către dirigințiși
învățători referitor la elevii cu părinții care sunt plecați la
muncă în străinătate, am solicitat ajutorul colegilor
diriginți/invatatori pentru a colecta datele.
Eșantioanele de subiecți sunt următoarele: elevi ce au
vârsta cuprinsă între nouă și zece ani, din clasele a III-a și
respectiv a IV-a, elevi ce au vârsta cuprinsă între unsprezece și
doisprezece ani din clasele V-VI și elevilor cu vârste de
treisprezece și paisprezece ani din clasele VII-VIII. Am ales ca
elevii să fie de vârste diferite pentru a vedea dacă percepția
asupra plecării părinților este diferită în funcție de vârstă.

74
 În urma analizei tabelelor am identificat din clasele a
III-a și a IV-a 30 de elevi cu părinții plecați, având în vedere
că în școala noastră sunt 5 clase a IV-a și 4 clase a III-a,
fiecare clasă având aproximativ câte treizeci elevi fiecare. Din
clasele V- VI am reușit identificarea un număr de optsprezece
elevi cu părinți plecați la muncă în afara țării. Din clasele a
VII-a și respectiv a VIII-a am reușit să găsesc 21 de elevi.
Menționez că și pentru clasele V-VIII, colectivele claselor au
în jur de 30 de elevi, precum și faptul că sunt câte cinci clase
pe nivel.
Prin urmare avem 3 eșantioane pe medii de vârstă și
anume: 9-10 ani, 11-12 ani și respectiv 13-14 ani. După cum
am precizat, am decis să includ în cercetare și clasele de la
structura Văleni (mediul rural). Acestă școală are câte un rând
de clase pe nivel, dar efectivele de elevi sunt mai mici, și am
aplicat și la acastă școală aceeași metodă de identificare a
elevilor care au ambii sau doar unul dintre părinți plecați în
afara țării la muncă. Aici am identificat pentru clasa a III-a si
respectiv a IV-a șapte elevi, din clasele V- VI am reușit să
găsesc șase elevi, și din clasele VII- VIII am găsit nouă elevi.
Ca eșantioane finale avem 37 elevi cu vârstele cuprinse
între 9 și 10 ani, 24 elevi cu vârste cuprinse între 11 si 12 ani,

75
și 30 de elevi având vârste cuprinse între 13 și 14 ani. În total
101 elevi au participat la această cercetare.

3.2 Analiza și interpretarea rezultatelor obținute

Analiza chestionarului pentru elevi:

Figura 3.1 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la

persoana din familie plecat în străinătate

Am aplicat chestionarul tuturor elevilor care au

participat la această cercetare. Din rezultatele obținute de la
unii elevi cu vârste între 9 și 10 ani au reieșit următoarele: 13
elevi au mama plecată la muncă,16 elevi au tatăl plecat în
străinătate la muncă, 8 elevi au ambii părinți plecați în
străinătate la muncă.

76
 La elevii cu vârsta cuprinsă între 11 și 12 ani, (clasele a
V-a și a VII-a) am obținut următoarele rezultate: 16 elevi au
tatăl plecat în străinătate la muncă, 4 dintre elevi au doar mama
plecată, și 4 elevi au ambii părinți plecați în străinătate.
Pentru următorul eșantion, cel al elevilor cu vârste
cuprinse între 13-14 ani, am obținut urmatoarele rezultate: 10
elevi au doar mama plecată în străinătate, 16 elevi au tatăl
plecat și 4 elevi au ambii părinți plecați în străinătate la muncă.
Se poate observa că predomină elevii care au tatăl
plecat, dar și cei care au mamele plecate sunt într-un procent
destul de mare, fapt ce accentuează problemele copiilor.

Figura 3.2 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la

adultul în grija căruia a rămas

La cea de-a doua întrebare adresată elevilor vârste între

9 și 10 ani au reieșit următoarele: 17 elevi au răspuns că rămas
77
în grija mamei, 15 elevi că au rămas în grija tatălui, 5 elevi au
rămas în grija bunicilor, și un elev a rămas în grija unei mătuși,
La elevii cu vârsta cuprinsă între 11 și 12 ani, (clasele a
V-a și a VII-a) am obținut următoarele rezultate:, 16 elevi au
răspuns ca au rămas în grija mamei, 4 au rămas cu tatăl, 3 cu
bunicii și 1 cu o mătușă.
Din cea de-a treia categorie de vârstă 10 elevi au rămas
în grija tatălui, 16 elevi în grija mamei și 4 elevi în grija
bunicilor
Ca și procentaj observăm că 52% dintre elevii au rămas
în grija mamei, ceea ce este un lucru bun, având în vedere
modelul tradițional de familie, în care mamele dețin rolul cel
mai important în creșterea și educarea copiilor. 32% dintre
copii locuiesc cu tatăl. Este evident că doar 14% locuiesc cu
bunicii și doar 4% locuiesc cu alte persoane.

78
Figura 3.3 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la
relația cu adultul rămas în țară

Elevii cu vârste între 9 și 10 ani, la întrebarea

referitoare la relația cu persoana în grija căruia se află 28 de
elevi au răspuns ca au o relație foarte bună, 6 elevi au răspuns
că relația nu e nici bună nici rea, 2 elevi au răspuns că nu știu,
și 1 elev a răspuns că relația este destul de rea.
Toți cei 24 de elevi din a doua categorie de vârstă, au
răspuns că au o relație foarte bună cu persoana în grija căruia a
rămas.
La întrebarea referitoare la relația cu persoana în grija
căruia au rămas, elevii din cea de-a treia categorie da vârstă au
dat urmatoarele raspunsuri: 17 elevi au spus că au o relație
foarte bună, 8 elevi ca relația este nici foarte bună, nici foarte
rea, 3 elevi au răspuns că nu știu și 2 că au o relație destul de
rea.
În general elevii au afirmat că au o relație buna cu
persoanele în grija cărora au rămas.

79
Figura 3.4 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la
modalitatea comunicării cu parinții plecați
Când vine vorba de modul de comunicare dintre elevi și
părinții plecați, 20 elevi au răspuns că vorbesc la telefon, 13
elevi au spus că folosesc internetul și 4 elevi au spus că nu
vorbesc.
Referitor la modul în care comunică cu părinții, elevii
celei de a doua categorie de vârstă au raspuns: 15 elevi au
răspuns că vorbesc la telefon, dar folosesc și internetul, 4 elevi
au spus că vorbesc doar la telefon , iar 5 elevi că folosesc doar
internetul.
Modalitatea cea mai des folosită pentru comunicarea cu
părintele sau părinții plecați pentru elevii din cea de-a treia
categorie de vârstă este telefonul, deoarece 24 dintre elevi au
ales această variantă, 5 elevi au spus că folosesc internetul
pentru a comunica și 1 elev a spus că nu comunică.
80
 Ca și procent 57% dintre elevi spun că folosesc
telefonul ca mijloc de comunicare și 38% folosesc internetul.
Din fericire procentul celor care nu vorbesc deloc cu părinții
este destul de mic.

Figura 3.5 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la

numărul membrilor familiei lor

Din cei 37 de elevi de la prima grupă de vârstă, 18 elevi

provin din familii cu trei membri, 14 elevi provin din familii cu
patru membri și restul de 5 provin din familii cu mai mulți
copii.
Din cea de-a doua categorie de vârstă cei 24 de elevi, 16
elevi au spus că provin din familii cu trei persoane, 6 din

81
familii cu patru membri și 2 elevi au spus că provin din familii
cu mai mulți membri.
La întrebarea numărul cinci, elevii celei de-a treia
categorie au răspuns: 18 elevi au răspuns că provin din familii
cu trei membri, 11 elevi provin din familii cu patru membri și 1
elev dintr-o familie cu mai mult de patru membri.
Totalul este 34% dintre elevi ce provin din familii cu
trei membri. Cel mai mare procent îl au copiii care provin din
familii cu patru membri.

Figura 3.6 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la

durata absenței parinților plecați în străinătate

Legat de perioada de timp pentru care sunt plecați

părinții / părintele, 10 elevi au răspuns ca durata este de sub un
82
an, 18 elevi au răspuns că părinții / părintele lipsește pentru o
perioadă cuprinsă între 1-2 ani, 7 elevi au ales varianta c) adică
o lipsă a parinților între 2-3 ani, și 2 elevi au ales varianta d)
adica o lipsă a părinților / părintelui cuprinsă între 3 și 5 ani.
La cea de-a doua categorie de vârstă, pentru întrebarea
legată de durata șederii părintelui / părinților în străinătate am
primit următoarele răspunsuri: 10 elevi au spus că părintele
este plecat pentru o perioadă între 1-2 ani, 5 elevi au ales
varianta c) (între 2 și 3 ani), 5 elevi au ales varianta 3-5 ani, iar
4 elevi varianta cu peste 5 ani.
La următoarea întrebare, din cea de-a treia categorie
avem: 9 elevi au ales varianta a) (sub un an), 16 elevi au ales
varianta b) (între 1 și 2 ani) și 5 elevi au ales varianta c) (între 2
și 3 ani).
Ca și procente avem 48% dintre elevi au afirmat că
părinții lor sunt plecați pentru o perioadă cuprinsă între unul și
doi ani, fapt care ar sugera o accentuare a migrației în ultima
perioadă; în același timp, 19% dintre elevi au părinți plecați
pentru o perioadă cuprinsă între doi și trei ani, ceea ce îi face
mai vulnerabili la modificări ce intervin în cazul absenței
părinților.

83
Figura 3.7 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la
rolul părinților

La întrebarea numarul 7, referitoare la rolul părinților în

viața școlară a copilului, 13 elevi au ales varianta a) (să
contribuie la activitățile organizate de școală), 20 elevi au ales
varianta c) (să își ajute copiii la teme), 2 elevi au ales varianta
b) (să se implice în activitățile extrașcolare), 1 elev a ales
varianta d) (să găsească modalități de a rezolva problemele
școlare), și 1 elev varianta e) (altele).
Când vine vorba de rolul părinților în viața școlară a
copilului, din a doua categorie de vârstă 5 elevi au ales varianta
(să contribuie la activitățile organizate de școală), 11 elevi au
ales variantele a) (să contribuie la activitățile organizate de
școală) și c) (să își ajute copiii la teme) și 2 elevi au ales
varianta b) (să se implice în organizarea unor activități
extrașcolare).
84
 Pentru rolul părinților în viața socială din a treia
categorie, 8 elevi au ales varianta a) (să contribuie la
activitățile organizate de școală), 4 elevi au ales variantele a)
(să contribuie la activitățile organizate de școală) și d) (să
găsească modalități de a rezolva problemele școlare), 7 elevi au
ales varianta b) (să se implice în organizarea unor activități
extrașcolare).
Cea mai mare parte a elevilor consideră că rolul
părintelui în viața școlară a elevului este de a îi ajuta la teme,
lucrul care duce la scăderea rezultatelor școlare, atât cât unui
elevi, indiferent de vârstă sunt dependenți de sprijinul părinților
în activitatea școlară.

85
Figura 3.8 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la
problemele ce îi afectează

Problemele ce îi afectează cel mai mult pe elevi

(intrebarea 8), par a fi legate de lipsa părinților (28 elevi), un
număr de 6 elevi au bifat atât lipsa părinților cât și lipsa
banilor, 2 elevi au ales varianta b) (notele mici), 1 elev a ales
varianta e) (nu știu), 3 elevi au ales variantele c) (lipsa
părinților) și d) (neînțelegerea din partea părinților), 1 elev a
ales doar varianta d) (neînțelegerea din partea părinților).
Pentru întrebarea numarul opt, la a doua categorie de
vârstă, majoritatea elevilor au răspuns că sunt afectați de lipsa
părinților 20 elevi, 2 elevi varianta b) (note mici), 1 elev a ales
ca răspuns lipsa banilor, iar 1 elev a dat răspunsul că nu știe.
Referitor la problemele care îi afectează cel mai mult,
elevii celei de-a treia categorii au bifat următoarele: 12 elevi au
ales lipsa părinților, 10 elevi au ales notele mici, 2 elevi au spus
că neînțelegerea din partea părinților îi afectează, 3 elevi sunt
afectați de lipsa banilor, iar 3 elevi au răspuns că nu știu.
64% din totalul elevilor au declarat că simt lipsa
părinților foarte mult, ceea ce arată că indiferent de vîrstă sau
de avantajele pe care le aduce plecarea în străinătate, tot mai

86
importantă este prezența părințilorîn viața lor decât orice
altceva.

Figura 3.9 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare modul

în care îi afectează plecarea părinților

La întrebarea nouă, 20 dintre elevi au răspuns că sunt

afectați în foarte mare măsură, 8 elevi că sunt afectați în mare
măsură, 4 elevi că sunt afectați în mică măsură, 1 elev că nici
în mică nici în mare măsură, și 4 elevi că sunt afectați în foarte
mică măsură.
La întrebarea numărul nouă, dintre elevii celei de-a
doua categorie de vârstă 14 elevi au spus că sunt afectați în
mare măsură, 4 elevi în mică măsură, 3 elevi au ales varianta c)
(nici în mică nici în mare măsură), si 3 în foarte mică măsură.
87
 La întrebarea numărul nouă, 12 elevi din a treia
categorie, au spus că lipsa părinților îi afectează în foarte mare
măsură, 10 elevi au răspuns că sunt afectați în mare măsură, 8
elevi au raspuns ca pe ei nu îi afectează în nici o măsură .
Mai mult de jumatate din elevii chestionați au afirmat
că plecarea părinților îi afectează în foarte mare măsură sau în
mare măsură.

Figura 3.10 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la

aspectele pozitive ale plecării părinților

La întrebarea numărul 10, care este o întrebare deschisă,

elevii au trebuit să enumere aspecte pozitive ale plecării
părinților sau părintelui. Prin urmare 26 dintre elevi au

88
considerat situația materială crescută ca fiind un aspect pozitiv,
5 elevi au răspuns că posibilitatea de a călători și situația
materială crescută sunt doua dintre aspectele pozitive ale
plecării părinților, 1 elev a răspuns că nu există aspecte
pozitive, 1 elev a răspuns că libertatea crescută este un aspect
pozitiv și 4 elevi au menționat nivelul de trai crescut și darurile
primite de la părinți,
Legat de aspectele pozitive ale plecării părinților
(întrebarea 10) răspunsurile elevilor din cea de-a doua
categorie de vârstă sunt: 16 elevi au precizat creșterea nivelului
de trai, 6 elevi au menționat posibilitatea de a călători și 2 elevi
au răspuns că nu există aspecte pozitive.
Legat de aspectele pozitive ale plecării părinților în altă
țară la muncă, la întrebarea numărul zece, elevii din cea de-a
treia categorie au raspuns : 22 elevi au menționat creșterea
nivelului de trai ca fiind unul din principalele aspecte pozitive,
3 elevi au răspuns că posibilitatea de a călători este un aspect
pozitiv, 3 elevi au răspuns că au mai multă libertate și fac ce
vor, iar 2 elevi au precizat că atât posibilitatea de a călători cât
și faptul că părinții le pot oferi tot ce își doresc, sunt aspecte
pozitive.
70% dintre toți elevii consideră ca aspect pozitiv al
plecării părinților în străinîtate, situația materială crescută.
89
Figura 3.11 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la
dezavantajele plecării părinților

Întrebarea 11 este tot o întrebare deschisă, referitoare la

dezavantajele plecării părinților în străinătate la muncă,
douăzecișișase de elevi au răspunscă că faptul de a nu-i avea pe
părinți aproape constituie un dezavantaj, 5 elevi au răspuns că
sunt lăsați în grija altor persoane și acest lucru este considerat
un dezavantaj, 6 elevi au spus că simt nevoia să petreacă mai
mult timp împreună cu părinții lor.
Pentru a doua categorie de vârstă, când vine vorba
despre dezavantaje (întrebarea unsprezece), 18 elevi au răspuns

90
că faptul că nu au ambii părinți aproape este cel mai mare
dezavantaj, 5 elevi au răspuns că lipsa afecțiunii părinților este
un dezavantaj și 1 elev a răspuns că nu este nici un dezavantaj.
La întrebarea următoare, referitoare la dezavantajele
plecării părinților, elevii celei de-a treia categorii au răspuns:
14 elevi au răspuns că faptul că au doar unul dintre părinți
aproape îi afectează, 6 elevi au spus că lipsa afecțiunii mamei /
tatălui îi afectează, 7 elevi au răspuns că faptul ca nu pot
petrece mai mult timp cu părinții și nu îi pot implica în diverse
activități este un dezavantaj și 3 elevi au spus că faptul că
locuiesc cu bunicii este un dezavantaj.
La această întrebare, după cum se vede din grafic,
marea parte a elevilor au spus că faptul că nu au părinții
aproape constituie un dezavantaj. Deși majoritatea copiilor
sunt conștienți că plecând în străinătate la muncă, părinții le pot
oferi ceea ce își doresc și situația materială a familiei se
îmbunătățește, la această întrebare cei mai mulți elevi au
afirmat că lipsa părinților este cel mai mare dezavantaj. Prin
urmare nici situația materială bună, nici călătoriile, nici darurile
primite de copii, nu pot înlocui afecțiunea și prezența părinților
în viața copiilor.

91
Figura 3.12 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la
libertatea lor după plecarea părinților

La întrebarea doisprezece, 25 elevi consideră că

libertatea lor a rămas la fel, dupa plecarea părintelui / părinților
în străinătate, 8 elevi au spus că a crescut libertatea lor, iar
restul de 4 elevi au spus ca ei consideră că libertatea lor a
scăzut.
La întrebarea doisprezece, elevii din a doua categorie de
vârstă, 15 elevi au răspuns că libertatea lor a crescut și 9 elevi
au spus că a rămas la fel. Referitor la situația la învățătură, 10
elevi au spus că a crescut, 9 elevi că a scăzut și 5 că a rămas la
fel.
La întrebarea numărul doisprezece, 18 elevi din ultima
categorie au răspuns că după plecarea părinților / părintelui

92
libertatea lor a crescut, 8 dintre elevi au spus ca libertatea lor a
rămas la fel și 4 elevi au răspuns că a scăzut.
La această întrebare, 45% dintre elevi au spus că după
plecarea părinților, libertatea lor a crescut, ceea ce este un lucru
îngrijorător. Este bine cunoscut faptul că unii copii rămași în
grija unui singur părinte sau a rudelor, tind să aibă un
comportament necorespunzător, dorind prin acest tip de
comportament să atragă atenția asupra lor.

Figura 3.13 Răspunsurile copiilor la întrebarea referitoare la

modificarea situației la învățătură după plecarea părinților

Pentru întrebarea treisprezece, legată de schimbarea

situației la învățătură, 16 elevi au spus că situația lor la
învățătură s-a îmbunătățit, 10 elevi au spus că situația lor a
rămas la fel, iar 11 elevi au ales raspuncul c) (situația la
învățătură a scăzut).
93
 Din a doua categorie de vârstă am primit următoarele
răspunsuri: 5 elevi au spus că situația lor la învățătură s-a
îmbunătățit, 10 elevi au spus că situația lor a rămas la fel, iar
11 elevi au ales raspuncul c) (situația la învățătură a scăzut)
Din a treia categorie de vârstă am primit următoarele
răspunsuri 4 elevi au spus că situația lor la învățătură s-a
îmbunătățit, 14 elevi au spus că situația lor a rămas la fel, iar
12 elevi au ales raspunsul c) (situația la învățătură a scăzut)
33 % dintre elevi au afirmat că situația la învățătură a
scăzut după plecarea părinților, răspuns care este strâns legat de
răspunsul de la întrebarea numarul șapte unde majoritatea
copiilor au răspuns că rolul părinților în viața școlară a elevilor
este de a-i ajuta la teme. Prin urmare prezența părinților în viața
școlară a elevilor este foarte importantă pentru performanțele
școlare ale elevilor.

Figura 3.14 Raspunsurile copiilor legate de sexul lor

94
 În urma chestionarului am stabilit că, din prima grupă
de vârstă avem:, 21 fete și 16 băieți, din a doua categorie de
vârstă avem 17 fete și 7 băieți, iar din ultima categorie 13 fete
și 17 băieți
Ca și procentaj avem 56% fete și 44% băieți.
Ultimele două întrebări au fost întrebări de control.

Chestionar pentru părinți

Acest chestionar a fost aplicat unui număr de 20 de

părinți care lucrează în stăinătate. Nu am avut posibilitatea să îl
aplic mai multor părinți, deoarece mare parte dintre ei erau
plecați în momentul respectiv, iar alții pur și simplu nu au dorit
sa completeze acest chestionar.
Și acest tip de chestionar are diferite tipuri de întrebări,
asemănătoare întrebărilor din chestionarul pentru elevi. Prin
urmare avem întrebări închise, întrebări deschise și întrebări
factuale.
Primele două întrebări sunt factuale. La prima întrebare
12 persoane au vârsta cuprinsă între 30 – 35 de ani, 5 persoane
au vârsta cuprinsă între 35 – 40 de ani ,și 3 persoane au vârsta
cuprinsă între 40 – 45 ani.
95
 Din cea de-a doua întrebare reiese că 14 persoane sunt
femei si restul de 6, bărbați.

Figura 3.14 Răspunsurile părinților legate de studiile lor

Întrebarea numărul trei este o întrebare închisă din care

subiectul a trebuit să aleagă un răspuns. Prin urmare 8 părinți
au răspuns că au studii profesionale, 7 au studii medii, 2 au
studii generale și 3 au studii superioare.

Figura 3.15 Răspunsurile părinților legate de motivele plecării

în străinătate

96
 La următoarea întrebare, referitoare la motivul plecării
românilor în străinătate, 7 persoane au răspuns că lipsa
locurilor de muncă, 2 persoane au ales varianta b) (sărăcie
avansată), 9 persoane au spus că salariile mici au fost motivele
plecării, 2 persoane au ales varianta d) (toate cele de mai sus).

Figura 3.16 Răspunsurile părinților legate de durata lucrului în

străinătate
La intrebarea cinci, 11 persoane au ales varianta b) (1-2
ani), 7 persoane au ales varianta a) (mai puțin de un an), si 2
persoane varianta c) (2-5 ani).

97
Figura 3.17 Răspunsurile părinților legate de responsabilitatea
educației propriilor copii rămași în țară
La următoarea întrebare, legată de cui îi revine
responsabilitatea educației propriilor copii, 11 persoane au
răspuns soț / soție și 9 persoane au ales varianta a) (rude
apropiate / bunici).

Figura 3.18 Răspunsurile părinților legate de factorul ce

determină abandonul școlar

98
 12 persoane consideră că factorul determinat care duce
la abandonul școlar ar putea fi lipsa părinților, 5 persoane au
răspuns că nevoile financiare ar putea duce la abandonul școlar
și 3 persoane au ales varianta c) (alte motive).

Figura 3.19 Răspunsurile părinților legate de destrămarea

familiei datorată plecării parinților în străinătate

La întrebarea numărul opt, 12 persoane au răspuns că

munca în străinătate este un factor ce contribuie la destrămarea
familiei și 8 persoane au spus ca nu.

Figura 3.20 Răspunsurile părinților legate de afectarea copiilor

în urma plecării parinților
99
 La intrebarea nouă, 15 persoane cred că plecarea lor îi
afectează pe copii și 5 au spus că nu.

Referitor la ultima întrebare (Ce părere aveți despre

părinții care pleacă în străinătate și își lasă copiii acasă?), o
întrebare deschisă, majoritatea persoanelor au răspuns că, din
punctul lor de vedere, acei părinți care pleacă pentru munca în
străinătate, fac acest lucru pentru copiii lor, pentru a le oferi un
trai mai bun, un viitor mai bun și chiar dacă acest lucru implică
anumite sacrificii și riscuri, cred că aceasta este singura soluție,
atât timp cât aici, în țara noastră, ei nu le pot oferi copiilor lor
un trai decent.

INTERVIUL
Echivalentul în româneşte ar fi cel de întrevedere. S-a
impus însă cel original, din engleză, interviu (interview). Este
definit drept o întâlnire între persoane în care comunicarea
are loc în vederea unui scop specific si de obicei,
predeterminat (Barker, 1991, p.l20).
Am aplicat aceste interviuri pentru a culege informaţii în
diverse scopuri, adresarea doar a unei întrebări şi obţinerea
100
răspunsului însă nu înseamnă interviu. În esenţă, interviul
reprezintă un demers al comunicării.
Interviul de cercetare reprezintă o tehnică pentru a
obţine, prin diverse întrebări şi răspunsuri, informaţii verbale
aparținând unor indivizi şi grupuri umane pentru verificarea
ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor
socioumane.
Am aplicat două interviuri, într-o zonă rurală, în satul
Văleni, judeţul Neamț. Scopul interviurilor a fost de a afla
motivul pentru care familia sau persoana respectivă a decis
plecarea în străinătate la muncă, precum și modul în care
minorul rămas acasă pervcepe plecarea părinților.

Interviu NR.1
Data (17.02.2022)
Istoricul familiei intervievate
Sunt o familie din satul Văleni, Județul Neamț,
căsătoriţi de 20 ani, cu doi copii (un băiat major şi o fată care
este minoră). Şi mai au şi doi bătrâni care sunt socrii lui B.O.
Soţul B.O. șomer, soţia casnică B.L., băiatul a terminat liceul
Forestier Piatra Neamț, iar fata este în curs de absolvire a
clasei a VIII-a.

101
 În urma unor restructurări, făcute la service-ul auto la
care lucra B.O. a rămas şomer. Veniturile erau scăzute, bani
trebuiau săptămână de săptămână pentru şcoală. Atunci B.O., a
hotărât să plece peste hotare la muncă în Spania.
Am stat de vorbă prima dată cu B.O.
1. Vă rog îmi puteţi răspunde la nişte întrebări legate de
lipsa locului de muncă, dacă vi s-a schimbat viaţa în vreun
fel atunci când aţi rămas în şomaj?
Da, pot să spun, chiar că mi-a schimbat viaţa momentul
în care, într-o dimineaţă era cam vreo 9, cred, ne-a chemat
patronul în birou şi ne-a spus că o să se facă restructurări.Nu
la mult timp după această şedinţă, am fost înştiinţat că sunt dat
afară.
2. Care credeţi că sunt urmările pierderii locului de
muncă?
Ce să zic, credeam că o sa-mi găsesc altundeva, dar
eram conştient că o sa fie greu, pentru că aveam deja 38 de
ani. Şi nu ştiu dacă la anii aceştia te mai angajează cineva, dar
speram. Şi tot am sperat că o să-mi găsesc timp de aproape 2
ani de zile şi tot nimic. Nici un venit nu aveam la copii le
trebuia şi nu mai ştiam ce să facem.
3. Ce aţi făcut, după această perioadă de căutare şi de
aşteptare a unui loc de muncă?
102
 Am luat o hotărâre foarte grea pentru viaţa mea, de
tată, soţ şi cap al familiei, care de ceva timp, nu produceam
nimic pentru a-mi întreţine familia.
Am vorbit cu soţia mea şi am zis să meargă ea în
Spania la o familie. O cunoștință a facilitat acest proces. Mi-a
fost greu că a trebuit să o las pe ea să plece, să muncească în
altă ţară, dar eu nu puteam pleca, pentru că avem în casă doi
batrani, părinţii mei şi nu puteam să las casa şi câmpul doar în
grija lor.
Asa că mai greu, mai uşor ne-am împărţit şi am ales să
plece ea să facă un ban.
4. Ce efect a avut plecarea soției la muncă în strainatate?
A fost groaznic fără ea, deoarece toate lucrurile le
făceam împreună și acum au rămas toate în grija mea. Ca să
nu mai spun faptul că eram invitat pe la botezuri, nunți, dar nu
mai plecam nicăieri, deoarece nu mi se părea normal să mă
afișez de unul singur în comunitate. De asemenea, copiii, în
special fata au fost foarte afectați, mai ales în prima perioadă,
de lipsa mamei.
5. Considerați plecarea soţiei la muncă, ca pe un venit
substanţial sau o pierdere de altă parte?

103
 Da, pe de o parte au venit niște bani pe care îi puteam
folosi pentru nevoile casei, pentru plata datoriilor acumulate,
școala copiilor, dar atăt eu cât și copiii mei sufeream enorm.
6. Cum aţi vazut ieşirea din această problemă? (singur
acasă/soţia plecată)
Sincer să fiu, nu mai vedeam ieșire din această situație,
eu aveam nevoie de soție, copiii aveau nevoie de o mamă.
Credeam că familia se va destrăma cu noi aici și ea acolo…
Am început să caut peste tot, diferite locuri de muncă,
indiferent de tipul muncii, dar nici venitul meu realizat în țară,
nici banii trimiși de soție nu au reușit să ne pună pe linia de
linia de plutire. Prin urmare am luat hotărârea de a pleca la
soție, iar copiii să rămână cu bunicii.
Am reușit să stau de vorba şi cu soția lui B.O., cu B.L.
şi mi-a răspuns şi ea la câteva întrebări.
7. Cum a fost momentul în care aţi aflat că soţul nu mai
lucrează?
A fost foarte greu, mă gândeam doar la copii pentru că
nu ne ajungeau banii să îi ţinem în şcoala, acasă peste tot era
nevoie de bani, facturi, mâncare... Şi mi-era greu când îl
vedeam cum se consumă în el, pentru că nu găsea nimic, unde
mergea nu îl angajau și asta a fost motivul care m-a făcut să
plec
104
8. Credeţi că a meritat sacrificiul făcut, că aţi stat atâta
timp fără copii, pentru un venit?
Mă gândeam atunci că sunt mari şi ne înţeleg şi cred că
au şi făcut-o. Nu îmi pare rău că am luat acestă decizie, într-
adevăr a fost un sacrificiu, dar faptul ca a fost făcut pentru
copiii mei, pentru viitorul lor, consider că a meritat. Aici nu
am fi reușit niciodată să realizăm tot ce am reușit să obținem
cu acest sacrificiu.

Interviu NR. 2
Data (20.02.2022)
Istoricul familiei intervievate....
O familie din satul Văleni, Județul Neamț, compusă din
trei membri. Mama C.A., tatăl C.V. și fica C.L. Mama este
casnică, fără nici un venit, iar tatăl fost angajat la o fabrică de
mobilă din Piatra Neamț, în urma unor restructurări a fost dat
afară. După aceată situație tatăl a plecat în străinătate (Italia),
urmând la scurt timp și plecarea soției.
Voi sta de vorbă cu fata ( cu acordul părinților), pentru
a vedea care este părerea ei despre toată această situație.
1. Îmi răspunzi te rog la câteva întrebări legate de situația
în care te afli?

105
 Da, cum să nu. Este o situație nu prea bună pentru
mine, având în vedere că îmi văd părinții foarte rar.
2. Ce înseamnă pentru tine migrația și plecarea părinților
în străinătate?
Pentru mine, plecarea părinților în străinătate
înseamnă că ei au plecat pentru ca eu să am un viitor mai bun.
3. Cum te-ai simțit când ai aflat că părinții tăi vor pleca
peste hotare?
La început nu mi-am dat seama ce împlică această
plecare fiind destul de mică, aveam 8 ani când a plecat tata și
9 ani când a plecat mama. După ce a plecat și mama și am
rămas cu bunica mi-a fost foarte greu.
4. Crezi că faptul că sunt plecați în străinătate a afectat
relația voastră?
Nu știu ce să spun, vorbim aproape zilnic și suntem
destul de apropiați, dar sigur că mi-aș dori să îi am aproape și
să pot să petec mai mult timp cu ei, să le cer sfaturi (în special
mamei)
5. Să înțeleg că ți-ai dori ca ei să aibă un serviciu aici?
Da, mi-aș dori să își găsească ceva de lucru aici, dar
având în vedere că nu ar câștiga la fel de bine, nu cred că ar
veni acasă.

106
6. Crezi că plecând în străinătate, părinții tăi se sacrifică
pentru tine?
Da, cred că fac niște sacrificii foarte mari în special
pentru mine. Sunt sigură că și lor le-ar plăcea să fim
împreună, dar decât să nu avem un trai decent, preferă să stea
la distanță chiar dacă este foarte greu.
7. Ce crezi că așteaptă părinții tăi de la tine?
Se așteaptă să învăț, să fiu cuminte, să o ajut pe bunica
la treburile casei.
8. Cum te înțelegi cu bunica ta?
Mă înțeleg destul de bine, are grijă de mine și încearcă
să îmi ofere tot ce vreau, dar uneori simt că nu pot să discut cu
ea despre orice, și atunci simt lipsa părinților cel mai mult.
9. Cum te afectează lipsa părinților?
Mă afectează foarte mult. Având în vedere și vârsta la
care mă aflu aș avea mare nevoie să o am pe mama lângă mine
și de asemenea și sprijinul lor în viața școlară îmi lipsește
deoarece bunica nu mă poate ajuta. Merg la meditații și încerc
să am rezultate școlare bune, dar uneori tristețea mă
coplesește.

Studiul de caz folosit ca strategie de cercetare

107
 Studiul de caz reprezintă o metodă diferită pentru
efectuarea cercetării în domeniul ştiinţelor sociale.
Fiind o strategie de cercetare, studiul de caz este folosit
pentru contribuția la cunoştinţele noastre privitoare la
organizaţii, indivizi, societate, grupuri, politică şi alte forme de
același fel. Nu este surprinzător faptul că, aceasta a fost o
strategie comună pentru cercetarea făcută în ştiinţe politice,
psihologie, asistenţă socială, sociologie.
Pe scurt, metoda a permis cercetătorilor extragerea
caracteristicilor evenimentelor aparținând vieţii reale, și anume
ciclurile vieții individuale, procesele de tip organizaţional şi
managerial, schimbările vecinătăţi, relaţiile de tip internaţional
şi maturizarea industriilor.
Pot exista studii de caz :
- studii explorative
- studii descriptive
- studii explicative
Formularea întrebărilor studiului este un important pas
pentru de cercetare, astfel încât trebuie avută răbdare suficient
timp pentru încheierea lui. Cheia reușitei studiului este în
conştientizarea faptului că întrebările ce trebuiesc puse să aibă
atât substanţa (despre ce este studiul meu?), cât şi forma (
întrebări de genul de ce ,cu cine, ce / care , sau cum?).
108
 Prima dată, se incepe studiul de caz cu sfera de interes:
1. Un studiu de caz reprezintă o cercetare de tip empiric cu
ajutorul căreia este investigat un fenomen de tip contemporan
aflat în contextul sau în viaţa reală, mai special cand graniţele
nu sunt foarte bine delimitate între fenomen şi context.
În cel de al doilea rând, deoarece fenomenul şi
contextual nu sunt diferenţiabile în situaţiile din viaţa reală, o
întreagă serie de alte caracteristici tehnice, din care fac parte
strategiile de colectare şi analiză a datelor, definesc o a doua
parte a definiţiei :
2. Investigaţia studiului de caz este legată de situaţia
tehnică distinctă în care toate variabilele de interes vor fi mai
multe decât punctele de date, iar ca și prim rezultat, se bazează
pe multiple resurse de dovezi, și există necesitatea ca datele să
conveargă conform unui proces triangular, şi ca al doilea
rezultat, ea beneficiază de elaborare anterioară a unor ipoteze
de tip teoretic, cu scopul dirijării și colectării şi analizei datelor.
Cu alte cuvinte, ca și strategie a cercetării, studiul de
caz necesită o metodă generală, care cuprinde și logica
designului, tehnicile colectării datelor şi abordările specifice
pentru a le analiza.

109
 Studiul nu reprezintă o tactică de colectare de date şi
nici o caracteristică simplă de design, ci este o strategie de
cercetare atotcuprinzătoare.

STUDIU DE CAZ NUMĂRUL 1.

1. Date de identificare:
Numele şi prenumele: I. D.
Vârsta:14 ani
Sexul: masculin
Adresa: Sat Văleni, Județul Neamț
Nivelul de studii: în curs de absolvire a clasei a VIII-a,
Şcoala Generală cu clasele I-VIII Văleni, Județul Neamț
Profesie - elev
Religia: ortodoxă
Etnie: română

2. Prezentarea succintă a problemei

În urma plecării la muncă în străinătate (Italia) a
părinţilor lui, I.D. a rămas în grija bunicilor acasă, bunica în
vârstă de 56 de ani iar bunicul în vârstă de 69 de ani.

110
 I.D. a rămas în grija bunicilor pentru terminarea şcolii.
Părinţii au considerat că îi este mult mai greu cu ei in
străinătate din cauza limbii necunoscute. Părinţii au plecat în
străinătate când I.D. avea doar sase anişori. Ei au considerat că
îi va fi mult mai bine în ţară, cu bunicii aici având şi condiţii
pentru a creştere mult mai bună, dar au dat greş. Deoarece a
crescut fără autoritatea părintească, fără îngrijirea părinților,
bunicii oferindu-i iubire şi totodată foarte multă libertate cum
să-l certăm că e doar un copil, el a crescut până la un moment
apoi le-a scăpat de tot din mână.
Odată ajuns la vârsta de 14 ani, fără niciun control
asupra vieţii lui, el singur îşi coordona dezvoltarea, a pornit pe
căi greşite, și anume s-a orientat spre mersul la discotecă, spre
folosirea băuturilor alcoolice, a inceput să folosească un
limbajul vulgar şi a inceput să nu mai aibă respect faţă de
nimeni.
Elevul niciodată nu a știut ce înseamnă să fii pus la
punct, nu a știut ce este aceea o pedeapsă, iar atunci când a
primit o notă slabă din partea unui profesoru, i-a adresat
acestuia cuvinte jignitoare, aruncând cu ghiozdanul către
profesorul respectiv, lovind cu piciorul în ușă și ieșind din
clasă.

111
3. Istoricul familiei
I.D. este singur la părinţi, mama sa V.D., a fost inițial
vânzătoare la un complex alimentar din oraș, rămânând apoi
fără serviciu, casnică, iar tatăl elevului M.D. a lucrat ca tapițer
la fabrica de mobilă din Piatra Neamț.

4. Starea de sănătate fizică a elevului:

I.D. nu are și nici nu a avut probleme de sănătate fizică.

5. Starea de sănătate mintală:

I.D. nu are și nici nu a avut probleme de sănătate
mentală.

6. Consecinţe ale plecării părinţilor în străinătate

asupra copilului
Predomină tulburările de comportament.
Chiar dacă merită sau nu, el își dorește ca părinţi să îi
trimită ultimele modele de telefoane, laptopuri şi tot felul de
aparate electronice. De asemenea, situatia școlară lasă de dorit,
băiatul lipsind de la ore cu zilele, notele sunt mici, nu își face
temele, nu răspunde la ore.

112
 Faptul că nu are pe nimeni care să îl supravegheze
îndeaproape, să il ghideze în activitatea școlară, bunicii nefiind
capabili să facă acest lucru, își spune cuvântul.
Din discuțiile specialiștilor cu băiatul, reiese faptul că
acesta are impresia că i se cuvine totul, că de asta au plecat în
străinătate la muncă părinții lui, ca el să nu ducă lipsă de nimic
și să fie fericit.

7. Situaţia financiară a familiei de acasă

Primesc lunar bani de la cei plecaţi în străinătate la
muncă şi pensia bunicului.
8. Condiţii de locuit
I.D. locuieşte împreună cu bunicii, într-o casă cu 5
camere bine întreținute.
9. Recomandări:
- sprijin moral acordat baiatului şi familiei reîntoarse în ţară
redresarea situaţia lui I.D.;
- consiliere familială si individuală, pentru refacerea
comportamentului și educației lui I.D., afectivitatea părintească
de care duce atâta lipsă,
- părinții ar trebui să comunice cu băiatul și să îl facă să
înțeleagă că sacrificiul pe care îl fac, este întradevăr pentru ca
lui să îi fie bine, dar el nu trebuie să înțeleagă greșit acest
113
sacrificiu al lor ci din contră să realizeze că și lor le este greu,
și să se concentreze asupra activităților scolare și lucrurilor
specifice vârstei,
- de asemenea, băiatul ar trebui să fie implicat în treburile
casnice,
- părinții să țină o legătura strânsă cu școala pentru a fi mereu
la curent cu activitatea baiatului.

Evaluarea familiei ce a fost afectată de plecarea în

strainatate a părinților
Bunicilor le-a fost milă de el când era mic când au
plecat părinţii, au văzut ca acesta suferă mult și nu i-au refuzat
nimic şi nici nu i-au interzis nimic.

Componenţa familiei

Tatăl elevului: M.D.

Data şi locul naşterii tatălui : 15 ianuarie 1983, Piatra Neamț
Domiciliu actual: satul Văleni, Județul Neamț
Localitatea de resedință: Văleni
114
Religia: ortodoxă
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorit
Studii: Liceul Industrial Forestier Piatra Neamț
Ocupaţia actuală: tâmplar

Mama: V.D.
Data şi locul naşterii mamei: 18 iulie 1987, Neamț
Domiciliu actual: sat Văleni, Județul Neamț
Localitatea de reședință: Văleni
Religia: ortodoxă
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorită
Studii: Liceul Economic Piatra NEamț
Ocupaţia actuală: în agricultură (în Italia)

Fiul: I.D.
Data şi locul naşterii: 5 februarie 2008, Piatra Neamț
Domiciliu actual: sat Văleni, Județul Neamț
Localitate de resedință: Văleni
Religia: ortodox
Cetăţenie: română
Starea civilă: -
115
Studii: Şcoala Generală cu clasele I-VIII din Văleni, Județul
Neamț
Ocupaţia actuală: elev

Bunicul: B.I.
Data şi locul naşterii: 13 august 1954, Valeni, Județul Neamț
Domiciliu actual: Valeni, Județul Neamț
Localitate de resedință: Văleni
Religia: ortodox
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorit
Studii: 4 clase
Ocupaţia actuală: pensionar

Bunica: B.M.
Data şi locul naşterii: 12 iulie 1961, Valeni, Județul Neamț
Domiciliu actual: Valeni, Județul Neamț
Localitatea de reședință: Văleni
Religia: ortodox
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorită
Studii: 4 clase
Ocupaţia actuală: casnică
116
Venitul familiei: 1600 lei/lună.
Sursele venitului: alocația copilului precum și pensia
bunicului
Alte persoane care contribuie la buget: 200 de euro trimiși
lunar de părinți
Locuinţa: proprietatea familiei.
Număr camere: 5 camere.
Număr persoane: 3 persoane.

Observaţii de tip medical:

Fără problemele medicale.
Fără probleme de sănătate mintală.
Judecată de tip practic (rezolvarea problemele fără greutate şi
are abilităţi de a se descurca).

STUDIU DE CAZ 2.
Istoric social

1. Date de identificare:
Nume şi prenume: R.C. şi R.T.
Vârsta:12 ani şi 11 ani
Sexul: feminin şi masculin
117
 Adresa: Piatra Neamț, Județul Neamț
Nivelul de studii: în Școala Gimnazială Nr.2 clasele a
V-a şi a VI-a
Profesie -
Religia: ortodox
Etnie: română

2. Prezentarea succintă a problemei

R.C. şi R.T. sunt doi fraţi, de 12 si respectiv 11 ani, o
fată și un băiat. Ambii sunt elevi la Școala Gimnazială Nr.2,
din Piatra Neamț şi sunt crescuţi doar de bunici, părinţii fiind
plecaţi în străinătate la muncă (în Spania).
Părinţii celor doi minori, au ales să plece deoarece şi-au
dorit să își construiască o casă dar neavând nici un venit, acest
lucru nu se putea indeplini ei lucrau la câmp, au luat hotărârea
de a pleca, pentru a putea strânge banii de care aveau nevoie.
Copiii au rămas acasă în grija bunicilor, pentru a fi
ingrijiți bine.
Bunicii sunt de modă veche, sunt exigenţi cu nepoțiilor,
totodată le lipsește căldura și afectivitatea şi mamei, ceea ce a
determinat faptul că aceștia s-au închis în ei şi nu mai
comunică cu nimeni, sunt mai retraşi de lume şi de copii şi sunt
foarte speriaţi.
118
 Copiii sunt revoltați ca nu se pot juca cu ceilalți de
seama lor si trebuie, conform credinței bunicilor să stea și să îi
ajute pe aceștia la treburile gospodărești, deoarece așa au facut
și bunicii la rîndul lor când erau copii.
În drumul spre școala, precum și când doar se plimba
cei doi frați, nu se ţin de mână, nu vorbesc între ei, par a fi
închiși în ei, necomunicativi.
Părinții revin foarte rar în țară, doar la sărbători și iar
legătura dintre ei și copii se realizează doar prin telefon. Se
pare că acest lucru nu suficient pentru cei doi copii.

3. R.C. şi R.T. sunt unicii copii în familie, nu au fraţi mai

mari sau mai mici, R.M. mama lor nu a avut nici un serviciu
stabil și era casnică casnică, iar tatăl lor era ocupat cu munca
câmpului.

4. Consecinţe ale plecării părinţilor în străinătate

asupra copilului
- copiii sunt mai închiși în ei;
- copiii sunt mai izolați de lume şi de colegii lor mai ales
prin severitatea educației pe care aceștia o primesc:
- copilăria lor nu are parte de afecţiunea părintească şi
mai ales fără căldura oferită de mamă;
119
- ei se maturizează prea devreme prin efortul pe care îl
fac la muncă, lipsindu-le jocurile copilăriei.

5. Situaţia financiară a familiei de acasă

Alocațiile copiilor, alături de pensia bunicului și venitul ce este
trimis de către părinţi.

6. Condiţii de locuit. Cei doi minori R.C. şi R.T. în

prezent locuiesc în casa bunicilor, casă ce este alcătuită din 6
camere mobilate la care se adaugă și anexele din gospodorie.

7. Recomandări:
- Ambii minori trebuie să aibă parte de consiliere de
specialitate, dar şi consiliere cu bunicii lor, acestora le trebuie
explicat faptul că nu așa se procedează pentru o creștere bună
și o dezvoltare armonioasă a copiilor.
- Copiii trebuie să aibă mai mult timp pentru joacă şi
comunicare, iar în aceast timp trebuie să se cunoască şi să își
facă mulți prieteni dintre copiii vecinilor lor sau dintre colegii
de şcoală.
- Bunica trebuie să fie mai afectoasă, si să mai lase regulile
casei, stabilite de bunic şi să ofere mai multă căldură copiilor şi

120
un cămin cald și prietenos, de care acum minorii duc o lipsă
acută.

8. Evaluarea familiei afectate de plecarea celor tineri

Bunicii sunt de acord amândoi, că odată cu plecarea
ambilor păriți ai copiilor, le vine greu să le poarte copiilor de
poarte de grijă, deoarece ei au grijile lor, gospodăria de
intreținut și de aceea îi ţin mereu după ei, lipsindu-i de
copilaria lor.
Componenţa familiei

Tatăl elevilor: R.T.

Data şi locul naşterii tatălui: 11 noiembrie 1975, Piatra Neamț
Domiciliu actual: Piatra Neamț, Județul Neamț
Localitatea de reședință: Piatra Neamț
Religia: ortodox
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorit
Studii: Şcoala Profesională
Ocupaţia actuală: constructor în Spania

Mama elevilor: R.M.

Data şi locul naşterii mamei: 3 august 1977, Galați
121
Domiciliu actual: Piatra Neamț, Județul Neamț
Localitate de reședință: Piatra Neamț
Religia: ortodoxa
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorită
Studii: 10 clase în comuna Galați
Ocupaţia actuală: casnică

Fiica: R.C.
Data şi locul naşterii: 12 septembrie 2010, Piatra Neamț
Domiciliu actual: Piatra Neamț, Județul Neamț
Localitate de reședință: Piatra Neamț
Religia: ortodoxă
Cetăţenie: română
Starea civilă: -
Studii: elevă

Fiul: R.T.
Data şi locul naşterii: 16 februarie 2011, Piatra Neamț
Domiciliu actual: Piatra Neamț, Județul Neamț
Localitate de reședință: Piatra Neamț
Religia: ortodoxă
Cetăţenie: română
122
Starea civilă: -
Studii: elev

Bunicul elevilor: B.I.

Data şi locul naşterii al bunicului: 9 martie 1958, Piatra Neamț
Domiciliu actual: Piatra Neamț, Județul Neamț
Localitatede resedintă: Piatra Neamț
Religia: ortodox
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorit
Studii: 8 clase
Ocupaţia actuală: pensionar

Bunica elevilor: R.I.

Data şi locul naşterii bunicii: 13 februarie 1955, Piatra Neamț
Domiciliu actual: Piatra Neamț, Județul Neamț
Localitate de reședință: Piatra Neamț
Religia: ortodoxă
Cetăţenie: română
Starea civilă: căsătorit
Studii: 4 clase
Ocupaţia actuală: casnică

123
Venitul familiei: 600 lei
Sursele venitului: pensia bunicului, 600 lei şi alocaţia copiilor
Alte persoane care contribuie la buget: 300 euro
Locuinţa: proprietata familiei
Număr camere: 6
Număr persoane: 4 persoane

Observaţii de tip medical

Fără probleme medicale
Fără probleme de sănătate mintală
Judecată de tip practic (rezolvarea problemelor vieții se face cu
ușurință)

Concluzii
La fel ca și în alte cazuri cu copii ai căror părinți sunt
plecați în străinătate și lăsați în grija altor persoane, fie ele
bunici sau alte rude, schimbările din mediul familial, lipsa
afectivității părinților lasă urme asupra comportamentelor
copiilor, îi face să se închidă în ei și să nu mai comunice cu cei
din jur. Prin urmare, cred ca înainte de a lua decizia de a pleca,
părinții ar trebui să pună în balanță toate aspectele plecării mai
întâi, la cum vor fi afectați copiii de plecare și să aleagă o cale

124
de mijoc, pentru ca aceștia să nu fie afectați emoțional și nu
numai.

3.3 Concluzii

În urma aplicării chestionarelor, a interviurilor și a

analizării studiilor de caz am concluzionat că motivul principal
al plecării părinților în străinătate la muncă, este lipsa banilor.
De asemenea se observă că părinții ce migrează au vârsta
cuprinsă între 35 – 45 ani. Din păcate, plecarea părinților în
străinătate la muncă, determină efecte negative asupra copiilor,
aceștia resimt un puternic sentiment de abandon, și totodată
faptul că nu mai au asigurate multe dintre nevoile lor.
Durata absenței părinților, cauzează apariția unor
probleme ce sunt legate de activitățile școlare, cum ar fi
îndeplinirea sarcinilor școlare și frecvența la cursuri. După cum
s-a observat, lipsa mamei în special, este cel mai des și mai
intens resimțită deoarece pe de o parte, aceasta este persoana
care se ocupă de majoritatea muncilor în gospodărie, iar lipsa
acesteia determină copiii să se ocupe ei de aceste treburi, și pe
de altă parte, faptul că în general mama este cea care comunica
mai bine cu copiii și înțelege nevoile acestora.

125
 Referitor la copiii care rămân în grija bunicilor
observăm că apar probleme de comunicare, cauzate de
diferența de vârstă și de asemenea probleme de comportament
în cazul unor adolescenți, asupra cărora bunicii au pierdut
controlul.
Un alt lucru important care reiese din această cercetare
este faptul că relația stabilită între copii și părintele rămas în
țară este esențială pentru comportamentul și dezvoltarea
copiilor, o relație buna, apropiată, bazată pe încredere și
sinceritate ajutându-i pe copii să accepte mai ușor faptul că
unul dintre părinți nu este lângă ei. La polul opus, lipsa unei
relații apropiate cu părinții, provoacă lipsa încrederii în sine,
scăderea rezultatelor școlare, lipsa implicării în activitățile
extrașcolare și chiar sentimentul de izolare.

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, proces ce
determină şi deschiderea graniţelor precum şi reglementarea
raporturilor de muncă legate de cetăţenii români, România
confruntându-se cu o migraţie masivă a unui număr ce se
mărește constant, de persoane înspre ţările cu o economie mai
puternică, unde le sunt asigurate condiţii de trai și de muncă
mai bune şi mai avantajoase.
126
 Lipsa unui loc de munca, lipsa banilor, lipsa unei
locuințe, conflictele din familie, lipsa celuilalt părinte,
conflictele cu copiii, se pot încadra în cauzele care determină
plecarea părinților în străinătate la muncă, iar această concluzie
se poate susține în funcție de cazuistica instrumentată.
Atunci când părinţii decid să se despartă, unul plecând
în străinatate la muncă, motivul invocat este cel financiar deşi
cauzele sunt conflictele familiale pe care încearcă să şi le
rezolve în această manieră. Motivul economic nu este singurul
motiv, el poate fi doar o acoperire a cauzei reale, problemele
din familie erau înainte de plecarea unuia dintre părinţi în
străinatate la muncă, problema divorţului fiind luată în discuție
înainte de plecarea în străinatate la muncă.
În urma experienței acumulate ca instrumentare a
acestei problematici reiese un profil psihologic al familiilor
care aleg ca soluție la rezolvarea problemelor plecarea în
străinatate la muncă:
● Sunt familii care se confruntă cu probleme financiare,
provenind atât din mediul rural cât și din mediul urban;
● Se observă o schimbare de roluri, femeia este cea care pleacă
de acasă întrucât reușește să-și găsească mai ușor un loc de
muncă;

127
● Sunt frecvente situaţiile în care amandoi părinţii hotărăsc să
plece, lasând copiii în grija altor persoane, ceea ce denotă
delegarea responsabilitaților fără a constientiza consecințele;
● Dorinţa unui câştig considerabil îi face pe părinţi să treacă pe
un plan secund copiii, astfel ca familii unite, organizate în care
fiecare îşi indeplinea corespunzator rolul, ajung să devină
familii dezorganizate, destrămate;
● Factorii favorizanţi economici, ca şi cei de tip familial nu
acţionează în mod cauzal liniar şi nici nu sunt independenţi
unul faţă de celalalt. Ei sunt în corelaţie şi aparţin unui context
social, unui model cultural comunitar;
● Copiii percep şi acceptă lipsa banilor, precum şi lipsa unui
loc de munca al părinţilor ca principalul motiv ce a determinat
plecarea pentru o perioadă de timp în străinatate la muncă;
● Durata absenţei ambilor membru ai familiei, sau doar a
unuia, se poate asocia cu o multitudine de probleme sau cu
asigurarea unor nevoi strict materiale ale copilului;
Migraţia, chiar şi atunci când este temporară, are efecte
pe termen lung asupra evoluţiei psihosociale a copiilor afectaţi
de proces. Acestea depind în primul rând de durata migraţiei
părinţilor, dar intensitatea lor nu poate fi măsurată sau evaluată
atâta timp cât procesul nu s-a încheiat. Prin urmare, implicaţiile

128
negative ale migraţiei asupra generaţiilor viitoare se vor vedea
în timp, după câteva decenii şi nu vor mai putea fi combătute.
În zilele noastre, acest fenomen se petrece în mare
parte, tot din nevoia populaţiilor sărace de a-şi îmbunătăţi
condiţia de viaţă, dar trebuie avut în vedere faptul că migraţia
reprezintă un risc în producerea unor crize la nivel local,
comunitar, statal, continental,
global si nu în ultimul rând individual, care ar putea influenţa
în mod negativ ordinea socială.
Soluţiile în scopul rezolvării problemelor ce apar la
copiii ai căror părinţii sunt plecaţi în străinătate la muncă se
plasează la nivelul identificării persoanei care ar trebui să
rezolve această problemă sau măcar să reducă impactul acestui
fenomen și anume: instituţiile statului. Primul pas identificat
reprezintă crearea de cadru legislativ în conformitate cu
realitatea existentă.
Toate acesta subliniază faptul că această categorie de
copii cu părinţi plecaţi în străinătate la muncă - reprezintă un
grup vulnerabil ce trebuie ajutat înainte de a se agrava situația
lor.
Dar fenomenul migraţiilor contemporane, şi în special
emigraţia româneasca presupune cauze si consecinţe multiple
şi diverse. De aceea măsurile şi posibilităţile de prevenire si
129
combatere a fenomenelor negative pe care le generează sunt
numeroase, în funcţie de fiecare caz fn parte. Cea mai buna
soluţie se află în fiecare dintre noi implicat în acest eveniment.
Recomandări:
✓ Dezvoltarea unei strategii de mobilizare și intervenție la
nivel local;
✓ Companii de informare și conștientizare adresate
părinților;
✓ Companii de sensibilizare la nivelul comunităților de
români din țările de destinație;
✓ Dezvoltarea serviciilor ce constau în consilierea
persoanele îngrijesc copii cu ambii părinți plecați în
străinătate la muncă;
✓ Extinderea rețelei de consilieri școlari;
✓ Extinderea programelor de tip Școală după școală;
✓ Dezvoltarea de cluburi pentru copii cu scopul oferirii
acestora modalități benefice de petrecere a timpului
liber;
✓ Companii media de promovare a soluțiilor și
oportunităților pentru acești copii, a exemplelor
pozitive.

130
 BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache, C., Migrația - factori determinanți și modele

economice. Revista Română de sănătate, 2018.
2. Borjas, G.J., The economic analysis of immigration.
Handbook of Labor Economics, Volume 3, 1999.
3. BULAI, T., Fenomenul migraţiei şi criza familială. Iași:
Editura Lumen, 2006.
4. BURLOIU, P., Economia muncii - Probleme actuale.
București: Lumina Lex, 1993.
5. Casa istoriei europene, [online]. [accesat 20 ianuarie 2022];
Avaible from URL: https://historia-
europa.ep.eu/sites/default/files/Discover/EducatorsTeachers/Ac
tivitiesForYourClassroom/migr-introduction-ro.pdf.
6. CASTLES, S., J.M. MilleR, The Age of Migration
International Population. Editura Guilford Publications, 2020.
7. CIOFU, C., Interacţiunea părinţi-copii. Bucureşti: Ed.
Medicală Almatea,1998.
8. COJOCARU, M., Şomajul Protecţia şi Asistenţa Socială a
şomerilor în România. Bacău: Editura Moldavia, 2000.
9. COJOCARU, M. et al., Migraţia şi efectele ei în plan
familial. Suport de curs. [online]. [accesat 09 februarie 2022];
Available from URL:
131
http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_pro
fesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_singur_acasa/abilitati
/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf.
10. CHIVASIU, C., Emigrarea tinerilor români. [online].
[accesat 09 februarie 2022]; Available from URL:
https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-
2002/CORINA%20%20CHIRVASIU%20art16.pdf.
11. CONSTANTIN, D.-L. et al. Fenomenul migraţiei din
perspectiva de aderare din România la UE. Institutul European
din România, Bucureşti, 2004.
12. Dicţionarul explicativ al limbii române. [online]. [Accesat
09 februarie 2022]; Available from URL:
https://www.dex.md/definitie/migra%C8%9Bie
13. DUMITRU, S., Fluxul de migraţie în România. București:
Editura Academiei R.S.R., 1984.
14. DUMITRU. S., Locuirea temporară în străinătate.
Migraţia economică a românilor:1990-2006. București: FSD,
2007.
15. EPUREANU, V., MĂNOIU F., Asistenţa socială în
România. Bucureşti: Editura All, 2003.
16. FERARU, D. P., Costurile sociale ale migraţiei externe din
România. Iaşi: Editura Lumen, 2007.

132
17. FILIP, C., Ultimii emigranti, primii europeni. București:
Prioma, 2017.
18. Fundația Soros România, Efectele migrației :copiii rămași
acasă. București: Editura FSR, 2017.
19. GARSON, J.P., LOIZILLON, A. Changes and Challenges,
Europe and Migration from 1950 to the Present. studiu
prezentat în cadrul conferinței cu tema The Economic and
Social Aspects of Migration organizată de Comisia Europeană
în cooperare cu OCDE, Bruxelles, 2003.
20. GHEȚĂU, V., Declinul demografic şi viitorul populaţiei
României. Editura Alpha MDN, 2007.
21. GREENWOOD, M.J., Modeling Migration. Encyclopedia
of Social Measurement, volume 2, 2005.
22. HORVATH, I., Country profile Romania. Focus
Migration. vol. 9. 2007.
23. IOM : World Migration 2003 – Maps. Geneva: Organizaţia
Internaţinală pentru Migraţie
Dictionar de Economie, Catedra de Economie şi Politici
Economice, ediţia a doua, București: Editura Economică, 2004.
24. KACZMARCZYK, P., M. OKOLSKI, Migraţia
internaţională în Europa Centrală şi de Est: Tendinţe actuale
şi viitoare. conferinţă privind Migraţia şi Dezvoltarea, New
York: Organizaţia Naţiunilor Unite, 2005.
133
25. LEVITT P., SORENSON N. N. Global Commission on
International Migration, Global migration perspectives: The
transnational turn in migration studies. Geneva: Global
Commission on International Migration, 2004
26. LĂZĂROIU, S. and ALEXANDRU, M., Who is Coming
after Who is Leaving?. Labour Migration in the Context of
Romania’s Accession to the EU. Country Report. International
Organization for Migration, Geneva, 2008.
27. MATICHESCU, M., BICA, A., LOBONT, O.,
MOLDOVAN, N.C., IACOB, M., ROSU, S., The Romanian
Migration: Development of the Phenomenon and the Part
Played by the Immigration Policies of European Countries.
Revista de cercetare și intervenție socială, volumul 50/2015.
28. MIFTODE, V. Migrațiile și dezvoltarea urbană. Editura
Junimea, București: 1978.
29. BUTĂCEL, M. M., Problema migrației actuale. [online].
[accesat 24 februarie 2022]; Avaible from URL:
https://issuu.com/t.raimund/docs/via_a_fratern__2019_-
_2020_itrcf_96d5d5bbc186c9/s/10633926
30. PERŢ, S., Reflecţii cu privire la ocuparea forţei de muncă
în perioada de tranziţie la economia de piaţă în România.
Revista Română de Economie nr. l / 1991, Institutul de
Economie Naţională, Bucureşti, 1991.
134
31. POP, D., The Developmental Effectiveness of Remittances.
Case Study on Huedin
town, Romania, 2006.
32. Revista de asistenţă socială, nr. 5-7, 2005.
33. Revista Rolul şi responsabilitatea asistentului social în
promovarea și protecţia drepturilor copilului. Cluj Napoca,
2012.
34. SILASI, G., SIMINA, O., Migration, Mobility and Human
Rights at the Eastern Border of the European Union – Space of
Freedom and Security.Timișoara: Editura Universităţii de Vest,
2008.
35. SINACI, M., MĂDUȚA, C., Comunicare, cultură și
societate: De la teorie la practică. București: Editura Trivent
Publishing, 2008.
36. TODOROV, Ţ., Omul dezrădăcinat. Iași: Institutul
European, 1999.
37. UNDP National Human Development Report, Romania
Making EU Accession Work for All. Fostering Human
Developmentby Strengthening the Inclusiveness of the Labour
Market in Romania, București, 2007.
38. Organizația Internațională a Migrației [online]. [accesat 09
februarie 2022]; Available from URL:

135
https://www.osservatoriointerventitratta.it/organizatia-
internationala-pentru-migratie/
39. LUPAȘ, A., The efect of migration within the Society and
the Family. [online]. [accesat 09 februarie 2022]; Available
from URL: https://trivent-
publishing.eu/libri/comunicare/14.%20Aurora%20Lupas.pdf
40. MASSEY . Et. AL, Theories of international Migration.
1993.
41. ROSTAS, Z., Tone F., Despre migrație si emigrație la
români. București: Paideea, 2018.
42. STĂNESCU, E., Mișcări de populații în secolele XX și
XXI. [online]. [accesat 09 februarie 2022]; Available from
URL: https://euroclio.eu/wp-content/uploads/2017/06/History-
of-the-20th-century-RO.-Chapter-1.pdf
43. WALKER, J.R., Economics of Migration, Economics 623,
Spring 2012.
44. ZUBENSCHI, E., Teoriile sociologice ale migrației.
[online]. [accesat 09 februarie 2022]; Available from URL:
https://paperity.org/p/230273574/teoriile-sociologice-ale-
migratiei

136
 CUPRINS:
INTRODUCERE ……………………………………… 1
CAPITOLUL I : MIGRAȚIA – ASPECTE GENERALE
1.1 Migrația – definirea termenului …………………… 7
1.2 Scurt istoric al migrației ……..…………………… 12
1.3 Formele migrației …………………………………. 21
1.4 Cauzele migrației …………………………………. 22
1.5 Concluzii ………………………………………….. 27

CAPITOLUL II : MIGRAȚIA ÎN ROMÂNIA

2.1 Migrația in Romania – De ce emigrează românii? ... 28
2.2 Efectele negative / pozitive asupra migrației familiei
………………………….. ………………………………38
2.3 Consecințele migrației reflectate asupra copiilor ….. 57

CAPITOLUL III : CERCETAREA EMPIRICĂ REFERITOR

LA EFECTELE MIGRAȚIEI ASUPRA COPIILOR
3.1 Metodologia cercetarii ……………….……………. 72
3.2 Analiza și interpretarea rezultatelor obținute ……... 76
3.3 Concluzii ………………………………………….. 125

Concluzii generale și recomandări ……………………. 126

Bibliografie ………………………………..…..……… 131
137