Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea Socio-Umane Specializarea Studii de Securitate

Referat

Student: Novac Remus Cosmin

Profesor indrumator: Horia Savu

Sibiu 2013-2014
1

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea Socio-Umane Specializarea Studii de Securitate

Prevenirea si combaterea terorismului

Student: Novac Remus Cosmin

Profesor indrumator: Horia Savu

Sibiu 2013-2014
2

Terorismul este descris ca i arta de a constr!nge un individ" un grup sau o autoritate s# adopte o anumit# atitudine sau s# accepte ni te cereri impuse $n condi%ii de fric# creat# de actiuni pasive sau violen%# demonstrat#" insinuat# sau prin amenin%#ri&'

(Vijay Kumar Anand, 1984)

*uprins

+&*onceptul terorism ,&-otiunea si formele terorismului .&Terorismul international si combaterea lui /& 0riginile terorismului 1&Terorismul in Romania 2&0rganizatii internationale 2&+&3454S (5iscarea de Rezistenta 6slamica') 2&,&4L 7 84694 :&6n loc de concluzii ;&Bibliografie

+&*onceptul Terorism Terorismul este descris ca i arta de a constrn e un individ! un ru" sau o autoritate s# ado"te o anumit# atitudine sau s# acce"te nite cereri im"use $n condi%ii de &ric# creat# de actiuni "asive sau violen%# demonstrat#! insinuat# sau "rin amenin%#ri'( )*i+a, -umar .nand! 1/041 No%iunea de terrorism "rovine din latinu terror! terroris care inseamn# roa2#! &ric#! s"aim# "rovocat# "remeditat! "rin amenin%are sau intimidare' Con&orm dictionarului limbii romne! terorismul re"re2int# 1' Totalitatea actelor de violen%# comise de un ru" sau de o or ani2a%ie "entru a crea un climat de insecuritate sau "entru a sc3imba &orma de uvern#mnt a unui stat' 2' .titudine! mani&estare terorist#' 4 5in &r' terrorisme(' )5671' Terorismul este o metod# de lu"t# $n care victime $ntm"l#toare sau simbolice devin %inte c3eie ale violen%ei' .ceste victime c3eie $m"#rt#esc caracteristici de ru" sau clas# care &ormea2# ba2a "entru selectarea lor ca i victime' 8rin violen%e anterioare sau "rin amenin%#ri verosimile cu violen%a! al%i membrii din acel ru" sau clas# sunt indui $ntr-o stare de &ric# cronic# )teroare1' .cest ru" sau clas#! al carei membrii sunt inten%ionat amenin%a%i! este %inta terorii' 9otivul "entru care este ado"tat# aceast# metod# indirect# de lu"t# este &ie "entru a imobili2a %inta terorii i a "roduce con&u2ie i:sau su"unere! &ie "entru a mobili2a alte %inte ale revendic#rilor )de e;em"lu uvernul1 sau %inte ale aten%iei )cum ar &i o"inia "ublic# 4 <lri=e 9ein3o&&! $ntemeietoarea &ostei or ani2a%ii teroriste ermane >?aader-9ein3o&&( scria c#@ >atentatele nu sunt destinate doar s# semene teroarea' 5e asemenea! ele au dre"t sco" s# "rovoace o "uternic# reac%ieA(1 $n vederea sc3imb#rii atitudinii sau ac%iunilor $n &avoarea intereselor "e termen scurt ale celor care &olosesc aceast# metod# de lu"t# )Sc3mid 200B! "a 121' 5u"# cum am "reci2at $n rndurile de mai sus! ac%iunile teroriste sunt s#vrite $n mod &recvent cu mi+loace care "ot "rovoca o
5

"rime+die comun# i care le2ea2#! "rin e&ectele lor morale! interesele unor ru"uri mari de oameni! ale unor state sau c3iar ale $ntre ii umanit#%i' ,&-otiunea si formele terorismului C de&initie a terorismului! unanim acce"tata de s"ecialistii din domeniul "olitolo iei! sociolo iei sau al celui militar! nu e;ista inca' Sin ura 2ona unde acestia se intele oarecum este cea in care se acce"ta ti"urile eneral-re"re2entative de terorism! res"ectiv distin erea clara intre terorismul de stat 4 e;ercitat de a entii s"eciali2ate! care detin mono"olul coercitiei 4 si terorismul "olitic 4 e;ercitat de >actori vremelnici(! "racticat la ince"uturile sale la nivel intern! a"oi la nivel international si intercontinental' .cesta din urma are ca autori indivi2i sau ru"uri bine "re atite si "uternic motivate etnic! reli ios! "olitic' Terorismul in sine &oloseste deliberat si sistematic mi+loace violente ori amenintari care trebuie sa aiba ca re2ultat "rovocarea de neincredere! teama! "anica! nesi uranta! i norind orice norme umanitare' Sco"ul acestuia este de a a&ecta rav atit structura sociala cit si individul! luat se"arat! "rin distorsionarea cadrului de "erce"tie a ima inii societatii de care membrii acesteia de"ind si in care isi "un toata increderea' Ca actul terorist sa &ie cit mai "erturbant! el trebuie sa se remarce "rintr-o actiune masiva de roa2a! care sa "roduca ra"id o mare ru"tura "si3olo ica si a&ectiva intre conducerea societatii si membrii eiD sa enere2e o e;"lo2ie de comentarii in mass-media cu un im"act social "arali2ant si destabili2ator' 9otivat "olitic! terorismul "resu"une totdeauna un "ronuntat simt al &rustrarii! al unei nedre"tati sau in+ustitii sociale ori "olitice' 6l blamea2a de &iecare data o instanta sau o autoritate "olitica! considerind ca in+ustitia nu "oate &i inlaturata decit "rintr-o metoda violenta' 5in aceasta cau2a! &enomenul s-a si autode&init ca &iind >tactica ultimei solutii(' .nali2ind or ani2area! observam ca ea are o structura "iramidala' En vir& se a&la liderul sau conducatorul or ani2atiei'
6

.cesta este un individ "uternic motivat "olitic! &acind "arte! in eneral! din clasa de mi+loc! "osedat "ina la obsesie de ideea nedre"atii! cu o educatie &oarte buna )de obicei! in cadrul unor universitati de elita din statele &oarte de2voltate1' 6ste un ti" c3arismatic si comunicativ! bun s"ecialist in strate ii militare! in anali2a si "relucrarea in&ormatiilor' 6l este cel care de&ineste "olitica or ani2atiei si-i stabileste directiile de actiuni'<rmatorul strat este ocu"at de cadrele active si e;ecutantii! barbati si &emei! care "artici"a la antrenarea celorlalti! dar si la e;ecutarea atacurilor' En ultimul strat se a&la sustinatorii "asivi sau com"licii' 6i sltiu des"re ce este vorba! dar se &ac ca nu vad! nu aud! nu cunosc si nu-i interesea2a &enomenul! care a"are si se de2volta! du"a cum "utem constata! in state sta"inite de credinte ori ideolo ii e;clusiviste! in tari care nea a libertatile &undamentale ale omului si care "ro"a a crima si violenta ca metode de convin ere si de im"unere in lume a doctrinei "olitice sau reli ioase "ro"rii' .&Terorismul international si combaterea lui Fn "erioada care a trecut! au &ost comise ac%iuni teroriste! $ndre"tate $m"otriva e&ilor de stat! de uvern sau a altor oameni "olitici! institu%ii ori $m"otriva unor ru"uri de "ersoane re&u iate "e teritoriul unor state str#ineD dac# asemenea ac%iuni sunt s#vrite cu a+utorul! $ncuviin%area sau tiin%a altor state! aceste acte constituie terorism de stat' Conducerile statelor care "ractic# terorismul! "oarta o rav# r#s"undere! nu numai "entru victimele "e care le &ac i "entru consecin%ele care se "ot declana! dar se &ac vinovate i de violarea dre"tului intema%ional' Guritii consider# c# ac%iunile teroriste sunt $ndre"tate $m"otriva ordinii +uridice interne din statele res"ective! dar ele constituie! $n ace-lai tim"! i o in&rac%iune interna%ional#'

Fn &a%a unui asemenea "ericol care! $n secolul nostru a devenit un adev#rat &la el! statele au luat o atitudine net# de res"in ere i 3ot#rrea de a-1 re"rima! colabornd $ntre ele $n acest sco"' 9i+locul "rinci"al de combatere! la nivel interna%ional! a terorismului $l constituie numeroasele conven%ii $nc3eiate i documente ado"tate $n acest sco"' 8rin Conven%ia "entru "revenirea i re"rimarea terorismului )Heneva! 1/3I! ado"tat# $n urma atentatului uci a de la! 9arsilia1! statele s-au an a+at s# "ede"seasc# "ersoanele vinovate "entru@ atentatele $m"otriva e&ilor de stat i a altor "ersoane care ocu"# &unc%ii $n statD &a"tele care "un $n "ericol mai multe vie%i omenetiD acte diversioniste asu"ra bunurilor "rivate i de statD "#strarea sau a"rovi2ionarea cu arme i alte mi+loace teroristeD &alsi&icarea i introducerea de "aa"oarte i alte documente &alseD "re #tirea de acte teroriste 'a' 5u"# cel de al doilea r#2boi mondial! terorismul a cunoscut o e;tindere i o a ravare! mai ales! din cau2a tentei "olitice care i sa dat i a im"lic#rii unor state $n asemenea ac%iuni' 5re"t urmare! au &ost ado"tate un num#r de conven%ii! dintre care unele se re&er# la combaterea terorismului "racticat contra e&ilor de stat i a altor "ersoane o&iciale! altele "entru a asi ura securitatea $n domeniul navi a%iei aeriene i a navi a%iei maritime' Fn acest sens@ -Conven%ia asu"ra "revenirii i "ede"sirii crimelor $m"otriva "ersoanelor "rote+ate "e "lan interna%ional! inclusiv a en%ii di"lomatici )ado"tat# de .dunarea eneral# C'N'<'! $n 1/I31' Statele-"#r%i sunt %inute s# incrimine2e! $n dre"tul lor intern! comiterea! cu inten%ie! a urm#toarelor &a"te@ uciderea! r#"irea sau alt act asu"ra "ersoanei sau libert#%ii unei "ersoane "rote+ate "e "lan interna%ionalD un atac violent asu"ra sediului o&icial! locuin%ei "rivate sau mi+loacelor de trans"ort ale unei "ersoane "rote+ate "e "lan interna%ional! de natur# s# "un# $n "ericol "ersoana sau libertatea sa 'a2' -Conven%ia $m"otriva lurii de ostatici )ado"tat la C'N'<' $n 1/I/1 "revede c#! cel care sec3estrea2# o "ersoan# sau o re%ine i
8

o amenin% s# o omoare! o va r#ni sau continua s# o re%in# "entru a constrn e un stat! o or ani2a%ie interna%ional#! o "ersoan# &i2ic# sau moral#! s# $nde"lineasc# un act ori s# se ab%in# de la acesta! ca o condi%ie a "unerii $n libertate a ostaticului! comite in&rac%iunea de luare de ostatici )art' 11' Statele sunt obli ate s# "ede"seasc# asemenea in&rac%iuni! cores"un2#tor ravit#%ii lor' Statul! "e teritoriul c#ruia! se a&l# "re2umtivul in&ractor! $l va re%ine i va lua m#suri "entru urm#rirea i &inali2area "rocedurilor "enale $m"otriva luiD dac# nu-1 e;tr#dea2#! este obli at s#-1 su"un# urm#ririi "enale i s#-1 +udece! ca "entru o in&rac%iune cu caracter rav )art' 01' - Conven%ia interna%ional# $m"otriva recrut#rii! &olosirii! &inan%#rii i instruirii de mercenari )ado"tat# $n cadrul C'N'<'! $n 1/0/1 de&inete in&rac%iunea ca! &iind &a"ta de a recruta! &olosi! &inan%a sau instrui mercenari care "artici"a direct la ostilit#%i sau la acte "l#nuite de violen%#' Statele vor sanc%iona asemenea in&rac%iuni i vor coo"era $ntre ele! "entru "revenirea i "ede"sirea lor' - Conven%ia "rivind securitatea "ersonalului Na%iunilor <nite i a celui asociat )NeJ Kor=! 1//41 a &ost ado"tat# din cau2a atacurilor deliberate $m"otriva "ersonalului i din "reocu"area statelor de a asi ura securitatea "ersonalului Na%iunilor <nite i a celui asociat' Fn con&ormitate cu "revederile acestei conven%ii! statele "#r%i vor lua toate m#surile necesare! "entru a asi ura securitatea "ersonalului Na%iunilor <nite i a celui asociat! vor ado"ta m#surile necesare "entru a-l "rote+a! $n ca2ul $n care acesta se va a&la des&#urat "e teritoriul lor! $m"otriva urm#toarelor in&rac%iuni! comise $n mod inten%ionat@ crim#! r#"ire sau orice atac asu"ra "ersoanei sau libert#%ii vreunui membru al "ersonalului Na%iunilor <nite sau al "ersonalului asociatD atac violent asu"ra localurilor o&iciale! reedin%ei "ersonale sau mi+loacelor de trans"ort ale unui membru al acestora! de natur# a-i "ericlita "ersoana! sau libertatea saD amenin%area cu e&ectuarea unui ast&el de atac! "entru a constrn e o "ersoan# &i2ic# sau +uridic# de a reali2a!sau de a se ab%ine de la reali2area unui act oarecareD $ncercarea de a comite un
9

ast&el de atac! "recum i "artici"area $n calitate de com"lice! or ani2area sau ordonarea comiterii unui asemenea atac' .semenea ac%iune este considerat#! de c#tre &iecare stat "arte! ca o in&rac%iune $n ra"ort cu "ro"ria sa le isla%ie intern#! &iecare stat "ede"sind! $n mod adecvat! aceste in&rac%iuni! cu luarea $n considerare a ravit#%ii lor )art' /1' Sunt "rev#2ute i re ulile! du"# care &iecare $i determin# com"eten%ele sale asu"ra acestor in&rac%iuni )art' 101! "recum i m#suri "entru asi urarea urm#ririi "enale sau a e;tr#d#rii autorilor "re2umtivi )art' 13-1B1 8entru asi urarea securit#%ii $n domeniul avia%iei civile! au &ost ado"tate@ - Conven%ia re&eritoare la in&rac%iuni i la anumite alte acte s#vrite la bordul aeronavelor )To=io! 1/L31! "rin care se "revede obli a%ia statelor de a "ede"si in&rac%iunile! "recum i alte acte care "un $n "ericol securitatea aeronavelor sau a "ersoanelor i bunurilor a&late la bord! ordinea i disci"lina "e o nav#! a&lat# $n 2bor sau "e su"ra&a%a m#rii libere sau altei 2one care nu &ace "arte din teritoriul unui statD com"etent s sanc%ione2e asemenea &a"te este statul de $nmatriculare a navei' - Conven%ia "entru re"rimarea ca"tur#rii ilicite a aeronavelor )Ha a! 1/I01 "revede c# o "ersoan# comite o in&rac%iune dac#! a&lndu-se la bordul navei $n 2bor! "une st#"nire "e nav# ori e;ercit# controlul asu"ra ei! $ntr-un mod ilicit i "rin violen%# sau amenin%area cu violen%#D constituie in&rac%iune! de asemenea! tentativa unor asemenea acte i com"licitatea la ele' Statele s-au an a+at s# "ede"seasc# asemenea acte $n mod sever' - Conven%ia "entru re"rimarea actelor ilicite $ndre"tate contra securit#%iei avia%iei civile )9ontreal! 1/I11 "revede c# orice "ersoana comite o in&rac%iune dac#! $n mod ilicit i cu inten%ie! s#vrete un act de violen%# $m"otriva unei "ersoane! a&late la bordul unei aeronave $n 2bor! distru e o aeronav# $n serviciu sau $i cau2ea2# deterior#ri! "lasea2#! "e o asemenea aeronav#! dis"o2itive sau substan%e care "ot s# o distru # ori s#-i "roduc# deterior#ri! distru e sau deteriorea2 instala%ii ori servicii de navi a%ie aerian# ori tulbur# lunctionalitatea lor! comunic#
10

in&orma%ii &alse! dac# acestea ar "utea s# &ac# aeronava ina"t# $n 2bor ori s#-i "un# $n "ericol securitatea $n 2bor' Statele-"#r%i s-au an a+at s# sanc%ione2e! "rin "ede"se severe aceste in&rac%iuniD &iecare stat trebuie s# ia m#suri! "entru a anc3eta i "ede"si in&ractorul! care se a&l# "e teritoriul s#u! $n ca2ul $n care nu &ace e;tr#darea c#tre alt stat )statului "e teritoriul c#ruia s-a comis &a"ta! statului $ri care este $nmatriculat# aeronava! statului "e teritoriul c#ruia ateri2ea2# aeronava 'a'm'd'1' - En ba2a Conven%iei "rivind avia%ia civil# intema%ional )C3ica o! 1/441! statele includ! $n acordurile bilaterale "e care le $nc3eie! >clau2a de 'securitateM! recomandat# $n cadrul C'.'C'N! "rev#2nd o serie de m#suri "entru a asi ura "rotec%ia navelor! a "asa erilor i a ec3i"a+elor' $n ca2ul a"ari%iei unui incident de ca"turare sau "ericol de ca"turare ilicit# a navelor sau altor acte ilicite $m"otriva si uran%ei navelor i c#l#torilor! "#r%ile se an a+ea2# s#-i acorde asisten%# reci"roc# "entru combaterea unor asemenea &enomene' 9#suri similare sunt "rev#2ute i $n conven%iile $nc3eiate m domeniul securit#%ii navi a%iei maritime@ - Conven%ia "entru re"rimarea actelor ilicite $m"otriva si uran%ei navi a%iei maritime i - 8rotocolul "entru re"rimarea actelor ilicite $m"otriva si- uran%ei "lat&ormelor &i;e situate "e "latoul continental )ado"tate la Roma! 1/001' Oi $n cadrul or ani2a%iilor i con&erin%elor interna%ionale sau "e "lan re ional! "roblema combaterii i lic3id#rii terorismului se a&l# $n aten%ia statelor' a1 Comisia de 5re"t Enterna%ional a e;aminat aceast# "roblem#! $ntr-un "roiect de cod $n 1/B4! considernd dre"t crim# $m"otriva "#cii i securit#%ii! $ntre"rinderea sau $ncura+area activit#%ii teroriste de c#tre un stat $m"otriva altui stat' b1 5intre re2olu%iile .dun#rii enerale a C'N'<'! ado"tate $n acest domeniu! men%ion#m "e aceea! "rin care .dunarea eneral# a condamnat terorismul interna%ional )Re2olu%ia nr' 3034:77*EE din 1/I21! atr# nd aten%ia asu"ra distinc%iei care trebuie &#cut# $ntre actele condamnabile de terorism international i lu"ta
11

"o"oarelor "entru autodeterminare )lu"ta $ndre"tat# $m"otriva unor a resori sau cotro"itori! "entru inde"enden%# i libertate1' C alt# re2olu%ie! $n acelai sens! a &ost aceea din 1//1 )Re2olu%ia nr' 4L:B11! "rin care statele au &ost c3emate s# "revin# "re #tirea i or ani2area! "e teritoriul lor! de acte teroriste! s# asi ure arestarea i +udecarea sau e;tr#darea celor care le comit! s# $nc3eie acorduri de coo"erare $n acest domeniu! s# devin# "#rti la acordurile multilaterale $nc3eiate! s# se ab%in# de la or- ani2area! insti area! asisten%a i "artici"area la acte teroriste s#vrite "e teritoriul altor state! s# le $ncura+e2e ori s acce"te! "e teritoriul lor! activit#%i care vi2ea2# comiterea de acte teroriste' c1 9a+oritatea statelor lumii sunt! $n &avoarea unei conven%ii interna%ionale i acest subiect se a&la "e a enda .dun#rii enerale C'N'<' de mai mul%i aniD atin erea acestui sco" este $ns# $n reunat#! din cau2a conota%iei "olitice "e care unele ru"uri de state o dau no%iunii de terorism' d1 Oi "rin documentul! ado"tat la Con&erin%a de la Sto=3olm din 1/04! a statelor "artici"ante la Con&erin%a "entru Securita$e i Coo"erare $n 6uro"a! re&eritoare la m#surile de $ncredere! securitate i de2armare $n 6uro"a! a &ost consacrat# 3ot#rrea statelor "artici"ante de a lua m#suri e&ective! la nivel na%ional i "rin coo"erare interna%ional#! "entru "revenirea i res"in erea actelor de terorism' Statele coo"erea2#! la nivel re ional i $n cadru bilateral! "entru combaterea terorismuluiD "rintr-o serie de acorduri i aran+amente! statele au stabilit un mod de colaborare! $ntre or anele lor de s"ecialitate! "entru a "reveni )"rin in&orma%iile "e care i le "un la dis"o2i%ie1 i re"rima )acordndu-i concurs i conlucrnd! $n ca2ul unor asemenea ac%iuni1 actele de terorism' <n asemenea e;em"lu $l constituie Conven%ia euro"ean "entru re"rimarea terorismului )Strasbour ! 1/II1! rati&icat# i de Romnia $n 1//L14' Conven%ia are $n vedere in&rac%iunile cu-"rinse $n re lement#rile din Conven%ia "entru re"rimarea ca"tur#rii ilicite a aeronavelor )Ha a! 1/I01 i Conven%ia "entru re"rimarea de acte ilicite $ndre"tate contra si uran%ei avia%iei ci-vile )9ontreal!
12

1/II1! "recum i in&rac%iunile rave! constnd $ntr-un atac asu"ra vie%ii! inte rit#%ii cor"orale sau libert#%ii "ersoanelor care se bucur de "rotec%ie interna%ional#! inclusiv a a en%ilor di"lomatici! cele care au ca obiect r#"irea! luarea de ostatici sau sec3estrarea ile al#! cele care au ca obiect bombe! renade! scrisori bomb# i tentative la cele de mai sus' Cu "rivire la aceast# cate orie de in&rac%iuni! s-a stabilit! "entru state! obli a%ia de a e;tr#da )eventualele dis"o2i%ii incom"atibile din acordurile dintre state! modi&icndu-se1' Conven%ia "revede! de asemenea! c# statul "e al c#rui teritoriu se a&l# autorul "re2umtiv al unei in&rac%iuni la care se re&er# art' 1 i care a "rimit o cerere de e;tr#dare! $n ca2ul $n care nu-l e;tr#dea2#! dei a "rimit o cerere $n acest sens! va dis"une! &#r# nici o e;ce"%ie i &#r# $ntr2iere ne+usti&icat! autorit#%ilor sale com"etente s# e;ercite ac%iunea "enal#! iar acestea 3ot#r#sc $n aceleai condi%ii! ca i "entru orice alt# in&rac%iune cu caracter rav! "otrivit le ilor acestui stat' Romnia este "arte la toate conven%iile men%ionate mai sus cu "rivire la combaterea terorismului! are $nc3eiate o serie de acorduri i aran+amente "e "lan re ional i $n cadru bilateral! "artici"# e&ectiv la ac%iunile care se or ani2ea2# "e "lan interna%ional "entru "revenirea i combaterea terorismului' /& 0riginile terorismului Fntr-un articol "ublicat de 9aricica H3iculescu in revista Numea(! se "resu"une ca r#d#cinile terorismului s-ar intinde cu cate sute de ani $n trecut! avndu-i ori inile $n lu"tele dintre ismaeli%i i sel iuci2i! de "e teritoriul Eranului' Con&orm acestei teorii! $n anul 10/0 un ismaelit! "e nume Hassan ?in Sabba3 $n&iin%ea2# o sect# &oarte temut#! numit# Has3is3in' 8rin termenul de 3as3is3in sunt denumi%i consumatorii de 3ais! cuvntul lund in tim" &orma de asasin' Se crede c# $ntemeietorul sectei ii dro a ade"%ii! iar a"oi ii trimitea in misiuni uci ae! cu ilu2ia c# el avea
13

"uterea s#-i trans"orte $n "aradis' <nii cercet#tori sus%in c# denumirea sectei ar &i &ost Hassassini! "rovenind de la numele lui Hassan ?in Sabba3' .cetia se antrenau $n con&i%ii &oarte rele! $n urma antrenamentelor urmarindu-se att $mbun#t#%irea condi%iei &i2ice! dar i "ierderea voin%ei! "entru a-E ru"e "e tinerii ade"%i de conce"%iile vec3i "e care le aveau' Recru%ii erau r#"i%i din rndurile "o"ula%iei! i $n urma antrenamentelor acetia a+un eau sa nu se mai 3ide2e dect du"# "rinci"iile or ani2a%iei i "oruncile lui Sabba3' Por%a .sasinilor a constituit-o terorismul )&edai1' Cele mai &recvente victime ale terorismului erau sel iuci2ii! $n s"ecial conduc#torii "olitici! o cronic# din secolul 7E* cu"rin2nd o list# cu "este IB de conducatori asasina%i' 5u"# moartea lui Sabba3 au e;istat al%i lideri ai mic#rii! $ns# micarea nu mai cunoscut niciodat# &or%a "e care o avusese cat tim" acesta tr#ia' )9aricica H3iculescu1 Cri inea terorismului interna%ional este considerat Crientul ."ro"iat! $n 8alestina' . $nce"ut cu &edainii "alestinieni care! &rustra%i de 2drobirea coali%iei arabe de c#tre Esrael $n r#2boiul de L 2ile din 1/LI! recur la atentate teroriste' <n ast&el de atentat este asasinarea lui .nJar Sadat la L octombrie 1/01 deoarece acesta semnase un acord de "ace cu Esraelul' Na o "arad# militar# c%iva solda%i converti%i la cau2a islamist# au desc3is &ocul cu arme automate asu"ra tribunei o&iciale $n care se a&la "reedintele Sadat! acesta &iind ucis! iar 20 de oameni au &ost r#ni%i )di"loma%i str#ini1' *ice"reedintele Hosni 9ubara= a sc#"at i a devenit ulterior e& al statului' 1&Terorismul in Romania Romania moderna si contem"orana s-a co&runtat cu toate ti"urile de terorism' Seria atentatelor a ince"ut cu asasinarea! la 0 iunie 10L2! a "rimului ministru conservator! ?arbu Catar iu! continuand cu acel MmisteriosM atentat )0 decembrie 1/0/1 in urma caruia "rimul ministru liberal Eon E C' ?ratianu a sca"at doar cu
14

rani usoare! desi s-au tras asu"ra lui trei &ocuri de revolver' En "erioada interbelica! terorismul ideolo ic a "rodus numeroase victime! o"inia "ublica &iind realmente traumati2ata@ Mbomba de la SenatM! 0 decembrie 1/20! "lasata de anar3istul comunist 9a; Holstein! a "rodus trei victime )e"isco"ul Radu al Cradei! 5imitrie Hreceanu! ministrul lucrarilor "ublice si senatorul S"irescu1D asasinarea "re&ectului de Easi! Constantin 9anciu! la 24 octombrie 1/24! de catre Corneliu Qelea Codreanu! viitor ca"itan al le ionarimului ar3an 3elistD asasinarea "rimului ministru E'H'5uca! la 2/ decembrie 1/33! de catre MtriumviriiM le ionariD 9i3ai Stelescu - un disident al 9iscarii le ionare - ciuruit de 200 de loante! du"a care a &ost taiat in bucati cu securea! la 1L iulie 1/3L! in S"italul ?rancovenesc! de catre MdecemviriiM le ionari condusi de CaratanaseD asasinarea "rimului ministru .rmand Calinescu! la 21 se"tembrie 1/3/! de ec3i"a le ionarilor condusa de 9iti 5umitrescu' 5ar au &ost si evenimente ce "ot &i trecute in cate oria terorismului social! sau de stat cum il denumesc altii! in esenta atentate "olitice "roduse cu im"licarea institutiilor statului "entru a"ararea re imului! ca de e;em"lu@ asasinarea lui Corneliu Qelea Codreanu! a MtriumvirilorM si MdecemvirilorM! la 2/ noiembrie 1/30! de catre un "luton de +andarmi! in tim" ce erau trans"ortati de la inc3isoarea Ramnicu Sarat la GilavaD masurile "unitive ordonate de re ele Carol al EE-lea ca re"lica la asasinarea lui .rmand Calinescu! in urma carora au ca2ut victime cateva mii de le ionari! arestati si im"uscasi &ara +udecata! in toamna anului 1/3/' Si seria a continuat cu odioasele asasinate de la Gilava! Sna ov si Stresnicul! in noa"tea de 2L-2I noiembrie 1/40! care au &acut L4 de victime in randul unor &osti inalti demnitari! "rintre care doi &osti "rim-ministri )Nicolae Eor a si Constantin .r eseanu1' Eata deci ca teroarea sociala inau urata de re imul comunist! imediat du"a institutionali2are si in care institutia Securitatii a +ucat un rol determinant in anii RB0! nu a venit "e un teren ol'
15

Securitatea re imului comunist din Romania! si-a creat o unitate s"eciala de lu"ta antiterorista )<SN.1 abia in decembrie 1/II' <n "rim nucleu de "ro&il s-a constituit mai intai in cadrul 5irectiei a EEE-a )Contras"iona+1! in anii 1/L/-1/I0! ca urmare a deselor con&licte care se "roduceau intre ru"urile de arabi! a&lati la studii in Romania! iar terorismul "e "lan international initiase de+a actiuni &oarte "ericuloase' Studentii straini adusesera in Romania con&licte "olitice si reli ioase din tarile Crientului ."ro"iat' MEn cam"usurile universitare - marturiseste eneralui )r1 Nea u-Cosma - dar si in localurile "ublice! in &ata re"re2entantelor di"lomatice! se iscau ca din senin mani&estari 2 omotoase care! in orice moment de enerau si "uteau &i sca"ate de sub controlM' .sa s-au "rodus mai multe evenimente cu caracter terorist care au "remers in&iintarii <SN.' En decembrie 1/0/! atributiile <SN. &i;ate "rin ordinele si instructiunile de lucru erau urmatoarele@ M"rotectia ambasadelor si "ersonalului di"lomatic acreditat in RomaniaD "rotectia aero"orturilor si aeronavelor in tim"ul tra&iculuiD a"ararea conducerii su"erioare de "artid si de stat "e tim"ul des&asurarii unor mani&estatii de masa ori a unor de"lasari in tara si strainatateM' 5e la &ormare si "ana in decembrie 1/0/! <SN. a inc3eiat in numele uvernului Romaniei conventii cu 20 de state "entru asistenta aeronavelor la sol din "unct de vedere antiterorist' State "recum C3ina! R'P' Hermania! S"ania! .l eria! nu au dorit sa inc3eie asemenea conventii! asumandu-si ras"underea asi urarii avioanelor! cand acestea se a&lau "e aero"orturile romanesti'

16

2&0rganizatii internationale 2&+&3454S (5iscarea de Rezistenta 6slamica') Hamas re"re2inta acronimul arab de la 9iscarea de Re2istenta Eslamica )Hara=at al-9uSaJama3 al-Eslami,,a1' En cadrul Hamas se "oate sesi2a in&luenta or ani2atorica si ideolo ica a or ani2atiei Pratii 9usulmani( )9uslim ?rot3er3ood 4 9?1 in&iintata in 1/20 in 6 i"t si care si-a intarit activitatea in anii TL0 4 TI0 in lumea araba 4 in s"ecial in Eordania si 6 i"t' C mare "arte a succesului inre istrat de Hamas:9? se datorea2a in&luentei casti ate in Pasia Ha2a' Hamas )cuvant cu intelesul de cura+ si bravura1 este o or ani2atie e;tremista islamica care a devenit activa la ince"utul Enti&adei! o"erand mai intai in Pasia Ha2a dar si in Cisiordania' Hamas a +ucat un rol im"ortant in acte subversive violente si o"eratiuni teroriste e;treme atat im"otriva Esraelului cat si im"otriva arabilor' En "erioada initiala! a &ost condusa de "ersoane identi&icate ca a"artinand or ani2atiei Pratii 9usulmani din Teritorii' En tim"ul Enti&adei! Hamas a e;"loatat momentul "entru de2voltarea activitatii in Cisiordania! in sco"ul de a deveni or ani2atia &undamentalista islamica dominanta' Esi de&ineste obiectivul "rioritar ca &iind Gi3adul )Ra2boiul S&ant(1 "entru eliberarea 8alestinei si in&iintarea unui stat islamic "alestinian de la marea 9editerana "ana la raul Eordan(' En "re2ent este cel mai "uternic ru" care se o"une "rocesului de "ace' Cresterea activitatii sale teroriste "rin intermediul teroristilor sinuci asi asu"ra tintelor civile din Esrael )&ebruarie-martie 1//L1 a incetinit si c3iar ameninta sa bloc3e2e "rocesul de "ace' Numarul mare de re&u iati! "rivatiunile socio-economice ale "o"ulatiei din taberele de re&u iati si statutul relativ sca2ut al elementelor nationaliste "ana a"roa"e de 2ilele noastre au &acut ca Hamas sa-si ras"andeasca in&luenta asu"ra re&u iatilor' *e3icularea ideii ca eliberarea tuturor "alestinienilor este mai
17

im"ortanta in Ha2a! alaturi de &actorii sociali! alimentau in&luenta islamica in 2ona' <n alt &actor care a a+utat la "o"ularitatea &enomenului islamic a &ost acela ca miscarea nationalista "alestiniana si C68 au mutat centrul "uterii "olitice din 8alestina! "rin consolidarea unei conduceri e;terne! "e c3eltuiala celor din interiorul teritoriilor' En o"o2itie cu acestia! cam"ania islamica si structura sa de conducere s-au de2voltat in intre ime in interiorul 8alestinei )al-da=3il1 si ast&el au "utut servi mai bine interesele "alestinienilor' En&rastructura islamica din teritorii a activat se"arat dar in "aralel cu institutiile nationaliste construite de C68 in anii 1/00' Hamas a reusit sa &orme2e un sistem social care sa constituie o alternativa a structurii "olitico-sociale o&erite de C68' 8resti iul or ani2atiei se ba2a atat "e ca"acitatile ideolo ice! cat si "e cele "ractice! ca o miscare a carei contributie la viata cotidiana nu a &ost mai "utin im"ortanta decat cea din cadrul miscarii de lu"ta im"otriva Esraelului si im"otriva ocu"atiei' 9i+locul "rin care Hamas si-a crescut in&luenta a &ost mosc3eea' .ceasta a &ost si "rimul obstacol in calea declansarii ra2boiului civil' En acelasi tim"! liderii Hamas au lucrat si la in&iintarea mai multor structuri "ro"rii or ani2atiei' En traditia Pratilor 9usulmani! seicul Kassin a in&iintat Hamas ca "e o miscare secreta' 6l a incercat sa se"are di&eritele structuri si 2onele de activisti si sa &oloseasca numai mesa+e codate in comunicatiile interne' ."aratul militar a &ost denumit 9u+a3idin(' Na ince"ut! conducerea nu a incercat sa atra a e&ective mari de activisti in cadrul or ani2atiei' Sco"ul &ondatorilor a &ost acela de a stabili instrumentele de activitate "rin care s-ar "utea conta "e un numar redus de activisti la centru' 5ar o noua eneratie de lideri de strada a a"arut din cadrul sistemului structural com"le; construit de catre Pratii 9usulmani( in decursul anilor' .ceasta eneratie! obedienta si "lina de &ervoare reli ioasa a devenit calau2itoarea lu"tei islamice'
18

Pratii 9usulmani intele Gi3adul ca "e o datorie enerala si ca "e un "rinci"iu si sustine ca Eslamul va &i reali2at in "rimul rand in lumea musulmana si a"oi! "rin violenta! im"otriva Esraelului' Hamas a subliniat ca Gi3adul este sin urul si unicul mi+loc in re2olvarea "roblemei "alestiniene' Hamas de&ineste tran2itia la eta"a Gi3adului "entru eliberarea 8alestinei( ca "e o datorie reli ioasa a &iecarui musulman' En acelasi tim"! res"in e orice aran+ament "olitic care ar "utea antrena renuntarea la o "arte din 8alestina! care semni&ica "redarea unei "arti din Eslam' .ceste "o2itii sunt re&lectate in 5eclaratie si in activitatile or ani2atiei' Sco"ul "rinci"al al Hamas este in&iintarea unui stat islamic in intrea a 8alestina' 9i+locul de reali2are a acestui sco" il re"re2inta lu"ta armata si! in ultima &a2a! Gi3adul la care sa "artici"e nu numai musulmanii din 8alestina ci intrea a lume islamica' Structura Hamas in Ha2a si in Cisiordania se ba2ea2a "e o combinatie de conduceri re ionale si &unctionale' En acest cadru o"erea2a in "aralel cateva structuri identice! in &iecare re iune@ En&rastructura )5aiJa3! literall2 isermoni2in (1! care cu"rinde recrutarea! distribuirea &ondurilor si intrunirileD *iolenta "o"ulara in cadrul Enti&adeiD Securitatea ).mn(1 4 cule erea de in&ormatii "rivind sus"ectii de colaborare cu autoritatile' .ceste in&ormatii sunt transmise comitetelor de soc(! care ii intero 3ea2a "e sus"ecti si a"oi ii asasinea2aD Nu"tatorii "alestinieni s&inti( ).l-9a+a3adoun .l-Palestinioun1 4 o structura militara destinata atacurilor teroriste! in s"ecial im"otriva tintelor israeliene' Enainte de i2bucnirea Enti&adei! structura s-a im"licat in "re atirea in&rastructurii acestor activitatiD Sectiunea de securitate( )Ge3a2 .mn1 4 care se ocu"a de cule erea de in&ormatii "rivind sus"ectii de colaborare cu Esraelul si alte elemente locale! in intentia de a-i "ede"si "rin &olosirea violentei! inclusiv cu moartea'

19

.ceste unitati s-au &ormat in cadrul 9a+d! un acronim arab "entru 9a+mouat3 Gi3ad u-5aJa )Hru"ul "entru Ra2boiul S&ant si ceremonii(1 care era! intr-adevar! bratul o"erativ violent al sectiunii de securitate' En cursul Enti&adei! aceste ru"ari au imbracat di&erite &orme! ultima &iind 5etasamentele de actiune E22 al-5in al-Uassam(' Sectiunea de securitate )Ge3a2 .mn(1 a &ost in&iintata la ince"utul anului 1/0L de seicul Kassin si alti doi asociati ai sai care au activat in .l-9u+ama' Rolul sectiunii era acela de a su"rave 3ea activitatea colaboratorilor sus"ectati si a altor "ersoane care actionau intr-o maniera contrara "rinci"iilor Eslamului' Entre 1/0L-1/0I! la recomandarea celor doi se&i ai Sectiunii! Kassim a 3otarat in&iintarea detasamentelor de actiune 4 9a+d! insarcinate cu asasinarea ereticilor si a colaboratorilor' Kassim i-a instruit "e lideri ca trebuie sa-i asasine2e "e toti cei declarati colaboratori in urma intero atoriilor si sa intareasca aceasta instructiune "rintr-o conducere reli ioasa' .cest mod de actiune a continuat "ana in momentul i2bucnirii Enti&adei! cand in cadrul Hamas s-au e&ectuat sc3imbari im"ortante! care au condus la actiuni militare or ani2ate im"otriva tintelor israeliene' <nitatile 9a+d au devenit "arte inte ranta in reteaua .l-9u+a3idoun' ."aratul militar al Hamas a "arcurs o serie de sc3imbari in tim"ul Enti&adei! ca re2ultat al masurilor "reventive si a "o2itiei &ortelor israeliene! in urma atacurilor teroriste im"ortante "urtate de membrii Hamas' 5etasamentele de actiune E22 al-5in alUassam re"re2inta structura &inala a acestui a"arat' .cestea se &ac res"onsabile de ma+oritatea atacurilor teroriste Hamas! din ianuarie 1//2' En aceste detasamente activea2a 2eci de sus"ecti cautati in Ha2a' <nii dintre acestia au ince"ut sa actione2e! de asemenea! si in Cisiordania din moment ce se recrutau "alestinieni din aceasta 2ona "entru e;ecutarea unor atacuri teroriste in Esrael' <nii dintre acestia au &ost "rinsi si omorati! iar altii au &u it in 6 i"t' Cateva

20

2eci de membri Hamas sunt activi in Teritorii! in ma+oritate &iind membri ai 5etasamentelor de actiune E22-al-5in al-Uassam' Hamas se bucura de un "uternic su"ort &inanciar! iar rivalii acestei or ani2atii sustin ca acesta este "rinci"alul motiv de crestere a "uterii sale' Hamas "rimeste su"ort &inanciar de la or anismele neo&iciale saudite si de la statele din Hol& )in ultimul tim"! si din "artea Eran-ului1' .ceste &onduri sunt distribuite di&eritelor ru"uri si asociatii care se identi&ica cu miscarea si de la acestea! mai +os! la membrii din teritoriu' C retea am"la de asociatii de caritate )GamaTa Hiri,a1 si comitete )Ne+an Qe=at31 activea2a in Teritorii! in ba2a a doua acte le islative iordaniene@ Ne ea Enstitutiilor Sociale si de Caritate si Re ulamentele "rivind Colectarea de Ponduri de Caritate' Hamas se &oloseste e;trem de mult de aceste asociatii si comitete! care )im"reuna cu mosc3eile si uniunile1 re"re2inta or anisme de &atada ale or ani2atiei care actionea2a in "aralel si serveste la aco"erirea o"eratiunilor' Edeolo ia miscarii acorda o atentie deosebita activitatilor de caritate )2e=at3! care este de asemenea si unul din cele cinci "rinci"ii ale Eslamului1' .ctivitatea de caritate "oate servi la atra erea oamenilor la Eslam si im"licit la cresterea "resti iului Hamas' <n as"ect im"ortant al asociatiilor si comitetelor de caritate il re"re2inta rolul acestora in canali2area &ondurilor in re iune' C3iar daca o mare "arte din aceste &onduri se &oloseste in activitati de caritate! nu se "oate &ace intotdeauna o distinctie clara intre o activitate nevinovata de caritate si aceea de &inantare a activitatilor aco"erite subversive si teroriste' .sociatiile de caritate "ot "artici"a in trans&erarea &ondurilor Hamas "rin intermediul in&rastructurii &inanciar administrative' 9etodele comune sunt sc3imburile de bani! cecurile emise "e numele unor membri si &irme din strainatate! conturi de a&aceri in strainatate cu interes economic in teritoriu si trans&erurile in numerar! direct din strainatate! e;ecutate de obicei "rin banci occidentale )in 9area ?ritanie! S<. si Hermania1' 9iscarea
21

islamica din Esrael serveste si la canali2area trans&erurilor de &onduri' .locarea &ondurilor obtinute de Hamas se ridica la cateva 2eci de milioane de dolari "e an' 2&,&4L 7 84694 Fn&iin%at# $n cursul anului 1/00! $n tim"ul r#2boiului a& an $m"otriva sovieticilor! or ani2atia este cunoscuta si sub numele@ >.N-U.E5. )?a2a1 9a=tab al--3idamat )9.--?iroul serviciilor1D Prontul Eslamic Enternational "entru Gi3ad im"otriva 6vreilor si a Cruciatilor(' 9embrii de ba2a ai ru"arii sunt veterani de ra2boi a& ani din intrea a lume musulmana s i este rasturnarea uvernelor unor state musulmane 4 considerate a &i coru"te si eretice 4 si inlocuirea lor cu uverne islamice care sa res"ecte S3aria )le ea islamica(1' .N 4 U.E5. are o atitudine "ro&und anti-occidentala! "erce"and Statele <nite ca &iind cel mai mare dusman al Eslamului' .l-Uaida re"re2inta o retea &ormata din mai multe or ani2atii &undamentaliste din diverse tari' Pactorul comun al tuturor acestor ru"ari este &olosirea actelor de terorism "entru atin erea sco"urilor lor "olitice si o a enda de lucru al carei obiectiv "rioritar il re"re2inta rasturnarea uvernelor eretice( din tarile lor si crearea unor uverne islamice care sa conduca "e ba2a le ii islamice S3aria(' .N 4 U.E5. este o or ani2a%ie cu s"ri+in multina%ional care &inan%ea2# i or ani2ea2# activit#%ile militan%ilor islamici din lumea $ntrea # i este condus# de CS.9. ?EN N.56N' .cesta este sus%inut de un CCNSENE< CCNS<NT.TE* &ormat din@ .,man .l QaJa3iri! alias 5octorul! conducatorul 5+i3adului Eslamic 6 i"tean!&ondator al or ani2atiei! res"onsabil al Comitetului "entru studii islamiceD 9o3ammad .te&! alias .bu Ha&s 6l 9isr! alias 6 i"teanul! membru &ondator al or ani2atiei! res"onsabil al Comitetului militar' 5esemnat succesor al lui bin Nadin $n ca2ul mortii sau dis"aritiei acestuia! acesta si-a "ierdut viata $n tim"ul unui
22

bombardament american asu"ra orasului a& an -anda3ar! la $nce"utul lunii noiembrie 2001' .bdulla3 .3med .bdulla3! alias Sale3! veteran al ra2boiului din .& anistan! e;"ert $n e;"lo2ivi! conducator al Comitetului "entru ideolo ieD .nas .l Nib,! alias Na2i3 .l Ra 3ie! cetatean libian! conduce Comitetul de securitate si su"rave 3ereD Sai& .l .del! alias Sai&! membru al 5+i3adului Eslamic 6 i"tean! &ondator al .l-Uaida si com"onent al Comitetului militar al acesteia' <tili2nd mi+loace te3nice avansate! cum ar &i &a;urile! tele&oanele "rin satelit i Enternetul! .N 4 U.E5. se a&l# "ermanent $n le #tur# cu un num#r necunoscut de ade"%i din $ntrea a lume arab#! dar i din 6uro"a! .sia! Statele <nite i Canada)Terorismul! 20011' Polosirea intensiv# a Enternetului duce la crearea unui s"a%iu virtual! desc3is "entru o comunitate &#r# &rontiere sau na%ionalit#%i! dar le itimat# de ideolo ia radicalismului islamic' S"a%iul virtual constituie un subiect a"arte $n cur"rinsul lucr#rii noastre! asu"ra c#ruia ne-am "ro"us s# revenim $n acord cu tema ?randul .l-Uaida! mass-media i internetul' Cbiectivul "rinci"al al or ani2a%iei const# $n r#sturnarea uvernelor unor state musulmane! considerate a &i coru"te i eretice i $nlocuirea lor cu uverne islamice care s# res"ecte SH.RE. )>Ne ea islamic#(1' .l-Uaida are o atitudine "ro&und anti-occidental#! "erce"nd Statele <nite dre"t cel mai mare duman al Eslamului(' Fn acest sens! Csama ?in Naden a emis trei decrete reli ioase PatJa "rin care$ndeamn# musulmanii s# ridice armele $m"otriva Statelor <nite' ?in Naden vede $n Statele <nite r#d#cina r#ului sub toate as"ectele-teolo ic! "olitic! moral- i sursa tuturor nenorocirilor care s-au ab#tut asu"ra C<99.)lumea musulman#1 &iind "erce"ut "ortavocea sentimentelor lor de &rustrare! alienare i ne li+are )Numea! 200I1' <n recent sonda+ arat# c# L0V din
23

"o"ula%ia ctorva state arabe $l s"ri+in# $n ac%iunile "e care le des&#oar#' .N-Uaida i triburile "as3tune@ Cr ani2a%ia .N-U.E5. are >&unda%ia( la rani%a dintre 8a=istan i .& anistan! triburile "as3tune! ade"te ale reli iei "as3tune! &iindu-i mai mult dect &idele' Fntre acestea i liderul .N-U.E5.! sunt cunoscute rela%ii e;trem de strnse' Cea de a "atra so%ie a sa este de ori ine "ast3une2#! rud# a unui lider a& an! care lu"t# al#turi de el' 8as3tunii &ormea2# una dintre cele mai mari societ#%i tribale din lume! iar terenurile lor se $ntind din nord-vestul 8a=istanului "n# $n vestul .& anistanului! de-o "arte i de cealalt# a celor I00 de =ilometri de &rontier# de-a lun ul unui lan% muntos di&icil de str#b#tut! cum ar &i celebra trec#toare -3,ber' .ceasta identitate etnic# i o reli ie comun#! islamul sunit! "rimea2# asu"ra $m"#r%irii im"use de linia 5urand! o linie de demarca%ie relativ recent#! im"us# de britanicii colonialiti $n 10/3' Revendicnd un str#mo comun care! "otrivit le endei! l-ar &i $ntlnit "e 8ro&et la 9edina! $n secolul al *EE-lea! "as3tunii din 8a=istan numar# 24 de triburi! subdivi2ate $n clanuri! care %in &oarte mult la teritoriile lor i la cutumele lor! marcate de un cod al onoarei' Triburile "as3tune! din rndurile c#rora cteva mii de oameni $narma%i au decis s# se al#ture c3em#rii lui Csama bin Naden la Gi3ad! sca"#! "ar%ial! controlului uvernului din 8a=istan! care a "ermis ca teritorii $ntre i no manTs land s# &ie conduse de le ile ancestrale ale unor r#2boinici de temut' Teritoriile tribale sunt numite uneori ilaSa 3air! %#ri &#r# le e' *iolen%a i cultul armelor sunt adnc $nr#d#cinate $n cultura "olitic# local# i! din motive de securitate! str#inii i "a=istane2ii care nu sunt "atuni nu au acces $n aceste re iuni! cu cteva e;ce"%ii' 8as3tunii se su"un $nainte de toate unui cod al onoarei &oarte sever! denumit"u=3tunJali' Cs"italitatea este "rima re ul#! iar a doua este r#2bunarea! adic# obli a%ia de a r#2buna o insult# sau o
24

nedre"tate' Csama bin Naden "ro&it# din "lin de acestea! or ani2ndu-i $n de"lin# si uran%# atacurile teroriste' .c%iunile .l-Uaida 9en%innd le #turi cu or ani2a%ii similare din .l eria! 6 i"t! 9.RCC! Turcia! Eordania! Tad+i=istan! <2be=istan! Siria! Pili"ine! Endone2ia! Sin a"ore! ?ra2ilia! .r entina! 8ara ua,! Somalia! Sudan! .&rica de Sud! .2erbaid+an! Cecenia! i ?osnia )-osovo1 &or%a re%elei .l 4 Uaida este dat# de structura sa multicelular#! care $i con&er# a ilitate si aco"erire )Eordac3e! 200B1' Re%eaua seam#n# cu un virus care se sc3imb# "ermanent! &a"t ce sus%ine a"recierea "otrivit c#reia .N U.E5. nu mai este doar o ru"are terorist#! care ar "utea s# dis"ar# "rin uciderea liderilor s#i )Cadran "olitic! 200L1' En mod tradi%ional! .l-Uaida a o"erat ca o structur# ori2ontal# in&ormal#! com"us# din "este 24 de or ani2a%ii teroriste )Eordac3e! 200B1' 5u"# 2001! ca o reac%ie la cam"ania interna%ional# $m"otriva terorismului! condus# de Statele <nite ale .mericii! re%eaua a stabilit le #turi cu ru"uri indi ene din toata lumea' Wintele atacurilor teroriste nu mai sunt centrate "e "ersoane sau cate orii de "ersoane 4 "oliticieni! "oli%iti! militari! oameni de a&aceri! interesul ma+or &iind orientat doar s"re mase ct mai mari de oameni' Tacticile tradi%ionale ale terorismului 4 cum ar &i luarea de ostatici! asasinatul "olitic! ac%iunile directe! "unctuale 4 nu intr# $n vederile lui Csama bin Naden' 8otrivit unor in&orma%ii "ostate "e internet )CNN Enternational! 11'00'220I(1! .N- U.E5. ar inten%iona s# or ani2e2e un atac radiolo ic $m"otriva oraelor NeJ Kor=! Nos .n eles sau 9iami! care ar urma s# &ie comis "rin intermediul unui camion $nc#rcat cu substan%e radioactive' )A1 P?E de%ine in&orma%ii "rivind intensi&icarea discu%iilor "e anumite site-uri Jeb "rivind or ani2area unui atac radiolo ic $n S<.! a"reciind c# acesta este modul tradi%ional $n care o"erea2# "ro"a anda .N- U.E5.'
25

Situa%ia este de luat $n seam#! cu att mai mult cu ct un un ru" de oameni de tiin%# de la -in :s Colle e Nondon au averti2at c# teroritii ar "utea $nv#%a din asasinarea cu "oloniu 4 210! $n noimebrie 200L! a lui .le;ander Nitvinen=o! "entru a comite atacuri radiolo ice asu"ra unor orae! ceea ce ar &i cu mult mai devastator dect o bomb# murdar#( )>T3e Huradian! 10'00'200I1' Fn "re2ent! ac%iunile .N U.E5. sunt sim%ite din Crientul 9i+lociu! 6uro"a de *est! .merica de Nord! "n# $n .sia de Sud' Fn urma atacului terorist de la 11 se"tembrie 2001! i4au "ierdut via%a "este 3'000 de oameni! din cate orii sociale! rase i na%ionalit#%i di&erite' .tentatul de la Noc=erbie este i el mai mult dect un e;em"lu' Cu "atru 2ile $nainte de Cr#ciunul anului 1/00! la ora 10! 2borul 103 al com"aniei 8an .merican se "re #tea s# decole2e de "e aero"ortul Heat3roJ din Nondra! cu destina%ia NeJKor=' 5u"# 30 de minute de la decolare cei 243 de "asa eri i cei 1L membri ai ec3i"a+ului i-au "ierdut via%a' <n num#r de 10/ dintre "asa eri erau americani' R#m#i%ele avionului au &ost $m"r#tiate de e;"lo2ie "e o arie de 00 de =ilometri "#tra%i' 21 de case din Noc=erbie au &ost com"let distruse! iar 11 locuitori au murit la sol' .st&el! totalul victimelor a a+uns la 2I0 )2B/ $n avion i 11 la sol1' <na dintre ari"ile avionului! care a a+uns $n sudul oraului! a dislocat 1B00 de tone de "#mnt' Craterul ce a re2ultat era lun de B0 de metri i adnc de 10' Cabina "ilo%ilor a &ost #sit# a"ro;imativ intact#! "e un cm" a&lat la mai mult de L =ilometri de ora' Na locul unde s-a "r#buit aeronava de "asa eri! au &ost #site urme ce dovedeau certitudinea unei o"era%iuni teroriste' Envesti atorii au anun%at c# motivul "r#buirii avionului a &ost o bomb# cu ceas ascuns# $ntr-un caseto&on' .cesta era "lasat $ntr-un eamantan care sosise "e aero"ortul din Pran=&urt cu o curs# .ER 9.NT. i &usese trans&erat la bordul avionului 8an .m'

26

Cea mai im"ortant# "rob# &usese #sit# $ns# $ntr-o "#dure de ln # Noc=erbie@ un tricou ce avea im"rimate buc#%i din cronometrul am"lasat "e bomb#' <rm#rind acest &ir! detectivii i-au #sit "e libienii atentatori' 5u"# male&icul atentat terorist din 11 se"tembrie 2001! "olitolo i! sociolo i! e;"er%i militari i analiti "olitici au scris tomuri $ntre i des"re Csama bin Naden)<sama3 bin 9u3ammad bin .Jad bin NadinD <sama bin NadenD 6mirulD 8rin%ulD .bu .bdalla3D H.GGD Oeicul1 i .l-Uaida' 9aterialele a"#rute! o mare "arte i $n &ormat electronic! au e;acerbat mediati2area or ani2a%iei teroriste i a liderului acesteia i au creat "oate! cea mai mare cam"anie de ima ine unui lider terorist )Simileanu! 200L1' ?in Naden! du"# secole de declin! este considerat de mul%i musulmani dre"t un cam"ion al revolu%iei i al r#2vr#tirii! o "ersoan# de dimensiuni mitolo ice! e;ercitnd atrac%ia unui 5avid $n lu"t# cu Holiat )Numea! 200I1' *ine este 0S454 bin L49<- = Csama bin Naden s-a n#scut la Ri,ad3! .rabia Saudit#! la 30 iulie 1/BI! &iind cel de-al 21-lea &iu dintr-un num#r de 2/! i al 43-lea n#scut dintre cei B3 de &ra%i i surori )Numea! 200I1' 9ama sa! de ori ine sirian# i "e nume .li,a3 H3anem! este cea de a "atra so%ie! dintr-un num#r de 10! a lui 9u3ammad bin Naden' Tat#l lui Csama! 9u3ammad bin Naden! de loc din "rovincia sud,emenit#Hadramaut! a reuit s# construiasc# un adev#rat im"eriu! conducnd cea mai mare a&acere a construc%iilor din lumea arab#! evaluat# ast#2i la "este 10 miliarde X' Crescut $n Hi+a2! a&lat $n vestul .rabiei Saudite! Csama bin Naden a urmat cursurile "rimare! imna2iale i liceale la Gedda3! ob%innd a"oi $n anul 1/I0 licen%a $n mana ement i economie la <niversitatea Re ele .bdul-.2i2' .ici! a intrat $n contact cu "rinci"alele tendin%e ideolo ice islamice! $m"#rt#ite de 9u3ammad U<T?! &ratele lui Sa,,id U<T?! a"reciat "#rintele s"iritual al ru"urilor islamice radicale!

27

i .bdulla3 .QQ.9! ideolo ul GEH.5<N<E $n .& anistan i "rimul mentor al lui Csama bin Naden' *i2iunea sa asu"ra lumii )o lu"t# continu# $ntre Eslam i Cccident1 l-a determinat s# se al#ture mu+a3edinilor din 8a=istan! doar la cteva 2ile du"# inva2ie )5elcea! 200L1' Na 23 de ani! Csama bin Naden or ani2a ceea ce numea lu"ta contra diavolului comunist( care invadase .& anistanul' Huvernul saudit a sus%inut i a $ncura+at lu"ta $m"otriva ocu"a%iei sovietice din .& anistan' Sub conducerea "rin%ului Salaman bin .bdul .2i2! uvernatorul districtului Ri,ad! Csama bin Naden ia "arte la reali2area unor comitete "entru colectarea de &onduri! care s# vin# $n a+utorul mu+a3edinilor a& ani i arabi! im"lica%i $n r#2boi' :&6n loc de concluzii <rmnd evolu%ia &enomenului terorist se "oate antici"a c#@ terorismul va "ersistacu si uran%# i $n viitorD crescnd cantitativ i calitativ cu att mai mult cu ct unele state a"elea2# de+a la terorism "entru a-i atin e anumite sco"uri! "recum@ 1' .tin erea total# a obiectivelor "olitice@ in ciuda o"iniei eneraleterorismul este o metod# e&icient# de ob%inere a unei revendic#ri "olitice' 5aca or ani2a%ia terorist# este a&iliat# unei mic#ri "olitice ) ru" terorist1! iar motivele sunt sus%inute de ma+oritatea "o"ula%iei civile im"licate $n con&lict! victoria e numai o "roblem# de tim"' Cele mai cunoscute ca2uri sunt@ &ormarea statului Esrael! "entru mic#rile H.N.H.H i ERH<ND eliberarea Nibanului de Sud de sub ocu"a%ie israelian#! "entru or ani2atia iit# He2bola3D abolirea "oliticii de ."art3eid $n .&rica de Sud! "entru <m-3onto Je Si2Je(' 2' 6&ecte economice colaterale@ e&ortul de lu"t# "oate a&ecta tem"orar economia unei re iuni sau %#ri' En unele ca2uri e&ectele "ot &i de lun # durat#! $n s"ecial $n 2onele care de"ind economic de industria turismului! cum ar &i@ a doua Enti&ad# i atentatele
28

sinuci ae Hamas care au a&ectat "uternic industria turismului din EsraelD atentatele comise de Gemaa3 Eslamia3 $n ?ali! insul# cu "o"ula%ie ma+oritar 3indus#! din Endone2ia! "entru care turimul este industria ma+or#' 3' .tin erea "ar%ial# a sco"urilor "olitice@ ob%inerea retra erii tru"elor s"aniole din Era= inainte de termen "rin sc3imbarea cursului ale erilor din S"ania! $n urma atentatelor de la 9adrid din 11 9artie 2004! revendicate de .l 4 UaidaD acordurile din *inerea ?un# )Hood Prida, .ccords(1 4 ER.D ob%inerea de dre"turi su"limentare "entru canadienii de ori ine &rance2# din Uuebec 4 PNU sunt doar cteva dintre motivele care au stat la ba2a mani&est#rilor teroriste' 4' 8ornirea unui r#2boi@ actul terorist "oate &i &olosit de c#tre "uterea "olitic# de stat ca "rete;t "entru "ornirea unor r#2boaie' Cele mai cunoscute e;em"le sunt@atentatul de la Sara+evo! &olosit ca "rete;t "entru 8rimul R#2boi 9ondialDatentatele din 11 Se"tembrie 2001 care au &ost &olosite ca ar ument "entru inva2ia din Era=' Toate acestea sunt "osibile i ca urmare a &a"tului c#@ trans"ortul aerian modernasi ur# o mobilitate &#r# "recedent la scar# "lanetar#D radioul! televi2iunea!comunica%iile di itale via satelit! ma istralele in&ormatice ti" internet "ermit un acces a"roa"e instantaneu la in&orma%ii vitale "entru teroriti! "recum i la o audien%# mondial# nemi+locit#' )9attodo! 200B1' Sistemele de arme moderne! noile enera%ii de e;"lo2ibili! de dis"o2itive de 3idare! de comand# de la distan%# vor deveni tot mai accesibile "e "ie%ele clandestine de arme! societatea modern# o&erind noi vulnerabilit#%i! res"ectiv %inte teroritilor'

29

;&Bibliografie Hri ore Heam#nu! 5re"t interna%ional "ublic! vol E! 1/01 5umitru 8o"escu! 5re"t interna%ional "ublic! 1//3 C3' Roussau! 5roit international "ublic! 1/LB N' C""en3eim! Enternational NaJ! . Treatise! vol'1 8eace .N5R66SC<! .'! )20021' 11 se"tembrie 2001 4 "rovocarea secolului 77E $n materie de terrorism' 6d' .RT8RENT! ?ucureti' .N5R66SC<! .'! i colectiv'! )20031' Terorismul interna%ional 4 &la el al lumii contem"orane! 6d' 9inisterului .dministra%iei i Enternelor! ?ucureti' H' Y' ?usc3 - 5iscurs "rivind Strate ia Nationala "entru combaterea terorismului! Yas3i nton 5'C'! 2001D *' ?reban - 5ictionarul e;"licativ al Nimbii Romane! 6ditura 6nciclo"edica! ?ucuresti! 1/I/D

30