STRATEGII DE REGLARE A EMOTIVITĂȚII LA ADOLESCENȚII CU PĂRINȚI

MIGRANȚI
EMOTIONAL REGULATION STRATEGIES IN ADOLESCENTS WITH MIGRANT
PARENTS
Țîganaș Ilinca, studentă, ciclu II, Universitatea de Stat din Moldova
Ana TARNOVSCHI, dr., lector universitar, USM

Rezumat: Fenomenul migrației este unul bine cunoscut pentru populația din Republica
Moldova. Migrația are un impact complex asupra dinamicii și funcționalității familiei,
educației dar și dezvoltării personalității copiilor. În cadrul cercetării are loc extinderea
arealului de cunoştinţe a conceptelor cu referire la emotivitate. Determinarea specificului
manifestărilor emotivității la adolescenți. Analiza migrației părinților ca factor
determinant al dezvoltării emotivității la adolescenți. Rezultatele cercetării ne permit să
înțelegem impactul migrației părinților asupra nivelului de emotivitate a adolescenților.
Cuvintele cheie- emotivitate, adolescenți, părinți migranți/nonmigranți, reglare

Abstract: The phenomenon of migration is well known to the population of the Republic of
Moldova. Migration has a complex impact on the dynamics and functionality of the family,
education and personality development of children. In the research, the scope of knowledge
of concepts related to emotionality is extended. Determining the specifics of emotionality
manifestations in adolescents. Analysis of parental migration as a determining factor in the
development of emotionality in adolescents. The results of the research allow us to
understand the impact of parental migration on the level of emotionality in adolescents.
Key words- emotionality, adolescents, migrant/non-migrant parents, regulation

Introducere:
Fenomenul migrației este unul bine cunoscut pentru populația din Republica Moldova.
Plecarea la muncă peste hotare se asociază în mare parte cu aspirația adulților de a-și
satisface necesitățile legate de casă, familie, sănătate, creșterea și dezvoltarea copiilor. Unii
adulți pun un accent mai mare pe bunăstarea familiei, căutarea experienței și creșterii
profesionale. Cauzele migrației sunt foarte diverse. Plecarea la muncă peste hotare poate fi
pe termen scurt, determinat sau pe un termen lung, nedeterminat. În așa mod, copiii rămân
în grija bunicilor, a rudelor apropiate sau a altor persoane.
Migrația are un impact complex asupra dinamicii și funcționalității familiei, educației
dar și dezvoltării personalității copiilor. Adolescenții cu părinți migranți sunt de cele mai
multe ori în situații de risc după criteriul social, pedagogic, psihologic dar și medical, care
produc consecințe negative pe termen scurt și lung. În urma migrației în relația părinte-
copil poate apărea distanța emoțională, neînțelegerea în comunicare, cerințe și așteptări
mari față de părinți/copii. Plecarea părinților peste hotare a accelerat procesul de maturizare
a multor copii prin supraîncărcarea cu sarcini și responsabilități de adult. Copiii care la
vârsta adolescenței au preluat rolul adulților nu au parcurs în mod firesc etapele de
dezvoltare. Adolescenții, în special, pot căuta afecțiunea și aprecierea nu doar printre
prieteni ci și în relațiile intime premature, fugă de acasă, concubinaj, comportamente cu risc
crescut pentru contractarea unor infecții cu transmitere sexuală sau chiar apariția de sarcini
nedorite la vârsta adolescenței.
Soluțiile migrației părinților nu implică restricționarea plecării acestora, ci mai degrabă
o întărire a serviciilor de asistență și consiliere psihopedagogică, a rețelelor de protecție și
asistență socială, care ar putea să diminueze efectele negative ale migrației părinților asupra
copiilor și să creeze context adecvate acestora pentru a se dezvolta precum copii care
locuiesc cu părinții lor.
Plecarea a unuia sau a ambilor părinți peste hotare provoacă anumite schimbări în
psihicul copilului, cum ar fi perceperea acestui lucru ca pe un eveniment stresant din viața
sa care afectează trăsăturile de personalitate a copilului și intensitatea, frecvența
răspunsurilor sale emoționale. Acești copii pot avea diverse manifestări psiho-
comportamentale. În această lucrare ne propunem să investigăm nivelul de emotivitate a
adolescenților cu părinți migranți, deoarece în mod evident experiența aceasta manifestă
trăiri precum neliniștea, tristețea, dorul, nervozitate, absența unui control afectiv,
nesiguranța, insatisfacție, vulnerabilitate, tulburare interioară, lipsa încrederii în sine care
influențează negativ dezvoltarea psiho-socială a adolescenților.
Emoțiile au mai multe componente, constând mai mult sau mai puțin dintr-un grup
coerent de valențe (adică pozitive sau negative) ale răspunsurilor comportamentale și
fiziologice care sunt însoțite de gânduri și sentimente specific [1]. Deoarece reglarea
emoțiilor acționează asupra emoțiilor oamenilor, rezultă că efectele acesteia pot fi observate
în toate modalitățile de reacție emoțională, inclusiv comportamental, fiziologic, în gânduri
și sentimente. În mod tradițional, psihologii au presupus că eforturile întreprinse în scopul
realizării unei reglări emoționale servesc nevoilor hedonice care vizează obținerea plăcerii
și prevenirea durerii [6]. Stările emoționale negative sunt costisitoare, deoarece mobilizează
o gamă largă de resurse mentale și fizice ale individului [5].
Există numeroase definiții referitoare la emoții, majoritatea dintre acestea includ unele sau
toate dintre următoarele componente: cognitivă (de exemplu aprecierea); fiziologică
(frecvența cardiacă); comportamentală (abordarea, evitarea); expresia facială (încruntarea,
zâmbetul) și afectivă [2].
Emoțiile au mai multe componente, care constau în răspunsuri comportamentale și
fiziologice, însoțite de gânduri și sentimente specifice [4], și pentru că reglarea emoțională
acționează asupra emoțiilor persoanelor, rezultă că efectele acesteia pot fi observate în toate
modalitățile de răspuns emoțional, inclusiv cele comportamentale, fiziologice sau asupra
gândurilor și sentimentelor [ 3].

Scopul cercetării rezidă în elaborarea unui program de reglare a emotivității a

adolescenților cu părinți migranți.
Eșantionul experimental îl reprezintă 16 adolescenți, 8 fete și 8 băieți a caror părinți sunt
migrați din Republica Moldova.
Rezultate obținute: Pentru constatarea nivelului de emotivitate la adolescenți a fost aplicat
testul pentru determinarea emotivității. În urma aplicării testului am determinat faptul că
adolescenții manifestă un nivel înalt și mediu de emotivitate, fapt ce determină influența
migrației părinților asupra emotivității adolescenților.
În vederea reglării emotivității la adolescenții cu părinți migranți au fost implementate
strategii de reglare a emotivității. Strategiile de reglare a emotivității la adolescenții cu
părinți migranți reprezintă un program care are la bază repere teoretice cu referire la
emotivitate. A fost elaborat un program formativ ,,Program de reglare a emotivității la
adolescenții cu părinți migranți’’. Strategiile de reglare emoțională se referă la abordarea
concretă a adolescenților în gestionarea emoțiilor lor.
Recomandări:
În vederea reglării emotivității la adolescenți cu părinți migranți se propun următoarele
recomandări:
 - Acordarea sprijinului emoțional necesar copilului pentru a face față
schimbărilor ce au avut loc în urma plecării părinților.
- Informarea și instruirea părinților în domeniul comunicării și
particularităților de dezvoltare a adolescenților.
- Dezvoltarea competențelor de comunicare eficientă la părinții migranți
pentru a fi capabili să pregătească copiii pentru o viață independentă pe durata
absenței lor și să le acorde de la distanță suportul emoțional necesar pe durata
lipsei.
- Familia în care se ia decizia ca unul sau ambii părinți să plece la muncă în
străinătate, pentru o perioadă scurtă sau lungă de timp, să solicite sprijinul
psihologilor, pedagogilor, consilierilor școlari sau al asistenților sociali din
comunitate pentru a se informa cu privire la modalitățile de pregătire a
copiilor în vederea reducerii la minim a riscurilor psiho-traumatizante, ce ar
putea să apară ca urmare a acestui eveniment de viață.
- Ghidarea adulților/părinților în gestionarea eficientă a migrației, în vederea
reducerii efectelor negative și eficientizării beneficiilor acesteia.
- Desfăşurarea, în parteneriat cu organizaţiile mass-media şi a societăţii civile,
a campaniilor de sensibilizare a opiniei publice, privind problemele copiilor
rămaşi fără îngrijirea părinţilor în urma migraţiei.
- Inițierea, multiplicarea și extinderea centrelor de zi, destinate copiilor
marcați de migrație, cu scopul de a oferi acestora modalităţi benefice de
petrecere a timpului liber.
- Dezvoltarea unui parteneriat multidisciplinar constructiv, cu implicarea
specialiștilor mediciniști, cadrelor didactice, specialiștilor în psihologie, în
vederea prevenirii intrării în situaţii de dificultate ai copiilor migranților și
prestării lor unui suport complex cu calificare profesională, pe perioada
plecării părinților la muncă.

Referințe:
1. Cacioppo, Berntson & Klein, 1992; Frijda, 2006; Mauss et al., 2005
2. Kleinginna & Kleinginna, 1981
3. Koole, 2009
4. Parkinson et al., 1996; Mauss et al., 2005
5. Sapolsky, 2007
6. Westen, 1994; Larsen, 2000