UNIVERSITATEA “ DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI”

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ

SPECIALITATEA: RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducătorul științific:

Conf.dr. Mihaela Denisia Liușnea

Autor: Drangoi Mirela

Galați, 2021
 UNIVERSITATEA “ DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI”

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ

SPECIALITATEA: RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE

LUCRARE DE LICENȚĂ

ASPECTE PRIVIND MIGRAȚIA ILEGALĂ ȘI

IMPACTUL REFUGIAȚILOR ASUPRA
STATELOR EUROPENE

Conducătorul științific:

Conf.dr. Mihaela Denisia Liușnea

Autor: Drangoi Mirela

Galați, 2021

1
 CUPRINS:
LISTA ABREVIERILOR………………………………………………………...................4
INTRODUCERE……………………………………………………………….....................6
Capitoulul 1: CONSIDERAȚII ISTORICE ȘI TEORETICE PRIVIND MIGRAȚIA
1.1 Considerații istorice privind migrația......................................................... …………….11
1.1.1. Migrația de-a lungul istoriei...............................................................................11
1.1.2. Cauzele migrației ..............................................................................................14
1.1.3. Tipuri de migrație..............................................................................................17
1.2 Evoluția problemei migrației în prezent............................................................................19
1.2.1 Politicile Uniunii Europene în domeniul migrației.............................................21
1.3 Migrația ilegală....................................................................................... ………………..22
1.3.1. Traficul organizat de persoane..........................................................................24
1.3.2. Riscurile migrației ilegale..................................................................................28
1.3.3. Situația copiilor migranți în Uniunea Europeană...............................................32
1.4. Criza refugiaților din secolul XXI............................................................. ......................34
Capitolul 2: MIGRAȚIA ȘI IMPACTUL REFUGIAȚILOR ASUPRA STATELOR
EUROPENE
2.1 Statutul juridic al refugiaților care ajung în Europa................................... ………………39
2.2 Sistemul european comun de azil (SECA).........................................................................41
2.2.1 Tratatul de la Amsterdam și Nisa........................................................................43
2.2.2 Tratatul de la Lisabona........................................................................................45
2.3 Comisia Europeană................................................................................... ……………....46
2.4 Rolul Parlamentului European .................................................................. ……………...48
Capitolul 3: PROGRAME PRIVIND COMBATEREA MIGRAȚIEI ILEGALE LA
NIVEL EUROPEAN
3.1. Programe de combatere a migrației ilegale. De la Tampere la Programul Post-
Stockholm...................................................................................................... …………….…49
3.1.1. Programul Tampere – 1999...............................................................................49
3.1.2 Programul Haga – 2004......................................................................................50
3.1.3 Pactul european privind migrația și azilul- 2008................................................51
3.1.4 Programul Stockholm – 2009............................................................................53
3.2 Programe de cooperare externă în domeniul migrației....................................................55

2
 3.2.1. Programul panafrican (Africa în ansamblu), (proiecte continentale
și transregionale) și Programul tematic privind migrația și azilul (proiecte în țări-cheie) 2014 –
2020............................................................................................................ ........................56
3.2.2. Programe geografice (America Latină, Orientul Mijlociu și Asia de Sud, Asia de
Nord și de Sud- Est, Asia Centrală) 2014 -2020................................................................57
3.3 Agenția Europeană pentru gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale
Statelor Membre ale Uniunii Europene. Poliția de frontieră și Garda de Coastă
(FRONTEX)......................................................................................................................62.
3.4 Așteptările cetățenilor Republicii Moldova în ceea ce privește implicarea Uniunii
Europene în rezolvarea pozitivă a problemei migrației ilegale( anchetă sociologică pe bază
de chestionar)................................................................................................ ......................63
CONCLUZII .................................................................................................................... 68
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................70
ANEXE..............................................................................................................................83

3
 LISTA ABREVIERILOR

U.E – Uniunea Europeană

CEE – Comunitatea Economică Europeană

CEEA- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

ERP- European Recovery Program

OCDE- Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

GCM – Pactul Global pentru Migrație

ONU – Organizația Națiunilor Unite

ASR – Agenția de Stat pentru Refugiați

SECA - Sistemul european comun de azil

UNFPA - Fondul Națiunilor Unite pentru Activități Populaționale

GAMM - Abordarea Globală în Materie de Migrație și Mobilitate

OSCE - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

ICNUR- Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru refugiați

SECA – Sistemul European Comun de Azil

CIG – Conferință Interguvernamentală

ECRE - Consiliul European pentru Refugiați și Exilați

EASO - Biroului European de Sprijin pentru Azil

SIS – Sistemul de Informații Schengen

PanAF- Programul Pan-African

ASEAN – Asociația Națiunilor din Asia de Sud – est

EUR – Euro

4
 INTRODUCERE
1. Actualitatea problemei.

În ultimul timp, se poate auzi din ce în ce mai multe despre problema migrației
ilegale: politicienii recunosc dificultatea gestionării ei. Un fenomen înfricoșător și greu
controlabil este cel al migrației ilegale, deoarece ea înseamnă, munca la negru, terorism, trafic
de persoane și chiar o formă modernă a sclaviei, în care omul devine captiv al unui sistem
bine pus la punct. Se dezvoltă tot mai mult adevărate rețele de traficanți cu activități pe piața
muncii la negru, dar mai ales a prostituției. Europa de Est, ca și unele țări ale Americii Latine
mai sărace, în care femeile au devenit parte din traficul de persoane. Aceste probleme sunt
favorizate în multe țări de destinație care nu au o legislație care să protejeze victimile și să
condamne proxeneții. Una dintre acestea este Japonia, în care multe femei din America
Latină, Europa și din alte țări asiatice sunt forțate să muncească în stradă.
O sarcină importantă a fiecărui stat este reglementarea proceselor de migrație și lupta
împotriva migranților ilegali. În ultimii ani, au avut loc schimbări economice, politice și
sociale în multe țări, ceea ce a dus la o creștere a numărului de migranți forțați.
Migrația populației este una dintre cele mai importante probleme ale populației și
este privită nu numai ca o simplă mișcare mecanică a oamenilor, ci ca un proces social
complex care afectează multe aspecte ale vieții socio-economice. Migrația populației a jucat
un rol memorabil în istoria omenirii; este asociată cu procesele de așezare, dezvoltarea
economică a pământului, dezvoltarea forțelor productive, formarea și amestecarea raselor,
limbilor și popoarelor.
Răspândirea migrației, în Sudul Europei Centrale, a fost cauzată din lipsa unor surse de
sare, încălzirea climei având un efect negativ ca de exemplu: deșertizarea, secarea izvoarelor,
uscarea pășunelor de la câmpie ș.a., care a stârnit migrația dinspre Anatolia ( Konya, Cilicia și
Capadocia) spre Sudul Europei centrale și Balcani. A mai urmat o mare migrație care vine din
zona Mersin, pe coastele Mediteranei, de la bun început pe coastele de nord, dar și pe cele de
sud1.
În a doua jumătate a secolului XX- lea, a fost continuată o temă de discuție de către
Marija Gimbutas, având o teorie a valurilor succesive de migrație, în care a echivalat termenul

1
Gheorghe Lazarocivi, Cornelia- Magda Lazarovici, ROLUL SURSELOR DE SARE DIN TRANSILVANIA ÎN
PROCESUL DE NEOLITIZARE AL EUROPEI CENTRALE ȘI DE SUD. Sibiu.Accesat la 26/05/2021
Disponibil pe : http://www.arheovest.com/simpozion/arheovest6/02.pdf
5
de proto-indo-european cu cea de populație „kurgan” 2, afirmând în beneficiul regiunii ponto-
caspice, drept teritoriu de origine al comunităților proto-indo-europene. Valurile răspândite
spre centrul Europei între anii 4400-2800 î.Hr. care au avut consecința transformării definitive
a spațiului carpato-danubian, care a luat viață în anii 1970, prin redefinirea concepției
migraționiste3.
În general, conform viziunii lui Colin Renfrew, arheolog britanic, faptul care a condus
la răspândirea limbilor indo- europene a fost mai degrabă legat de o răspândire a agriculturii
și cuprins de primii agricultori din Orientul Apropiat. Procesul de indo-europenizare este un
proces gradual; de asemenea indo-europenizarea poate fi interpretată prin prisma unor mişcări
succesive de populaţie, care se îndreaptă de fiecare dată spre un spaţiu nou, singurul scop
fiind practicarea agriculturii4.
În ultimii ani, este propus de Alexandru Vulpe o discuţie centrată asupra
posibilităţilor arheologiei de a demonstra fenomenul migratoriu. „Vulpe aduce exemplul
răspândirii limbilor indo-europene, spunând că o mişcare de populaţie de asemenea
dimensiuni, în epoca cuprului şi epoca bronzului, pentru un arheolog cu spirit critic, este greu
de acceptat. În opinia cercetătorului bucureştean, era ideia că trebuie să analizeze în ce
măsură migraţia unor artefacte poate să contribuie la consolidarea unor teorii aupra unor mari
mişcări de populaţie şi în ce măsură alţi factori, economici şi sociali, pot să pună la îndoială
aceste presupuse mişcări de populaţie” 5.
Mișcările pe scară largă ale populației și ale resurselor forței de muncă sub diverse
forme, sunt una dintre manifestările internaționalizării și liberalizării vieții economice și
socio-culturale a omenirii, precum și a consecințelor contradicțiilor acute interetnice, a
ciocnirilor directe între țări și popoare, situații de urgență și dezastre naturale.
Timp de câteva secole, Europa a contribuit mai mult la migrația intercontinentală
decât oricare alt continent, în timp ce migranții de pe alte continente au ales rareori „vechiul
continent” ca destinație. Începând cu 1500, peste 65 de milioane de europeni și-au părăsit
continentul spre alte țărmuri, nouă zecimi dintre ei după 18006. În comparație, migrația de pe
alte continente în Europa a fost extrem de limitată. Până în primul război mondial, doar un
număr foarte mic de amerindieni, africani și asiatici au venit în Europa, ceea ce se datorează

2
Termen provenit din limba rusă „kurgan” – movilă, tumul.
3
Aurora PEȚAN, Alexandru BERZOVAN. Arheologie și Studii Clasice. Vol.1. DACICA 2011.ROMÂNIA. p-
29.
4
Ibidem..35
5
Ibidem. p 36.
6
Articol. Pieter C. Emmer, Leo Lucassen, Migration from the Colonies to Western Europe since 1800,
Disponibil pe: http://ieg-ego.eu/en/threads/europe-on-the-road/economic-migration/pieter-c-emmer-leo-lucassen-
migration-from-the-colonies-to-western-europe-since-1800
Accesat la 27/05/2021.
6
în principal lipsei de bani. Migrația către un alt continent a fost costisitoare și puțini asiatici,
africani sau amerindieni care și-au putut permite de a se muta în Europa. În plus, au fost
reținute de restricțiile privind imigrația, în special referitoare la migranții din colonii.
Sclavii nu au fost dobândiți doar în Africa, ci și în Europa de Est și Caucaz, sute de mii de
tineri, bărbați și femei au fost capturați de atacatori de sclavi tătari în Rusia, Polonia, Ucraina
și statele baltice începând cu secolul al XV-lea și duse succesiv în partea asiatică a Imperiului
Otoman7. Numărul total al sclavilor estici care au părăsit Europa în acest mod în perioada
1468 - 1694 este estimat la aproximativ 1.750.000, în timp ce în secolul al XIX-lea alți
200.000 de astfel de sclavi, acum din Caucaz, au fost vânduți otomanilor. Până în anii 1460,
un număr semnificativ de acești sclavi au ajuns, de asemenea, ca sclavi domestici în orașe
italiene precum Genova, Veneția și Florența prin piețele sclavilor din porturile Mării Negre,
cum ar fi Kaffa. Între 1815 și 1914, Europa a trecut printr-o etapă a revoluției industriale,
după care din cauza acestei revoluții a început urbanizarea în secolul al XIX- lea8.
Istoria a străbătut titluri de epocă precum „marea migrație de peste mări“, care se referea la
migrația din Europa către America în secolul al XIX-lea, deoarece migrația de peste mări a
încetat să mai fie excepțională. Cu toate acestea, în perspectiva globală, Europa ca continent a
substituit țara europeană unică ca destinație pentru migranți. Sfârșitul războiului rece a
declanșat o nouă migrație și o nouă divizare geografică. 1990 este cel mai recent reper din
istoria migrației europene - frontierele internaționale sunt redefinite, iar politica comună a UE
lansează o abordare a azilului și a controlului frontierelor 9.
În prezent, mișcările refugiaților și migrația se află în centrul atenției întregii lumi.
În ultimii ani, Europa a trebuit să răspundă celei mai severe provocări legate cele două
războaie mondiale. Un număr mare de ne-europeni și muncitori temporari au lucrat pentru
aliați, inclusiv trupe din Africa de Vest franceză și India britanică și muncitori angajați din
China10. Decolonizarea a stimulat migrarea spre Europa, milioane de europeni, foști europeni
și aliații lor locali din Africa de Nord franceză, coloniile britanice din Africa de Sud și Asia de
Sud, Indiile Olandeze de Est și Africa Portugheză s-au mutat în Europa chiar înainte, în
timpul și după colonizare, deoarece statele în care locuiau au încetat să mai existe.
Încă un stimul a fost creșterea forței de muncă, după sfârșitul celui de-al doilea
război mondial, statul care a început acest proces a fost Marea Britanie, ce le permitea
cetățenilor din Commonwealth să lucreze pe teritoriul său, urmat de Franța și alte țări.

7
Pieter C. Emmer, Leo Lucassen,
8
Articol. Dr. Marlou Schrover. INDUSTRIAL REVOLUTION. 05/05/2008
Accesat la 27/05/2021. Disponibil pe : https://www.let.leidenuniv.nl/history/migration/chapter3.html
9
Marion Schmid- Druner. Fișse descriptive despre Uniunea Europeană, Politica în domeniul azilului.2021
Disponibil online: https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_4.2.2.pdf accesat la data : 14/06/2021
10
Pieter C. Emmer, Leo Lucassen.
7
Decolonizarea după al doilea război mondial a declanșat o migrație substanțială către Europa.
Cele mai mari grupuri au venit din Africa de Nord și Indochina franceze (1,8 milioane),
Africa portugheză (aproximativ 1 milion) și Indiile Olandeze de Est (300.000) 11; un număr
mai mic a sosit din fostele colonii britanice și belgiene din Africa și Asia.
În timpul Războiului Rece, puțini refugiați care au reușit să părăsească blocul
comunist au primit o primire călduroasă în Europa de Vest. Această tradiție a permis unui
număr tot mai mare de refugiați amenințați de regimuri extremiste, războaie civile și
schimbări climatice din Africa, Asia și America Latină să vină în Europa12. În fine, migranții
au venit și în Europa din motive culturale și educaționale, în principal americani care locuiesc
la Paris sau studenți africani, asiatici și sud-americani, precum și jucători de fotbal, în
principal din Africa și America de Sud.
Numărul refugiaților și migranților ilegali sosiți în U.E, a atins punctul maxim în
2015, și a scos o serie de deficiențe și de diferențe în politicile U.E privind azilul, frontierele
externe și migrația13. Ca răspuns la aceste provocări, U.E s-a angajat într-un proces mai amplu
de reformă, menit să reconstruiască politicile Uniunii legate de azil și migrație pe baza a patru
piloni: reducerea stimulentelor pentru migrația neregulamentară prin abordarea cauzelor sale
fundamentale, prin îmbunătățirea proceselor de returnare și destructurarea rețelelor de
introducere ilegală și de trafic de persoane; salvarea vieților și securizarea frontierelor
externe; stabilirea unei politici U.E solide în domeniul azilului și oferirea mai multor căi
legale pentru solicitanții de azil și a unor canale legale mai eficiente pentru migranții
regulamentari. Fluxurile record de migrație spre U.E în perioada 2015 și 2016 au scăzut până
la sfârșitul anilor 2017 și 201814. Pentru a creea, o viitoare politică eficientă, echitabilă și
solidă în domeniul migrației, U.E, pe baza tratatelor și a altor instrumente juridice și
financiare, a aplicat atât măsuri imediate, cât și pe termen lung. Datorită poziției geografice și
reputației sale ca exemplu de stabilitate, generozitate și deschidere în contextul unor conflicte
internaționale și interne în creștere, al schimbărilor climatice și al sărăciei la nivel mondial,
Europa va continua, să reprezinte un refugiu ideal pentru solicitanții de azil și pentru migranți.

11 Articol. Pieter C. Emmer, Leo Lucassen, Migration from the Colonies to Western Europe since 1800,

Disponibil pe: http://ieg-ego.eu/en/threads/europe-on-the-road/economic-migration/pieter-c-emmer-leo-lucassen-

migration-from-the-colonies-to-western-europe-since-1800
Accesat la 27/05/2021.
12
Pieter C. Emmer, Leo Lucassen.
13
Joanna Apap, Anja Radjenovic și Alina Dobreva.2019
14
Joanna Apap, Anja Radjenovic și Alina Dobreva. Servicii de cercetare pentru deputați. BRIEFING. Politicile
UE – rezultate pentru cetățeni. Problema migrației. Uniunea Europeană. 2019.
Disponibil pe : https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus04_ro.pdf
Accesat la data de 27/05/2021.
8
 Ipoteza de lucru.   Istoria ce s-a creat în urma numeroaselor migrații, deschide un
interes foarte mare pentru analiza cât mai detaliată a procesele și metodele utilizate de
persoanele din diferite medii etnice, confesionale, economice, politice, culturale, pentru a
imigra și emigra în diferite zone ale globului. Ca urmare, am plecat în elaborarea lucrării de
la presupunerea că în special migrația ilegală și refugiații au avut și au în continuare un
impact major asupra statelor europene, iar pentru a înțelege corect acest impact, vo realiza o
anchetă sociologică pe bază de chestionar, prin care vom încerca să aflăm percepția pe care o
au cetățenii Republicii Moldova asupra fenomenului.
Motivația alegerii temei. Am ales această temă “Aspecte privind migrația ilegală și
impactul refugiaților asupra statelor europene”, deoarece am considerat importantă studierea
celui mai „inundat” teritoriu, în valuri imense de migranți , care sunt atrași magnetic
de statele Europei de Vest, totodată fiind și punctul de destinație pe care
poposesc mulți migranți ilegali, din diverse zone ale lumii. În studierea acestei lucrări mi-am
propus să analizez eficacitatea activităților operative legate de prevenirea și lupta împotriva
traficului de ființe umane, migrației ilegale și protejarea persoanelor traficate. Problema
refugiaților se răspândește continental, afectând Uniunea Europeană în mod diferit , ducând la
modificarea coordonatelor sociale, economice, culturale, de securitate și inclusiv ideologice,
efectiv se simte o intensitate sporită în tările ce acceptă migranții de exemplu Germania, și
inclusiv țările care au fost forțate de contextul geopolitic să accepte refugiații pe teritoriul său
cum ar fi: Grecia, Italia, Ungaria.
Structura lucrării. Lucrarea este structurată pe trei capitole, o introducere și
concluziile.

9
 Capitoulul 1

CONSIDERAȚII ISTORICE ȘI TEORETICE PRIVIND

MIGRAȚIA

1.1 Considerații istorice privind migrația

Omenii din momentul apariției lor, se află în permanentă mișcare, care datorită ei, sau
răspândit pe întreg pământul.
Istoria migrației este un domeniu relativ tânăr și apreciat recent, doar ca o
caracteristică importantă a istoriei sociale, politice și economice. Istoria migrației în Europa
oferă o modalitate de a înlocui narațiunile înguste, naționale, cu una care este corect
europeană. A înțelege migrația ca parte a istoriei europene vine în mod firesc pentru
migrațiile până la începutul secolului al XX-lea15. După aceea, o abordare europeană se
dezvăluie ca fiind plină de capcane și probleme. Astăzi, putem urmări o multitudine de
proiecte în domeniul migrației în toată Europa și, totuși, dimensiunea istorică continuă să fie o
absență regretabilă. În multe exemple de reprezentare publică a migrației, narațiunea are o
profunzime istorică redusă sau deloc: migrația este prezentată ca ceva nou și fără precedent,
chiar dacă istoria oferă o mulțime de cazuri anterioare. În plus, perspectivele regionale și
naționale predomină în detrimentul a ceea ce ar putea fi o narațiune europeană.
Acest fenomen al migrației globale nu a stagnat, el a continuat să înregistreze
schimbări și a obținut noi forme. La fel ca definițiile migrației, tipologiile propuse pentru
clasificarea fenomenului sunt extrem de largi în scop. Aceste tipologii vizează facilitarea
analizei înțelegerii realității complexe ale migrației. Rezultatul este o serie de abordări: în
principal geografice, demografice, sociologice, politice, juridice sau chiar de natură
multidisciplinară. Teoriile migrației sunt împărțite în trei categorii principale: micro-nivel,
macro-nlivel și mezo-nivel al migrației16. Teoriile la nivel micro iau în considerare deciziile

15
Imke Sturm – Martin. Migration in European History. EUI, Florence. Disponibil aici:
https://www.eui.eu/Documents/RSCAS/PapersLampedusa/FORUMSturm-Martinfinal.pdf
Accesat la data de 28/05/2021
16
Wijitapure Wimalaratana. International Migration and Migration Theories. Sri Lanka.2016. Disponibil
aici:http://socialaffairsjournal.com/Achive/Fall_2016/2.International%20Migration%20and%20Migration%20Th
eories_A.A.I.N.Wickramasinghe_W.%20Wimalaratane_SAJ%201(5).pdf
Accesat la data de 31/05/2021
10
de migrație din perspectiva unui individ, adică dorințele și așteptările unei persoane. Teoriile
la nivel macro consideră deciziile de migrație dintr-un punct de vedere agregat, adică
structura economică a țării. La nivel meso se află deciziile de migrație între cele două foste
teorii, adică legături familiale, rețele sociale, grupuri de egal și comunități minoritare izolate.
Migrația internațională face parte dintr-o schimbare transnațională care remodelează
societățile și politica din întreaga lume 17. Migranții internaționali sunt clasificați ca imigranți
legali, ilegali și refugiați. Fenomenul migrației este concretizat prin diferite invazii,
colonizări, cruciade, transhumanță.
În ultimile secole, migrația a fost aranjată în dependență de mai multe etape ce au
schimbat istoria omenirii, caracterizate prin perioade de schimbări sociale, deplasări masive,
după care au avut loc și numeroase mișcării ale populației ce au fost jertfe ale primului și al
doilea război mondial, după acestea urmau refacerile de după război, inclusiv și căderea
blocului comunist.
Timp de secole migrația populației s-a schimbat în dependență de problemele apărute în
statele gazdă, astfel Europa are o istorie vastă, prin numeroase evenimente ce au lăsat urme în
istoria umanității.
Astfel analizând secolul al XIV- lea vreau să menționez că, a fost marcat de „Ciuma
Neagră”(1347 – 1351), care a fost una din cele mai groaznice epindemii de pe timpul acela,
care a dus la moartea a milioane de oameni; aceasta izbucnind, în Asia, s-a răspândit în
Europa, aducând panică în populație și omorând jumate din populația Europei Centrale18. În
următoarele secole XVI – XVIII, populația din Spania, undeva două milioane și în jur de un
milion de oameni din Portugalia s-au deplasat spre America de Sud și Centrală, ca urmare a
Marilor descoperiri geografice.
Criza petrolului din 1973–1974 a avut un impact considerabil asupra peisajului
economic al Europei. Criza a dat un impuls restructurării economice, reducând brusc nevoia
de forță de muncă19. În această perioadă, credința în creșterea economică neînfrânată s-a
diminuat. Elveția și Suedia au fost primele țări care au invocat o oprire a migrației, respectiv,
în 1970 și 1972. Au urmat altele: Germania în 1973 și Benelux și Franța în 1974. Politicile
care vizează controlul și reducerea migrației, însă, au transformat mai degrabă decât au oprit
migrația. Numărul de rezidenți străini a continuat să crească, datorită schimbării sistemelor

17
Castles, S., De Haas, H., & Miller, M. J.The age of migration: International population movements in the
modern world . Basingstoke: Palgrave Macmillan.2014, p.13.
18
Giovanni Boccaccio (1313-1375), creatorul prozei artistice italiene, cel mai mare prozator
al Renașterii italiene. În: Ala Bujor. 100 de scriitori notorii ai lumii: Viața, Activitatea, Opera.
Chişinău: Editura Epigraf, 2006, p. 228-230
19
Boyle, P., Halfacree, K., & Robinson, V. (1998). Exploring contemporary migration . Essex: Pearson
Education Limited.
11
europene de migrație de la circulație la migrație în lanț și a creșterii naturale aferente a
populațiilor migrante. Migranții din țări non-europene care intraseră în sisteme de recrutare a
forței de muncă s-au stabilit din ce în ce mai permanent, întrucât întoarcerea în țara de origine
pentru perioade lungi de timp presupunea acum un risc semnificativ de a-și pierde permisul de
ședere20. Mulți migranți au început să-și aducă familiile în Europa. Deși guvernele au încercat
inițial să limiteze migrația familiei, acest lucru a cunoscut puțin succes 21. La urma urmei,
reunificarea familială a lucrătorilor migranți a fost considerată un drept fundamental, ancorat
în articolul 19 din Social European Carta din 1961.
În Suedia, de exemplu, 40% dintre născuții străini erau ne-europeni până în 1999,
comparativ cu doar 7,6% în 1970 22. Acest lucru a reflectat imigrația continuă și creșterea
naturală a acestor populații. Dar a fost și rezultatul unei extinderi mai mari a migrației de
întoarcere în rândul populațiilor din Europa de Sud, având în vedere calitatea sporită a vieții și
oportunitățile de angajare în Europa de Sud23. În țările de cealaltă parte a Mediteranei,
presiunea populației a continuat să fie substanțială, din cauza ratelor ridicate de fertilitate și
șomaj. În această perioadă, numărul străinilor greci, italieni, portughezi, spanioli și iugoslavi
din Europa a scăzut (cu excepția Elveției, unde numărul portughezilor și iugoslavilor a
crescut) și s-a observat o creștere semnificativă a numărului de turci și nord Africani din toată
Europa24. După oprirea migrației, țările au controlat din ce în ce mai mult intrările străinilor,
iar migrația a devenit un subiect important în dezbaterile politice și publice naționale.
Europa este, în prezent, scena unor procese ale căror efecte sunt similare, iar sub unele
aspecte, chiar identice: pe de o parte, globalizarea, ce erodează şi chiar elimină barierele în
faţa fluxurilor internaţionale de oameni, bunuri, servicii, capital şi informaţii, iar pe de altă
parte, extinderea Uniunii Europene, ce dă posibilitatea cetăţenilor ţărilor mai puţin dezvoltate
să aspire la un nivel de trai perceput ca fiind mult mai ridicat în ţările UE. Una dintre

20
Hansen, R., Migration to Europe since 1945: Its history and its lessons. The Political Quarterly, Edited by
Sarah Spencer Institute for Public Policy Research.2003
21
Castles, S., De Haas, H., & Miller, M. J.The age of migration: International population movements in the
modern world . Basingstoke: Palgrave Macmillan.2014
22
Goldscheider, C., Bernhardt, E., & Goldscheider, F., What integrates the second generation? Factors affecting
family transitions to adulthood in Sweden. In C. Bonifazi, M. Okólski, J. Schoorl, & P. Simon (Eds.),
International migration in Europe: New trends and new methods of analysis. Amsterdam: Amsterdam
University Press. 2008, p.226-245
23
Barou, J., Europe, terre d’immigration: Flux migratoires et intégration . Grenoble: Presses Universitaires de
Grénoble. 2006
24
Bade, K. J. Europe on the Move: Migrations from the late 18th century to the present day. Barcelona. 2003
12
conseci.nţele acestor două procese este creşterea fluxurilor migratorii dinspre est spre vest, în
special dinspre Europa Centrală şi de Est, dar şi Asia Centrală şi Africa, spre Occident.25

1.1.1. Migrația de-a lungul istoriei

După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, țările europene au parcurs câteva
perioade importante, prin care s-au modificat direcțiile populațiilor migratoare.

1. Reconstrucția Europei și migrația ( 1950-1970)

În perioada de după al doilea război mondial, nord-vestul Europei era în plină

expansiune economică. De exemplu, producția industrială a crescut cu 30% între 1953 și
195826. Muncitorii nativi din această regiune au devenit din ce în ce mai educați, iar
posibilitățile tot mai mari de mobilitate socială le-au permis multor dintre ei să meargă la
muncă în funcții mai înalte. Lucrătorii locali nu au avut posibilitatea să asigure multe posturi
vacante, deoarece rezervoarele de forță de muncă erau limitate. Mai mult, populația locală
nativă nu mai era dispusă să ocupe locuri de muncă nesănătoase și prost plătite în agricultură,
curățenie, construcții și minerit. Drept urmare, guvernele din Europa de Nord-Vest au început
să recruteze forță de muncă în țările periferice. Principalele țări de destinație au fost Belgia,
Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia și Elveția. Se aștepta ca muncitorii
străini recrutați să se întoarcă acasă după ce au terminat o perioadă de muncă. Prin urmare, au
avut tendința să li se acorde puține drepturi și puține sau lipsa accesului la asistență socială.
Lucrătorii locali nu au putut umple posturile vacante, deoarece rezervoarele de forță de muncă
erau limitate. Mai mult, populația locală nativă nu mai era dispusă să ocupe locuri de muncă
nesănătoase și prost plătite în agricultură, curățenie, construcții și minerit. Drept urmare,
guvernele din Europa de Nord-Vest au început să recruteze forță de muncă în țările periferice.
Principalele țări de destinație au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos,
Suedia și Elveția. Se aștepta ca muncitorii străini recrutați să se întoarcă acasă după ce au
terminat o perioadă de muncă. La sfârșitul acestei perioade, majoritatea migranților din nord-
vestul Europei provin din Algeria, Grecia, Italia, Maroc, Portugalia, Spania, Tunisia, Turcia și
Iugoslavia.

25
Dr. Alexandra SARCINSCHI , MIGRAŢIE ŞI SECURITATE. UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE
APĂRARE “CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate. Editura Universităţii Naţionale de
Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008.Disponibil aici: https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/migratie_si_securitate.pdf
26
Dietz, B. Aussiedler in Germany: From smooth adaptation to tough integration. In L. Lucassen, D. Feldman, &
J. Oltmer (Eds.), Paths of integration: Migrants in Western Europe, 1880–2004 . Amsterdam: Amsterdam
University Press. 2006, p. 116-136.
13
 A apărut un sistem de migrație prin care țările periferice, în special sudul Europei
furnizau lucrătorii țărilor din nord-vestul Europei. Fluxurile de migrație au fost puternic
ghidate de diferențele de dezvoltare economică dintre regiunile caracterizate de economii pre-
industriale agrare și cele cu economii extrem de industrializate 27atât la nivel internațional, cât
și la nivel național (de exemplu, cu muncitori necalificați care se deplasează din sudul Italiei
către centre industriale din nordul Italiei).
În țările de origine, majoritatea lucrătorilor migranți provin din regiuni agricole sărace
în care exista o muncă insuficientă, cum ar fi Portugalia de Nord, Spania de Vest, Italia de
Sud și Grecia de Nord. Cu toate acestea, guvernele europene și-au extins treptat zonele de
recrutare la țări din afara Europei. Unul dintre principalele motive a fost diviziunea
Războiului Rece din Europa, care a restricționat sever mobilitatea forței de muncă Est-Vest.

2. Perioada crizelor economice în UE

Crizele în general, sunt considerate „puncte de cotitură”28, care declanșează

fenomenul social ca migrație, precum și reformele politicii publice. Crizele economice sunt
considerate în mod tradițional ca oportunități de punere în aplicare a politicilor restrictive de
imigrare. Criza petrolului din 1973-1974, a fost caracterizată de o creștere economică
constantă, de dezvoltare și desfășurare a schemelor de lucrători , întoarcerea migrației de la
fostele colonii la patrie și migrația refugiaților, dominată în principal de mișcările de la est la
vest. Mulți dintre acești migranți (de întoarcere) erau considerați juridic - cetățeni; estimările
sugerează că între 1940 și 1975 numărul persoanelor de origine europeană care se întorceau
din colonii au fost de aproximativ 7 milioane29. Criza petrolului din 1973-1974 a avut un
impact considerabil asupra peisajului economic al Europei. Criza a dat un impuls la
restructurarea economică, reducând brusc nevoia de muncă30. Elveția și Suedia au fost
primele țări care au invocat o oprire a migrației, în anii 1970 și 197231. Au urmat și alții:
Germania în 1973 și Benelux și Franța în 1974. Politicile care vizează controlul și reducerea
migrației, cu toate acestea au fost mai degrabă transformate decât oprite. Numărul de
rezidenți străini a continuat să crească, datorită schimbării sistemelor europene de migrație de
la circulație la migrație în lanț și a creșterii naturale aferente a populațiilor migrante. Migranții

27
Bade, K. J. Europa en movimiento: Las migraciones desde fi nales del siglo XVIII hasta nuestros días .
Barcelona: Crítica.2003.
28
Alink, F., Boin, A., & T’Hart, P. Institutional crises and reforms in policy sectors: The case of asylum policy
in Europe. Journal of European Public Policy, 2001, p. 286–306.
29
Ibidem.
30
Boyle, P., Halfacree, K., & Robinson, V. Exploring contemporary migration . Essex: Pearson Education
Limited. 1998.
31
Blanca Garces-Mascarenas, Rinus Penninx , Integration Processes and Policies in Europe, Capitolul III.
Migration and Immigrants in Europe: A Historical and Demographic Perspective. 2016. P.35
14
din țări non-europene care intraseră în sisteme de recrutare a forței de muncă s-au stabilit din
ce în ce mai permanent, întrucât întoarcerea în țara de origine pentru perioade lungi de timp
presupunea acum un risc semnificativ de a-și pierde permisul de ședere. Deși migranții
europeni care se întorceau din colonii au fost deseori capabili să se insereze rapid în țesătura
socială a țării-mamă, acest lucru a fost mai puțin cazul celor de origine non-europeană care
erau privați din punct de vedere economic și social care erau adesea discriminați.

În Turcia, de exemplu, rentabilitatea monetară a migranților a devenit un element vital

al economiei: țara a cunoscut chiar și o destabilizare economică atunci când migrația forței de
muncă către Germania sa încheiat în 197432. Cu toate acestea, motivele pentru care țările de
origine au sprijinit emigrarea au depășit aspectele economice. Guvernul italian, de exemplu, a
considerat programele de migrație a forței de muncă din țările din Europa de Nord-Vest ca o
modalitate de a „scăpa de șomeri și de a priva partidele socialiste și comuniste de potențiali
alegători”33.

3. Creșterea numărului solicitanților de azil, refugiaților și minorităților etnice.

După oprirea migrației, țările au controlat din ce în ce mai mult intrările străinilor, iar
migrația a devenit un subiect important în dezbaterile politice și publice naționale 34.
Numărul cererilor de azil a început să crească în Europa, în special în anii 1980 și după
căderea Zidului Berlinului35. Între începutul anilor 1970 și sfârșitul secolului al XX-lea,
numărul cererilor de azil în UE, la acel moment în 15 state membre, a crescut de la 15.000 la
300.000 anual36. Germania a fost cel mai mare beneficiar de cereri de azil din Europa în toate
perioadele. Începând cu anii 1980, s-au observat creșteri semnificative în Belgia, Olanda și
Marea Britanie. Atractivitatea diferită a anumitor țări europene de-a lungul timpului este
legată de evenimentele istorice care au indus noi fluxuri de refugiați. Creșterea dramatică a
cererilor de azil din interiorul Europei la începutul anilor 1990, de exemplu, a însoțit
dezintegrarea Uniunii Sovietice și războaiele iugoslave 37. Restricțiile la intrarea străinilor în
nord-vestul Europei au avut, de asemenea, un alt efect. Începând cu mijlocul anilor 1980,

32
Barou, J. Europe, terre d’immigration: Flux migratoires et intégration . Grenoble: Presses Universitaires de
Grénoble. 2006
33
Hoerder, D. Cultures in contact: World migrations in the second millennium . Durham/ London: Duke
University Press.2002
34
Bonifazi, C. Evolution of regional patterns of international migration in Europe. In C. Bonifazi, M. Okólski,
J. Schoorl, & P. Simon, International migration in Europe: New trends and new methods of analysis.
Amsterdam: Amsterdam University. 2008, p.107- 128
35
Hansen, R. Migration to Europe since 1945: Its history and its lessons. The Political Quarterly, 2003, p. 25–
38
36
Hatton, T. Seeking asylum in Europe. Economic Policy, 2004, p. 5-62
37
Ibidem.
15
fluxurile de migrație s-au îndreptat din ce în ce mai mult spre sudul Europei, în special
câștigând impuls în anii 199038. Grecia, Italia, Portugalia și Spania erau de multă vreme țări
de emigrare. Drept urmare, ei nu au dispus de legislația de imigrare bine dezvoltată și de
sistemele de control al intrărilor. Mai mult, aceste țări se confruntau cu o creștere economică
și scăderea ratei natalității, rezultând în lipsa forței de muncă 39. Locurile de muncă disponibile
au fost adesea neregulate, caracterizate prin condiții de muncă nefavorabile și salarii mici,
ceea ce le face neatractive pentru populația locală.
Europa de Sud a devenit astfel o destinație atractivă pentru migranții non-europeni, în special
pentru cei din Africa de Nord, America Latină, Asia și după căderea Cortinei de Fier -
Europa de Est40. Modelele de migrație dinspre, către și în interiorul Europei au suferit
modificări semnificative și diversificare ulterioară începând cu 1990.

Prăbușirea Cortinei de Fier și deschiderea granițelor Europei de Est au indus noi

fluxuri de migrație în toată Europa. Sfârșitul Războiului Rece, precum și războaiele din fosta
Iugoslavie au condus la noi fluxuri de solicitanți de azil în Europa de Vest. Între 1989 și 1992,
de exemplu, cererile de azil au crescut de la 320.000 la 695.000, pentru a scădea la 455.000
până la sfârșitul deceniului41 și a crescut din nou la 471.000 în 200142.

1.1.2. Cauzele migrației

Migrația începe, de obicei cu o descriere a fluxurilor de oameni între țările în curs de

dezvoltare și cele dezvoltate, sau ceea ce uneori este denumit în general fluxuri sud-nord.
Oricum ar fi, mișcările majore din lume nu au loc între țările în curs de dezvoltare și cele
dezvoltate. Marea majoritate a persoanelor în mișcare o fac în propria țară și doar în cazurile
unor probleme mai grave, migrația are loc și înafara țării de origine.
Conform Raportului O.I.M. privind migrația mondială din 2010, Europa a primit 73
de milioane de migranți, o treime din acești migranți din întreaga lume 43.
Astăzi, una dintre provocările majore la adresa păcii în lume, este problema migrației care
este cea mai actuală în Europa. Cetățenii indigeni ai statelor europene sunt îngrijorați de
situația actuală, mulți dintre ei având o atitudine negativă față de vizitatori și refugiați. Acest

38
Blanca Garces-Mascarenas, Rinus Penninx , Integration Processes and Policies in Europe, Capitolul III.
Migration and Immigrants in Europe: A Historical and Demographic Perspective. 2016. P.36 - 37
39
Castles, S., De Haas, H., & Miller, M. J.The age of migration: International population movements in the
modern world . Basingstoke: Palgrave Macmillan.2014
40
Ibidem
41
Hansen, R. Migration to Europe since 1945: Its history and its lessons. The Political Quarterly. 2003, p.25–
38.
42
Ibidem.
43
Articol. IOM: WORLD Migration Report, 2011, disponibil aici:
https://migration.ucdavis.edu/mn/more.php?id=3668_0_5_0 Accesat la data de: 03/06/2021
16
lucru este datorat faptului că odată cu, creșterea migranților, apar și o serie de probleme
economice și sociale.
De cele mai dese ori, numărul migranților interni este de aproximativ de patru ori mai
mare decât cel al migranților internaționali44. Criza migrației aduce cu sine efectul cumulativ
al intereacțiunii unui număr de factori, spre exemplu: aprofundarea inegalității sociale în
multe țări; criza mondială și economică; consecințele conflictelor militare și ale războaielor
civile, etc. Migrația cel mai des este cauzată din motive economice, ce forțează să spun așa,
deplasarea populației într-o altă țară, cu scopul de a-și asigura un viitor mai prosper familiei
sale, deoarece familia este și va fi cea mai sfântă ce avem pe acest pământ. Situația acestă
nefavorabilă pentru populație apare din cauza nivelului înalt de șomaj, sau în rândul
angajaților, salariile mici care permit doar să trăiești de la o lună la alta. Factorii ce atrag
populația sunt evidenți, spre exemplu salarii mai mari, posibilități de angajare mai bune,
nivelul de trai mai ridicat, inclusiv există un nivel mai ridicat în domeniul educației.
Persecuția asupra etniei, religiei, rasei, afilierii politice sau culturale poate împinge
oamenii să părăsească țara lor. Principalul factor este războiul, conflictul, persecuția
guvernului sau riscul semnificativ. Cei care fug de conflicte armate, încălcări ale drepturilor
omului sau persecuții sunt mai susceptibili să fie refugiați umanitari. Acest lucru va afecta
acolo unde s-a constatat că unele țări sunt mai liberale în atitudinea lor față de migranții
umanitari decât altele. În primul rând, este probabil ca aceste persoane să călătorească în cea
mai apropiată țară sigură care acceptă solicitanții de azil. Conflictele de natură teritorială apar
din ce în ce mai mult. Conform estimărilor U.N.F.P.A. (Fondul Națiunilor Unite pentru
Activități Populaționale), fugind de persecuții, conflicte armate și violență, aproximativ 13
milioane de refugiați au fugit din țările lor. Un număr semnificativ de oameni sunt obligați să
plece din motive sociale și de mediu. Migrația demografică și economică este legată de
standardele muncii, șomajul și starea generală de sănătate a economiei unei țări. Factorii de
atracție includ salarii mai mari, oportunități mai bune de angajare, un nivel de viață mai
ridicat și oportunități educaționale. Dacă condițiile economice nu sunt favorabile și par a fi
expuse riscului de a continua să scadă, un număr mai mare de indivizi va migra probabil în
țări cu o perspectivă mai bună.

44
Articol. Естаева А.А. Причины миграционного потока в Европу (Motivele fluxului migrațional
către Europa). Алматы. 2016 Disponibil aici: https://articlekz.com/article/19769 Accesat la data de
03/06/2021
17
 La fel o cauză ar mai fi și problemele de mediu, care provoacă deplasări în masă,
provocate de anumite dezastre naturale, cutremure, inundații sau uragane. Populația se
deplasează în interiorul țării sau înafara ei, pe un timp temporar sau permanent45.
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii a O.N.U. , lucrătorii migranți, definiți ca oameni
care migrează în vederea angajării, se ridicau la aproximativ 164 milioane în întreaga lume în
201746 și reprezentau aproape două treimi din migranții internaționali. În ultimii ani, oamenii
au fugit în Europa într-un număr mare, din cauza conflictelor, terorii și persecuții de acasă.
Dintre cei 295.80047 solicitanții de azil, au primit statutul de protecție în UE în 2019, peste un
sfert, majoritatea provin din Siria care a fost sfâșiată de război, la fel Afganistanul și Irakul.
U.E este o gazdă pentru migranți, atât cei legali cât și a celor nelegali, deoarece oferă
protecție, condiții demne și decente atât persoanelor care sunt în pericol și se tem de
persecuție, cât și celor care beneficiază de protecție internațională pe teritoriul Uniunii
Europene.

1.1.3. Tipuri de migrație

Migrația se clasifică ( Tabel.1 ) în funcție de: criteriul adimistrativ ( internă, externă),

rezidențial ( migrație rurală, urbană), scop ( migrație economică, familială, turistică,
umanitară), modul de desfășurare (migrație organizată sau neorganizată), timp ( migrație
permanentă, temporară, sezonieră), numărul de oameni implicați( individuală, colectivă),
motivația ( migrație volunatră sau forțată), mijloacele folosite ( migrație ilegală și legală),
nivelul școlarizării (migrație calificată și necalificată), și tipul de strategie ( migrația de
întoarcere, dublă, multiplă)48.

45
Articol:European Parliament. Exploring migration causes – why people migrate. 2020. Disponibil aici:
https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/world/20200624STO81906/exploring-migration-causes-why-
people-migrateAccesat la data de 03/06/2021
46
Articol:European Parliament. Exploring migration causes – why people migrate. 2020. Disponibil aici:
https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/world/20200624STO81906/exploring-migration-causes-why-
people-migrate
Accesat la data de 03/06/2021
47
Ibidem.
48
Adriana ȘUIU, TEZĂ DE DOCTORAT, IMPACTUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE ASUPRA
CAPITOLULUI SOCIO- TERITORIAL ȘI AL DEZVOLTĂRII LOCALE, ROLUL MIGRAȚIILOR PENTRU
MUNCĂ ÎNTRE ROMÂNIA ȘI SPANIA, Timișoara, 2017.p.53.
18
 Tipuri de migrație.Tabel 1

Migrația internă - vizează deplasarea în interiorul țării a

1. După criteriul
populației, prin schimbarea domiciliului sau reședinței dintr-o
administrativ
unitate administrativă în alta; deplasarea atât cetățenilor cât și
non-cetățenilor în interiorul unui stat, în cazul în care aceștea se
mută departe de locul lor de reședință obișnuit;
Migrația externă – vizează ieșirea și intrarea populației de pe
teritoriul unei țări;
2. După factorul de Migrația temporară – aceast tip de migrație are un timp limitat,
timp
care înseamnă că mutarea nu este finală iar scopul este de a reveni
la locul de origine;

Migrația definitivă – stabilirea permanentă a locului de trai a

migrantului sau chiar pentru tot restul vieții;
3. După motivație Migrațiile libere – sunt organizate atunci când este luată o decizie
de un individ sau un microgrup ( familie ), în concordanță cu
interesele și dorințele acetora;
Migrația forțată – este obligația unor grupuri mai mari sau mai
mici de persoane, să părăsească zona de origine, pentru a se stabili
în interiorul altor grupuri de oamenii, din diferite cauze, cum ar fi
evenimentele politice, persecuții religioase sau de altă natură,
războaie sau alte conflicte, dezastre naturale etc;
4. După numărul Migrații individuale – cu scop personal ( o realizare profesională
persoanelor
etc.);
implicate

Migrații colective sau de grup – adesea grupul ce migrează este o

familie sau un colectiv legat prin alte relații;
5. După mijloacele Migrația ilegală – este nerespectarea legilor, privind emigrarea și
folosite
aplicarea serviciilor ilegale, de exemplu: prostituția, traficul de
ființe umane, contrabanda, trecerea frontierei ilegal;
Migrația legală – este atunci când sunt respectate toate normele
legale legate de migrație în concordanță cu actele cerute cum ar fi:
pașaportul, viza de reședință, asiguare medicală, invitație;

19
 6. După scop Migrația economică- dorința unui venit mai mare decât în țara de
origine;
Migrația turistică – călătoriile în alte țări doar cu scop turistic,
aceste migrații pot fi colective, urmate de șederea ilegală în țările
occidentale;
Migrația familială – în cazul restabilirii familiei;
Migrația umanitară – include urmărirea securității personale.

7. După modul de Migrația organizată – creată după un plan special, care are la bază
desfășurare
o rețea de organizatori și executanți;
Migrația neorganizață – fără complice, migrație organizată de o
singură persoană;
8. După rezidență Migrația rural-urbană
Migrația urban- rurală
9. Dup nivelul Migrația calificată – persoanele ce dețin studii superioare;
școlarizării
Migrația necalificată – persoanele fără studii superioare;
10. După strategia Migrația de întoarcere – reîntoarcerea migranților în țara patrie,
folosită
după un timp de migrare în altă țară;
Migrația dublă – persoanele care au migrat într-o altă țară, cu
timpul aleg o altă țară de migrație decât cea de origine sau cea
actuală;
Migrația multiplă – persoanele care migrează continuu în mai
multe locuri de destinație.

1.2 Evoluția problemei migrației în prezent

Oamenii au migrat din Africa și Orientul Mijlociu în urmă cu aproximativ 50.000 -

70.000 de ani și încep să practice agricultura și creșterea animalelor cu aproximativ 10.000 de
ani în urmă49. Fenomenul migrației există de multă vreme, dar numai în condițiile pieței a
început să fie considerat cea mai importantă problemă urgentă a politicii interne și

49
Articol. Djelti Samir, The Evolution of the Human Migration Determinants 1(Draft paper). Mascara – Algeria.
2017. Disponibil aici:
https://www.researchgate.net/publication/320427737_The_Evolution_of_the_Human_Migration_Determinants_
1_Draft_paper Accesat la data de 05/06/2021
20
internaționale. Acest lucru se datorează creșterii constante a scării migrației interstatale a
forței de muncă, și a implicării aproape tuturor țărilor în cifra de afaceri a migrației mondiale.
În ultimii ani, migrația a devenit o prioritate în agendele naționale și internaționale
pentru multe țări ale lumii50. Astfel, migrația devine o problemă de insecuritate pentru țările
de destinație și a cetățenilor acestora. Înafara, aspectelor de securitate și insecuritate ce se
nasc din cauza migrației, menționez că este folosită și o justificare pentru implementarea
politicilor restrictive, care determină dezvoltarea fenomenelor ce afectează în mod clar prin
metode cum ar fi : crima organizată ( aceste politici restrictive, îndreaptă migranții spre
ilegalități ce le pot ușura accesul în țările respective, devenind în final victime ale traficului de
ființe umane) și terorismul51. Migrația a devenit o cale de propagare a terorismului, crimei
organizate și a bolilor infecțioase, care constituie un risc de securitate, având reacții negative
și violente cetățenilor țării de referință 52.

1.2.1 Politicile Uniunii Europene în domeniul migrației

Politicile U.E. sunt puse în aplicare printr-o gamă largă de programe și fonduri, care
oferă sprijin financiar pentru sute de mii de beneficiari, cum ar fi fermieri, studenți, oameni
de știință, organizații non-guvernamentale (Ong-uri), întreprinderi, orașe, regiuni și multe
altele53.
La elaborarea unei politici de migrație, Uniunea Europeană acordă o atenție sporită
reglementărilor interne, mișcării populației în interiorul U.E., și aceasta se referă în principal
la cetățeni, precum și la migranții legali.
În octombrie 199954, la Tampere, Finlanda, Consiliul European a adoptat o serie de
decizii importante în domeniul justiției și afacerilor interne pentru a evidenția prioritățile care
ar defini acțiunea lor la nivel european. Una dintre principalele teme abordate a fost o politică
comună de azil și migrație a U.E. Întrucât tratatele europene garantează libertatea absolută de
circulație în întreaga U.E pentru toți cetățenii U.E și pentru toți ceilalți în mod legal în U.E,
oricine poate călători, stabili și lucra oriunde în U.E după ce a intrat legal în ea. Din aceasta a
apărut necesitatea unor politici comune privind azilul și imigrația, ceea ce a însemnat că
politica pentru azil, vizele și migrația ar trebui să fie o modalitate armonizată sau comună

50
Alexandra SARCINSCHI, Migrația ca problemă de securitate. Studiu de caz: România, Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2014. P.32
51
Ibidem. P.33
52
Ibidem.,p.34
53
Site-ul oficial al Uniunii Europene.Programe de finanțare ale UE pentru perioada 2014 – 2020. Disponibil aici:
https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/long-term-eu-budget/2014-2020/funding-programmes_en accesat la
data 11/06/2021
54
European Parliament, Consiliul European de la Tampere la 15 și 16 octombrie 1999, Concluziile Președenției.
Disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/summits/tam_en.htm accesat la data 08/06/2021
21
pentru imigranți și solicitanți de azil de a căuta și obține intrarea în toate statele U.E. Acest
obiectiv ar fi atins prin acorduri de parteneriat cu țările de origine ale imigranților și
solicitanților de azil, un sistem european comun de azil, tratamentul echitabil al țărilor terțe
cetățenilor și gestionarea fluxurilor de migrație, inclusiv sancțiuni severe împotriva
traficanților de imigranți ilegali55.
U.E și statele sale membre intensifică eforturile pentru a stabili o politică europeană
migrațională eficace, umanitară și sigură 56. Consiliul European joacă un rol important, prin
stabilirea priorităților strategice. Analizând refugiații migranți, ajunși în U.E, observ că
nunărul maxim în 2015 57, a scos în evidență o serie de diferențe în politicile Uniunii, privind
azilul, frontierele externe și migrația. Pentru realizarea unei politici eficace , echitabile și
solide în domeniul migrației, U.E pe baza tratatelor, a instrumentelor juridice și financire, a
indus măsuri imediate, pe termen lung, datorită cărora se vor respecta drepturile omului și
aspectele umanitare, cât și beneficiile Uniuniii Europene, ale migranților și țărilor de
origine58. Pentru a gestiona mai bine fenomenul migratoriu, U.E a urmărit să formeze politici
comune în acest domeniu.
Politicile comune au fost îndreptate anume pentru: reglementarea și verificarea
fluxurilor migratorii; integrarea imigranților; stoparea migrației ilegală; colaborarea
internațională în domeniul migrației; și crearea unui sistem european pentru azil59.
Poziția geografică și reputația Europei îi oferă stabilitate, generozitate și deschidere în
contextul unor conflicte internaționale și interne în creștere, al schimbărilor climatice și al
sărăciei la nivel mondial, însă va continua probabil, să reprezinte un refugiu ideal pentru
solicitanții de azil și pentru migranți60. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în volumul tot
mai mare, al flexibilității și diversității finanțării U.E., pentru politicile de migrație și azil,
atât în interiorul, cât și în afara bugetului actual al U.E.
Uniunea Europenă, asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele
interne și dezvoltă o politică comună în domeniul dreptului de azil, al imigrării și al

55
European Commission, Fact Sheet, Tampere Kick –Start to the EU’s policy for justice and home affairs,
Published by the Information and Communication unit of the Directorate-General Justice and Home Affairs of
the European Commission, Brussels. August 2002, p.2.
56
European Council. Council of the European Union. 2021. Disponibil aici :
https://www.consilium.europa.eu/en/policies/eu-migration-policy/ Accesat la data de 05/06/2021
57
Joanna Apap, Anja Radjenovic și Alina Dobreva, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European,
BRIEFING Politicile UE – rezultate pentru cetățenii EPRS, Problema Migrației, 2019.
https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus04_ro.pdf accesat la data de 05/06/2021
58
Popa Mădălina, Dragoș Ungureanu, Politica de migrație a Uniunii Europene. București. 2013, p.4
Disponibil aici : http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Politica-de-migratie-a-
UE.pdf Accesat la data 06/06/2021
59
Ibidem., p.4
60
Joanna Apap, Anja Radjenovic și Alina Dobreva. 2019.
22
controlului la frontierele externe care este întemeiată pe solidaritatea între statele membre și
care este echitabilă față de resortisanții țărilor terțe. 61
Dreptul de azil este garantat cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din
28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților și în
conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (denumite în continuare „tratatele”) 62.
Gestionarea migrației de către U.E este dispersată în numeroase instrumente juridice
și politice. Politica nivelurilor fără precedent ale fluxurilor de migrație către Europa în 2015,
s-a bazat în mare măsură pe Agenda europeană privind migrația 63. Acțiunea U.E în acest
domeniu este de a propune și implementa măsuri imediate și pe termen lung care vizează
dimensiunea internă și externă a politicii sale de migrație și la frontierele externe ale U.E.
Măsurile includ întoarcerea și readmisia migranților ilegali cărora nu li se permite să intre sau
să rămână în U.E, combaterea contrabandei cu migranți, protejarea frontierelor externe ale
U.E, crearea de oportunități juridice pentru cei care au nevoie de protecție internațională,
crearea unor politici U.E credibile.
Azilul în U.E este bazat pe un echilibru între solidaritate, responsabilitate și rezolvarea
problemei migrației în cooperare cu țările terțe prin mijloace politice și financiare. U.E
detaliază standardele comune în mai multe reguli și directive, dar implementarea eficientă a
politicilor de azil și migrație este responsabilitatea statelor membre, care trebuie să se asigure
că legislația națională a acestora respectă atât dreptul Uniunii, cât și acordurile internaționale.

Politica externă a UE se bazează pe angajamentul internațional la nivel bilateral,

regional și multilateral, pe baza abordării globale a evaluării migrației și mobilității (GAMM)
din 201164. Agenda europeană privind migrația a lansat cadrul de parteneriat în materie de
migrație cu țările terțe pentru a construi și extinde inițiativele existente65. Cadrul sporește
sprijinul pentru persoanele care au nevoie în contextul răspunsului la criză, în timp ce

61
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Versiune Consolidată, Articolul 67, aliniatul 2, Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene,
62
Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Articolul 18, Dreptul de azil, Jurnalul oficial al Uniunii
Europene, 2010.
63
Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor. O Agendă Europeană privind Migrația. Bruxelles, 2015
Disponibil aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?qid=1529566464275&uri=CELEX%3A52015DC0240 Accesat la data 05/06/02021
64
Nikolai Atanassov, Costica Dumbrava, Maria-Margarita Mentzelopoulou, EU asylum, borders and external
cooperation on migration.Briefinf European Paliamentary.2018 Disponibil aici:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2018/621878/EPRS_IDA(2018)621878_EN.pdf
Accesat la data 06/06/2021
65
Ibidem.p. 9
23
stabilesc fundații pentru o cooperare consolidată cu țările de origine, tranzit și destinație, cu
politica de migrație și mobilitate ca bază 66.

1.3 Migrația ilegală

Acest termen de migrație ilegală, desemnează în principal acțiunile grupurilor de

cetățeni care provin din țări terțe, și intră ilegal pe teritoriul unui stat membru al Uniunii
Europene pe uscat, pe apă sau pe cale aeriană 67. Migrația ilegală crește intensiv, în special
acest lucru este cel mai evident în Europa, ce se luptă cu imigrația în creștere a solicitanților
de azil și cu economiile interne aflate în dificultăți. Imigrația ilegală este adesea privită ca
simptomatică a lipsei de control a guvernului asupra propriilor frontiere. Aceasta este privită
ca o slăbiciune inacceptabilă din punct de vedere politic în unele zone, în special în contextul
îngrijorării cu privire la apărarea națională și la necesitatea protecției împotriva terorismului.
Nu există o mare diferență între migrația ilegală și cea legală, deoarece mulți migranți
legali sunt mai mult sau mai puțin în aceeași poziție defavorabilă ca mulți imigranți ilegali, cu
excepția statutului lor juridic, atâta timp cât sunt nou-veniți la cele mai joase trepte ale scării
sociale. Posibilitățile de a deveni legal nu sunt aceleași în toate țările. Italia, Franța, Spania și
Grecia au acordat recent amnistii mari68. Țările de Jos și Germania stau departe de
regularizările la scară largă. De fapt, ei caută din ce în ce mai multe modalități de a elimina
drepturile rezidențiale de la imigranții nedoriți, cum ar fi cei care sunt considerați a fi o
amenințare la adresa ordinii publice. Uneori, statele își adaptează în mod activ regulile pentru
a ilegaliza anumite categorii de oameni69. Oamenii au devenit migranți ilegali atunci când au
fugit fără acte în țări care nu au semnat Convenția de la Geneva din 1951 70 privind statutul
refugiaților, cum ar fi Malaezia și, prin urmare, nu au putut solicita azil. În țările care nu au
semnat convenția, ilegalitatea și neprobarea identității sunt aceleași. Acest lucru reimplică
soarta unor migranți care au fost descriși în prezentarea istorică. În Asia, ilegalitatea nu este

66
Ibidem.P.23
67
Kamilla SHERYAZDANOVA, Illegal Immigration and Fight against, Illegal Migration in Member States of
the European Union. Kazakhstan, Astana, 2015, p.90
68
Ruspini, P. ‘Living on the edge: Irregular immigrants in Italy’, in D.A. Cinar, Gachter, H. Waldrauch
Irregular migration: Dynamics, impact, policy options,81-94. Vienna: European Centre. 2000
69
Van der Leun, J.P.,Looking for loopholes: Processes of incorporation of illegal immi-grants in the
Netherlands. Amsterdam: Amsterdam University Press.2003
70
Convenția de la Geneva din 1951- consolidează anterior instrumente internaționale cu privire la refugiați și
oferă cea mai cuprinzătoare codificare a drepturilor refugiaților la nivel internațional .
European Commission, Disponibil aici : https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-
do/networks/european_migration_network/glossary_search/geneva-convention-1951-and-protocol_en
Accesat la data 06/06/2021
24
contracarată de amnistii la scară largă, ci mai degrabă de deportări . Thailanda și Malaezia
sunt în prezent cele două destinații principale pentru migranții ilegali din Asia 71.
La sfârșitul anilor 197072, în timpul crizei refugiaților din Indochina, guvernele din
Malaezia și din Thailanda s-au angajat în așa numitele împingeri ale refugiaților. În Malaezia
s-a înființat un grup de lucru cu misiunea oficială de a ateriza de pe popoarele vietnameze.
Navele au fost împinse înapoi în mare și au fost ajutate să iasă din apele Malaeziei. Thailanda
a trimis refugiați peste granița terestră thailandeză-cambodgiană în câmpurile miniere
cambodgiene, ucigând câteva mii dintre ei. Guvernul malaezian a declarat perioade de
amnistie, în timpul cărora migranții ilegali au fost încurajați să se întoarcă „voluntar”, urmate
de represiuni împotriva migranților ilegali care au rămas 73.
Imigrația ilegală în ultimii ani, a devenit parte a vieții interne a statelor membre ale UE,
deși au fost adoptate diferite legi care interzic șederea ilegală și angajarea străinilor. A devenit
evident că migranții ilegali reprezintă o amenințare la adresa securității naționale atât a țărilor
acceptante, cât și a celor de tranzit, deoarece statele nu pot ține evidența acestor persoane, în
timp ce sunt excluși din sistemul de angajare oficială, impozitare și protecție socială.
Migrația ilegală, oferă forțe de muncă economiei ilegale ascunse, reprezintă o potențială sursă
de activități infracționale; implică riscuri epidemiologice și tinde să agraveze conflictele
etnice din societate, fiind în acelații timp considerat un nutrient al xenofobiei și
naționalismului radical74.
Angajatorii își asumă acest risc de a angaja lucrătorii ilegali, fără documente, doar pentru că
aceștea acceptă un salariu mai mic, plus la aceasta sunt lucrători ascultători, ușor de
manipulat, și în cazuri de nemulțumiri angajatorul poate concedia lucrătorul ilegal fără nici o
consecință.
După părerea mea, migrația ilegală, si anume contrabanda și traficul este una din cele
mai grave probleme. Traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportul, transferul,
adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințarea sau utilizarea forței sau prin alte forme
de constrângere, răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau o poziție de vulnerabilitate sau
deacordarea sau primirea de plăți sau beneficii pentru a obține consimțământul unei persoane
care are controlul asupra altei persoane, în scopul exploatării 75. Exploatarea include, cel puțin,

71
Hedman, Eva-Lotta E., Refuge, governmentality and citizenship: Capturing “illegal migrants” in Malaysia
and Thailand ,Government and Opposition43. 2008
72
Marlou Schover, Joanne Van Der Leun, Leo Lucasse, Chris Quispel. Illegal Migration and Gender in a Global
and Historical Perspective, IMISCOE Research, Amsterdam. 2008, p.21
73
Ibidem. p.28
74
Kamilla SHERYAZDANOVA, Illegal Immigration and Fight against, Illegal Migration in Member States of
the European Union. Kazakhstan, Astana, 2015, p.90
75
Briefing, European Parliament. The gender dimension of human trafficking. 2016. Disponibil aici :
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2016/577950/EPRS_BRI(2016)577950_EN.pdf
25
exploatarea prostituției altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă forțată sau servicii,
sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau îndepărtarea organelor 76.
Există o difernțiere dintre aceste două, și anume după cum se menționează în
Protocolul de la Palermo 77, fapta criminală în contrabandă este asociată cu, constrângerea și
exploatarea, acesteea deseori sunt descriși ca fiind lipsiți sau disperați, pe când în realitate
sunt relativ bine educați și provin din medii socio- economice mai puțin defavorizate78. În
ciuda faptului că numai contrabandiștii pot fi condamnați pentru că au adus pe cineva „ilegal”
peste graniță, migranții de contrabandă sunt deseori tratați și ca infractori. Diviziunea juridică
dintre contrabandă și trafic simplifică în exces demarcarea dintre procesele de migrație
voluntare și involuntare.
Au fost identificate cazuri de trafic, în care un migrant este răpit și traficat complet
împotriva voinței sale. Dar majoritatea cazurilor sunt mult mai complexe și sfidează o
clasificare ușoară. Unele prostituate traficate, de exemplu, își părăsesc țara de origine cu
acordul deplin, ca o acțiune strategică pentru îmbunătățirea situației lor, dar apoi ajung în
situații de exploatare. Femeile migrante care lucrează în prostituție sunt, totuși, deseori cadre
prioritare victime ale traficului fără nicio agenție, chiar și atunci când a fost propria lor decizie
să lucreze în industria sexuală 79.
Am observat, că cel mai des victime devin femei și fete, majoritatea dintre ele fiind
forțate să execute servicii comerciale sexuale, în timp ce multe sunt victime chiar ale robiei
domestice. Statele membre ale U.E. au adoptat abordări ale acestui fenomen, variind de la
criminalizarea tuturor activităților legate de prostituție până la reglementare 80.Traficanții
operează prin diferite canale de recrutare care implică constrângere, forță sau înșelăciune. De
obicei, exploatează situația economică precară a femeilor care caută o viață mai bună în
străinătate. Internetul și noile tehnologii joacă un rol important, la fel și contrabanda cu
migranți.

Accesat la data de 060/06/2021

76
Protocol to Prevent, Suppress and Punish Trafficking in Persons, Especially Women and Children,
supplementing the Convention against Transnational Organized Crime, United Nations, 2000. Disponibil aici:
https://www.osce.org/files/f/documents/5/c/19223.pdf
Accesat la data 06/06/2021
77
Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de ființe umane , în special al femeilor și
copiilor, adițional la Convenția ONU împotriva Criminalității Transnaționale Organizate și a Protocoalelor sale.
78
Marlou Schover, Joanne Van Der Leun, Leo Lucasse, Chris Quispel. Illegal Migration and Gender in a Global
and Historical Perspective, IMISCOE Research, Amsterdam. 2008, p.84
79
Andrijasevic, R.,Trafficking in women and the politics of mobility in Europe. Ph.Dthesis. Department of
Women’s Studies. Utrecht: University of Utrecht.2004
80
Briefing, European Parliament. The gender dimension of human trafficking. 2016. Disponibil aici :
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2016/577950/EPRS_BRI(2016)577950_EN.pdf
Accesat la data de 060/06/2021
26
Traficul de persoane în U.E. are loc în mare parte în interiorul granițelor sale. România și
Bulgaria sunt cele mai importante două țări de origine ale victimelor, atât în ceea ce privește
numărul absolut, cât și rata de prevalență. De exemplu conform, site-ul oficial al Comisiei
Europene81 în anul 2017, România menține profilul de țară de origine pentru victimele
traficului de persoane. În același timp, traficul intern continuă să aibă un rang înalt în cadrul
statisticilor, un procent semnificativ de victime, în special minore, exploatate în România.Însă
România realizează că este o problemă serioasă, din acest motiv, la 1 februarie 2014, a
introdus un nou Cod Penal, ce a intrat în vigoare, aducând modificări în legea anti – trafic,
din cadrul legislativ82. Astfel acest cod are ca scop în primul rând reformarea politicii
punitive și abordarea conceptuală ce include o revizuire a pedepselor, o logică de comprimare
a legislației, precum faptele și acțiunile adaptate la realitățile actuale 83.
În cazul Bulgariei , principalele țări de destinație pentru traficul de ființe, sunt țările
Vest- Europene, Grecia, Cehia, Elveția și Norvegia 84. Bulgaria continuă să fie o importantă
țară de origine a victimelor traficului de persoane. Potrivit Europol, raport privind Situația
traficului de Ființe Umane în U.E., din februarie 201685, traficul de ființe umane în scop de
exploatare sexuală continuă să fie cea mai raportat formă a traficului de ființe umane în UE, în
cazul în care cele mai multe victime sunt de sex feminin junioare din Europa Centrală și de
Est, inclusiv Bulgaria.
Vreau să menționez că migrația ilegală, indiferent de toate metodele care vor fi și sunt
aplicate în Statele Uniunii Europene pentru combaterea sau stoparea acesteia, ea oricum va
continua să puie în pericol, situațiile economice, sau să puie în pericol viața oamenilor ce sunt
victime, deoarece aceasta este firea oamenilor. Dorința de a supraviețui, sau goana după bani,
ce împinge să fii un traficant, sau să cazi în plasa unui traficant, deplasările într-o țară ilegal,
pentru a supraviețui și a proteja familia, angajarea în câmpul muncii ilegal pentru un salariu
mai mare decât în țara de origine , toate acestea sunt probleme la nivel de țară, deci ajung la
ideea că, până ce țările U.E. și chiar și cele dinafară a U.E. , nu vor rezolva problemele
interne, populațiile vor pleca întodeauna, căutând singuri să-și formeze traiul decent, prin
diferite căi, ilegale sau legale.

1.3.1. Traficul organizat de persoane

81
https://ec.europa.eu/anti-trafficking/member-states/romania_en
82
Comisia Europeană, Site-ul oficial al Uniunii Europene. România, Informații Generale - situația privind
traficul de finite umane. Disponibil aici: https://ec.europa.eu/anti-trafficking/member-states/romania_en
Accesat la data 06/06/2021
83
Ibidem.
84
Ibidem.
85
Ibidem.
27
 Traficul de ființe umane a crescut constant de la începutul anilor 1990 și este acum pe
locul cinci printre activitățile criminalității organizate86. Legislația internațională 87 și cea
europeană încurajează o distincție între „traficul ilegal de migranți” și „traficul de persoane”,
deoarece acestea se referă la situații juridice specifice, forme de organizare și locații
regionale. O clară definiție a traficului de ființe umane include multiplele moduri de trafic în
scopul exploatării sexuale de exemplu: prostituție, turism sexual, mirese prin corespondență și
căsătorii subordonate, precum și îndepărtarea și vânzarea de organe și traficul de ființe umane
pentru scopul exploatării muncii de a întreprinde cele mai neplăcute locuri de muncă pe
piețele de muncă (în condiții de serviciu) sau pur și simplu pentru munca casnică dintr-o
poziție de servitute88. Înțelegerea acestui fenomen necesită luarea în considerare a altor
realități care, în principiu, nu sunt direct legate de această activitate criminală. Exemplele
includ mișcările migratoare globale, probabilitatea redusă de a găsi un loc de muncă productiv
în societățile de origine și lipsa gravă de respect și protecție a drepturilor omului care
caracterizează multe dintre aceste societăți. Mai mult, traficul este o infracțiune complexă,
având în vedere conexiunea sa cu un întreg set de infracțiuni diferite, cum ar fi amenințarea,
intimidarea, constrângerea, agresiunea sexuală, contrafacerea documentelor, infracțiunile
fiscale și spălarea banilor și, de asemenea, datorită legăturilor sale strânse cu crima
organizată.

Consider că, traficul de persoane, în special femei și copii, pentru muncă forțată și
exploatatoare, inclusiv pentru exploatare sexuală, este una dintre cele mai flagrante încălcări
ale drepturilor omului cu care se confruntă acum Organizația Națiunilor Unite89. Acest tip de
trafic, unde femeile și fetele sunt exploatate, este una dintre cele mai crude manifestări ale
acestui comerț ilegal. Mulți ani acest fenomen afost ascuns, și puține ce erau la evidență, dar
acum s-a ajuns în prim planul conțiinței sociale datoriță muncii întreprinse de instituții și
organizații internaționale, cum ar fi Națiunile Unite, Uniunea Europeană, Consiliul Europei și
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)90. Traficul în scopul exploatării

86
Stuart P. Geen, Behind drugs, white-collar crime, crimes against property and crime connected with nightlife,
but ahead of violence, forgery and arms dealing. Report on organised crime by the Federal Bureau of
Investigation. 2004
87
United Nations, Office on Drugs and Crime. United Nations Convention Against Transnational Organized
Crime and The Protocols Thereto. New York, 2004, p.7-8
88
Proiecte de rezoluții generale pentru combaterea migrației ilegale / intrării / traficului ilegal de ființe umane.
COMPREHENSIVE PLAN TO COMBAT TRAFFICKING IN HUMAN BEINGS FOR THE PURPOSE OF
SEXUAL EXPLOITATION Gombierno de Espana. Disponibil aici:
https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/antitrafficking/files/comprehensive_plan_on_combating_thb_2009_201
2_en_1.pdf Accesat la data 07/06/2021
89
Ibidem.
90
COMPREHENSIVE PLAN TO COMBAT TRAFFICKING IN HUMAN BEINGS FOR THE PURPOSE OF
SEXUAL EXPLOITATION Gombierno de Espana. Disponibil aici:
28
sexuale nu este nou. Principalele sale cauze principale sunt inegalitatea crescândă între țări,
sărăcia și feminizarea sărăciei, persistența discriminării împotriva femeilor, șomajul,
diviziunea sexuală în piața muncii, lipsa educației și imposibilitatea accesării resurselor pe
picior de egalitate cu restul populației.
Traficul de ființe umane este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale, interzise de Carta
Drepturilor Fundamentale a U.E., Articolul 5.3, și definite de Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene ca o deosebit de gravă formă de crimă organizată , Articolul 83 91.
Conform statisticilor 92, 65% dintre victimile înregistrate provin din statele membre ale
U.E. Țările considerate printre primele în numărul vitimelor înregistrate au fost România,
Bulgaria, Olanda, Ungaria și Polonia 93. Cei din afara U.E. , la fel printre primele țări au fost
Nigeria, Brazilia, China, Vietnam și Rusia. Măsurarea traficului de persoane între țări rămâne
o sarcină foarte complexă.
Statisticile pentru perioada 2013-201494, furnizate de statele membre, au constatat că în UE au
fost 15 846 de victime înregistrate, printre care 67% victime exploatării sexuale, iar 21%
exploatarea prin muncă, și 12% victime ale traficului pentru alte forme de exploatare.
Femeile sunt victimele cel mai des, deoarece ele sunt ușor manipulate, iar traficanții profită
de situațiile personale, adică lipsa resurselor economice, șomaj, nivel scăzut de educație și
dificultăți de a emigra legal, prin care ei folosesc diferite tactici înselătoare, precum reclame
false pentru ocuparea forței de muncă în mass-media locală, sau prin agenții de turism,
servicii de potrivire sau modele care lucrează pentru organizație. Deseori, această recrutare se
face direct prin intermediul altor femei care au lucrat deja ca prostituate într-o oarecare țară, și
primesc un venit de la aceste organizații.
Prin traficul de vize, traficanțiii oferă clienților documente falsificate, aceștea folosesc
în mare marte acordurile dintre țările europene, care autorizează circulația transfrontalieră fără
vize și corupția funcționarilor, care ocupă posturi diplomatice în țările de origine sau de

https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/antitrafficking/files/comprehensive_plan_on_combating_thb_2009_201
2_en_1.pdf Accesat la data 07/06/2021
91
Site-ul oficial al Comisiei Europene, Migrație și afaceri Interne.
https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/organized-crime-and-human-trafficking/trafficking-in-
human-beings_en Accesat la data 07/06/2021
92
EUROSTAT. Statistical Working papers,Trafficking in human beings. Edition.2015. Disponibil aici:
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3888793/6648090/KS-TC-14-008-EN-1.pdf/b0315d39-e7bd-4da5-8285-
854f37bb8801 Accesat la data 07/06/2021
93
Ibidem.
94
European Commission. Report from the Commission to the European Parliament and The Council.
Brussels,19/05/2016. Disponibil aici : https://ec.europa.eu/anti-
trafficking/sites/default/files/report_on_the_progress_made_in_the_fight_against_trafficking_in_human_beings_
2016.pdf Accesat la data 07/06/2021
29
tranzit95. Un exemplu al acestui tip de corupție a fost dezvăluit în Franța în urma arestării
prostituatelor bulgare în posesia vizelor de afaceri eliberate de Ambasada Franței la Sofia,
care certifică faptul că urmau să fie stagiari în diferite întreprinderi franceze. Când au fost
interogate, tinerele i-au implicat imediat pe oficialii secției de vize din Sofia 96. Suspiciunile de
corupție au fost întărite printr-o anchetă a poliției belgiene asupra prostituatelor verificate în
Belgia care dețineau vize din aceeași sursă. În primăvara anului 2001 97, ziarele bulgare au
dezvăluit că un funcționar francez îi oferea complice, angajat al unei agenții de turism din
Sofia, vize și că le-a vândut apoi cu 1 000 și 3 000 de franci98. Investigatorii au găsit un număr
mare de documente falsificate care fusese acceptate ca dovezi, acorduri cu agenții de turism
care nu dețineau o licență de turism internațional99 și o alegere îndoielnică a firmelor care ar
trebui să angajeze tinere bulgare ca stagiare.
Pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special a femeilor
și copiilor, este aplicat Protocolul O.N.U. împotriva criminalității transnaționale
organizate100. Această necesitate de a reduce cererea de servicii a persoanele traficate prin
legislație sunt abordate diferit în toată Europa. Țări precum Suedia, Norvegia și Islanda au
adoptat așa-numitul model nordic, care penalizează cumpărătorii de servicii sexuale în timp ce
dezincriminează prostituatele și oferindu-le sprijin social și ajutor dacă vor să părăsească
situația de exploatare.
Un beneficiu este că statele într-adevăr luptă cu problema dată, acest lucru se observă după
statisticile deja publicate în 2018, unde numărul victimelor a scăzut, la 14.145 în U.E101.
1.3.2. Riscurile migrației ilegale.

Migrația a devenit un tovarăș al societății industriale și este din ce în ce mai puțin

susceptibilă la formele obișnuite de influență. Structurile de stat ale Uniunii Europene pierd

95
Claude- Valentin Marie, Preventing Illegal Immigration: Juggling Economic Imperatives, Political Riscks and
Individual Rights. Council of Europe, Ianuarie 2014, p.15
96
Ibidem, p.15
97
Ibidem p.15
98
În august 2001, patru persoane, funcționarul superior francez, partenerul său bulgar și un cuplu care conducea
o afacere în Sofia, au fost anchetați pentru „asistarea reședinței ilegale” și „sprijinirea și susținerea procurării”.
Aparent, comportamentul lor greșit a dus la emiterea a zeci de mii de vize.
99
Se suspectează că unele dintre ele sunt controlate direct de traficanți.
100
Protocol, privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi
copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate publicat
2002. Disponibil aici: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38603 Accesat la data
07/06/2021
101
European Commission. Data Collection on Trafficking in Human Beings in the EU. Luxembourg:
Publications Office of the European Union, 2020. Disponibil aici: https://ec.europa.eu/anti-
trafficking/sites/default/files/study_on_data_collection_on_trafficking_in_human_beings_in_the_eu.pdf accesat
la data 07/06/2021
30
controlul asupra crizei migrației agravate: literalmente sute de mii de imigranți ilegali
încearcă să intre pe teritoriul țărilor UE pentru a obține azil în acestea.
Fluxurile migratorii au caracteristici diferite, în funcție de condițiile care cauzează
apariția lor, amploarea lor, modul în care statul de destinație este capabil să gestioneze
fenomenul migrației și profilul migranților. Odată instituită o organizație criminală care are ca
obiectiv contrabanda cu migranți pe teritoriul a două sau mai multe state, aceasta se va
dezvolta rapid și va produce efecte asupra stabilității și viitorului acestor țări.
Această formă a migrației ilegale, are într-adevăr un impuls negativ, atât pentru țara ce
primește ilegalii, cât și pentru populația originară. Însă cea mai afectată rămâne a fi populația
ce migrează ilegal în țările acestea străine, deoarece riscurile sunt inevitabile, ajungându-se la
exploatări și trafic de ființe; migranții sunt lipsiți în mare parte de asigurare medicală, care în
caz de accidende în muncă, angajatorul nu va putea răspunde de problema creată, și ușor poți
fi eliberat fără a mai zice ceva; apare riscul deportării; lipsirea drepturilor în instanțele de
judecată; lipsa dreptului de a depune plângere asupra angajatorului care nu a oferit salariul în
condițiile legii și nu a luat măsuri de protecție corespunzătoare.
Principalele riscuri strategice 102 care decurg din fluxurile migratorii sunt:
 Dezechilibrul piețelor forței de muncă existente, unde imigrația masivă legală sau
ilegală a persoanelor în vârstă de muncă din țările de origine produce schimbări
substanțiale în structura populației, ceea ce generează dezechilibre pe piața internă a
muncii și are consecințe asupra dezvoltării economice.
 Dezvoltarea și diversificarea criminalității organizate. Crima organizată
transfrontalieră nu are loc într-un mod izolat. Odată create, rețelele care se ocupă de
contrabanda cu migranți se vor diversifica rapid și vor coopera cu organizațiile
criminale deja existente în alte domenii ale criminalității, cum ar fi traficul ilegal de
persoane, droguri, mașini furate de lux, arme și chiar terorism.
 Dezechilibru economic cauzat de creșterea activităților de spălare a banilor derivate
din contrabanda cu migranți. Deoarece activitatea contrabandei cu migranți este foarte
profitabilă din punct de vedere financiar datorită așa-numitului scop al „muncii
negre”, ea determină apariția rapidă a unor forme sofisticate de spălare a banilor, în
interiorul sau în afara acelei țări, ceea ce duce la subminarea condițiile pieței
comerciale și cauzează dezechilibrul conomic
 Dezechilibru demografic. Acest dezechilibru este generat de existența pericolelor ce
crează tensiuni și chiar situații de criză, în urma cărora apar consecințe grave asupra

Lucian Ioan TARNU, „THREATS AND RISKS GENERATED BY ILLEGAL MIGRATION FLOWS AND
102

THEIR CONTROL”, Sibiu,2015.p.72

31
 ordinii sociale. Un element cu influențe deosebite asupra tendințelor demografice este
reprezentat de migrația populației și, în special, de migrația ilegală. Astfel, migrația
ilegală practicată pe scară largă în special fluxurile regulate de imigrație controlate de
infractori organizații, poate duce la dezechilibrul populației micro sau macro.
 Dezechilibrul investițiilor economice ale companiilor străine sau naționale din țara
respectivă. Efectele distructive ale migrației ilegale pot apărea cumulativ. De
exemplu, în țările în care contrabanda cu migranți a dus la activități specifice de
spălare a banilor și corupție în sectorul public, încrederea în sistemul economic al țării
implicate va scădea și marile companii internaționale își vor reduce volumul
investițiilor. Fenomenul migrației, pe lângă beneficiile sale incontestabile, generează
o serie de pericole care, pot pune în pericol ordinea publică și chiar securitatea
națională a unui stat.
1.3.3. Situația copiilor migranți în Uniunea Europeană

Migranții sunt expuși unor forme complexe de violență, în general menționez, că

persoanele care migrează trăiesc toate formele de violență pe care le cunoaștem. Cei mai
expuși din această categorie sunt copiii, dintre care cei mai vulnerabili sunt copiii neînsoțiți,
care cad in situații de a migra în Europa. Astfel consider că, copiii migranți trec prin forme de
violență foarte intense, deoarece majoritatea copiilor care migrează vin din zone de război, și
mulți dintre ai au ajuns să-și vadă părinții decedați. Aceste forme de deces, de cele mai multe
ori sunt dramatice, pentru că sunt rezultatul unei arme, văzându-și părinții schilotiți,
își îngoapă părinții, după care în anumite contete intră în aceste grupuri de migrație, și încep o
călătorie lungă și periculoasă cu foarte multe forme de violență asociată, violență fizică,
sexuală. Mulți dintre ei nu au resurse financiare și sunt incluși în aceste grupuri de migrație,
tocmai pentru că sunt victime a abuzului sexual.
Copiii ajung și în situații de detenție, care are un efect negativ asupra lor. Specialiștii
din domeniul medicinii, rapotează că 85%103 dintre copii și părinții acestora care au
fost deținuți forțat, suferă din cazua consecințelor asupra sănătății mentale. Însă copiii, suferă
mai mult din cauza impactului asupra dezvoltării psihosociale. Majoritatea dintre ei,
au simpome de depresie și anxietate, tulburări de somn, coșmaruri, tulburări de comportament
alimentar și afecțiuni somatice, și inclusiv tulburări emoționale și de comportament. Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a realizat în mod repetat că detenția copiilor migranți a

103
Scrisoare deschisă de la profesioniștii din domeniul sănătății împotriva privării imigrației, The Lancet, vol.
388, 19 noiembrie 2016. Disponibil aici: https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-
6736(16)32118-3/fulltext accesat la data 07/06/2021
32
însemnat o tortură și comportament inuman, susținând că principiul vulnerabilității și al
interesului superior al copiilor trebuie să prevaleze.
La 10 decembrie 2018, a fost adoptat Pactul Global pentru Migrație, în cadrul Conferinței
interguvernamentale O.N.U. 104de către 164 de țări. Acest document înnoiește și consolidează
angajamentul global de a depune eforturi pentru a stopa problema detenției copiilor, și să
folosească mai multe alternative împotriva acestei probleme 105.Detenția copiilor neînsoțiți
este interzisă în nouă state membre ale UE și permisă în 19 state membre.
În 2019, statele membre au reținut peste 140.000 de migranți care au intrat neautorizat în
U.E., aproximativ 33.000 erau copii unde peste 5.000 erau neînsoțiți106.
În iunie 2017 - martie 2018107, O.I.M. a intervievat 409 de copii, cu vârsta de 7-18 ani,
în Bulgaria, Grecia, Croația, Ungaria, Italia și Slovenia. Sondajul s-a axat pe caracteristicile
demografice și socio-economice ale copiilor, experiențele din timpul călătoriei, percepțiile
asupra pericolului, problemele de sănătate (cefalee, lipsa poftei de mâncare, dureri de stomac,
dificultăți de somn), percepțiile condițiilor din centrele de primire și capacitatea personalului
de primire din centre. În număr de 201 copiii intervievați au raportat că au călătorit singuri,
iar restul de 205 au călătorit într-un grup (67% cu membrii familiei și 33% într-un grup de
membri non-familiali) 108.
După părerea mea, este evident că viața aceasta riscantă a copiilor, nevinoveți, va crește
în mare parte, fiindcă multe schimbări statele ce primesc acești copii nevinoveți, nu pot face,
decât să le asigure un loc de trai, alimente sau posibilități în educație. Toate schimbările,
legate de copiii migranți în U.E. se vor produce doar în cazul când fiecare persoană în parte,
va realiza importanța și responsabilitatea de a oferi viață unui copil, schimbările încep de la
noi, nu de la așteptările pe care ar trebui să le facă cineva pentru a schimba unele probleme.

1.4. Criza refugiaților din secolul XXI

104
Știri ONU. Perspectivă globală, Povești umane.Adunarea generală oficial adoptă o foaie de parcurs pentru
migranți, pentru a îmbunătăți siguranța, ușurința în suferință.
Disponibil aici: https://news.un.org/en/story/2018/12/1028941 accesat la data 07/06/2021
105
Detenția Copiilor migranți în UE, Martie 2019
https://picum.org/wp-content/uploads/2019/07/Child-Immigration-Detention-in-the-EU-RO.pdf accesat în data
de 07/06/2021
106
Publicație. Children in migration in 2019. 30martie 2020. Disponibil aici:
https://fra.europa.eu/en/news/2020/migrant-children-continue-face-serious-risks-across-europe accesat la data
07/06/2021
107
Articol. Stefanie J. Stendl,UNHCR, UNICEF AND IOM, Refugee and Migrant Children in Europe. 2018,p.4.
Disponibil aici: https://www.unicef.org/eca/sites/unicef.org.eca/files/2019-
02/Refugee%20and%20migrant%20children%20in%20europe%20jan-jun%202018.pdf accesat la data de
07/06/2021
108
Ibidem.
33
 La momentul actual Europa, dispune de cea mai bună și elaborată bază privind
drepturile omului, refugiaților și a diferitor minorități: entice, lingvistice, religioase, culturale,
sexuale109.
Astfel din cele enumerate, criza refugiaților este una din cele mai grave probleme, dar în
mare parte pentru indigenii statelor europene, fiind îngrijorați de viața lor, care poate fi pusă
în pericol de acești vizitatori și refugiați. Plus la aceasta au crescut unele probleme economice
și sociale, inclusiv și criminalitatea.
Mai jos voi enumera câtevai cauze ale acestei crize a migrației:
- Afluxul de refugiați și migranți în Europa din cauza războiului din Siria; care a devenit
declanșatorul întregului mecanism110. A început pe valul protestelor anti-
guvernamentale din primăvara arabă în martie 2011 a dus la revolte în diferite orașe
din Siria și a escaladat într-un conflict armat la scară largă 111.
- O modalitate relativ gratuită și ușoară de a ajunge în țările europene. Până de curând,
transportul maritim din Libia către Italia era ruta preferată pentru toți migranții și
refugiații care se îndreptau către Europa112.
- Creșterea imigranților din nordul și Africa ecuatorială în Europa113. Majoritatea
migranților tind să meargă în anumite țări în care rudele lor s-au stabilit deja.
Posibilitatea de a se alătura membrilor familiei, într-un grad sau altul, în Europa,
facilitează foarte mult atât aspectele psihologice, cât și cele economice ale unei astfel
de mișcări.
- Factorii economici care contribuie la creșterea migrației sunt completați de factori
geopolitici, religioși și naționali.
Refugiații în conformitate cu Convenția din 1951114 privind Statutul refugiaților, sunt
persoanele care, din cauza temerii bine întemeiate de a fi persecutat din motive de rasă,
religie, naționalitatea, apartenența la un anumit grup social sau opinia politică se află în afara
țării naționalității sale și nu poate, sau din cauza unei astfel de frici, nu dorește să se

109
Victor MORARU, Migrație, Diaspora, Dezvoltare: Noi provocări și perspective. Chișinău. 2016, p. 14
Disponibil aici: https://icjp.asm.md/sites/default/files/publicatii/migratia.pdf accesat la data 08/06/2021
110
Н.А.АБДЕЛЬ ДЖАЛИЛЬ, Причины миграционного кризиса в Европе и перспективы его
разрешения.Russia, 2019, P.259
111
Site-ul oficial al Uniunii Europene, OCDE International Migration Outlook 2016. Disponibil aici:
https://ec.europa.eu/migrant-integration/librarydoc/oecd-international-migration-outlook-2016 Accesat la data
08/06/2021
112
Fargues P., Fandrich C., “Migration after the Arab Spring”, Migration Policy Centre, Florence, 2012
113
Ibidem.p.259
114
Organizația Națiunilor Unite, Conveția privind statutul refugiaților 28 iulie 1951. 1991, Disponibil aici:
https://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2011/03/Conventia_1951_statutul_refugiatilor.pdf accesat la data
07/06/2021
34
folosească de protecția țării respective 115. Statutul de refugiat va fi acordat de către statul unde
se înregistrează cererea de azil şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor, conform Convenţiei.
Dacă se constată neîndeplinirea lor sau inducerea în eroare a autorităţilor, solicitantul de azil
poate primi o altă formă de protecţie, i se poate anula statutul sau poate fi returnat în ţara de
origine116.
Criza refugiaților este răspândită continental, afectând statele din Uniunea Europeană,
și ducând la schimbarea coordonatelor sociale, economice, culturale, de securitate și
ideologice117 . Aceste efecte s-au resimțit asupra statelor membre a U.E., care au primit
voluntar migranții, cum ar fi exemplul Germaniei, dar s-a resimțit și asupra celor care au fost
forțate de contextul geo-politic să primească acești refugiați, cazul Greciei, Italiei și
Ungariei118. Cererile de azil la nivel european în 2008, au înregistrat o creștere enormă de la
226 330, ajungându-se la 627 780 în 2014, iar în 2015 crescând mai mult până la 1 255
600119. În 2015, Angela Merkel, a expus o privire pozitivă despre refugiații sirieni ce intră în
Germania, susținând acceptarea lor pe teritoriul german, argumentând că refugiații necesită
ajutor conform unei datorii istorice neexprimate, în discus menționând importanța axării pe
construcția fundamentală a Europei: „dacă Europa este un loc al solidarității-și noi am arătat
adesea solidaritatea noastră, atunci trebuie să rămânem foarte uniți în această privință 120.”
Astfel Comisia Europeană a alocat 6000 de euro per refugiat, statelor care și-au luat această
răspundere. Germania este un stat puternic, și demonstrează acest lucru prin mobilizarea
generală și solidaridatea europeană pe care o stabilit-o mai presus de orice 121. Slovacia, Cehia
și România s-au confruntat cu o luptă grea de convingere la nivel european, și solidaritatea a
celor 160 000122 de refugiați a fost făcută doar prin insistențele Germaniei.

115
Publicație. World Migration, An Overview of International Migration, 2003.p.10 Disponibil aici:
https://publications.iom.int/system/files/pdf/wmr_2003_1.pdf accesat la data 07/06/2021
116
Viktor Orban. România și criza migrației. Policy Brief no.39, Octombrie 2015,p. 3 Disponibil aici:
https://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pol-Brief-39.pdf accesat la data 07/06/2021
117
Articol. Aurelian Dragoș Mohan, Uniunea Europeană și criza refugiaților. București,2016. Disponibil aici:
https://www.researchgate.net/publication/312371545_Uniunea_Europeana_si_criza_refugiatilor accesat la data
07/06/2021
118
Ibidem.
119
EUROSTAT. Asylum statistics. 2015, Disponibil aici: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Asylum_statistics accesat la data 07/06/2021
120
ARTICOL. Arne Delfs, Rainer Buergin and Francois de BeaupuyConform Bloomberd, Merkel Solicită UE să
Împartă Povara de a izbucni Criza Refugiaților.2015, disponibil online aici:
https://www.bloomberg.com/news/articles/2015-08-30/eu-members-urge-refugee-crisis-action-as-france-scolds-hungary
accesat la data 10/06/2021
121
Cătălin Alin COSTEA, Ana Ganța, Alma DIMA, Aurelian Mohan, Emanuela Teodora Manolache, Ana
Lavinia Popa, Alexandru Orestis Popa, Rareș Dan Coleniuc,Uniunea Europeană și criza refugiaților. București
2016, p.29
122
Ibidem.
35
 În cadrul continentului, la sfârșitul anului 2014 123, Suedia este a III- a cea mai mare țară
după numărul de refugiați recunoscuți: 142 207, în urma Germaniei (216 973) și Franței (252
264).
Problemele care afectează țările U.E., în primul rând împart Europa, deoarece 43%
din toate cererile de azil ce au fost depuse în prima jumătate a anului 2015 au fost în
Germania, și deja în multe țări, în special în Europa de Est, guvernele și rezidenții se opun
admiterii refugiaților și a migranților 124. Alocarea obligatorie a cotelor, propuse de Comisa
Europeană, în cadrul mecanismului de urgență, respinge nu doar statele Europei, dar și astfel
de state ca Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, fiindcă majoritatea țărilor se tem de aceste
cote de urgență, deoarece în viitor ele pot fi fixate într-un mecanism permanent de
distribuție125. Situația din interiorul țărilor europene este agravantă, majoritatea cetățenilor
germani (81%) consideră că liderii țării lor nu fac față crizei migrației 126 (81% dintre
cetățeni). Plus la această în cazuri necontrolabile a migrației în statele Europei, are loc unirea
extremismului și a terorismului. Aceste fluxuri ale migrației în Europa, pot duce și la
consecințe mult mai cumplite, precum distribuția în masă a bolilor semnificative sociale, cu
riscul de a importa diverse boli exotice pentru populațiile locale.
Valurile mari de migranți au creat probleme serioase statelor membre, punând în
pericol și spațiul Schengen. În anul 2015 începutul 2016 multe state membre a U.E. și
Schengen au pus controale la vamă, în unele țări precum Ungaria, Bulgaria Slovenia și
Austria au fost construite și garduri de sârmă ghimpată127 pentru a opri deplasările refugiaților
în state128.
Marea Britanie, nu a rezistat mult în fața acestei probleme, expunându-și neplăcerile, și
anume în 2013 premierul britanic, David Cameron, a anunțat dorința de a părăsi U.E., în urma
unui vot popular 129, cauza fiind creșterea unui val enorm de refugiați și migranți, anunțând în
2016 deja organizarea unui referendum pe 23 iunie, în care să fie văzute părerile cetățenilor
despre viitorul țării în Uniunea Europeană. În final, Marea Britanie a reușit să iasă oficial din

123
Ibidem.p.36
124
Н.А.АБДЕЛЬ ДЖАЛИЛЬ, Причины миграционного кризиса в Европе и перспективы его
разрешения.Russia, 2019, P.260
125
Ibidem..260
126
Ibidem.P.260,
127
Tom Bachelor, „The New Iron Curtains: Were the fences are going up across Europe to keep migrants out”,
Express, disponibil aici: https://www.express.co.uk/news/world/624488/Europe-border-fences-migrant-crisis
accesat la data 10/06/2021
128
Cătălin Alin COSTEA, Ana Ganța, Alma DIMA, Aurelian Mohan, Emanuela Teodora Manolache, Ana
Lavinia Popa, Alexandru Orestis Popa, Rareș Dan Coleniuc,Uniunea Europeană și criza refugiaților. București
2016, p.6.
129
Conform Pro.TV Chișinău,Britanicii au obținut ce și-au dorit. Ce s-a întâmplat în Marea Britanie, după votul
pentru Brexit. Diponibil aici: https://protv.md/international/britanicii-au-obtinut-ce-si-au-dorit-ce-s-a-intamplat-
in-marea-britanie-dupa-votul-pentru-brexit---2511335.html accesat la data 10/06/2021
36
U.E., și de la 1 februarie 2020, Uniunea a rămas cu 27 de state, reducându-se populația la
446 de milioane de locuitori, și teritoriul scăzut cu 5,5%130.
România, în comparație cu celelalte țări din blocul central- estic, a fost afectată de criza
refugiaților, vizând faptul că din 1991 până în 2013, au fost înregistrate 25 100 cereri de azil
dintre care 5200 au fost aprobrate131. În 2015, România a primit 1266 de cereri, unde în doi
ani li se mai adaugă încă 6205 solicitanți de azil132.
Klaus Iohannis a adus în discuție cota impusă de UE, la care arăta o nemulțumire cota
ipusă, deoarece el dorea integrarea imigranților în societate, cuvintele lui fiind următoarele
„Noi, dacă primim imigranți, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă și pe urmă
vedem. Noi dacă îi primim, ni-i asumăm. Acești oameni trebuie școlarizați, trebuie să învețe
limba română, copiii trebuie să meargă la școală și să învețe în limba românî. Ei trebuie să fie
integrați în societate. Asta înseamnă primirea imigranților. Partea cu, cazarea este doar un
prim detaliu, mai degrabă logistic și cel mai ușor de rezolvat, însă, din păcate nu despre asta
este vorba, ci despre integrarea lor în societate133”.
Statul accepta criza refugiaților, însă populațiile originare deseori sunt contra acestei etape,
statisticile indicând un procent de 75,8 % de români care au fost împotriva refugiaților
conform sistemului de cote impus de UE134.
În general migrația refugiaților ascunde multe probleme, printre care majoritatea nu
sunt publice, însă un lucru este evident, fluxurile migraționale se intensifică, aceasta este o
consecință a unei noi etape în dezvoltarea globalizării, care se caracterizează printr-un nivel
mai ridicat de interdependență a țărilor și popoarelor. Pe lângă faptul că statele se confruntă
cu această criză a refugiaților, Uniunea are probleme grave de cooperare ce pune în pericol
integritatea ei.

130
Conform DIGI24 HD, Video. Brexitul a devenit realitate. Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană.
001/02/2020. Disponibil online aici: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexit-numaratoare-inversa-marea-
britanie-iese-oficial-din-uniunea-europeana-1253474 accesat la data 10/06/2021
131
Ileana Racheru, Ana Lavinia Popa, Criza refugiaților în Estul și Centrul Europei. Uniunea Europeană și criza
refugiaților. Policy Study, București, 2016.p.49
132
Mihai Sebe, Romania’s Stance in the Issue of the Refugees Crisis. Preliminaru Observations. Revised edition,
Bucharest, România. Disponibil online aici: https://www.iedonline.eu/download/2016/IED-Mihai-Sebe-
Working-Paper-2016-update.pdf accesat la data 13/06/2021
133
Conferință de presă susținută de președintele României, Klaus Iohannis, 14 septembrie 2015, Disponibil
online aici: https://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/conferinta-de-presa-palatul-cotroceni-sala-
unirii accesat la data 13/06/2021
134
Ibidem. p.50
37
 Capitolul 2
MIGRAȚIA ȘI IMPACTUL REFUGIAȚILOR ASUPRA
STATELOR EUROPENE

2.1 Statutul juridic al refugiaților care ajung în Europa

Refugiații ajunși în Europa , beneficiază de protecție și inclusiv le sunt rezolvate

problemele de către statul în care se află, datorită Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite
pentru Refugiați135(ICNUR). Acest organ este responsabil de protecția internațională a
refugiaților, cu scopul promovării și găsirii soluțiilor permanente pentru problemele
acestora136. Această protecție este asigurată refugiaților și apatrizilor, însă doar cea juridică și
nu asistență materială137.
Orice refugiat, poate fi asigurat cu dreptul la azil, după cum este menționat în dreptul Uniunii,
Carta drepturilor fundamentale a U.E., unde sunt în drept să solicite acordarea azilului, însă
conform Directivei privind standardele minime (Directiva 2011/95/CE138), în cazul în care
acești refugiați au statutul protecției subsidiare, foarte ușor îl pot pierde dacă situația din țara
lor originară îmbunătățește139
I.C.N.U.R. precizează persoanele asupra cărora îşi exercită mandatul Înaltul Comisar, şi
anume: refugiat este orice persoană care se găseşte în afara ţării a cărei naţionalitate o poartă
sau dacă nu are naţionalitate în afara ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită, pentru că se teme
sau are frică întemeiată de a fi persecutată din cauza rasei sale, religiei, naţionalităţii sau
convingerilor sale politice şi care nu poate sau care din cauza acestei frici nu vrea să ceară
protecţie guvernului ţării a cărei naţionalitate o poartă sau dacă nu are naţionalitate, nu vrea să
se reîntoarcă în ţara în care îşi avea rezidenţa obişnuită 140.

135
Organul Naţiunilor Unite creat în aplicarea art. 22 din Carta ONU la 1 ianuarie 1951 pe baza Rezoluţiei
Adunării Generale 319(IV) din 3 decembrie 1949 (iniţial pentru un termen de trei ani). Acest document a fost
completat prin Rezoluţia 428(V) din 14 decembrie 1950 a Adunării Generale, căreia îi este anexat Statutul
Oficiului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi.
136
Irina Moroianu Zlăitescu, „Drepturile omului: un sistem în evoluție”, București , Editura I.R.D.O., 2007. P.
35-36.
137
Ibidem. p.36
138
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directive,2018 Disponibil aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0822&from=EN accesat la data 08/06/2021
139
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,Manual de drept european în materie de azil,
frontiere și imigrație.Belgium,2014,p.49
140
Convenție privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951. 1991, Art.1, C, paragraful 6.
Disponibil aici : https://www.unhcr.org/ro/wp-content/uploads/sites/23/2016/12/1951_Convention_ROM.pdf
Accesat la data 08/06/2021
38
Privind convenția încheiată la Geneva la 28 iulie 1951141, refugiaților li se acordă o
multitudine de avantaje de care pot beneficia, câtevai dintre ele sunt:

 „Orice refugiat va avea, pe teritoriul statelor contractante, acces liber și facil în fața
tribunalelor.”142
 În statul contractant unde iși are reședința obisnuită, orice refugiat se va bucura de
același tratament ca oricare cetățean în ceea ce privește accesul la tribunale, inclusiv
asistența judiciară și scutirea de „cautiunea judicatum solvi ”. 143
 „Statele contractante vor primi cu bunăvoință adoptarea de măsuri tinzând să asimileze
drepturile tuturor refugiaților în ce priveste exercitarea de profesiuni salarizate cu
acelea ale cetățenilor lor, în special pentru refugiații care au intrat pe teritoriul lor în
aplicarea unui program de recrutare de forță de muncă sau a unui program de
imigrare.”144
 De asemenea, refugiații pot beneficia de libertatea de a circula, și anume refugiaților li
se acordă în mod legal dreptul de a-și alege locul de reședință și de a circula liber, cu
rezervele instituite de reglementările aplicabile străinilor, în general, în aceleași
împrejurări145.
Este caracteristic refugiaților și solicitanților de azil faptul că în statul în care sunt cetățeni sau
rezidenți, din diverse motive, nu se bucură, parțial sau în totalitate, de drepturile și libertățile
fundamentale ale omului, fiind obligați să caute protecția necesară. și asistență în alte state.
Atât refugiații cât și azilanții se confruntă cu grave pericole pentru viața și libertatea lor, iar
părăsirea țării în care se află fiind unica lor șansă, în timp ce migranții, din ce în ce mai
numeroși în zilele noastre, se deplasează pe teritoriul altor state din rațiuni exclusiv
economice, în căutarea unor condiții de viață mai bune 146.
2.2 Sistemul european comun de azil (SECA)

Oricare refugiat, aflat pe teritoriul Uniunii Europene este în drept să solicite protecție
prin procedurile de azil, și în special Sistemul European Comun de Azil, va asigura faptul ca
persoanele care se tem de persecuție, să nu fie readuse în fața acestui pericol și va asigura

141
Convenție privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951. 1991, Art.1, C, paragraful 6.
Disponibil aici : https://www.unhcr.org/ro/wp-content/uploads/sites/23/2016/12/1951_Convention_ROM.pdf
Accesat la data 08/06/2021
142
Ibidem. Art.16.1
143
Buletinul Oficial, Convenția privind procedura civilă din 01/06/1954. 2021
Disponibil aici: https://lege5.ro/Gratuit/g42tmnjr/cautio-judicatum-solvi-conventie?dp=gq2dgmzwgy4ta accesat
la data 08/06/2021
144
Ubidem. Art.17.3
145
Ibidem. Art.26. Libertate de circulație.
146
Cristina Narcisa Vergatti, Statutul juridic al refugiaților, București. 2009. Disponibil aici:
http://www.irdo.ro/irdo/pdf/754_ro.pdf accesat la data 08/06/2021
39
condiții demne și decente atât celor ce sunt aflați pe teritoriul U.E. cât și a celor ce solicită
azil147. Azilul este un drept fundamental și o obligație internațională pentru țări, așa cum este
recunoscut în Convenția de la Geneva din 1951 privind protecția refugiaților 148.

Uniunea Europeană , în general a depus eforturi enorme pentru a fi unul din spațiile ce
oferă protecție, astfel în 1999149, a început instituirea acestui sistem comun de azil S.E.C.A.,
care are ca obiectiv crearea unor mecanisme eficiente de solidaritate pentru îmbunătățirea
situației țărilor care primesc cele mai mari fluxuri de solicitanți de azil și care întâmpină
bariere în ceea ce privește garantarea unor condiții de primire adecvate, inclusiv procesarea
solicitărilor la termenle și în formele prevăzute în integrarea solicitanților care au primit
statutul de refugiat 150.Fiind un spațiu deschis cu frontiere deschise spre circulație, aceasta
materie de azil în Uniunea Europeană era neapărată.
„Directiva revizuită privind condițiile de primire asigură faptul că există condiții materiale
umane de primire (de exemplu, cazare) pentru solicitanții de azil din întreaga Uniune
Europeană și că drepturile fundamentale ale persoanelor vizate sunt pe deplin respectate. În
plus, aceasta garantează faptul că detenția nu este aplicată decât ca măsură de ultimă
instanță151.”
În 2020, Comisia Europeană 152 a propus reformarea sistemului printr-o abordare
cuprinzătoare a politicii de migrație și azil bazată pe trei piloni principali: proceduri eficiente
de azil și returnare, solidaritate și cote echitabile de responsabilitate și consolidarea
parteneriatelor cu țări terțe. Sistemul este reglementat de cinci instrumente legislative 153 și o
agenție:

 Directiva Privind Procedurile De Azil are ca scop stabilirea condițiilor echitabile,

rapide și de calitate a deciziilor în materie de azil. Solicitanții de azil cu nevoi speciale
primesc sprijinul necesar și în special protecția minorilor neînsoțiți, care sunt victime
ale torturii.

147
Comisia Europeană. Sistemul european comun de azil. Afaceri Interne. Uniunea Europeană. 2014.
Disponibil aici: https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/default/files/e-library/docs/ceas-fact-
sheets/ceas_factsheet_ro.pdf accesat la data 08/06/2021
148
Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne. Disponibil aici: https://ec.europa.eu/home-
affairs/what-we-do/policies/asylum_en accesat la data 08/06/2021
149
Ibidem. p.3
150
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Sistemul European Comun de Azil.Mecanisme de solidaritate,36. 10
martie 2009. Disponibil aici:
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:087E:0010:0016:RO:PDF accesat la data
08/06/2021
151
Ibidemp.3
152
Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne. Disponibil aici: https://ec.europa.eu/home-
affairs/what-we-do/policies/asylum_en accesat la data 08/06/2021
153
Ibidem..
40
  Directiva Privind Condițiile De Primire asigură că standardele comune pentru
condițiile de primire cum ar fi locuințe, hrană și îmbrăcăminte și accesul la sănătate,
educație sau ocuparea forței de muncă în anumite condiții, sunt oferite solicitanților de
azil în întreaga UE, pentru a asigura un nivel de trai demn, în conformitate cu Carta
drepturilor fundamentale.

 Directiva privind calificarea stabilește motivele pentru acordarea de protecție

internațională și, prin urmare, luarea deciziilor în materie de azil mai robust. Acesta
oferă, de asemenea acces la drepturile și măsurile de integrare a beneficiarilor de
protecție internațională.

 Regulamentul Dublin îmbunătățește protecția solicitanților de azil în timpul

procesului de stabilire a statului responsabil cu examinarea cererii și clarifică regulile
care guvernează relațiile dintre state. Acesta creează un sistem pentru a detecta
problemele timpurii din azilul național sau a sistemelor de primire și pentru a aborda
cauzele lor fundamentale înainte de a se transforma în crize depline.

 Regulamentul EURODAC sprijină determinarea statului membru responsabil în

temeiul Regulamentului Dublin și permite autorităților de aplicare a legii accesul la
baza de date UE a amprentelor solicitanților de azil în circumstanțe strict limitate
pentru a preveni, detecta sau investiga cele mai grave infracțiuni, precum crimă și
terorism.
 Cadrul European de Sprijin pentru Azil sprijină punerea în aplicare a sistemului
european comun de azil de către statele membre, prin dezvoltarea de instruiri,
consolidarea capacităților, asistență de urgență, informații și analize și activități de
cooperare din țări terțe.
Comisia Europeană propune în prezent, un nou Pact privind migrația și azilul, care să acopere
toate diferitele elemente necesare unei abordări europene cuprinzătoare a migrație 154. Acesta
stabilește proceduri îmbunătățite și mai rapide pentru întregul sistem de azil și migrație și
stabilește un echilibru între principiile partajării corecte a responsabilităților și solidarității.
Acest lucru este important pentru reconstruirea încrederii între statele membre și încrederea în
capacitatea Uniunii Europene de a gestiona migrația. Comisia prezintă astăzi155 o comunicare
și un pachet de 9 instrumente: un nou regulament de screening; o propunere modificată de

154
Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne. Disponibil aici: https://ec.europa.eu/home-
affairs/what-we-do/policies/asylum_en accesat la data 08/06/2021
155
Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne. Noul Pact privind migrația și azilul, care
stabilește o abordare mai corectă și mai europeană. Disponibil aici: https://ec.europa.eu/home-
affairs/news20200923/new-pact-migration-asylum-setting-out-fairer-more-european-approach_en accesat la data
08/06/2021
41
revizuire a Regulamentului privind procedurile de azil; o propunere modificată de revizuire a
Regulamentului Eurodac; un nou regulament privind azilul și gestionarea migrației; un nou
regulament de criză și forță majoră; o nouă pregătire pentru migrație și plan de criză; o nouă
recomandare privind relocarea și căile complementare; o nouă recomandare privind
operațiunile de căutare și salvare de către navele private; o nouă orientare privind directiva
facilitatorilor.

2.2.1 Tratatul de la Amsterdam și Nisa

Tratatul de la Amsterdam, a fost o modificare a Tratatului privind Uniunea Europenă,

inclusiv a tratatelor de instituire a Comunităților Europne și a anumitor acte conexe, a fost
semnat la data de 2 octombrie 1997, și a intrat în vigoare la 1 mai 1999 156. Tratatul s-a
concentrat pe consolidarea uniunii politice, au fost aduse modificări dispozițiilor care se
referă în primul rând la drepturile fundamentale ale comunității, instituții, proceduri
decizionale, politica externă și de securitate comună, precum și sfera justiției și afacerilor
interne fiind adăugată și o secțiune privind politica ocupării forței de muncă 157. Toate
modificările introduse de Tratatul de la Amsterdam au fost motivate de dorința de a aduce
Uniunea mai aproape de cetățenii săi. Pentru a asigura libera circulație a persoanelor în
interiorul U.E., se preconizează crearea unui teritoriu de libertate, securitate și justiție 158. Pe
baza unui raport al Președenției finlandeze, la Helsinki, Consiliul European, a decis la
sfârșitul anului 1999, să încerce modificarea unelor probleme nesoluționate în acest tratat de
la Amsterdam, iar noile modificări să fie abordate în cadrul unei Conferințe
interguvernamentale (C.I.G)159. Tratatul de la Amsterdam, elaborează acte legislative în
domeniul azilului, adoptându-se Programul de la Tampere, unde a fost aplicat un sistem
european comun, realizat în două etape: o procedură comună și un statut uniform pentru
personele care beneficiază de azil, valabil desigur în toată Uniunea 160.

Astfel, în următorul tratat urma să fie organizată această C.I.G., la data de 14 februarie
2000161, încheindu-se cu semnarea la 26 februarie 2001, la Nisa, Franța, noul tratat ce a intrat

156
Parlamentul European. Tratatul de la Amsterdam, disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/about-
parliament/en/in-the-past/the-parliament-and-the-treaties/treaty-of-amsterdam accesat la data 09/06/2021
157
Studbokks.net, Biblioteca online, Амстердамский Договор(Tratatul de la Amsterdam). Disponibil aici:
https://studbooks.net/66769/politologiya/amsterdamskiy_dogovor accesat la data 09/06/2021
158
Ibidem.
159
Ina Sokolska,Tratatul de la Nisa și Convenția privind viitorul Europei.Fișe tehnice U.E. – 2021.Disponibil
aici: https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.4.pdf accesat la data 09/06/2021
160
Marion Schmid – Druner,Fișe descriptive despre Uniunea Europeană. Politica în domeniul azilului. 2021
Disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/151/politica-in-domeniul-azilului accesat la
data 09/06/2021
161
Iibidem.
42
deja în vigoare la 1 februarie 2003162. Obiectivul tratatului a fost ca U.E. să primească noile
state membre, până la sfârșitul 2002, țările care erau pregătite pentru aderare163. Astfel,
Tratatul de la Nisa avea ca scop, urmărirea creșterii eficacității și legimității instituțiilor U.E.,
inclusiv pregătirea Uniunii pentru o următoare extindere.
În general scopul acestor tratate, este de a acorda mai multă putere statelor Europei pentru o
soluționare mai ușoară a problemelor ce pot apărea în viitor, plus la aceasta incorporarea
noilor actori în procesul de construire a Europei, permite dezvoltarea integrării mai profunde
ce se axează pe soluționarea necesităților sociale ale cetățenilor europei, ducând la un transfer
de loialitate atât la nivel național cât și european.

2.2.2 Tratatul de la Lisabona

Următorul tratat a urmat sub o formă de proiect constituțional la sfârșitul anului

2001164, continuat în 2002 și 2003 de Convenția europeană ce a format Tratatul de instituire a
unei Constituții pentru Europa. C.I.G. în octombrie 2007 a încheiat lucrările, iar tratatul a fost
semnat în cadrul Consiliului European de la Lisabona din 13 decembrie 2007, fiind ratificat
de toate statele165. Acest tratat nu a introdus multe schimbări Uniunii, doar a schimbat modul
în care Uniunea îți exercită competențele deja existente și câtevai competențe noi, încurajând
în același timp participarea și protejarea cetățenilor, formând o nouă ordine instituțională,
schimbând procesele decizionale, mai eficace și transparente, pentru aigurarea unui control
parlamentar mai ridicat166. Tratatul de la Lisabona 167 pune punct integrării în cadrul primului
pilon a ultimelor aspecte ale celui de-al treilea pilon, privind spațiul de libertate, securitate și
justiție, și anume cooperarea polițieneasă și juridică în materie penală. Cooperarea
polițienească contribuie la transformarea Uniunii într-un spațiu de libertate, securitate și
justiție, specificat respectării drepturilor fundamentale, scopul acesteea este aplicarea legii
în cooperarea transfrontalieră, ce implică forțele de poliție, vămile și alte servicii de aplicarea
legii, urmărind prevenirea , depistarea și anchetarea infracțiunilor penale din întreaga
Uniune, axându-se în special pe infracțiunile grave cum ar fi: ciminalitatea organizată, traficul

162
Site-ul oficial, Parlamentul European, Tratatul de la Nisa. Disponibil aici:
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-and-the-treaties/treaty-of-nice
accesat la data 09/06/2021
163
Ina Sokoloska, Parlamentul European. Tratatul de la Nisa și Convenția privind viitorul Europei.2021
Disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/4/tratatul-de-la-nisa-si-conventia-privind-
viitorul-europei accesat la data 09/06/2021
164
Eeva Pavi, Parlamentul European,Fișe Descriptive despre Uniunea Europeană. Tratatul de la Lisabona.2021
Disponibil aici : https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/5/tratatul-de-la-lisabona accesat la data
09/06/2021
165
Ibidem.
166
Ibidem.
167
Ibidem.
43
de droguri, spălarea de bani, traficul de ființe umane, falsificarea euro, criminalitatea
informatică și terorismul168. Intrat în vigoare, în 2009, decembrie, Tratatul de la Lisabona a
transfromat și măsurile de azil, ce aveau un sistem comun, un statut unic și proceduri
uniforme169, a introdus votul cu majoritate calificată, în domeniul imigrației legale incluzând
următoarele:

 statutul unitar de azil;

 statutul unitar de protecție subsidiară;
 sistemul comun de protecție temporară;
 procedurile comune de acordare și retragere a statutului unitar de azil sau de
protecție subsidiară;
 criteriile și mecanismele de determinare a statului membru responsabil de
examinarea unei cereri;
 standardele referitoare la condițiile de primire;
 parteneriatul și cooperarea cu țările terțe.

2.3 Comisia Europeană

Comisia elaborează o politică comună privind migrația și azilul pentru a gestiona criza
refugiaților, inclusiv aceasta va ajuta Europa atât să profite de oportunități, cât și să facă față
provocărilor unei mobilități transfrontaliere sporite170. Obiectivele urmărite de Comisia
Europeană sunt următoarele: reducerea stimulentelor pentru migrația ilegală, combaterea
contrabandei și creșterea eficienței politicilor în materie de returnare; garantarea funcționării
pieței interne fără frontiere, zona Schengen; cooperarea mai strânsă cu țările din afara Uniunii,
pentru repatrierea fără probleme a migranților ilegali; protejarea frontierelor externe. Comisia
deține privilegiul asupra inițiativei în procesul legislativ la nivelul Uniunii, asigurând
aplicarea tratatelor exercitând funcțiile de coordonare, de executare și administrare ale

168
Alexandro Davoli,Fișe descriptive despre Uniunea Europeană. Parlamentul European, Cooperarea
polițienească. 2021, disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/156/police-cooperation
accesat la data 09/06/2021
169
Marion Schmid-Druner, Politica în domeniul azilului.2021
170
Site-ul oficial al Uniunii Europene. Migrație și azil. Disponibil aici:
https://ec.europa.eu/info/topics/migration-and-asylum_en accesat la data 09/06/2021
44
acestora171, înaintând Consiliului și Parlamentului propunerile legislative, regulamentele și
directivele importante pentru punerea în aplicare a tratatelor172.

2.4 Rolul Parlamentului European

Parlamentul European este un organism ales care reprezintă cetățenii U.E., acesta
supraveghează activitățile U.E. și împreună cu Consiliul, adoptă legislația Uniunii.
Parlamentul European este o organizație uimitoare. Parlamentul European este reprezentat
de 705173 de membri care sunt aleși direct de cetățenii statelor membre ale U.E., pentru un
mandat de cinci ani. Spre deosebire de parlamentari, președintele Parlamentului European
este învestit cu puteri timp de doi ani și jumătate. Unificarea membrilor Parlamentului
European nu are loc pe baza naționalității, ci în funcție de orientarea lor politică. Parlamentul
are o anumită influență mare asupra opiniei publice a cetățenilor europeni și, de la intrarea în
vigoare a Tratatului de la Lisabona, două fracțiuni cheie au primit un instrument serios de
control al numirilor în organul executiv cheie al U.E., Comisia Europeană 174.
Comitetul decide cu privire la alocarea de fonduri europene pentru promovarea
intereselor și valorilor Uniunii dincolo de granițe și, observând procesul de extindere,
determină forma pe care o va adopta. Comitetul este responsabil pentru legislația și
supravegherea democratică a politicilor publice în domeniul justiției și afacerilor interne.
Acesta garantează respectarea în cadrul Uniunii Europene a Cartei U.E.175 a drepturilor și
libertăților fundamentale și a Convenției europene pentru protecția drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, precum și consolidarea cetățeniei europene. Comitetul, în special, se
angajează în lupta împotriva criminalității internaționale și a terorismului, protecția drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului, protecția datelor cu caracter personal și
confidențialitatea informațiilor, lupta împotriva discriminării pe criterii de rasă și origine
etnică, religie și credința, dizabilitatea, vârsta și orientarea sexuală. Comisia se ocupă de
petițiile care vin în Parlamentul European. În conformitate cu tratatele internaționale, toți
cetățenii U.E. au dreptul de a aplica peti’ii Parlamentului European cu privire la toate
problemele întâmpinate în viața de zi cu zi, cu condiția ca întrebarea lor să intre în sfera U.E.

171
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Tratatul privind Uniunea Europeană( Versiune Consolidată).2012,
art.17,p.25. Disponibil aici: https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF accesat la data 09/06/2021
172
Giorgio Mussa. Parlamentul European, Comisia Europeană.2021, disponibil aici:
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/25/comisia-europeana accesat la data 09/06/2021
173
Архангельская Наталья Сергеевна. ПОЛИТИЧЕСКИЕ НАУКИ, РОЛЬ ЕВРОПЕЙСКОГО
ПАРЛАМЕНТА В ИНСТИТУЦИОНАЛЬНОЙ СТРУКТУРЕ ЕС. Russia, Moscova Poate fi accesat aici:
https://cyberleninka.ru/article/n/rol-evropeyskogo-parlamenta-v-institutsionalnoy-strukture-es Accesat la data
09/06/2021
174
Ibidem. p.44
175
Ibidem.p.44
45
 Conform directivei176 este stabilit că traficul de ființe este o infracțiune gravă, ce se
include în crima organizată, împotriva cărora s-au stabilit prevenirile și combaterile acestor
probleme la nivel european. Deci, în cazul în care o persoană riscă să fie victimă acestui tip de
trafic, datorită prevederilor acestei directive, are tot dreptul la libera circulație și ședere pe
teritoriul statelor membre, beneficiind de protecția împotriva expulzării, este efectivă
directiva, doar pentru cetățenii Uniunii și familiile acestora177.
Rolul Parlamentului European, are o însemnătate enormă pentru o bază rezistentă a Uniunii
Europene, și desigur pentru asigurarea unui viitor prosper în rândul cetățenilor statelor
membre. Conform datelor studiate, pot spune că eforturile efectuate de U.E. până la momentul
actual, au adus schimbări într-adevăr uitmitoare în beneficiul populației, deoarece U.E.,
cunoaște că protecția vieții oamenilor este ceea ce va forma o națiune unită, astfel spunând
așa, a inclus-o sub o aripă de fier, unde oricând, oricine poate apela și găsi rezolvarea
problemei chiar dacă pare inevitabilă.

176
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ACTE LEGISLATIVE. DIRECTIVE,DIRECTIVA 2011/36UE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 5 aprilie 2011, privind prevenirea și combaterea
traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei – cadru 2002/629/JAI a
Consiliului.
Disponibil aici: https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:101:0001:0011:RO:PDF
accesat la data 09/06/2021
177
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ACTE LEGISLATIVE. DIRECTIVE,DIRECTIVA 2011/36UE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 5 aprilie 2011, privind prevenirea și combaterea
traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei – cadru 2002/629/JAI a
Consiliului. Disponibil aici: https://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:101:0001:0011:RO:PDF accesat la data 09/06/2021

46
 Capitolul 3
PROGRAME PRIVIND COMBATEREA MIGRAȚIEI
ILEGALE LA NIVEL EUROPEAN

3.1. Programe de combatere a migrației ilegale. De la Tampere la

Programul Stockholm
Consiliul European pentru Refugiați și Exilați, este umbrela organizației pentru
cooperare între aproape 70 de organizații neguvernamentale, organizații preocupate de
refugiați în 24 de țări europene 178, campaniile E.C.R.E., acționează pentru stabilirea celor mai
înalte standarde de protecție și asistență a refugiaților în Europa și promovarea acestor bune
practici. Scopul general al E.C.R.E., a fost protejarea standardelor stabilite și modelarea
agendei politice a U.E., în materie de azil și imigrație. Astfel au început formarea programelor
în acest domeniu, primul fiind Programul Tampere, urmat de Programul de la Haga și
Stockholm.

3.1.1. Programul Tampere – 1999

Programul Tampere a fost organizat de o reuniune specială de Consiliul European la
data de 15 și 16 octombrie în 1999 179 la Tampere, Finlanda, cu scopul de a crea o zonă de
libertate, securitate și justițe profitând de posibilitățile oferite de Tratatul de la Amsterdam.
Protecția oferită de șefii de stat ai U.E. la Summitul de la Tampere din 1999 a lăsat o
speranță, că armonizarea va aduce o protecție mai bună persoanelor care fug de persecuție și
soluții mai bune la problemele cu care se confruntă guvernele. Așa dar, în următorii cinci ani,
s-a pus fundamentul politicii comune în materie de azil și imigrație, și anume controalele la
frontieră și cooperarea polițienească și judiciară, încheiată pe principiul recunoașterii și
încrederii mutuale180.

178
Friso Roscam Abbing, Yolanda López, Martha Roussou, Quentin Pope – ECRE EU Office. The ECRE
Tampere Dossier, Belgium – Brussels, 2000. Disponibil aici: https://www.ecre.org/wp-
content/uploads/2016/07/The-ECRE-Tampere-Dossier_June-2000.pdf accesat la data 10/06/2021
179
Presidency conclusions, European Parliament, Tampere European Council 15 and 16 October 1999,
European Parliament, 2013. Disponibil aici: http://aei.pitt.edu/43337/1/Tempere_1999.pdf accesat la data
10/06/2021
180
Comisia Comunităților Europene, Comunicarea Comisiei către Consiliul, Parlamentul European, Comitetul
Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor, Justiție, Libertate și Securitate în Europa din 2005:
Evaluarea Programului de la HAGA ȘI A PLANURILOR DE ACȚIUNE. Bruxelles,2009.p.2 Disponibil aici:
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0263:FIN:RO:PDF accesat la data de
10/06/2021
47
 La sfârșitul primei faze a acestui proces, Consiliul European pentru Refugiați și Exilați
lua actul de comunicarea recentă a Comisiei Europene care cuprinde propria evaluare a
rezultatelor până în prezent, în stabilirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Prin
acest raport E.C.R.E. privește înapoi și își face propria evaluare dacă ceea ce a fost realizat
corespunde intențiilor declarate ale U.E. la Tampere și contribuie la îmbunătățirea protecției
refugiaților în Europa181. Plăcerea libertății necesită un adevărat spațiu al justiției, în care
oamenii să poată aborda instanțele și autoritățile oriunde. Aproape 70 de refugiați europeni
care acordă asistență ONG-urilor din 24 de țări din și din afara Uniunii Europene, adunați în
ECRE, consideră că Summitul de la Tampere este o oportunitate pentru șefii de stat și de
guvern europeni de a-și reconfirma angajamentele față de principiile drepturilor omului pe
care se află Uniunea182.
3.1.2 Programul Haga – 2004
În 2001 la 11 septembrie183, atentatele asupra turnurilor Word Trade Center din New
York, au trezit o frică în Uniunea Europeană, ceea ce a îndemnat spre necesitatea formării
unei noi stategii, care ar răspunde provocărilor transfrontaliere, însă drepturile fundamentale
ale cătățenilor să rămâie stabile 184. Rezultatul a dus la crearea Programul de la Haga 185 adoptat
în 2004, având următoarele obiective:

- îmbunătățirea puterii comune a Uniunii și a statelor sale membre de asigurare a

drepturilor fundamentale, a garanțiilor procedurale minime, inclusiv și a accesului
la justiție;
- protecția în cazuri speciale a populației, conform Convenției de la Geneva, legat de
statutul refugiaților și cu alte tratate internaționale;
- reglementarea fluxurilor migratorii și controlul frontierelor externe din U.E.;
- curățirea criminalității organizate transfrontaliere și înlăturarea amenințării
terorismului;
- valorizarea potențialului Agențiilor Europol și Eurojust;

181
ECRE, BROKEN PROMISES - Forgotten Principles, AN ECRE EVALUATION OF THE DEVELOPMENT
OF EU MINIMUM STANDARDS FOR REFUGEE PROTECTION, TAMPERE 1999. BRUSSELS 2004,p.7,
disponibil aici: https://www.ecre.org/wp-content/uploads/2016/07/ECRE-Broken-Promises-–-Forgotten-
Principles-An-ECRE-evaluation-of-the-development-of-EU-minimum-standards-for-refugee-protection_June-
2004.pdf accesat la data 10/06/2021
182
Friso Roscam Abbing, Yolanda López, Martha Roussou, Quentin Pope – ECRE EU Office. The ECRE
Tampere Dossier, Belgium – Brussels, 2000.p.7
183
Articol.Daniel Scheshkewitz/ Maria Pascu,Atentatele de la 11 septembrie 2001 au schimbat lumea - o
cronică a ultimilor opt ani, 2009. Disponibil aici: https://www.dw.com/ro/atentatele-de-la-11-septembrie-2001-
au-schimbat-lumea-o-cronică-a-ultimilor-opt-ani/a-4664253 accesat la data 10/06/2021
184
Comisia Comunităților Europene. Evaluarea Programului de la HAGA ȘI A PLANURILOR DE ACȚIUNE.
Bruxelles,2009,p.2
185
Ibidem.p.3
48
 - prelungirea folosirii principiului de recunoaștere reciprocă a hotărârilor
judecătorești și a certificatelor în materie civilă și în materie penală;
- eliminarea obstacolelor de natură juridică și judiciară din calea soluționării
conflictelor în materie de drept civil și de drept al familiei, care prezintă implicații
transfrontaliere186.
Pentru a asigura implementarea părții programului referitoare la migrația legală,
Consiliul a decis până la sfârșitul anului 2005 să adopte „Planul de acțiune în domeniul
migrației legale”187. Agenda de la Haga a subliniat rolul stabilirii unor reguli comune pentru
migrația legală a forței de muncă pentru punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona (2000-
2010), principalul proiect socio-economic al Uniunii188.
Agenda de la Haga a menționat mai întâi principiul accesibilității reciproce, ca regulă
generală pentru schimbul de informații între agențiile naționale de aplicare a legii. Acest
principiu a fost ulterior utilizat pentru a conecta tot felul de sisteme de informații ale Uniunii
Europene și pentru a oferi autorităților interesate acces la baze de date. Agențiile de aplicare a
legii din U.E., au fost însărcinate să interacționeze pentru a ajunge la un echilibru între
disponibilitatea informațiilor pentru combaterea criminalității organizate și respectarea
drepturilor cetățenilor, în special dreptul acestora la confidențialitatea informațiilor personale.
În același timp, măsurile de suprimare a imigrației ilegale și de integrare a migranților legali
în societate au rămas relevante. Programul s-a axat mai mult pe cooperarea și schimbul de
informații al U.E. și a propus măsuri împotriva recrutării teroriștilor și finanțării
organizațiilor teroriste. Rezultatele programului, prezentat de Comisie, erau destul de
așteptate. S-au înregistrat progrese reduse în ceea ce privește aspectele legate de al treilea
pilon - prevenirea și controlul criminalității organizate, cooperarea politică și vamală.
Singurul domeniu în care au fost îndeplinite așteptările Comisiei este combaterea
terorismului, care, în principiu, a fost principalul obiectiv al programului. Realizările în
problemele primului pilon (migrație, protecția frontierelor) au fost numite mai mari. Aceleași
tendințe s-au găsit în legătură cu transpunerea dispozițiilor reglementărilor U.E., în legislația
națională: progresul în primul pilon a fost semnificativ mai mare decât în al treilea. În același
timp, statele care au încălcat condițiile transpunerii directivelor au ieșit la iveală, au întârziat
adoptarea actelor legislative naționale pentru o perioadă de la unu la câțiva ani și, ca urmare,

186
Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2017, Fișe tehnice UE, Cooperarea Judiciară în Materie
civilă.2020, disponibil online aici: https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_4.2.5.pdf accesat la data
10/06/2021.
187
Е.В. Брагина, ПОЛИТИКА ЕВРОПЕЙСКОГО СОЮЗА В ОБЛАСТИ ТРУДОВОЙ МИГРАЦИИ:
ФОРМИРОВАНИЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬНЫХ ОСНОВ (2004—2009 гг.). Moscova/ Russia,2011, p.87
Disponibil online: https://cyberleninka.ru/article/n/politika-evropeyskogo-soyuza-v-oblasti-trudovoy-migratsii-
formirovanie-zakonodatelnyh-osnov-2004-2009-gg accesat la data 10/06/2021
188
Ibidem. p.84.
49
au transpus directivele incomplet și cu încălcări. Franța s-a dovedit a fi campioana
încălcărilor - până la 15% din directive au fost transferate incorect, dar în general deficitul de
implementare pe țări a variat de la 4% în Ungaria, și la 21% Grecia 189.

3.1.3 Pactul european privind migrația și azilul – 2008

La 15 și 16 octombrie 2008, liderii europeni și-au stabilit sigiliul asupra Pactului

european pentru migrație și azil, care a fost aprobat pentru prima dată de Consiliul Justiție și
Afaceri Interne la 25 septembrie 2008190. Este un document oficial care a fost adoptat de șefii
de stat și de guvern și conține un set de obiective politice și orientări strategice pentru
dezvoltarea politicilor europene de imigrare și azil.

Acest Pact, se bazează pe angajamente politice clare, a îndeplinit deja un scop politic:
generarea de politici reînnoite în jurul problemei gestionării migrației, fiind un domeniu în
care cetățenii Europei au așteptări mari și prin care își poate demonstra capacitatea de a
răspunde preocupărilor cetățenilor. În plus, Pactul poate ajuta statele membre să-și
îmbunătățească eforturile de coordonare și să asigure livrarea la timp a politicii. Colaborarea
face ca U.E. să fie mai puternică, nu doar atunci când se ocupă de probleme precum migrația
ilegală și gestionarea frontierelor. Acțiunile comune la nivelul U.E oferă, de asemenea,
statelor membre o voce mai puternică pe scena internațională. Deși, accentul principal al
Consiliului European din octombrie a fost asupra modului de soluționare a crizei financiare
internaționale care a încurcat sistemul bancar european, ar trebui să se acorde o atenție
deosebită implicațiilor politice ale Pactului european. În preambulul său, Pactul arată clar că
se încadrează în strategia europeană de migrație existentă, bazată pe abordarea globală a
migrației. Astfel, cadrul migrațional pe care l-a conceput Pactul european de migrație, se
bazează pe realizările fomate în primii trei ani de implementare a abordării globale și își
propune să corecteze punctele slabe identificate, inclusiv să prezinte și noi propuneri. Pactul
se bazează pe cinci piloni191 principali:
1) organizarea imigrației legale pentru a ține seama de prioritățile, nevoile și
capacitățile de primire stabilite de fiecare stat membru și pentru a încuraja integrarea;

189
ПОТЕМКИНА ОЛЬГА ЮРЬЕВНА, Наднациональный и межправительственный методы
интеграции в пространстве свободы, безопасности и правосудия европейского союза. Moscova 2013,
disponibil aici: https://filling-form.ru/dogovor/18969/index.html accesat la data 11/06/2021
190
Stefano Bertozzi, European Pact on migration and asylum: a stepping stone towards common european
migration policies. 19 november 2008, disponibil online aici:
https://www.cidob.org/publicaciones/serie_de_publicacion/opinion/migraciones/european_pact_on_migration_a
nd_asylum_a_stepping_stone_towards_common_european_migration_policies accesat la data 11/06/2021
191
Ibidem. p.2
50
 2) pentru a controla imigrația ilegală, asigurându-se că imigranții ilegali se întorc în
țările lor de origine sau într-o țară de tranzit;
3) pentru a face controalele la frontieră mai eficiente;
4) construirea unei Europe a azilului;
5) crearea unui parteneriat cuprinzător cu țările de origine și de tranzit pentru a încuraja
sinergia dintre migrație și dezvoltare.
Pentru a consolidarea capacitatății interne de colectare și analiză a datelelor privind
migrația și azilul , Comisia ar trebui să ea în considerare înființarea și finanțarea unui centru
specific, ceea ce era o idee lansată deja de vicepreședintele de atunci Frattini, în martie 2008.
După cum a spus vicepreședintele Frattini: „Scopul principal al noului centru european de
politici în materie de migrație va fi acela de a traduce rezultatele cercetărilor în recomandări
politice realiste și, astfel, de a ajuta la orientarea opțiunilor politice ale Europei în viitor.
Europa trebuie să aibă cercetare de partea sa192. ”
În cele din urmă, bazându-se pe propunerile cuprinse în Programul de la Haga în
domeniul azilului și pe inițiativele anterioare ale Comisiei, Pactul promovează înființarea
unui birou european de sprijin pentru azil – E.A.S.O.,193 care a făcut posibilă intensificarea
cooperării practice între statele membre. Acest nou birou va duce la îmbunătățiri ale
eficienței și calității sistemelor de azil ale statelor membre și le va oferi un nou instrument
comun pentru a răspunde nevoilor zilnice și operaționale. Poate ajuta statele membre să
împărtășească informații, prin intermediul unei baze de date comune cu informații despre
țările din care provin solicitanții de azil, să pună în comun resursele și expertizle pentru a
aborda problemele de primire și prelucrare a azilului, ori de câte ori este necesar, și să
găsească soluții la situații de urgență, precum sosiri în masă ale solicitanților de azil, dând
astfel un sens concret conceptului de solidaritate a Uniunii Europene.
Un minus este că Pactul nici măcar nu încearcă să propună o soluție la problema
umanitară care implică mii de migranți ce s-au înecat în Marea Mediterană și Atlantic.
Europa nu poate pur și simplu să privească fără să ea măsuri politice, ea trebuie să facă mai
mult efort de a găsi o soluție durabilă la această tragedie, dacă principiile și valorile comune
pe care le susțin au într-adevăr valoare pentru ea. Pentru a rezolva această problemă, o
soluție viabilă ar fi pregătirea patrulelor maritime întreprinse de Frontex împreună cu statele

192
Stefano Bertozzi, European Pact on migration and asylum: a stepping stone towards common european
migration policies. 19 november 2008,p.8 disponibil online aici:
https://www.cidob.org/publicaciones/serie_de_publicacion/opinion/migraciones/european_pact_on_migration_a
nd_asylum_a_stepping_stone_towards_common_european_migration_policies accesat la data 11/06/2021
193
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Situaţia veniturilor și cheltuielilor Biroului European de Sprijin pentru
Azil (EASO) pentru exerciţiul financiar 2020 – Bugetul rectificativ nr. 1, (2020/C 360/05), disponibil aici:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020B1026(05)&from=GA accesat la data
11/06/2021
51
membre și îmbunătățirea capacității țărilor terțe de a-și controla țărmurile, de unde s-au
deplasat bărci neadecvate, supraîncărcate, către Insulele Canare, Grecia, Lampedusa și Malta.
Pentru Europa, aceasta înseamnă a oferi asistență tehnică specifică și a permite autorităților
competente din țările terțe să îndeplinească această sarcină mai eficient. Pe baza Pactului
european privind imigrația și azilul, U.E. trebuie să dezvolte o politică de migrație
cuprinzătoare și flexibilă, iar ceastă politică ar trebui să se bazeze pe solidaritate,
responsabilitate și să ea în considerare nevoile țărilor UE și ale migranților.

3.1.4 Programul Stockholm - 2009

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a introdus mai

multe modificări în procesele de elaborare a politicilor U.E., și a repercusiunii asupra
modului în care este pus în aplicare programul de la Stockholm, de la 25 noiembrie 2009194.
Obiectivele195 Programului de la Stockholm în ceea ce privește imigrația sunt:
- consolidarea unei abordări globale a migrației (cooperarea cu țările terțe este acum
cea mai mare prioritate);
- maximizarea aspectelor pozitive ale imigrației asupra dezvoltării;
- o politică concentrată pentru menținerea migrației în concordanță cu cerințele pieței
forței de muncă;
- o politică proactivă bazată pe un statut european pentru imigranții legali;
- o agendă a U.E. pentru integrare;
- un control mai accentuat asupra imigrației ilegale 196;
- o abordare comună a U.E. privind minorii neînsoțiți;
- o abordare integrată a gestionării frontierelor externe;
- în ceea ce privește migrația intra – U.E., Programul de la Stockholm susține un
angajament pentru exercitarea deplină a drepturilor la libera circulație.
Programul de la Stockholm, oferă un cadru operativ pentru acțiunile U.E., cu privire
la problemele cetățeniei, justiției, securității, azilului, imigrației și politicii de vize pentru

194
Rachel Humphris, The EU Stockholm Programe: What implications for immigration, asylum and integration
in the UK?,London, July 2010. P. 3, disponibil online aici:
https://www.researchgate.net/publication/281321796_The_EU_Stockholm_Programme_What_implications_for
_immigration_asylum_and_integration_in_the_UK accesat la data 11/06/2021
195
Ibidem P.4
196
For the UK response see UK Written comments on the European Commission’s Communication on the
Stockholm Programme, August 2009. Disponibil online:
https://www.statewatch.org/media/documents/news/2009/sep/stockholm-uk-comments-27-08-09.pdf accesat la
data 11/06/2021
52
perioada 2010-2014197. Programul de la Stockholm recomandă dezvoltarea unei strategii de
securitate internă pentru U.E. de a îmbunătăți protecția cetățenilor și pentru a combate
criminalitatea organizată și terorismul. Într-un spirit de solidaritate, această strategie ar trebui
să vizeze consolidarea cooperării polițienești și judiciare în materie penală, precum și
cooperarea în domeniile controlului frontierelor, apărării civile și intervenției de urgență.
Această strategie de securitate internă va include o abordare proactivă, orizontală și
transversală, cu obiective clar definite pentru U.E. și pentru statele membre. Accentul
principal va fi pe combaterea criminalității transfrontaliere, inclusiv: trafic de persoane;
abuzuri sexuale, exploatare sexuală a copiilor și pornografie infantilă; criminalitatea
cibernetică; infracțiuni economice, corupție, contrafacere și piraterie; droguri. În domeniul
combaterii criminalității transfrontaliere, securitatea internă a fost în mod necesar legată de
securitatea externă. Iar în consecință, a fost important să se ia în considerare strategia de
securitate externă a U.E. și să se consolideze cooperarea cu țările din afara Uniunii.
Controalele solide la frontieră sunt esențiale pentru combaterea imigrației ilegale și a
criminalității transfrontaliere, în același timp, accesul trebuie garantat pentru cei care au
nevoie de protecție internațională și pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi minorii neînsoțiți.
Problema minorilor neînsoțiți din 2004 – 2009, în țările precum Marea Britanie, Germania, Franța
Italia, Spania, Grecia, Belgia și Ialia care se enumera cu un număr cel mai înalt, a crescut în anul 2004
de la 8 100 de minori străini neînsoțiți ajungând la 6 453 și 7 797 de mii198. Ulterior în Spania,
începuse să scadă de la 9 117 ajungând la 5 689 persoane, în comparație cu Marea Britanie unde
procesul a luat o altă direcție, și a crescut de la 2 990 până la 3 175; în Belgia de la 2 131 – 1074 de
minori, iar Franța și Germania varia între 1000 și 1300199.
Obiectivele Programului de la Stockholm privind azilul și migrația forțată200 sunt:

- crearea unei singure zone de protecție;

- să fie împărțite responsabilitățile și să susțină solidaritatea între statele
membre;
- introducerea acțiunilor suplimentare, de cooperare pentru combaterea
traficului de persoane;

197
Site-ul official al Uniunii Europene, Programul Stockholm - O Europă deschisă și sigură care servește și
protejează cetățenii .Brussels, 2009. Disponibil online: https://ec.europa.eu/anti-
trafficking/sites/default/files/the_stockholm_programme_-_an_open_and_secure_europe_en_1.pdf accesat la
data 11/06/2021
198
Victor MORARU, Ecaterina DELEU. Fața invizibilă a migrației, Minorii moldoveni neînsoțiții în Italia,
ȘTIINȚE POLITICE.Moldova. 2015.p.107, disponibil online: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/41551
accesat la data 11/06/2021
199
Ibidem.
200
European Commission, Action Plan Implementing the Stockholm Programme, Brussels,2010, disponibil aici:
https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/default/files/com_2010_171_action_plan_implementing_stockholm_pro
gramme_en_1.pdf accesat la data 11/06/2021
53
 - dezvoltarea în continuare a unei platforme educaționale comune pentru
oficialii naționali de azil, bazându-se în special pe curriculum-ul european în
materie de azil.
Programul de la Stockholm se referă, de asemenea, la îmbunătățirea Sistemului de
informații Schengen, fiind planificată și extinderea numărului de câmpuri de baze de date
pentru introducerea datelor biometrice, inclusiv amprentele digitale și ADN, acest lucru se
adaugă informațiilor fiscale, ocuparea forței de muncă, date bancare, utilizarea cardului de
credit, înregistrări contravenționale, dosare medicale, utilizarea serviciilor electronice
guvernamentale, călătorii. Programul de la Stockholm continuă, de asemenea, mecanismele de
schimb de informații și experiență, cum ar fi Portalul de integrare, un site web pentru părțile
interesate să contribuie la proiecte și informații și Forumul european de integrare, o reuniune
semestrială a reprezentanților societății civile pentru a discuta prioritățile de integrare.

3.2 Programe de cooperare externă în domeniul migrației

Sosirea fără precedent a refugiaților și a migranților ilegali în U.E., a atins punctul

culminant în 2015201, expunând o serie de deficiențe și lacune în politicile U.E. privind
azilul, frontierele externe și migrația. A pus presiune asupra sistemului european comun de
azil și a afectat funcționarea normelor Schengen, ducând la o suspendare temporară a
sistemului Dublin și la introducerea controalelor la frontieră de către mai multe state membre.
Ca răspuns la aceste provocări, U.E. s-a angajat într-un proces mai larg de reformă menit să
reconstruiască politicile sale comune de azil pe o bază mai echitabilă și mai solidă,
consolidându-și frontierele externe prin consolidarea legăturilor dintre controalele la frontieră
pentru securitate și reînnoirea cooperării cu țările terțe în materie de migrație. Politica externă
a U.E. privind migrația face parte din abordarea generală a U.E. privind migrația și este
complementară politicii externe a U.E. și cooperării pentru dezvoltare.

Fenomenul fără precedent al fluxurilor migratorii spre U.E. va dura încă multe decenii,
din cauza diverselor dinamici geopolitice din vecinătate și nu numai ( în principal Orientul
Mijlociu și Africa de Nord, Sahel, Cornul Africii), provocate de instabilitate regională,
deteriorarea mediului economic, sărăcie și șomaj, schimbări climatice etc.. Complexitatea

201
Nikolai Atanassov and Anja Radjenovic. EU ASYLUM, BORDERS AND EXTERNAL COOPERATION
ON MIGRATION, Recent developments.Brussels, European Union, 2018. Disponibil online:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2018/625194/EPRS_IDA(2018)625194_EN.pdf accesat
la data 11/06/2021
54
unei astfel de provocări este legată de natura mixtă a fluxurilor, atât refugiați, cât și migranți
economici.

3.2.1. Programul Pan African (Africa în ansamblu), (proiecte

continentale și transregionale) și Programul tematic privind migrația și
azilul (proiecte în țări-cheie) 2014 – 2020

În 2014, a fost lansat Programul Pan-African, pentru a sprijini o strategie adoptată

pentru prima dată la Summitul Lisabona Africa – U.E. de acum un deceniu202. Prin inițiative
continentale și transregionale, PanAf completează U.E. cu sprijin la nivel regional și de țară.
Buna guvernare, democrația și drepturile omului sunt recunoscute ca fiind fundamentele
importante pentru pace și stabilitate în Africa. Fără resurse de guvernanță, îmbunătățitea nu
poate fi gestionată în mod eficient și legile nu pot fi respectate, securitatea poate fi
compromisă și cetățenii denaturați. Acest lucru poate duce la părăsirea țării în căutarea unei
vieți mai bune, iar organizațiile criminale să profite de situația lor. Mobilitatea și migrația
constituie probleme economice, de securitate și sociale importante atât în Africa, cât și în
Europa. Ele pot îmbogăți și întări societățile, dar, de asemenea, le pot destabiliza dacă nu sunt
gestionate corespunzător. Obiectivul U.E. este de a gestiona migrația într-un mod ordonat,
care necesită un răspuns politic echilibrat, holistic și durabil. Pentru întărirea sistemului
african ce implică drepturile omului, Uniunea Europeană și-a sprijinit numeroasele organisme
pan africane care lucrează pentru îmbunătățirea drepturilor și bunăstării poporului acestui
continent. PanAf contribuie cu 70 de milioane 203 EUR la proiectele de infrastructură cu o
dimensiune panafricană prin așa numita facilitate pentru investiții în Africa.

Investițiile Uniunii Europene în Africa, au urmat să crească, și în 2014 s-a ajuns la 2,4
miliarde EUR204. Pentru atingerea obiectivelor, summituriele și diplomația, în special se
axează pe formarea unor strategii și măsuri concrete, pentru a înlătura crizele din Libia, Sahel,
regiunea Marilor Lacuri sau Cornul Africii205. Din 2015, Africa a dezvolat o abordare

202
European Commission, Africa as one, Pan- Africn Programme 2014 – 2017. European Union, 2018.
Disponibil online:
https://ec.europa.eu/international-partnerships/system/files/brochure-pan-african-programme_en.pdf accesat la
data 11/06/2021
203
European Commission, Africa as one, Pan- Africn Programme 2014 – 2017. European Union, 2018. P.8
204
Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu. Către o strategie cuprinzătoare cu Africa.
Bruxelles,2020.p.13 Disponibil online:
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2020/JOIN_2020_4_RO_ACTE_f.pdf accesat la data 11/06/2021
205
Ibidem..p.13
55
comună206 pentru controlul migrației și mobilității, rezultatul a fost unul pozitiv, a redus în
Europa sosirile ilegale.
Uniunea Europeană este punctul central, care poate veni în ajutor oricărui stat, deoarece
puterea sa, constă în echilibrul care este format cele 27 de state membre, fiind câtevai din
cele mai puternice state la nivel global. Sprijinul oferit de U.E. va ajuta multe state să se
ridice, și să ajungă apogeul asemănător cu al Uniunii, dar totul depinde de importanța pe care
o dau aceste state. U.E. este ca un părinte mai bine spus, grijuliu și mereu în curs cu toate
probleme fiecărui stat.

3.2.2. Programe geografice (America Latină, Orientul Mijlociu și Asia

de Sud, Asia de Nord și de Sud- Est, Asia Centrală) 2014 -2020

Programe geografice susțin cooperarea bilaterală și regională în domenii precum nevoile

esențiale sănătate și educație, ocuparea forței de muncă, infrastructură, drepturile omului,
democrația, buna guvernanță și dezvoltarea durabilă; acestea acoperă țările în curs de
dezvoltare din Asia, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și America Latină 207.

Programele geografice ale U.E. cu America Latină, Orientul Mijlociu și Asia de Sud,
Asia de Nord și de Sud - Est, Asia Latină, au fost create doar pentru a forma o strânsă relație
între statele participante, fiecare având interesul său la nivel de țară, legat de cooperarea
economică, piața externă ( industria, exporturi și importuri), dar și combaterea unor probleme
comune.
Programul indicativ multianual regional pentru Asia Centrală 2014-2020208, acoperă
cele cinci țări din Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și
Uzbekistan. Consiliul Uniunii Europene, a adoptat o strategie U.E. - Asia Centrală în iunie
2007 pentru a-și consolida parteneriatul cu cele cinci țări și a stabilit de atunci un cadru politic
cuprinzător pentru consolidarea legăturilor cu regiunea. În domeniile prioritare de cooperare
convenite între U.E. și partenerii din Asia Centrală, a fost elaborată o agendă comună pentru

206
Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu. Către o strategie cuprinzătoare cu Africa.
Bruxelles,2020.p.15 Disponibil online:
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2020/JOIN_2020_4_RO_ACTE_f.pdf accesat la data 11/06/2021
207
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, comitetul Economic și Social european și
Comitetul Regiunilor: Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării. 13
octombrie 2011. Disponibil online:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:110102_1&from=RO accesat la data
12/06/2021
208
European External Action Service, European Commission – Directorate General for Development and
Cooperation Europeaid. Multiannual indicative programme. Regional Central Asia 2014 – 2020, Disponibil
online aici: https://eeas.europa.eu/sites/default/files/20160526_1_en.pdf accesat la data 12/06/2021
56
modernizare și reformă, bazându-se pe dialogurile de politici regionale și pe grupurile de
lucru ale experților. Atunci când și-a reconfirmat angajamentul politic față de Strategia U.E.
pentru Asia Centrală în iunie 2012 209, Consiliul a subliniat orientările viitoare și a identificat
acțiuni-cheie pentru eforturi comune în domeniile prioritare. Cadrul de cooperare regională
joacă un rol central pentru procesele de apropiere și cooperare, de asemenea, în regiunea mai
largă, inclusiv posibila participare a partenerilor din Asia Centrală la programele de cooperare
regională PEV sau Asia de Sud.
O strategie actualizată UE și Asia Centrală pentru dezvoltare și cooperare a fost
adoptată în iunie 2019, strategia promovează energia durabilă, abilitarea economică a
femeilor, educație și durabilă și favorabilă incluziunii 210. Programul stabilește 3 principalele
acțiuni pentru: a facilita crearea unui spațiu juridic comun între Europa și Asia Centrală,
pentru sporirea gradului de protecție a drepturilor omului; promovarea transparenței și
combaterea crimelor economice; promovarea bunei funcționări a instituțiilor statului și a
administrației publice211. Acestă programă a permis ca peste 2600 de polițiști de frontieră din
Asia Centrală, ofițeri vamali și alți oficiali, să primească instruire pentru a încuraja
gestionarea integrată a frontierelor în regiune, iar încă 3600 de persoane au beneficiat de
programe de justiție și securitate, finanțate prin intermediul platformei U.E. pentru statul de
drept din Asia Centrală212.
Uniunia Europenă cu America Latină și zona Caraibelor, și-au unit forțele la 16 aprilie
pentru formarea unui viitor mai prosper dar în principal comun213, axându-se pe patru
priorități: democrație, prosperitate, rezistența și eficient de guvernanță globală.
Parteneriat pentru prosperitate, prin sprijinirea creșterii durabile și a locurilor de muncă
decente; reducerea inegalităților socio-economice; tranziția către o economie digitală, verde și
circulară; precum și consolidarea și aprofundarea în continuare a relației comerciale și de
investiții deja solide. Parteneriat pentru democrație, prin consolidarea regimului internațional
al drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen; împuternicirea societății civile; consolidarea
statului de drept; și asigurarea alegerilor credibile și a instituțiilor publice eficiente.

209
European External Action Service, European Commission – Directorate General for Development and
Cooperation Europeaid. Multiannual indicative programme. Regional Central Asia 2014 – 2020, Disponibil
online aici: https://eeas.europa.eu/sites/default/files/20160526_1_en.pdf accesat la data 12/06/2021
210
Site-ul oficial al Uniunii Europene. Parteneriate Internaționale, Asia Centrală. Disponibil online:
https://ec.europa.eu/international-partnerships/where-we-work/central-asia_en accesat la data 12/06/2021
211
Site-ul oficial al Uniunii Europene. Parteneriate Internaționale, Asia Centrală. Disponibil online:
https://ec.europa.eu/international-partnerships/where-we-work/central-asia_en accesat la data 12/06/2021
212
Site-ul oficial al Uniunii Europene. Asia Centrală.
213
Comunicat de Presă, Secretariatul General al Consiliului, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene.
Relațiile UE – America Latină și zona Caraibilor: Consiliul adoptă concluzii. 2019. Disponibil online:
https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/13/eu-latin-america-and-caribbean-relations-
council-adopts-conclusions/ Accesat la data 12/06/2021
57
Parteneriat pentru reziliență, prin îmbunătățirea rezilienței climatice, a mediului și a
biodiversității; lupta împotriva inegalităților prin impozitare echitabilă și protecție socială;
combaterea criminalității organizate; aprofundarea dialogului și cooperării în materie de
migrație și mobilitate, în special pentru a preveni migrația neregulamentară, traficul de
persoane. Parteneriatul pentru o guvernanță globală eficientă, prin consolidarea sistemului
multilateral, inclusiv pentru guvernanță climatică și de mediu; plus aprofundarea cooperării în
domeniul păcii și securității și punerea în aplicare a Agendei 2030 214. Agenda aceasta agendă
este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate. De asemenea, urmărește
consolidarea păcii universale într-o libertate mai mare. Recunoaștem că eradicarea sărăciei în
toate formele și dimensiunile sale, inclusiv sărăcia extremă, este cea mai mare provocare
globală și o cerință indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă. Toate țările și toate părțile
interesate, care acționează în parteneriat de colaborare, vor implementa acest plan 215.
Aproape șase milioane de persoane din ambele regiuni trăiesc și lucrează peste Atlantic
și mai mult de o treime din studenții din America Latină și Caraibe care studiază în străinătate
o fac în UE216. UE este al treilea cel mai mare partener comercial din America Latină și
Caraibe și primul investitor. Comerțul total cu bunuri s-a ridicat la 225,4 miliarde EUR în
2018, în timp ce investițiile străine directe au ajuns la 784,6 miliarde EUR în 2017. UE a fost
cel mai mare furnizor de cooperare în dezvoltare pentru partenerii săi din America Latină și
Caraibe, cu 3,6 miliarde de euro în subvenții între 2014 și 2020 și peste 1,2 miliarde de euro
în asistență umanitară în ultimii 20 de ani, inclusiv asistență în cadrul UE civilă 217
În cadrul Politicii Europene de Vecinătate, UE și partenerii săi din Sud, cu excepția
Libiei și Siriei, au adoptat planuri de acțiune bilaterală, pe programe de asociere și parteneriat,
urmărind dezvoltarea societăților democratice, echitabile, favorabile incluziunii, promovării
integrării economice și a educației, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv
facilitatea circulației transfrontaliere a persoanelor218. Prin acest program UE, urmărește
promovarea cooperării în domeniul migrației.

214
Conform European Commission, NEW archive. EU, Latin America and the Caribben : Partnering for
prosperity, democracy, resiliennce and global governance. Bussels, 17 april 2019. Disponibil online:
http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2013 accesat la data 12/06/2021
215
Conform United Nations, Department of Economic and Social Affairs,Transforming our world: the 2030
Agenda for Sustainable Development. Diponibil online aici: https://sdgs.un.org/2030agenda accesat la data
12/06/2021
216
Conform United Nations, Department of Economic and Social Affairs,Transforming our world: the 2030
Agenda for Sustainable Development. Diponibil online aici: https://sdgs.un.org/2030agenda accesat la data
12/06/2021
217
Conform European Commission. NEW archive .Bussels, 17 april 2019
218
Kirsten Jongberg / Christos Trapouzanlis, Partenerii Sudici. Fișe Tehnice 2021 Disponibil online aici:
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.7.pdf accesat la data 12/06/2021
58
 Parteneriatul UE și Asociația Națiunilor din Asia de Sud – Est (ASEAN), s-a format pe
o relație puternică, accentuată pe domeniul comercial și al economiei,( liberul schimb în mod
individual cu statele membre ale ASEAN) 219. Întâlnirea parteneriatului parlamentar al Asiei
și Europei la Bruxelles, în 2018 fiind cea de-a zecea întâlnire, partenerii au specificat
importanța unor acțiuni concrete și rapide în schimbările climatice, cooperarea în domeniul
securității, relațiile comerciale și drepturile omului 220.
Relațiile dintre UE și China s-au dezvoltat rapid de la stabilirea legăturilor diplomatice
în 1975221. În special, crearea Parteneriatului strategic cuprinzător UE-China în 2003 a
aprofundat și extins cooperarea într-o gamă largă de domenii și ca urmare, UE și China au
devenit extrem de interdependente. Problemele de securitate convenționale și neconvenționale
sunt împletite. Cu toate acestea, pacea, dezvoltarea, cooperarea și beneficiul reciproc au
devenit tendința vremurilor. Promovarea multilateralismului rămâne crucială pentru a asigura
răspunsuri eficiente, coordonate și coerente la provocările globale presante. Ca actori
importanți într-o lume multipolară, UE și China se angajează să consolideze dialogul și
coordonarea la nivel bilateral, regional și global, să facă față provocărilor regionale și globale
și să lucreze pentru a face ordinea și sistemul internațional mai just și mai echitabil. UE și
China se bucură de una dintre cele mai mari și mai dinamice relații comerciale din lume.
Schimburile între oameni sunt un vector esențial al păcii, contribuind în același timp la
dezvoltarea economică. Împreună, UE și China reprezintă peste un sfert din populația lumii.
Extinderea contactelor dintre popoarele de ambele părți este crucială pentru a spori
înțelegerea comună și a favoriza fertilizarea încrucișată între societăți222. Cooperarea dintre
aceste două state a pronunțat și extins cooperarea în diverse domenii, precum politica
externă, de securitate, dezvoltarea economică, guvernanța globală și o cooperare multilaterală
în domeniul comerțului și al investițiilor, domeniile sociale și de mediu, și inclusiv contracte
interpersonale223.
Orientul Mijlociu și Europa sunt parteneri regionali naturali reuniți din recunoașterea
preocupărilor strategice reciproce și a proximității, având așteptări reciproce neîndeplinite cu

219
Jorge Soutullo / Andreas Striegnitz, Fișe tehnice. ASIA DE SUD-EST,Parlamentul European.2020
disponibil online aici: https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.6.9.pdf accesat la data 12/06/2021
220
Ibidem.
221
Agenda FINAL Formated, EU – China 2020 Stategic Agenda for Cooperation. Disponibil online aici:
https://eeas.europa.eu/archives/docs/china/docs/eu-china_2020_strategic_agenda_en.pdf accesat la data de
12/06/2021
222
Agenda FINAL Formated, EU – China 2020 Stategic Agenda for Cooperation. Disponibil online aici:
https://eeas.europa.eu/archives/docs/china/docs/eu-china_2020_strategic_agenda_en.pdf accesat la data de
12/06/2021
223
Jorge Soutullo / Samuel Cantell / Stefania Gazzina, Fișe tehnice. Asia de Est, Parlamentul European 2020.:
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.6.8.pdf accesat la data 12/06/2021
59
privire la direcția pe care ar trebui să o ia parteneriatul224. De-a lungul anilor, UE a dezvăluit o
serie de cadre politice pentru îmbrățișarea flancului său sudic mediteranean, născute din
propriile experiențe de formare a unei entități politice și economice internaționale cu niveluri
de consens și coordonare fără egal. Inițiativa politică pentru Mediterana, a fost lansată în
2008 pentru a promova integrarea regională și investițiile prin urmărirea de proiecte practice,
realizabile în transport, energie, apă, mediu, educație și comerț. Orientul Mijlociu a fost o
regiune de importanță majoră pentru UE decenii; cu toate acestea, statele membre s-au
străduit să-și îndeplinească obiectivele de a sprijini pacea, prosperitatea și buna guvernare
între vecinii lor din sud. Tratatul de la Lisabona ar trebui să ofere mai multă coerență
mecanismului de politică externă al UE, dar nu va putea contribui la abordarea unora dintre
provocările mai largi care au subminat eforturile UE în regiune. Criza economică actuală,
inclusiv tulpinile din zona euro, riscă să creeze dificultăți suplimentare pentru UE în
încercările sale de stabilizare a Orientului Mijlociu. Obiectivele actuale de Dezvoltare
Durabilă ( ODD) și cu Agenda 2030 și-au propus să încurajeze reconstrucția și
dezvoltarea,bazată pe Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, și anume Iran, Irak și Yemen.
Sprijinile oferite sunt răspunsul la nevoile țărilor în contextele lor politice, economice și
sociale și anume: Afgan, în timp ce găzduiește peste 3 milioane de refugiați și migranți, Iranul
suferă, de asemenea, de o degradare drastică a mediului, inclusiv dispariția zonelor umede;
Guvernul irakian se confruntă cu provocarea de a restabili securitatea, buna administrare și
serviciile publice de bază, după mai bine de un deceniu de violență durabilă și severă; mulți
ani de conflicte armate din Yemen au împins cea mai săracă țară din Peninsula Arabică într-o
criză umanitară, cu foametea și bolile printre cele mai imediate provocări225. Sprijinul oferit
de UE pentru Orientul Mijlociu și regiunea Golfului este specific fiecărei țări. UE cooperează
cu Iranul în domenii precum siguranța nucleară, comerțul și sectorul privat, mediul,
schimbările climatice, reducerea cererii de droguri și patrimoniul cultural. De asemenea, oferă
ajutor umanitar și pe termen lung eforturilor Iranului de a găzdui populația sa mare de
refugiați afgani. Sprijinul acordat Iranului în aceste zone se ridică la peste 150 de milioane de
euro între 2016-2020226.
În Irak, sprijină proiecte în domenii precum recuperarea timpurie și reziliența,
furnizarea de servicii publice de bază, cum ar fi asistența medicală, educația, energia și apa,
crearea de locuri de muncă durabile, dezvoltarea sectorului privat, migrația și consolidarea

224
Dr. Osama Al Ghazali Harb. Europe and the Middle East perspectives on Major Policy Issues. Al Siyassa, Al
Dawliya, dhttps://eeas.europa.eu/archives/delegations/egypt/documents/syasah_dawlia_final_en.pdf accesat la
data 12/06/2021
225
Site-ul oficial al Uniunii Europene. European Commission, The Middle East and the Gulf. Disponibil online:
https://ec.europa.eu/international-partnerships/where-we-work/middle-eastgulf_en accesat la data 12/06/2021
226
Ibidem.
60
capacităților, cum ar fi în gestionarea finanțelor publice. UE de asemenea, se implică în
restaurarea patrimoniului cultural și sprijină comunitățile rurale pentru a-și restabili mijloacele
de trai agricole și activitățile economice, dezvoltând agroindustrii și lanțuri de valoare.
În 2019 și 2020, UE oferă 145 de milioane EUR pentru a îmbunătăți guvernanța și
crearea de locuri de muncă durabile acolo 227.
În Yemen, Uniunea se axează pe asistența umanitară și cooperarea pentru dezvoltare.
De la începutul conflictului în 2015-2019228, UE a contribuit cu peste 574 milioane EUR la
Yemen, inclusiv 244 milioane EUR doar pentru asistență pentru dezvoltare. Sprijinul pentru
dezvoltare are ca scop asistarea în domeniile educației, sănătății și nutriției; să sprijine
reziliența instituțiilor și comunităților cheie din zonele rurale și urbane pentru a asigura
furnizarea de servicii de bază populației yemenite; și pentru a preveni colapsul total al
structurii statului. În plus, se concentrează pe crearea de oportunități pentru a asigura
mijloacele de trai ale yemeniților, în special în sectorul agricol pentru a spori securitatea
alimentară.

3.3 Agenția Europeană pentru gestionarea Cooperării Operative la

Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene. Poliția de
frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX)

Frontex este Agenția Europeană pentru Politia de Frontieră și Garda de Coastă, înființată în
2004, cu scopul protejării statelor membre ale U.E., legat de frontierele externe ale spațiului
de liberă circulație229; până în 2021, personalul acesteia cuprindea 1000 de membri, un sfert
din ei erau dislocați din statele membre, urmărind să se reîntoarcă la locurile de muncă, din
țările lor după încheierea mandatului la Frontex. FRONTEX coordonează și organizează
operațiuni comune și intervenții rapide de frontieră pentru a ajuta statele membre la frontierele
externe, inclusiv în situații de urgență umanitară și salvare pe mare. FRONTEX230 poate
efectua operațiuni pe teritoriul țărilor terțe învecinate cu cel puțin un stat membru, în cazul
presiunii migratorii la frontiera țării U.E. Faptul că, Agenția Europeană pentru Poliția de
Frontieră și Garda de Coastă înlocuiește Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării

227
Site-ul oficial al Uniunii Europene. European Commission, The Middle East and the Gulf. Disponibil online:
https://ec.europa.eu/international-partnerships/where-we-work/middle-eastgulf_en accesat la data 12/06/2021
228
Ibidem.
229
Site-ul official al Uniunii Europene, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
( Frontex), Ce este FRONTEX ? Disponibil online: https://europa.eu/european-union/about-
eu/agencies/frontex_ro accesat la data 11/06/2021
230
Fabrice Leggeri ,FRONTEX. European Union,2021 disponibil online https://frontex.europa.eu/about-
frontex/who-we-are/foreword/ accesat la data 11/06/2021
61
Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, aceasta are
aceeași personalitate juridică și poartă același nume: Frontex231.

Renunțarea la controalele frontiere între statele membre din spațiul Schengen, prin
garantarea liberei circulații a persoanelor, este un simbol unic al integrării europene. Spațiul
Schengen fără frontiere interne este durabil numai dacă frontierele externe sunt securizate și
protejate în mod eficient.
Controlul eficient al frontierelor și gestionarea migrației necesită cooperare. Frontex
este gardianul și forța motrice din spatele gestionării integrate a frontierelor europene. Agenția
asistă statele membre ale U.E. în întoarcerea forțată a persoanelor care au epuizat toate căile
legale pentru a-și legitima șederea în UE. Acest ajutor include obținerea documentelor de
călătorie pentru persoanele returnate prin colaborarea strânsă cu autoritățile consulare din
țările relevante din afara Uniunii. De asemenea, poate organiza plecări voluntare ale
resortisanților țărilor din afara U.E. cărora li s-au emis decizii de returnare de către autoritățile
statelor membre. Frontex organizează, de asemenea, operațiuni din propria inițiativă a
„colectarea operațiunilor de returnare”, în cazul în care persoanele returnate sunt returnate cu
ofițeri de escortă și transportul asigurat de țările lor de origine.
Limitările actualei agenții de frontieră a UE, Frontex232, i-au împiedicat capacitatea de a
aborda și remedia eficient situația creată de criza refugiaților: nu poate achiziționa propriile
resurse, nu are propriul personal operațional și se bazează pe contribuțiile statelor membre, nu
poate efectua propriile operațiuni de returnare sau de gestionare a frontierelor fără cererea
prealabilă a unui stat membru și nu are au un mandat explicit de a efectua operațiuni de
căutare și salvare.
3.4 Așteptările cetățenilor Republicii Moldova în ceea ce privește
implicarea Uniunii Europene în rezolvarea pozitivă a problemei migrației
ilegale( anchetă sociologică pe bază de chestionar)

Acordul de asociere care include o zonă de liber schimb profundă și cuprinzătoare,

prevede o asociere politică mai puternică și o integrare economică mai stabilă între UE și
Republica Moldova. Asistența UE și sprijinul reformelor democratice au oferit beneficii
tangibile cetățenilor moldoveni. În mod activ societatea civilă din Moldova este sprijinită de

231
Conform Frontex, Temei juridic si responsabilitate, disponibil online: https://frontex.europa.eu/ro/despre-
noi/temei-juridic-si-responsabilitate/ accesat la data 11/06/2021
232
Jean- Claude Juncker, European Commission, SECURING EUROPE’S EXTERNAL BORDERS/ A
EUROPEAN BORDER AND COAST GUARD,2015
https://ec.europa.eu/homeaffairs/sites/default/files/what-we-do/policies/securing-eu-borders/fact-
sheets/docs/a_european_border_and_coast_guard_en.pdf accesat la data 11/06/2021
62
UE, inclusiv prin crearea de legături între organizațiile societății civile de pe ambele maluri
ale râului Nistru, prin măsurile sale de consolidare a încrederii. Începând cu 28 aprilie
2014233, cetățenii moldoveni cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză.
Până acum 2,5 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără viză.

Migrația este cauza multor riscuri pentru securitatea statelor, iar pentru securitatea
Republicii Moldova cel mai mult. Migrația ilegală a dus deseori la traficul de ființe umane,
armată și trafic de droguri. Migrația internă și externă a provocat fenomenul specific pentru
Republica Moldova în ultimii ani și acest fapt a dus la consecințe demografice, sociale,
culturale și economice.
Republica Moldova este vecinul U.E., care și-a arătat interesul prin aderarea și
integrarea în Uniune, astfel colaborarea acestor două, a deschis avantaje migranților din
Republica Moldova pentru o liberă circulație în statele membre ale UE. Migrația ilegală
vorbind la general, afectează orice stat de pe glob, fiindcă este și va fi mereu o deplasare a
oamenilor pentru supraviețuire indiferent de ilegalitatea produsă. Astfel în urma acestei
problemei, UE are unele rezolvări schematice pentru fiecare stat membru al său, dar și pentru
cele din afara acestora, „Uniți în diversitate”234, sloganul prin care se înțelege clar, că UE, este
sprijinul oricărui stat indiferent de naționalitate, stat, religie, poziție geografică.
Ultimul subcapitol din lucrarea mea, va fi o analiză pe bază de chestionar adresat
cetățenilor Republicii Moldova, pentru a cunoaște părerile acestora despre așteptările pe care
le au în legătură cu implicarea UE, în problemele actuale, și anume migrația ilegală ( a se
vedea Anexa !).
Chestionarul menționat în anexă, a fost completat online, dar inclusiv și fizic. În urma
acestuia analiza asupra întrebărilor la care și-au exprimat opiniile, anonime, intervievații au
auvut păreri diverse, dar și asemănătoare în mare parte, și anume ce ține de actualitatea
problemei migrației ilegale.
În urma analizei răspunsurilor obținute din chestionar, am stabilit că cetățenii într-
adevăr cunosc procesul de implicare a Uniunii Europene pentru soluționarea migrației
ilegale. Astfel, în cadrul primei secțiunii din chestionar, la prima întrebare, unde cetățenii au
înercat să aleagă răspunsurile considerate de ei cauzele migrației, majoritatea au ales că o
dorință de a avea un loc de muncă mai bine plătit, este printre primele motive ale plecării,
după care lipsa locurilor de muncă (20%) și corupția (20%) ( fig. 1.2).

233
Facts and Figures about EU – Moldova relations,
https://www.consilium.europa.eu/media/44401/685-annex-5-e-moldova-factsheet.pdf accesat la data 12/06/2021
234
Site-ul oficial al Uniunii Europene, Mottoul UE. Disponibil online : https://europa.eu/european-union/about-
eu/symbols/motto_ro accesat la data 13/06/2021
63
 Cum consideră cetățenii R.Moldova, care sunt cauzele ce duc
la migrație?
Dorința de a avea un loc de muncă bine plătit Crearea unui trai mai decent
Lipsa locurilor de muncă Motive familiare, reîntregire
Corupția Instabilitate politică
Cauza finanțiară Nuștiu / nu răspund
Alte cauze ( care?)

0% 0%
8% 12% 32%

20%

20%
4%
4%

Fig. 1. Diagrama cu răspunsurile la prima întrebare

Aceste persoane în mare parte au dreptate, și este evident de ce un număr mai mare a
răspuns astfel, fiindcă locul de muncă să zicem așa ocupă 8 ore din viața oamenilor zilnic,
având responsabilități diferite, în care munca nu este suficient plătită, sau chiar dacă e așa,
impozitile micșorează ceea ce se muncește din greu. Viața cetățenilor Republicii Moldova
este grea din cauza instabilității politice, ce dăunează sistemului la nivel de țară. Moldova
fiind o țară mică, are un popor chinuit și sărac, din cauza influențelor care ți le-au răspândit
politicienii. Dar o vină, o poartă și cetățenii, deoarece sunt neserioși în luarea unor decizii de
putere, care ar putea ridica statul la un vile bogat.
Majoritatea cetățenilor pleacă peste hotare ca turiști, dar cei mai mulți după părerea
mea, dacă aș fi intervievat jumate din cetățenii Republicii Moldova, răspunsurile ar că
plecarea este partea căutării locurilor de muncă fără angajament precedent, plus la aceasta,
deplasarea cu acte false.
După răspunsurile intervievaților din chestionar, la întrebarea patru din secțiunea
numărul 2 ( fig., 2), se subînțelege că egoismul cetățenilor persistă la nivel de țară, deoarece
migrația ilegală după părerea lor, pune viața indigenilor în pericol (53%). Dar, o problemă atât

64
de enerormă nu ar fi aceasta, fiindcă migrația ilegală poate crește decât o problemă ecologică,
care poate fi ușor rezolvabilă.

Migrația ilegală este periculoasă, deoarece:

Crează forme de terorism
Se răspândește traficul de ființe umane (deplasările pentru muncă forțată, prostituție)
Crește corupția la frontierele vamale
cererile de azil cresc, astfel statul poate avea multe cheltuieli financiare
Este pusă în pericol viața cetățenilor indigeni

6%
17%

53% 12%

12%

Fig. 2. Diagrama cu răspunsurile la a patra întrebare

Metodele UE pentru a ajuta migranții ilegali, nu sunt eficiente după părerile cetățenilor
R.Moldova, majoritatea au răspuns nu, la toate metodele pe care le aplică Uniunea. Dar,
aplicarea programelor pentru sprijinirea statelor ce se luptă cu migrația ilegală, oferind
protecție și asistență refugiaților a fost notat prin „Da”, de jumate din cei care au răspuns la
chestionar.
La întrebarea dacă au plecat din Republica Moldova (fig. 3) peste hotare, 46% dintre
respondenți au spus ca au plecat în vizită la rude, 27% în calitate de turiști, 13% ca să caute un
loc de muncă și doar 7% cu un contract intermdeiat de o firmă. La prima vedere am putea
crede că nivelul de viață ari atât de ridicat, încât se pot stabili analogii cu sitația din țări ce
sunt integrate în UE:

65
 Dumnevoastră ați plecat din Republica Moldova:
Ca turist
Ilegal (ați utilizat metoda fraudaloasă trecând hotarele)
Cu acte false ( viză, sau pașaport fals)
Având contract de muncă intermediat de o firmă
În căutarea unui post de muncă, făfă angajament precedent
În vizită la rude/ prieteni
Nu răspund
7%
27%
7%
46%

13%

Fig. 3. Diagrama cu răspunsurile la a a doua întrebare din secțiunea a 2

Am ales pentru analiza noastră și răspunsurile de la întrebarea a cincea din secțiunea

trei, privind rolul factorului politic, dacă acest influențează migrația. Și răspunsul a fost în
marea majoritate a cazurilor 60%– Da. Ca urmare, poate că răspunsurile prezentate mai sus,
trebuie interpretate având în vedere și evoluția politică, deciziile factorilor politici.

Factorul politic influențează asupra migrației ilegale?

DA NU Foarte mult Puțin Nuștiu/nu răspund

13% 7%
7%
60%

13%

Fig. 4. Diagrama cu răspunsurile la a cincea întrebare din secțiunea 3

66
 Un viitor prosper unde ar fi înlăturată migrația ilegală, moldovenii îl consideră
imposibil și înzadar, deci în mare parte sunt de acord, deoarece 11 sau 15 ani, sunt foarte
puțini pentru soluționarea unei probleme globale, este nevoie de secole.
Factorul politic influențează foarte mult un stat, și dacă acesta mai conține și o ipoteză
a ignoranței cu cea a geografiei, atunci din stat sărac sigur nu se poate ajunge la bogăție atât
de ușor. Viața și prosperitatea unui stat, depind mult de duritatea guvernanțelor în anumite
domenii, și dacă acesta lipsește, dezoltarea și nu vor cunoaște nici o schimbare a evoluției.
Dintre măsurile de ameliorare eficiente în problema migrației ilegale, pe care ar trebui să o
aplice UE, s-au ales în special oportunitățile noi în deschiderea locurilor de muncă, care le-ar
permite să fie la un nivel stabil cu statele membre ale UE. Dintre persoanele care au indicat
cele mai eficiente măsuri de pe prima treaptă este, acordarea migranților ilegali a cetățeniei
europene, apoi să fie un mecanism mai riguros în acordarea plăților sociale, și susținerea
antreprenorilor.
Viața populației din Moldova, nu cunoaște multe ramuri pozitive, deoarece este afectată
de problema demografică, numărul populației scăzând pe an ce trece, plus instabilitatea
politică face ca zilnic cetățenilor să li se trezească interesul de a pleca în țări mai dezvoltate
cu economie stabilă, indiferent ilegalitățile comise.

67
 Concluzii

În concluzie, cercetarea tezei mele a fost bazată pe problemele pentru care se

confruntă Uniunea Europeană, în special migrația ilegală și impactul refugiaților asupra
statelor membre. Astfel, în finele aceste elaborări mi-am făcut numeroase concluzii, despre
care voi menționa mai jos.
Dezvoltarea vieții pe glob a început datorită migrațiilor, prin care s-au repartizat
culturile pe toate continentele. Migrația a cunoscut și va cunoaște o dezvoltare și mai
intensivă, deoarece încă multe locuri de pe pământ nu au fost atinse de piciorul omului.
Fenomenul migrației globale nu a stagnat , dar a continuat să cunoască noi forme, în principal
geografice, demografice, sociologice, politice, juridice și chiar de natură multidisciplinară.
Analizând dezvoltarea migrației, pot spune că aceasta este un remodelator al societăților și al
politicii din toată lumea. Deci, de aici s-au format migranți clasificați în legali, ilegali și
refugiați, dar având un singur interes, de a supraviețui sub orice formă. Secole la rând
migrația a schimbat istoria, în care actorii acestei piese de teatru au fost statele Uniunii
Europene, dar și cele dinafară. Cele două mari războiae ce au lăsat pași de sânge în istoria
omenirii, au produs schimbări și în migrație, schimbând direcțiile populațiilor migratoare.
Astfel, aparența unor divergențe economice, a împins populațiile la deplasări în căutarea
posturilor de muncă, cele mai populate fiind țările din Nord – Vest, și anume Belgia, Franța,
Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia și Elveția. Desigur nu s-a ales și fără căderile
economice, în special a Crizei Petrolului, ce a afectat peisajul economic al Europei, dând un
impuls la restructurarea economică, și reducând nevoia de muncă. Refugiații au fost un
rezultat ale acestei stopări din numeroase state, dezvoltându-se migrația în domeniul muncii,
astfel din secolul al- XX- lea, au început problemele cu care Europa începea să se confrunte
68
mai riguros. Factorul acesta al refugiaților nu este unul atât de negativ pentru statele membre
ale UE. Uniunea, a fost și va fi un sprijin pentru țările aflate în probleme. UE, din cauzele
crizei refugiaților, a întâmpinat multe probleme cu, care s-a descurcat, și a urmat după
urmele păcii la nivel internațional. Apreciez, mult că Uniunea Europeană, găsește o
rezolvare a oricărui dip de problemă, și este un prieten săritor la nevoie, chiar dacă nu a avut
relații de cooperare până la acel moment.
Sunt îngrijorată, din cauza problemei în care se află copii refugiați, dar îmi pare bine că
politicile pe care le aplică UE, au un efect rezolvabil. Problema copiilor este cauzată de
numeroase cauze de război din țările de origine, mulți dintre ei văzând moartea părinților, sunt
afectați psihic, de aceea UE, ar trebui să ea mai în serios problema. Aceasta problemă după
părerea mea, poate dezvolta creșterea terorismului, căci mulți copii pot să ieie o altă cale de
dezvoltare, și anume a tentativelor de omor, din cauza lipsei familiei, și invidiei că, ceilalți
copii au o familie fericită. Desigur UE, aplică toate eforturile pentru facilitarea populațiilor
venite pe teritoriile sale, însă o detaliată seriozitate este necesară.
Mă bucură faptul că UE, colaborează în politica externă, prin lansarea Agendei
Europene evaluării migrației, fapt ce a construit relații bune cu țările terțe, unde și-a construit
inițiativele existente. Cum ar fi și exemplul Africii, unde și-a format legături strânse, în urma
colonizării Africii de Nord și a Africii Centrale. De aceea, Africa este un continent încă
instabil, deoarece guvernanța nu este capabilă să mențină niște relații și cu celelalte state
suficient de bogate, pentru o molipsire în direcția ei.
Revenind la migrația ilegală, aici pot include și contrabanda, traficul de ființe umane, și
inclusiv actele terorismului, dar în puțină parte. Da într-adevăr contrabandiștii pot fi
condamnați căci aduc ilegal pe cineva, peste graniță, care pot să-i numesc chiar infractori.
Mulți contrabandiști, aplică metode manipulatoare, apelând și la femei care propun altora un
salariu decent, dar mai întâi construind relații de prietenie cu jertfele. După câte cunosc, în
România, fetele sunt într-un număr mare, inclus în categoria traficanților, fiind duse să
lucreze ca prostituate, bătându-și joc de ele sub orice fel de manieră. Problema aceasta este
într-adevăr una enormă, la care UE ar trebui să atragă atenția, și să ajute România în stoparea
acestor tiranii prezente. Consider că, la cât de puternică este Uniunea Europeană, problema
României ar fi ușor stopată. Împotriva acestei probleme SECA trebuie să raporteze problema
femeilor, pentru o rezolvare mai rapidă, mai drastică la frontierele vamale, pentru că zilnic
cresc numărul acestora.
Fluxurile migratorii produc schimbări în țările de destinație, atât pozitive cât și negative.
Da crează dezechilibre pe piața internă a muncii și consecințe asupra dezvoltării economice;
contrabandștii migranții afectează populațiile indigene, și anume cum am menționat mai sus,
69
traficul de ființe umane, droguri, mașini de lux furate, arme și terorism. În general Europa
este afectată în mare parte de o criză a refugiaților migranți, formând probleme populațiilor
originare, aceștea fiind îngrijorați de viețile lor, plus la aceasta cresc problemele economice și
sociale, inclusiv și criminalitatea.
Spațiul Schenghen s-a ales cu pericol împotriva lui, astfel UE, nu a rămas trecătoare de
problem dată, punând în 2016 controale la vamă, și Ungaria, Bulgaria, Slovenia și Austria,
construindu-se și garduri de sârmă ghimpată pentru a opri aceste masive deplasări ale
refugiaților în state.
O consecință a acestei probleme a crizei de refugiați, a fost ieșirea Angliei din Uniunea
Europeană, Astfel UE, a rămas cu 27 de state și cu o populație mai mică. Însă, eu cred că UE
este suficient de puternică pentru a face față numeroaselor cotituri ce vor apărea pe viitor.
Uniunea Europeană, a format o protecție pe care o pot simții cei ajunși pe teritoriul ei,
și anume datorită Sistemului Comun de Azil, o protecție de fier pentru persoanele solicitante.
Se observă că statele Uniuniii știu cum să îndepărteze negativul și să absoarbă pozitivul.
Datorită formării noilor directive, sistemul comun de azil devenea mai solid, în multe domenii
actuale a sănătății, juridicii, protecției copiilor neînsoțiți, .
Fiind semnate unele tratate precum cel de la Amsterdam, Nisa, Lisabona, s-au stabilit
unele libertăți ale oamenilor, politicii externe, securității comune, proceduri decizionale, sfera
justiției, s-a introdus și votul cu majoritate calificată, care a inclus statutul unitar de azil,
protecția subsidiară, protecția temporară, proceduri comune de acordare și retragere a
statutului unitar de azil sau de protecție subsidiară, inclusiv parteneriatul cu țările terțe. Un rol
important l-au jucat Comisia Europeană și Parlamentul European, care au elaborat niște
politici comune privind migrația și azilul pentru unele gestionări și anume a crizei de
refugiați, inlusiv și stabilirea unor bariere pentru provocările în mobilitatea transfrontalieră; la
fel supravegherea activităților UE.
Cunoscând problema migrației ilegale la nivel european, UE, a stabilit unele Programe
de combatere a acesteia, unele fiind mai efective altele mai puțin. Un program care mi-a
plăcut prin adoptările pe care le-a creat a fost cel de la Haga, ce prevedea curățirea
criminalității organizate și înlăturarea amenințării terorismului; valorizarea potențialului
Agențiilor Europol și Eurojust.
Cetățenii statelor membre ale UE, sunt protejați sub orice formă, dar și ei trebuie să
respecte unele cerințe ale UE, ceea ce păstrează un echilibru între relația stat-cetățean. După
multele eforturi ale UE, în beneficiul populației, și vizând riscurile pe care le are din partea
refugiaților, mi-am propus să aflu și părerea cetățenilor din Republica Moldova, pentru a
cunoaște ce aștepări au aceșptea de la Uniune atât de curajoasă și puternică, și cum privesc ei
70
implicarea UE în rezolvarea pozitivă a problemei migrației ilegale. În final cercetând
răspunsurile primite cetățenii Republicii Moldova, am constatat, că nu doar eu văd o
perspectivă în ea, dar și participanții la chestionar. Mulți cetățeni ai Moldovei visează să fie
la nivelul UE, dar o problemă ar fi, că în statul nostru ipoteza ignoranței, persistă și până nu
va fi înlăturată aceasta, moldovenii doar vor vedea imaginar făcând parte din UE. Salariile
mici; nivel scăzut de trai; lipsă de locuri de muncă; mecanisme prea fragile ce nu pot rezista
resurselor economice;instabilitatea politică; piedici în deschiderile afacerilor; corupția în
orice domeniu, acestea sunt doar câteva probleme pe care le-am enumerat în urma realizării
chestionarului. Cetățenii Republicii Moldova, recunosc absolut oricare din problemele
enumerate, însă nu depun nici un efort pentru înlăturarea lor. Deci, o rezolvare a migrației
ilegale după părerea mea, ar fi: ca statele puternice să impună statele în curs de dezvoltare să
introducă unele schimbări la nivel de țară, ajutându-le cu ganaturi, fiin o singură șansă pentru
a demonstra că ele pot și vor să înceapă schimbări, deoarece schimbările încep de la noi, iar
când îți oferă cineva ajutorul, asta ar fi o dublă putere de a schimba totuși ceea ce ți-ai propus.

71
 Bibliografie

I. Lucrări generale

1. Alink, F., Boin, A., & T’Hart, P. Institutional crises and reforms in policy sectors: The
case of asylum policy in Europe. Journal of European Public Policy, 2001,
2. Adriana ȘUIU, TEZĂ DE DOCTORAT, IMPACTUL MIGRAȚIILOR
INTERNAȚIONALE ASUPRA CAPITOLULUI SOCIO- TERITORIAL ȘI AL
DEZVOLTĂRII LOCALE, ROLUL MIGRAȚIILOR PENTRU MUNCĂ ÎNTRE
ROMÂNIA ȘI SPANIA, Timișoara, 2017.
3. Aurora PEȚAN, Alexandru BERZOVAN. Arheologie și Studii Clasice. Vol.1.
DACICA 2011.ROMÂNIA
4. Bade, K. J. Europe on the Move: Migrations from the late XVIII century to the
present day. Barcelona. 2003;
5. Barou, J., Europe, terre d’immigration: Flux migratoires et intégration . Grenoble:
Presses Universitaires de Grénoble. 2006 ;
6. Boyle, P., Halfacree, K., & Robinson, V. Exploring contemporary migration . Essex:
Pearson Education Limited. 1998;
7. Blanca Garces-Mascarenas, Rinus Penninx , Integration Processes and Policies in
Europe, Capitolul III. Migration and Immigrants in Europe: A Historical and
Demographic Perspective. 2016 ;
8. Castles, S., De Haas, H., & Miller, M. J.The age of migration: International
population movements in the modern world . Basingstoke: Palgrave Macmillan.2014
9. Giovanni Boccaccio (1313-1375), creatorul prozei artistice italiene, cel mai
mare prozator al Renașterii italiene.
10. În: Ala Bujor. 100 de scriitori notorii ai lumii: Viața, Activitatea, Opera.
Chişinău: Editura Epigraf, 2006;
11. Goldscheider, C., Bernhardt, E., & Goldscheider, F., What integrates the second
generation? Factors affecting family transitions to adulthood in Sweden. In C.
Bonifazi, M. Okólski, J. Schoorl, & P. Simon (Eds.), International migration in
Europe: New trends and new methods of analysis. Amsterdam: Amsterdam University
Press. 2008;
12. Hansen, R., Migration to Europe since 1945: Its history and its lessons. The Political
Quarterly, Edited by Sarah Spencer Institute for Public Policy Research.2003;
13. Hoerder, D. Cultures in contact: World migrations in the second millennium. Durham/
London: Duke University Press.2002;

II. Lucrări speciale

1. Andrijasevic, R.,Trafficking in women and the politics of mobility in Europe.

Ph.Dthesis. Department of Women’s Studies. Utrecht: University of Utrecht.2004;
72
2. Alexandra SARCINSCHI, Migrația ca problemă de securitate. Studiu de
caz: România, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2014;
3. Alexandra SARCINSCHI , MIGRAŢIE ŞI SECURITATE. UNIVERSITATEA
NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi
Securitate. Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008;
4. Bonifazi, C. Evolution of regional patterns of international migration in Europe. In C.
Bonifazi, M. Okólski, J. Schoorl, & P. Simon, International migration in Europe: New
trends and new methods of analysis. Amsterdam: Amsterdam University. 2008;
5. Blanca Garces-Mascarenas, Rinus Penninx , Integration Processes and Policies in
Europe, Capitolul III. Migration and Immigrants in Europe: A Historical and
Demographic Perspective. 2016;
6. Cătălin Alin COSTEA, Ana Ganța, Alma DIMA, Aurelian Mohan, Emanuela Teodora
Manolache, Ana Lavinia Popa, Alexandru Orestis Popa, Rareș Dan Coleniuc,Uniunea
Europeană și criza refugiaților. București 2016;
7. Dietz, B. Aussiedler in Germany: From smooth adaptation to tough integration. In L.
Lucassen, D. Feldman, & J. Oltmer (Eds.), Paths of integration: Migrants in Western
Europe, 1880–2004 . Amsterdam: Amsterdam University Press. 2006;
8. Fargues P., Fandrich C., “Migration after the Arab Spring”, Migration Policy Centre,
Florence, 2012;
9. Friso Roscam Abbing, Yolanda López, Martha Roussou, Quentin Pope –
ECRE EU Office. The ECRE Tampere Dossier, Belgium – Brussels,
2000 ;
10. Hansen, R. Migration to Europe since 1945: Its history and its lessons. The Political
Quarterly, 2003;
11. Hatton, T. Seeking asylum in Europe. Economic Policy, 2004;
12. Hedman, Eva-Lotta E., Refuge, governmentality and citizenship: Capturing “illegal
migrants” in Malaysia and Thailand ,Government and Opposition43. 2008 ;
13. Joanna Apap, Anja Radjenovic și Alina Dobreva, Serviciul de Cercetare al
Parlamentului European, BRIEFING Politicile UE – rezultate pentru cetățenii EPRS,
Problema Migrației, 2019;
14. Kamilla SHERYAZDANOVA, Illegal Immigration and Fight against, Illegal
Migration in Member States of the European Union. Kazakhstan, Astana, 2015;
15. Lucian Ioan TARNU, „THREATS AND RISKS GENERATED BY ILLEGAL
MIGRATION FLOWS AND THEIR CONTROL”, Sibiu, 2015;
16. Marlou Schover, Joanne Van Der Leun, Leo Lucasse, Chris Quispel. Illegal Migration
and Gender in a Global and Historical Perspective, IMISCOE Research, Amsterdam.
2008 ;
17. Н.А.АБДЕЛЬ ДЖАЛИЛЬ, Причины миграционного кризиса в Европе и
перспективы его разрешения(Cauzele crizei migrației în Europa și perspectivele de
soluționare a acesteia ). Russia, 2019;
18. Popa Mădălina, Dragoș Ungureanu, Politica de migrație a Uniunii Europene.
București. 2013 ;
19. Ruspini, P. ‘Living on the edge: Irregular immigrants in Italy’, in D.A. Cinar,
Gachter, H. Waldrauch Irregular migration: Dynamics, impact, policy options,81-94.
Vienna: European Centre. 2000;
73
 20. Stuart P. Geen, Behind drugs, white-collar crime, crimes against property and crime
connected with nightlife, but ahead of violence, forgery and arms dealing. Report on
organised crime by the Federal Bureau of Investigation. 2004;
21. United Nations, Office on Drugs and Crime. United Nations Convention Against
Transnational Organized Crime and The Protocols Thereto. New York, 2004;
22. Victor MORARU, Migrație, Diaspora, Dezvoltare: Noi provocări și perspective.
Chișinău. 2016;
23. Van der Leun, J.P.,Looking for loopholes: Processes of incorporation of illegal immi-
grants in the Netherlands. Amsterdam: Amsterdam University Press.2003;

III. Surse electronice

1. Articol. Pieter C. Emmer, Leo Lucassen, Migration from the Colonies to Western
Europe since 1800, accesat 27/05/2021
http://ieg-ego.eu/en/threads/europe-on-the-road/economic-migration/pieter-c-emmer-
leo-lucassen-migration-from-the-colonies-to-western-europe-since-1800
2. Articol. Dr. Marlou Schrover. INDUSTRIAL REVOLUTION. 05/05/2008
Accesat la 27/05/2021.https://www.let.leidenuniv.nl/history/migration/chapter3.html

3. Marion Schmid- Druner. Fișse descriptive despre Uniunea Europeană, Politica în

domeniul azilului.2021. https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_4.2.2.pdf
accesat la data : 14/06/2021;
4. Joanna Apap, Anja Radjenovic și Alina Dobreva. Servicii de cercetare pentru
deputați. BRIEFING. Politicile UE – rezultate pentru cetățeni. Problema migrației.
Uniunea Europeană. 2019. https://what-europe-does-for-
me.eu/data/pdf/focus/focus04_ro.pdf Accesat la data de 27/05/2021 ;
5. Articol, Imke Sturm – Martin. Migration in European History. EUI, Florence.
https://www.eui.eu/Documents/RSCAS/PapersLampedusa/FORUMSturm-
Martinfinal.pdf

6. Articol. Wijitapure Wimalaratana. International Migration and Migration Theories.

Sri
Lanka.2016.http://socialaffairsjournal.com/Achive/Fall_2016/2.International%20Mig
ration%20and%20Migration%20Theories_A.A.I.N.Wickramasinghe_W.%20Wimala
ratane_SAJ%201(5).pdf Accesat la data de 31/05/2021;
7. Alexandra SARCINSCHI , MIGRAŢIE ŞI SECURITATE. UNIVERSITATEA
NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi
Securitate. Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008;
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/migratie_si_securitate.pdf
8. Articol. IOM: WORLD Migration Report, 2011,
https://migration.ucdavis.edu/mn/more.php?id=3668_0_5_0

9. Articol. Естаева А.А. Причины миграционного потока в Европу (Motivele

fluxului migrațional către Europa). Алматы. 2016
https://articlekz.com/article/19769
10. Articol:European Parliament. Exploring migration causes – why people migrate.
2020.https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/world/20200624STO81906/
exploring-migration-causes-why-people-migrate
74
11. Articol. Djelti Samir, The Evolution of the Human Migration Determinants 1(Draft
paper). Mascara – Algeria.
2017.https://www.researchgate.net/publication/320427737_The_Evolution_of_the_H
uman_Migration_Determinants_1_Draft_paper Accesat la data de 05/06/2021 ;
12. Site-ul oficial al Uniunii Europene.Programe de finanțare ale UE pentru perioada
2014 – 2020. https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/long-term-eu-budget/2014-
2020/funding-programmes_en Accesat la 11/06/2021 ;

13. European Parliament, Consiliul European de la Tampere la 15 și 16 octombrie 1999,

Concluziile Președenției.https://www.europarl.europa.eu/summits/tam_en.htm accesat
la data 08/06/2021;
14. European Council. Council of the European Union.
2021.https://www.consilium.europa.eu/en/policies/eu-migration-policy/ Accesat la
data de 05/06/2021 ;

15. Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. O Agendă
Europeană privind Migrația. Bruxelles, 2015. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?qid=1529566464275&uri=CELEX%3A52015DC0240 Accesat la
data 05/06/02021;
16. Nikolai Atanassov, Costica Dumbrava, Maria-Margarita Mentzelopoulou, EU asylum,
borders and external cooperation on migration.Briefinf European
Paliamentary.2018.https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2018/6218
78/EPRS_IDA(2018)621878_EN.pdf;Accesat la data 06/06/2021;
17. Convenția de la Geneva din 1951- consolidează anterior instrumente internaționale
cu privire la refugiați și oferă cea mai cuprinzătoare codificare a drepturilor
refugiaților la nivel internațional.
18. European Commission. https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-
do/networks/european_migration_network/glossary_search/geneva-convention-1951-
and-protocol_en
19. Briefing, European Parliament. The gender dimension of human trafficking. 2016.
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2016/577950/EPRS_BRI(201
6)577950_EN.pdf Accesat la data de 060/06/2021;
20. Protocol to Prevent, Suppress and Punish Trafficking in Persons, Especially Women
and Children, supplementing the Convention against Transnational Organized Crime,
United Nations, 2000.https://www.osce.org/files/f/documents/5/c/19223.pdf Accesat
la data 06/06/2021;
21. Comisia Europeană, Site-ul oficial al Uniunii Europene. România, Informații
Generale - situația privind traficul de finite umane. https://ec.europa.eu/anti-
trafficking/member-states/romania_en Accesat la data 06/06/2021;
22. Proiecte de rezoluții generale pentru combaterea migrației ilegale / intrării / traficului
ilegal de ființe umane. COMPREHENSIVE PLAN TO COMBAT TRAFFICKING
IN HUMAN BEINGS FOR THE PURPOSE OF SEXUAL EXPLOITATION
Gombierno de
Espana.https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/antitrafficking/files/comprehensive_p
lan_on_combating_thb_2009_2012_en_1.pdf Accesat la data 07/06/2021;
23. Site-ul oficial al Comisiei Europene, Migrație și
afaceri Interne.https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/organized-
crime-and-human-trafficking/trafficking-in-human-beings_en Accesat la data
07/06/2021;

75
24. EUROSTAT. Statistical Working papers,Trafficking in human beings. Edition.2015.
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3888793/6648090/KS-TC-14-008-EN-
1.pdf/b0315d39-e7bd-4da5-8285-854f37bb8801 Accesat la data 07/06/2021
25. European Commission. Report from the Commission to the European Parliament and
The Council. Brussels,19/05/2016. https://ec.europa.eu/anti-
trafficking/sites/default/files/report_on_the_progress_made_in_the_fight_against_traf
ficking_in_human_beings_2016.pdf Accesat la data 07/06/2021;
26. Protocol, privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în
special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva
criminalităţii transnaţionale organizate publicat
2002.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38603 Accesat la data
07/06/2021
27. European Commission. Data Collection on Trafficking in Human Beings in the EU.
Luxembourg: Publications Office of the European Union,
2020.https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/default/files/study_on_data_collection_
on_trafficking_in_human_beings_in_the_eu.pdf accesat la data 07/06/2021;

28. Scrisoare deschisă de la profesioniștii din domeniul sănătății împotriva privării

imigrației, The Lancet, vol. 388, 19 noiembrie
2016.https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(16)32118-
3/fulltext accesat la data 07/06/2021 ;
29. Știri ONU. Perspectivă globală, Povești umane.Adunarea generală oficial adoptă o
foaie de parcurs pentru migranți, pentru a îmbunătăți siguranța, ușurința în suferință.
https://news.un.org/en/story/2018/12/1028941 accesat la data 07/06/2021 ;
30. Detenția Copiilor migranți în UE, Martie 2019 https://picum.org/wp-
content/uploads/2019/07/Child-Immigration-Detention-in-the-EU-RO.pdf accesat în
data de 07/06/2021;
31. Publicație. Children in migration in 2019. 30martie
2020.https://fra.europa.eu/en/news/2020/migrant-children-continue-face-serious-
risks-across-europe accesat la data de 07/06/2021;
32. Articol. Stefanie J. Stendl,UNHCR, UNICEF AND IOM, Refugee and Migrant
Children in Europe. 2018. https://www.unicef.org/eca/sites/unicef.org.eca/files/2019-
02/Refugee%20and%20migrant%20children%20in%20europe%20jan-
jun%202018.pdf
33. Victor MORARU, Migrație, Diaspora, Dezvoltare: Noi provocări și perspective.
Chișinău. 2016. https://icjp.asm.md/sites/default/files/publicatii/migratia.pdf accesat
la data 08/06/2021;
34. Site-ul oficial al Uniunii Europene, OCDE International Migration Outlook
2016.https://ec.europa.eu/migrant-integration/librarydoc/oecd-international-
migration-outlook-2016 Accesat la data 08/06/2021;
35. Organizația Națiunilor Unite, Conveția privind statutul refugiaților 28 iulie 1951.
1991.https://prorefugiu.org/wpcontent/uploads/2011/03/Conventia_1951_statutul_ref
ugiatilor.pdf Accesat la 07/06/2021;
36. Publicație. World Migration, An Overview of International Migration, 2003.
https://publications.iom.int/system/files/pdf/wmr_2003_1.pdf Accesat la data
07/06/2021;
37. Viktor Orban. România și criza migrației. Policy Brief no.39, Octombrie 2015.
https://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pol-Brief-39.pdf

76
38. Articol. Aurelian Dragoș Mohan, Uniunea Europeană și criza refugiaților.
București,2016.https://www.researchgate.net/publication/312371545_Uniunea_Europ
eana_si_criza_refugiatilor accesat la data 07/06/2021;
39. EUROSTAT. Asylum statistics. 2015. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Asylum_statistics accesat la data 07/06/2021;
40. ARTICOL. Arne Delfs, Rainer Buergin and Francois de BeaupuyConform
Bloomberd, Merkel Solicită UE să Împartă Povara de a izbucni Criza Refugiaților.2015.
https://www.bloomberg.com/news/articles/2015-08-30/eu-members-urge-refugee-crisis-
action-as-france-scolds-hungary accesat la data 10/06/2021;
41. Tom Bachelor, „The New Iron Curtains: Were the fences are going up across Europe
to keep migrants out”,
Express.https://www.express.co.uk/news/world/624488/Europe-border-fences-
migrant-crisis accesat la 10/06/2021 ;
42. Conform Pro.TV Chișinău,Britanicii au obținut ce și-au dorit. Ce s-a întâmplat în
Marea Britanie, după votul pentru Brexit. https://protv.md/international/britanicii-au-
obtinut-ce-si-au-dorit-ce-s-a-intamplat-in-marea-britanie-dupa-votul-pentru-brexit---
2511335.html Accesat la 10/06/2021 ;
43. DIGI24 HD, Video. Brexitul a devenit realitate. Marea Britanie a ieșit din Uniunea
Europeană. 001/02/2020. Disponibil online aici:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/brexit-numaratoare-inversa-marea-britanie-
iese-oficial-din-uniunea-europeana-1253474 Accesat la 10/06/2021 ;
44. Mihai Sebe, Romania’s Stance in the Issue of the Refugees Crisis. Preliminaru
Observations. Revised edition, Bucharest, România. Disponibil online aici:
https://www.iedonline.eu/download/2016/IED-Mihai-Sebe-Working-Paper-2016-
update.pdf Accesat la 13/06/2021;
45. Conferință de presă susținută de președintele României, Klaus Iohannis, 14
septembrie 2015.https://www.presidency.ro/ro/media/agenda-
presedintelui/conferinta-de-presa-palatul-cotroceni-sala-unirii Accesat la data
13/06/2021;
46. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directive,2018 Disponibil aici: https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0822&from=EN
Accesat la data 08/06/2021;
47. Convenție privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951. 1991,
Art.1, C, paragraful 6. Disponibil aici : https://www.unhcr.org/ro/wp-
content/uploads/sites/23/2016/12/1951_Convention_ROM.pdf Accesat la data
08/06/2021;
48. Buletinul Oficial, Convenția privind procedura civilă din 01/06/1954. 2021
https://lege5.ro/Gratuit/g42tmnjr/cautio-judicatum-solvi-
conventie?dp=gq2dgmzwgy4ta Accesat la data 08/06/2021;
49. Cristina Narcisa Vergatti, Statutul juridic al refugiaților, București. 2009.
http://www.irdo.ro/irdo/pdf/754_ro.pdf Accesat la 08/06/2021;
50. Comisia Europeană. Sistemul european comun de azil. Afaceri Interne. Uniunea
Europeană. 2014. https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/default/files/e-
library/docs/ceas-fact-sheets/ceas_factsheet_ro.pdf Accesat la 08/06/2021;
51. Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne.
https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/asylum_en Accesat la
08/06/2021;
52. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Sistemul European Comun de Azil.Mecanisme
de solidaritate,36. 10 martie 2009.

77
 https://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:087E:0010:0016:
RO:PDF accesat la data 08/06/2021;
53. Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne.
https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/asylum_en Accesat la
08/06/2021 ;
54. Site-ul official al Uniunii Europene. Migrație și Afaceri Interne. Noul Pact privind
migrația și azilul, care stabilește o abordare mai corectă și mai europeană.
https://ec.europa.eu/home-affairs/news20200923/new-pact-migration-asylum-setting-
out-fairer-more-european-approach_en Accesat la 08/06/2021 ;
55. Parlamentul European. Tratatul de la Amsterdam,
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/en/in-the-past/the-parliament-and-
the-treaties/treaty-of-amsterdam Accesat la 09/06/2021 ;
56. Studbokks.net, Biblioteca online, Амстердамский Договор.
https://studbooks.net/66769/politologiya/amsterdamskiy_dogovor Accesat la
09/06/2021;
57. Ina Sokolska,Tratatul de la Nisa și Convenția privind viitorul Europei.Fișe tehnice
U.E. – 2021. https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.4.pdf Accesat la
09/06/2021;
58. Marion Schmid – Druner,Fișe descriptive despre Uniunea Europeană. Politica în
domeniul azilului. 2021.
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/151/politica-in-domeniul-azilului
Accesat la 09/06/2021;
59. Site-ul oficial, Parlamentul European, Tratatul de la Nisa.
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-and-
the-treaties/treaty-of-nice Accesat la 09/06/2021 ;
60. Ina Sokoloska, Parlamentul European. Tratatul de la Nisa și Convenția privind
viitorul Europei.2021 .https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/4/tratatul-
de-la-nisa-si-conventia-privind-viitorul-europei Accesat la 09/06/2021 ;
61. Eeva Pavi, Parlamentul European,Fișe Descriptive despre Uniunea Europeană.
Tratatul de la Lisabona.2021.
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/5/tratatul-de-la-lisabona Accesat
la 09/06/2021 ;
62. Alexandro Davoli,Fișe descriptive despre Uniunea Europeană. Parlamentul European,
Cooperarea polițienească.
2021.https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/156/police-cooperation
Accesat la 09/06/2021;
63. Site-ul oficial al Uniunii Europene. Migrație și azil.
https://ec.europa.eu/info/topics/migration-and-asylum_en Accesat la 09/06/2021 ;
64. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Tratatul privind Uniunea Europeană( Versiune
Consolidată).2012, art.17,p.25. https://eur-
lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF accesat la data 09/06/2021;
65. Giorgio Mussa. Parlamentul European, Comisia Europeană.2021.
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/25/comisia-europeana accesat la
data 09/06/2021;
66. Архангельская Наталья Сергеевна. ПОЛИТИЧЕСКИЕ НАУКИ, РОЛЬ
ЕВРОПЕЙСКОГО ПАРЛАМЕНТА В ИНСТИТУЦИОНАЛЬНОЙ СТРУКТУРЕ
ЕС(ȘTIINȚE POLITICE, ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ÎN STRUCTURA
INSTITUȚIONALĂ A UE.). Russia, Moscova. https://cyberleninka.ru/article/n/rol-
evropeyskogo-parlamenta-v-institutsionalnoy-strukture-es Accesat la 09/06/2021;
67. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ACTE LEGISLATIVE.
DIRECTIVE,DIRECTIVA 2011/36UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
78
 CONSILIULUI din 5 aprilie 2011, privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei – cadru
2002/629/JAI a Consiliului.
https://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:101:0001:0011:R
O:PDF accesat la data 09/06/2021 ;
68. Friso Roscam Abbing, Yolanda López, Martha Roussou, Quentin Pope – ECRE EU
Office. The ECRE Tampere Dossier, Belgium – Brussels, 2000.
https://www.ecre.org/wp-content/uploads/2016/07/The-ECRE-Tampere-
Dossier_June-2000.pdf Accesat la 10/06/2021 ;
69. Presidency conclusions, European Parliament, Tampere European Council 15 and 16
October 1999, European Parliament, 2013.
http://aei.pitt.edu/43337/1/Tempere_1999.pdf Accesat la 10/06/2021 ;
70. Comisia Comunităților Europene, Comunicarea Comisiei către Consiliul, Parlamentul
European, Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor,
Justiție, Libertate și Securitate în Europa din 2005: Evaluarea Programului de la
HAGA ȘI A PLANURILOR DE ACȚIUNE. Bruxelles,2009.
https://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0263:FIN:RO:P
DF accesat la data de 10/06/2021 ;
71. ECRE, BROKEN PROMISES - Forgotten Principles, AN ECRE EVALUATION OF
THE DEVELOPMENT OF EU MINIMUM STANDARDS FOR REFUGEE
PROTECTION, TAMPERE 1999. BRUSSELS 2004.
https://www.ecre.org/wp-content/uploads/2016/07/ECRE-Broken-Promises-–-
Forgotten-Principles-An-ECRE-evaluation-of-the-development-of-EU-minimum-
standards-for-refugee-protection_June-2004.pdf Accesat la 10/06/2021 ;
72. Articol.Daniel Scheshkewitz/ Maria Pascu,Atentatele de la 11 septembrie 2001 au
schimbat lumea - o cronică a ultimilor opt ani, 2009.
https://www.dw.com/ro/atentatele-de-la-11-septembrie-2001-au-schimbat-lumea-o-
cronică-a-ultimilor-opt-ani/a-4664253
Accesat la 10/06/2021 ;
73. Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2017, Fișe tehnice UE, Cooperarea
Judiciară în Materie civilă.2020,
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_4.2.5.pdf . Accesat la 10/06/2021;
74. Е.В. Брагина, ПОЛИТИКА ЕВРОПЕЙСКОГО СОЮЗА В ОБЛАСТИ ТРУДОВОЙ
МИГРАЦИИ: ФОРМИРОВАНИЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬНЫХ ОСНОВ(UNIUNEA
EUROPEANĂ POLITICA DE MIGRAȚIE A MUNCII: FORMAREA CADRULUI
LEGISLATIV )(2004—2009 гг.). Moscova/ Russia,2011,
https://cyberleninka.ru/article/n/politika-evropeyskogo-soyuza-v-oblasti-trudovoy-
migratsii-formirovanie-zakonodatelnyh-osnov-2004-2009-gg accesat la data
10/06/2021;
75. ПОТЕМКИНА ОЛЬГА ЮРЬЕВНА, Наднациональный и
межправительственный методы интеграции в пространстве свободы,
безопасности и правосудия европейского союза( Metode supranaționale și
interguvernamentale de integrare în spațiul libertății, securității și justiției Uniunii
Europene.). Moscova 2013. https://filling-form.ru/dogovor/18969/index.html accesat
la data 11/06/2021;
76. Stefano Bertozzi, European Pact on migration and asylum: a stepping stone towards
common european migration policies. 19 november 2008.
https://www.cidob.org/publicaciones/serie_de_publicacion/opinion/migraciones/euro
pean_pact_on_migration_and_asylum_a_stepping_stone_towards_common_europea
n_migration_policies accesat la data 11/06/2021;
77. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Situaţia veniturilor și cheltuielilor Biroului
European de Sprijin pentru Azil (EASO) pentru exerciţiul financiar 2020 – Bugetul
79
 rectificativ nr. 1, (2020/C 360/05) https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020B1026(05)&from=GA accesat la data
11/06/2021;
78. Rachel Humphris, The EU Stockholm Programe: What implications for immigration,
asylum and integration in the UK?,London, July
2010.https://www.researchgate.net/publication/281321796_The_EU_Stockholm_Pro
gramme_What_implications_for_immigration_asylum_and_integration_in_the_UK
accesat la data 11/06/2021;
79. For the UK response see UK Written comments on the European Commission’s
Communication on the Stockholm Programme, August 2009.
https://www.statewatch.org/media/documents/news/2009/sep/stockholm-uk-
comments-27-08-09.pdf accesat la data 11/06/2021;
80. Site-ul official al Uniunii Europene, Programul Stockholm - O Europă deschisă și
sigură care servește și protejează cetățenii .Brussels, 2009. https://ec.europa.eu/anti-
trafficking/sites/default/files/the_stockholm_programme_-
_an_open_and_secure_europe_en_1.pdf accesat la data 11/06/2021;
81. Victor MORARU, Ecaterina DELEU. Fața invizibilă a migrației, Minorii moldoveni
neînsoțiții în Italia, ȘTIINȚE POLITICE.Moldova. 2015.
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/41551 accesat la data 11/06/2021;
82. European Commission, Action Plan Implementing the Stockholm Programme,
Brussels,2010.
https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/default/files/com_2010_171_action_plan_im
plementing_stockholm_programme_en_1.pdf accesat la data 11/06/2021;
83. Nikolai Atanassov and Anja Radjenovic. EU ASYLUM, BORDERS AND
EXTERNAL COOPERATION ON MIGRATION, Recent developments.Brussels,
European Union,
2018.https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2018/625194/EPRS_ID
A(2018)625194_EN.pdf accesat la data 11/06/2021;
84. European Commission, Africa as one, Pan- Africn Programme 2014 – 2017.
European Union, 2018.
https://ec.europa.eu/internationalpartnerships/system/files/brochure-pan-african-
programme_en.pdf accesat la data 11/06/2021;
85. Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica
de securitate, Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu. Către o
strategie cuprinzătoare cu Africa. Bruxelles,2020.
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2020/JOIN_2020_4_RO_ACTE_f.pdf
accesat la data 11/06/2021;
86. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, comitetul Economic și
Social european și Comitetul Regiunilor: Creșterea impactului politicii UE în
domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării. 13 octombrie 2011.
https://eurlex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:110102_1&fr
om=RO accesat la data 12/06/2021 ;
87. European External Action Service, European Commission – Directorate General for
Development and Cooperation Europeaid. Multiannual indicative programme.
Regional Central Asia 2014 – 2020,
https://eeas.europa.eu/sites/default/files/20160526_1_en.pdf accesat la data
12/06/2021;
88. Site-ul oficial al Uniunii Europene. Parteneriate Internaționale, Asia
Centrală.https://ec.europa.eu/international-partnerships/where-we-work/central-
asia_en accesat la data 12/06/2021;

80
89. Comunicat de Presă, Secretariatul General al Consiliului, Consiliul European,
Consiliul Uniunii Europene. Relațiile UE – America Latină și zona Caraibilor:
Consiliul adoptă concluzii. 2019.
https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/13/eu-latin-america-
and-caribbean-relations-council-adopts-conclusions/ Accesat la data 12/06/2021;
90. Conform European Commission, NEW archive. EU, Latin America and the
Caribben : Partnering for prosperity, democracy, resiliennce and global governance.
Bussels, 17 april 2019. http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2013
accesat la data 12/06/2021;
91. Conform United Nations, Department of Economic and Social Affairs,Transforming
our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development.
https://sdgs.un.org/2030agenda accesat la data 12/06/2021;
92. Kirsten Jongberg / Christos Trapouzanlis, Partenerii Sudici. Fișe Tehnice 2021
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.7.pdf accesat la data 12/06/2021;
93. Jorge Soutullo / Andreas Striegnitz, Fișe tehnice. ASIA DE SUD-EST,Parlamentul
European.2020 https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.6.9.pdf accesat la
data 12/06/2021;
94. Agenda FINAL Formated, EU – China 2020 Stategic Agenda for Cooperation.
https://eeas.europa.eu/archives/docs/china/docs/euchina_2020_strategic_agenda_en.p
df accesat la data de 12/06/2021;
95. Jorge Soutullo / Samuel Cantell / Stefania Gazzina, Fișe tehnice. Asia de Est,
Parlamentul European 2020.
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.6.8.pdf accesat la data 12/06/2021;
96. Dr. Osama Al Ghazali Harb. Europe and the Middle East perspectives on Major
Policy Issues. Al Siyassa, Al Dawliya.
https://eeas.europa.eu/archives/delegations/egypt/documents/syasah_dawlia_final_en.
pdf accesat la data 12/06/2021;
97. Site-ul oficial al Uniunii Europene. European Commission, The Middle East and the
Gulf. https://ec.europa.eu/international-partnerships/where-we-work/middle-
eastgulf_en accesat la data 12/06/2021;
98. Site-ul official al Uniunii Europene, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și
Garda de Coastă ( Frontex), Ce este FRONTEX ? https://europa.eu/european-
union/about-eu/agencies/frontex_ro accesat la data 11/06/2021;
99. Fabrice Leggeri ,FRONTEX. European Union,2021. https://frontex.europa.eu/about-
frontex/who-we-are/foreword/ accesat la data 11/06/2021;
100. Conform Frontex, Temei juridic și responsabilitate.
https://frontex.europa.eu/ro/despre-noi/temei-juridic-si-responsabilitate/ accesat la
data 11/06/2021;
101. Jean- Claude Juncker, European Commission, SECURING EUROPE’S
EXTERNAL BORDERS/ A EUROPEAN BORDER AND COAST GUARD,2015
https://ec.europa.eu/homeaffairs/sites/default/files/what-we-do/policies/securing-eu-
borders/fact-sheets/docs/a_european_border_and_coast_guard_en.pdf accesat la data
11/06/2021;
102. Articol. Facts and Figures about EU – Moldova
relations.https://www.consilium.europa.eu/media/44401/685-annex-5-e-moldova-
factsheet.pdf accesat la data 12/06/2021;
103. Site-ul oficial al Uniunii Europene, Mottoul UE. https://europa.eu/european-
union/about-eu/symbols/motto_ro accesat la data 13/06/2021 ;

81
Anexă nr.1

CHESTIONAR „Așteptările cetățenilor Republicii Moldova în

ceea ce privește implicarea Uniunii Europene în rezolvarea pozitivă a
problemei migrației ilegale ”

Încadrul lucrării tezei de licență pe tema „Aspecte privind migrația ilegală și impactul
refugiaților asupra statelor europene” am decis să realizez un chestionar, pentru o analiză a
viziunii cetățenilor Republicii Moldova, legate de problema menționată.

Localitatea Cantemir, Republica Moldova

82
 Sondajul este anonim. Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat!

Secțiunea I: SOCIO- DEMOGRAFIC

1.Genul:
a) Masculin
b) Femenin

2.Vârsta:
a) 18-24 d) 45-54
b) 25-34 e) 55-64
c) 35-44 f) Peste 64
3. Mediul de rezidență:
a) Urban
b) Rural

4.Ce studii ai, la data completării acestui chestionar?

a) Fără școală f) Universitate
b) Școală primară g) Masterat
c) Gimnaziu h) Doctorat
d) Liceu i) Altceva, și anume........
e) Colegiu

5. Statutul socio-profesional:
a) Șomer i) Antceva, și anume.............
b) Funționar / funcționar public
c) Muncitor
d) Profesie liberală ( avocat, medic,
profesor)
e) Pensioner
f) Elev
g) Casnică
h) Patron / antreprenor
Secțiunea II: Părerile cetățenilor despre migrația ilegală

1. Cum considerați Dvs.,care sunt cauzele ce duc la migrație ( pot fi alese unul sau mai
multe răspunsuri) ?

a) Dorința de a avea un loc de e) Corupția

muncă mai bine plătit f) Instabilitate politică
b) Crearea unui trai mai decent g) Cauza financiară
c) Lipsa locurilor de muncă în h) Nuștiu, nu răspund
M.D
d) Motive familiare, reîntregire,
83
 i) Alte cauze ( ..........................................
care?).........................................
2. Dumnevoastră ați plecat din Republica Moldova:

a) Ca turist e) În căutarea unui post de muncă, fără

b) Ilegal ( ați utilizat metoda fraudaloasă angajament precedent
trecând hotarele) f) În vizită la rude/ prieteni
c) Cu acte false (viză, sau pașaport fals) g) Nu răspund
d) Având contract de muncă intermediat
de o firmă
3. Imigrarea și emigrarea ( intrarea și ieșirea din țară) sub orice formă , are cumva o
influență negativă asupra R.Moldova?

a) Da
b) Nu
c) Puțin
d) Nuștiu/ nu răspund

4. Migrația ilegală este periculoasă, deoarece:

a) Crează forme de terorism;

b) Se răspândește traficul de ființe umane ( deplasările pentru muncă forțată,
prostituție);
c) Crește corupția la frontierele vamale;
d) Cererile de azil cresc, astfel statul poate avea mai multe cheltuieli financiare;
e) Este pusă în pericol viața cetățenilor indigeni;

5. Ar trebui să acceptăm migrația ilegală a refugiaților, deoarece?

a) Viața lor este în pericol în statul de origine;

b) Nu contează etnia, sau religia deținută ;
c) Sunt oameni ce nu aduc probleme în societate;
d) Au drepturi fundamentale ca și noi;
e) Am putea fi și noi refugiați într-un moment.

80
 Secțiunea III: Așteptările cetățenilor R.Moldova, în ceea ce privește implicarea U.E.
în rezolvarea pozitivă a problemeii migrației ilegale

1. După părerea Dvs., sunt efective metodele utilizate de UE pentru a ajuta migranții
ilegali?

Da Nu
Permite un nivel ridicat la piața muncii
Oferă accesul la educație a copiilor
Oferă azil
Accesul la asistență medicală
Nu pot fi expulzați ( alungați din țară)
Aplică diverse programe pentru sprijinirea statelor ce se
luptă cu migrația ilegală, oferind protecție și asistență
refugiaților (programul Stockholm, Tampere, Haga)

2. În opinia dvs. aderarea unui stat ( de ex. R.Moldova), la UE, poate fi o salvare de
ieșire din problema migrației ilegale?

a) Da d) Posibil
b) Nu e) Nuștiu/ nu răspund
c) Este inevitabil

2. Cum credeți care sunt piedicile din cauza cărora Republica Moldova nu a reușit să
adere la UE?
a) Instabilitate politică e) Instabilitate socială
b) Cultura cetățenilor f) Alte variante de
c) Problema ecologică răspuns...................
d) Corupția
4. După opinia dvs. pentru înlăturarea migrație ilegală din Republica Moldova, este
necesară o perioadă de:
a) 1-3 ani d) 11- 15 ani
b) 4-7 ani e) Alte variante de răspuns
c) 8-10 ani

5. Factorul politic influențează asupra migrației ilegale?

a) Da d) Puțin
b) Nu e) Nuștiu/ nu răspund
c) Foarte mult
 6. În opinia dvs. cât de eficiente ar fi măsurile următoare de amelioarare a
problemei migrației ilegale, pe care ar trebuie să le aplice UE ? ( 1- foarte eficient,
10 – foarte ineficient)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Întărirea sistemelor vamale, ( eliminarea
corupției);
Oportunități noi în deschiderea locurilor de
muncă, pentru a ajunge nivelul statelor
membre a UE;
Deschiderea filialelor, pentru un salariu decent
Acordarea cetățeniei europeane migranțiilor
ilegali;
Eliminarea birocrației;

Eliminarea piedicilor în deschiderea unei

afaceri ;

Oferirea granturilor nerambursabile, pentru

deschiderea afacerilor

Mărirea salariilor ( echivalent cu statele din

UE, pentru o încadrare eficientă);

Un mecanism mai riguros în acordarea plăților

sociale;

Susținerea antreprenorilor