UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. : 323.28 (043.3)

EJOVA Cristina

TERORISMUL INTERNAŢIONAL ÎN CONTEXTUL

GLOBALIZĂRII
(ANALIZĂ POLITOLOGICĂ)

Specialitatea 23. 00. 01 - Teoria, metodologia şi istoria politologiei;

instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT
AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE

Chişinău
2007
 Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Ştiinţe Politice şi Educaţie
Civică a Universităţii de Stat din Moldova.

Conducător ştiinţific: SACA Victor, dr. hab. în ştiinţe politice,

profesor universitar (Universitatea de Stat din
Moldova)

Referenţi oficiali: BENIUC Valentin, dr. hab. în ştiinţe politice,

profesor universitar (Institutul de Stat de Relaţii
Internaţionale din Moldova)
JUC Victor, dr. în filosofie, conferenţiar
cercetător (Academia de Ştiinţe a Moldovei)

Susţinerea tezei va avea loc la 29 noiembrie 2007, ora 15.00 , în

şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30.23.00.01- 16 în cadrul
Universităţii de Stat din Moldova (MD 2009, Republica Moldova,
or.Chişinau, str.A.Mateevici, nr.60, blocul IV, aud.222).

Teza de doctor şi Autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională

a Republicii Moldova şi la Biblioteca Ştiinţifică a Universtăţii de Stat din
Moldova şi pe pagina WEB a CNAA al Republicii Moldova
(www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la 26 octombrie 2007

Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
dr. hab. în ştiinţe politice MOŞNEAGA Valeriu

Conducător ştiinţific,
dr. hab. în ştiinţe politice SACA Victor

Autorul EJOVA Cristina

© EJOVA Cristina, 2007

2
 CONSIDERAŢII GENERALE
Actualitatea temei investigate. În condiţiile actuale fenomenul
terorismului preia un caracter interplanetar şi apare ca o problemă nouă,
globală foarte periculoasă pentru întreaga comunitate mondială. Acest
fenomen de natură internaţională tot mai mult ameninţă securitatea ţărilor şi a
cetăţenilor lor, atrage după sine serioase consecinţe morale, economice,
sociale, politice, influenţînd puternic, din punt de vedere psihologic, diferite
segmente ale populaţiei, lipsînd de viaţă mulţi oameni.
Drept particularitate principală a terorismului contemporan se impune
numărul în creştere a infracţiunilor, pe fundalul unei executări cinice şi dure.
Victime ale terorismului, tot mai frecvent, devin oamenii care nu au tangenţe
cu fenomene politice concrete. Se extinde tendinţa modificării orientărilor de
scop a teroriştilor – comiterea actelor de terorism neînsoţite de cerinţe
politice, lipsa de răspundere pentru crimele comise.
Actualitatea problemei date sporeşte în legătură cu faptul că diferitele
metode ale activităţii teroriste sunt aplicate atât în destabilizarea situaţiei
social-politice, cât şi în presingul efectuat asupra organelor de putere sau
asupra altor oponenţi politici. Acţiunile organizaţiilor teroriste sunt îndreptate
în special spre agravarea şi destabilizarea situaţiei într-o anumită regiune a
lumii, dar şi spre dobândirea puterii, reîmpărţirea teritorială, schimbarea prin
forţă a sistemului constituţional. Tot mai des organizaţiile teroriste au
îndrumătorii săi spirituali, deţin ideologia proprie şi elaborează obiective
strategice, au structură organizaţională complicată, beneficiază de protectori
bogaţi.
Actualitatea cercetării date este determinată şi de noile tendinţe ale
dezvoltării mondiale, care în mare parte sunt vizate de procesele
contemporane ale globalizării. Acestea din urmă au pătruns în toate sferele
vieţii social-economice şi politice, au cuprins diferite continente şi regiuni ale
lumii. Statul şi societatea devin reciproc dependente. Noile mijloace globale
şi sisteme de comunicaţie determină forţa şi intensitatea fluxurilor de
informaţie în lumea globală, dar cu toate acestea scade importanţa hotarelor
de stat şi mijloacelor tradiţionale de apărare a ţărilor de pericolul terorismului.
Terorismul internaţional contemporan este condiţionat în mare măsură de
procesele de globalizare, de contradicţiile etapei actuale a dezvoltării globale,
de crizele economice mondiale. Tot mai mult se manifestă tendinţele de
concreştere a terorismului religios, naţional şi politic.
Conducătorii grupărilor teroriste, în afara scopurilor politice, religioase,
teritoriale, naţionale activează şi pentru asigurarea beneficiilor materiale,
accesului la putere, pentru redistribuirea valorilor materiale şi de stat.
Cercetătorii în domeniu remarcă îndeosebi tendinţa de proliferare a
terorismului internaţional în diferite forme ale businessului ilegal şi de
3
colaborare cu comunităţile de infractori. Terorismul contemporan posedă
structuri forte, echipamente materiale şi economico-financiare de proporţii.
Exemplele Afganistanului, Caucazului de Nord, Orientului Apropiat, a
patronilor şi donatorilor tenebri, dar influenţi, demonstrează că terorismul
actual este capabil să ducă războaie, să participe în conflicte armate de
proporţii.
Actualitatea temei ţine şi de faptul că condiţiile social-politice care ar
putea contribui la răspîndirea manifestărilor teroriste au apărut şi în Moldova.
Cauzele interne ale intensificării acţiunilor teroriste de aici pot fi: lupta pentru
reîmpărţirea proprietăţii şi lupta pentru putere; fărâmiţarea ţării; contradicţiile
interetnice; sciziunea ideologică şi criminalizarea societăţii; creşterea
nivelului crimei organizate şi a corupţiei; formarea focarelor stabile ale
separatismului; existenţa pieţii ilegale de armament.
Cauzele externe ale fortificării terorismului internaţional le deducem din
creşterea numărului de manifestări teroriste la hotarele apropiate şi
îndepărtate; instabilitatea social-politică a ţărilor vecine; existenţa conflictelor
armate în ţări aparte; orientările strategice ale serviciilor secrete a unor state şi
organizaţii internaţionale; lipsa unui control sigur a ieşirii din şi intrării în
Moldova; „transparenţa” de curând a hotarelor, mărirea fluxului de cetăţeni
străini din ţările Orientului Apropiat.
În legătură cu cele expuse devine tot mai actuală şi necesară elaborarea
unor măsuri eficiente internaţionale şi naţionale de combatere a terorismului
internaţional, iar de aici şi cercetarea mai profundă a problemelor teoretice şi
practice ale acestuia în condiţiile globalizării, atât în filiera filosofică şi
social-politică, cât şi de pe poziţiile necesităţilor practicii sociale
contemporane.
Gradul de cercetare a temei. Fenomenul terorismului, între care şi
terorismul internaţional, este multiaspectual şi multifactorial. De aceea, acest
fenomen este analizat de specialiştii diferitor ramuri ale ştiinţelor sociale:
filosofi, istorici, politologi, sociologi, jurişti, economişti şi reprezentanţi ai
altor ştiinţe. Specificul şi unicitatea problemei cercetate induce o abordare
interdisciplinară.
Lucrările ştiinţifice de valoare consacrate fenomenului terorismului,
condiţional, pot fi împărţite în câteva grupe.
La primul grup raportăm lucrările cuplate de studierea aspectelor morale şi
politico-psihologice ale acestui fenomen atât în plan teoretic, cât şi practic.
Cele mai cunoscute elaborări ştiinţifice în acest domeniu sunt ale lui
I.Wanandi, A.Schmid, P.Wilkinson, A.Andreescu, D.Niţă, Z.Aruhov,
N.Lazarev, D.Olishanski, L.Skvortsov, A.Kiva, V.Fedorov etc.
A doua direcţie este conexă cercetărilor terorismului internaţional în
funcţie de categoria juridico-internaţională cu caracter politic. Cele mai
4
relevante elaborări în această direcţie au fost efectuate de către: Y.Alexander,
F.Gross., J.Bell, G.Arădăvoaice, E.Leahov, L. Modjorean etc.
A treia direcţie examinează problema terorismului internaţional din
perspectiva poziţiei juridice de drept şi a celei criminologice. Cele mai
fundamentale elaborări din acest domeniu aparţin cercetătorilor C.Combs,
Iu.Antonean, S.Beleaev, I.Vlasov , V.Emelianov, V.Petrişev, V.Ustinov etc.
Analiza lucrărilor consacrate cercetării aspectelor de drept ale terorismului
internaţional, atestă că „termenul terorism” în sensul său de element
constitutiv al infracţiunii internaţionale a fost utilizat la a II Conferinţă
internaţională privind unificarea legislaţiei penale, care a avut loc în 1930 la
Bruxelles. La moment sunt cunoscute aproximativ o sută de definiţii ale
acestui termen. Cele mai des utilizate sunt ale lui B. Jenkins, W.Laquer, B.
Netanyahu. În Vest a apărut chiar şi o disciplină specială nominalizată
„terorologia”.
O noua etapă, calitativ superioară, în cercetarea fenomenului terorismului
internaţional apare atunci când subiectul dat începe a fi privit ca o problemă
globală a contemporaneităţii. O astfel de abordare (direcţia a patra) este
caracteristică, în primul rând, savanţilor M.Crenshow, I.Bodanski, F.Falconi,
A.Sette, К.Hirscmann, N.Tomescu, I.Budunescu, A.Guşer, P.Kojushko,
D.Şveţ etc.
A cincea direcţie este mai puţin studiată. Ea cercetează terorismul
internaţional ca fenomen şi consecinţă a proceselor de globalizare. În această
filieră merită a fi menţionată cercetarea problemelor societăţii globale
contemporane: problema globală de supravieţuire; problema globală a
securităţii; formarea sistemului securităţii internaţionale, prin prisma trecerii
multor state la societatea informaţională; dezvoltarea structurilor reţea
globale, sociale şi economice, corporaţiilor transnaţionale (CTN);
virtualizarea structurilor financiare globale şi ordinii mondiale. Astfel, este
necesar să menţionăm lucrările lui A.Giddens, E.Frost, W.Beck, I.Barii,
I.Vasilenko, G.Dilighenskii, V.Kuznetsov, A.Levashov, A.Necless,
A.Panarin, E.Primakov, Iu.Iakovets etc.
Încercarea unei cercetări de sinteză a fenomenului terorismului
internaţional şi globalizării, pentru prima dată o urmărim în lucrările lui W.
La Feber, V.Vâbornov, O.Zotov, C.Cazencov, V.Kumaciov, G.Mirskii etc.
În Republica Moldova, la etapa contemporană, cercetarea terorismului
este efectuată, în general, în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Universităţii de Stat din Moldova, îndeosebi la facultăţile Relaţii
Internaţionale Ştiinţe Politice şi Administrative, de Drept, în cadrul
Serviciului de Informare şi Securitate (SIS). În mod special, ţinem să
menţionăm lucrările cercetătorilor V.Juc, N.Pintilii, A.Cenuşă (Academia de
Ştiinţe, aspecte politico-juridice ale problemei); C.Zavtur, D.Ilaşciuc,
5
C.Eşanu, V.Antonov, D.Băţ, L.Dumneanu, M.Mutu, Iu.Richicinschi (USM,
aspecte politico-juridice), O.Balan (Academia de Administrare Publică pe
lîngă Preşedintele Republicii Moldova), I.Lisnic (SIS), G.Gladchi şi V.Sâli
(Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare, aspecte juridico-penale).
În pofida unei cantităţi considerabile de lucrări, articole consacrate
problematicii terorismului, inclusiv în Republica Moldova, astăzi practic nu
există cercetări fundamentale care ar examina în complexitate şi în
profunzime fenomenul terorismului şi globalizării, mecanismul
interconexiunii acestora.
Astfel, apariţia unor noi probleme globale ale omenirii au generat noi
perceperi şi noi abordări ale proceselor globalizării şi ale terorismului ca
fenomen conex. Respectiv, a apărut şi necesitatea de a studia bazele
ideologice ale terorismului internaţional contemporan şi factorii ce contribuie
la răspândirea lui în contextul globalizării. Un interes aparte pentru cercetători
prezintă particularităţile social-politice ale terorismului internaţional ca
reflexie şi consecinţă a tendinţelor şi contradicţiilor globalizării. Aceasta are o
importanţă practică deosebită, întrucît formarea unui mecanism interstatal
funcţional de luptă împotriva terorismului este posibil doar cu condiţia că el
se va baza pe rezultatele obiective ale cercetărilor ştiinţifice, precum şi va lua
în calcul efectele politicii antiteroriste ale ţărilor lumii şi comunităţii
internaţionale în ansamblu.
Scopul şi obiectivele cercetării. Scopul cercetării date constă în analiza
teoretico-metodologică şi empirică a esenţei şi naturii social-politice a
terorismului internaţional în contextul globalizării, a bazelor strategice şi
tactice de combatere a terorismului internaţional.
Scopul fixat condiţionează următoarele obiective ale problemei cercetate:
-de a analiza aspectele teoretico-metodologice ale terorismului
internaţional, esenţa, tipologia şi ideologia lui;
-de a elucida sensul conceptului de „globalizare”, precum şi cauzele
apariţiei şi activizării terorismului internaţional în contextul globalizării;
-de a examina căile de influenţă a globalizării asupra terorismului
internaţional contemporan;
-de a dezvălui particularităţile social-politice ale terorismului internaţional
ca reflexie şi consecinţă a tendinţelor şi contradicţiilor dezvoltării globale;
-de a examina problemele colaborării internaţionale privind combaterea
terorismului în contextul globalizării;
-de a analiza obiectivele formării şi funcţionării coaliţiei antiteroriste în
condiţiile intensificării proceselor de globalizare;
-de a determina direcţiile strategice de bază de profilaxie a terorismului
internaţional în Republica Moldova;

6
 -de a examina separatismul ca izvor posibil al terorismului şi a propune
căi şi măsuri eficiente de luptă împotriva lui.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării o constituie
metodele generale de cunoaştere a fenomenelor social-politice, dintre care
menţionăm: metoda istorică, cu ajutorul căreia a fost analizată evoluţia
bazelor ideologice şi factorilor favorabili de intensificare a activităţii teroriste
la nivel internaţional; metoda sistemică, prin intermediul căreia au fost
cercetate particularităţile social-politice ale terorismului internaţional ca
reflexie şi consecinţă a tendinţelor şi contradicţiilor dezvoltării globale;
metoda instituţională, conexă cercetării factorului instituţional-politic de
combatere a terorismului în condiţiile globalizării; metoda structural-
funcţională, orientată spre analiza colaborării internaţionale antiteroriste şi a
proceselor de luptă împotriva terorismului, spre determinarea şi realizarea
obiectivelor fundamentale ale politicii antiteroriste; metoda comparativă,
direcţionată spre a juxtapune şi analiza diferite componente ale fenomenului
terorismului internaţional; diagnoza şi pronosticul proceselor sociale;
metoda anchetării prin chestionar, utilizată de autor în cadrul Universităţii
de Stat din Moldova.
Izvoarele cercetării sunt compuse din documente oficiale ce reflectă
problemele şi sarcinile combaterii terorismului. Printre acestea remarcăm
legile şi actele normative ale Republicii Moldova; acordurile bilaterale ale
Republicii Moldova cu alte state; materialele Centrului antiteror al ţărilor
CSI, organizaţiilor Internaţionale, inclusiv rezoluţiile Asambleei Generale
ONU, Consiliului de Securitate ONU, programele antiteroriste de peste
hotare, rezultatele cercetărilor politologice şi sociologice, materialele presei şi
Internetul. La elaborarea acestei lucrări au fost utilizate cercetările savanţilor
şi specialiştilor ruşi, români, din occident şi, desigur, moldoveni în domeniul
respectiv.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezidă în următoarele:
1. este elaborată viziunea conceptuală de perspectivă a activităţii politice
externe a Republici Moldova în sfera opoziţiei probleme globale – terorism
internaţional;
2. este efectuată analiza aspectelor politice ale interconexiunii
terorismului internaţional cu procesele globalizării;
3. sunt concretizate obiectivele şi direcţiile de combatere a terorismului
internaţional, evidenţiate elementele de bază a unei politici eficiente care ar
permite unui stat democratic să lupte mai activ împotriva terorismului, să-l
preîntâmpine fără a submina sau afecta serios procesul democratic şi
principiile statului de drept;
4. este generalizată experienţa pozitivă a interacţiunii ţărilor lumii în
coordonarea măsurilor comune de luptă contra terorismului;
7
 5. sunt propuse principii şi orientări strategice privind crearea condiţiilor de
preîntîmpinare a terorismului în Republica Moldova.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării.
1. Rezultatele cercetării pot servi drept suport pentru elaborarea Concepţiei
integre cu privire la combaterea terorismului internaţional în Republica
Moldova, fapt ce va contribui la întărirea securităţii naţional-statale.
2. Tezele şi concluziile expuse în lucrare prezintă interes ştiinţific şi practic
pentru organele de stat specializate, preocupate de asigurarea securităţii
naţionale şi de combaterea terorismului.
3. Concluziile şi recomandările formulate în lucrare pot fi utile cercetării
teoretice şi practice a fenomenului terorismului internaţional în procesul
istoric global. Selectarea acestui fenomen în calitate de obiect de studiu poate
atrage atenţia cercetătorilor politologi asupra formării unei teorii conceptuale
integre a terorismului, studierii dinamicii şi pronosticului dezvoltării acestuia,
stopării apariţiei noilor forme şi tipuri ale terorismului.
4. Rezultatele cercetării pot să-şi găsească aplicabilitate în predarea
politologiei, conflictologiei, filosofiei, altor ştiinţe social-umanitare în
universităţi, la cursurile de reciclare a lucrătorilor organelor puterii de stat,
precum şi în elaborarea recomandărilor practice pentru organele de putere.
Aprobarea rezultatelor cercetării. Tezele şi concluziile de bază ale
lucrării sunt prezentate în nouă publicaţii ale autorului, una dintre care şi în
editură peste hotare (Rusia). Diferite aspecte ale cercetării au fost discutate în
cadrul cursului opţional „Terorismul internaţional în contextul globalizării”,
propus de autor studenţilor facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi
Administrative. Rezultatele şi tezele ştiinţifice de bază ale lucrării au fost
aprobate la următoarele conferinţe ştiinţifice: Conferinţa ştiinţifică
internaţională „Procesele integraţioniste Europene: Opţiuni, Costuri, Riscuri,
Avantaje” (5-6 mai 2006); Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţămîntul
superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere” (28
septembrie 2006). Lucrarea a fost discutată şi aprobată la şedinţa Catedrei
Ştiinţe Politice şi Educaţie Civică a Universităţii de Stat din Moldova şi la
şedinţa Seminarului de Profil.

CONŢINUTUL TEZEI
Structura lucrării. Lucrarea constă din introducere, trei capitole, opt
paragrafe, recomandări şi concluzii ştiinţifice, referinţe, bibliografie, anexe,
rezumate şi cuvinte-cheie în limba română, engleză şi rusă.
În introducere sunt fundamentate actualitatea şi gradul de cercetare a
temei, determinate scopul şi obiectivele lucrării, baza teoretico-metodologică,
inovaţia ştiinţifică şi valoarea aplicativă a lucrării.
8
 În capitolul I, „Terorismul internaţional şi globalizarea: abordări
teoretico-metodologice”, sunt examinate dimensiunele teoretice ale
terorismului internaţional, bazele sale ideologice, precum şi conexiunea
acestuia cu procesele globalizării.
Primul paragraf al cercetării – Aspecte conceptuale, tipologice şi
ideologice ale fenomenului terorismului internaţional, include analiza
teoretică a multiplelor definiţii ale terorismului internaţional, diversele lui
clasificări şi fundamentarea lui ideologică.
În opinia autorului, terorismul internaţional ca infracţiune internaţională
ce subminează bazele relaţiilor internaţionale şi ameninţă pacea şi
convieţuirea paşnică a popoarelor şi statelor, cuprinde în sine organizarea şi
executarea actelor teroriste de orice tip împotriva cetăţenilor şi bunurilor
statului în scopul ameninţării populaţiei lui, grupurilor sociale aparte sau
puterii de stat, obţinerii unor beneficii sau privilegii, adoptării unor decizii
favorabile, ameninţării activiştilor politici, sociali, religioşi, culturali
indezirabili, cauzării de daune, precum şi răzbunării.
În lucrare se menţionează că terorismul este o formă aparte a violenţei
politice caracterizată prin cruzime excesivă. Pentru a opune rezistenţă
terorismului este foarte important să cunoaştem motivele activităţilor lui.
Aceste cunoştinţe le poţi dobândi doar studiind ideologia terorismului, strîns
legată de radicalism, extremism, fanatism şi fundamentalism. Fiecare
organizaţie teroristă are un centru ideologic ce formulează şi înaintează
societăţii idealurile sale cu scopul de a atrage de partea sa grupurile de
opoziţie ale populaţiei.
Manifestările de pînă acum ale terorismului, în multiplele sale proporţii,
sunt extrem de variate, materializîndu-se prin anumiţi executori, anumite
scopuri, forme, metode, anumită ideologie etc. Pot fi evidenţiate mai multe
tipuri de terorism: politic, naţional, separatist, religios etc. Aceste tipuri, în
funcţie de capacităţile de influenţă şi de impunere, pot avea şi caracter
internaţional.
În paragraful doi – Interconexiunea terorismului internaţional cu
globalizarea: semnificaţii şi determinări, se analizează un şir de teorii ce
reflectă în complex diferite abordări vis-a-vis de problema legăturilor
reciproce între terorismul internaţional şi procesele de globalizare.
Terorismul internaţional contemporan se manifestă în condiţiile
globalizării, iar aceasta din urmă, potrivit părerii autorului, are urmări diferite
şi ambiguie. Pe de o parte, globalizarea este un proces de unificare şi
integrare a lumii, în baza dezvoltării politice şi economice, îmbunătăţirii
calităţii şi nivelului de trai a vieţii pe planetă, activizării schimbului de
realizări ştiinţifice, culturale, tehnologice între diferite ţări. Pe de altă parte,
globalizarea majorează discrepanţa dintre ţările occidentale, avansate şi cele
9
rămase în urma dezvoltării statelor occidentale, induce unificarea specificului
naţional-cultural al popoarelor lumii, standardizarea şi „degradarea spirituală
a personalităţii”. Astfel, globalizarea formează condiţii suplimentare de
manifestare a terorismului internaţional.
În capitolul II, „Terorismul contemporan internaţional – consecinţă a
proceselor globalizării”, se analizează influenţa globalizării asupra
terorismului internaţional, manifistările acestuia ca reflexie a tendinţelor şi
contradicţiilor dezvoltării globale, precum şi specificul lui social-politic în
condiţiile de intensificare a proceselor globale.
În paragraful întîi – Căile de influenţă a globalizării asupra terorismului
internaţional, autorul menţionează că activizarea actuală a terorismului
izvorăşte din contradicţiile acute provocate de neuniformitatea dezvoltării
ţărilor lumii, din edificarea unei noi societăţi care a depăşit stadiul
capitalismului clasic, dar nu a atins, deocamdată, forme postcapitaliste
mature, mai cu seamă în dimensiuni internaţionale. Globalizarea economiei
mondiale, de rând cu avantaje, reflectă monopolizarea globală, distruge
limitele statului, le marginalizează. O reacţie firească a ţărilor în curs de
dezvoltare faţă de fenomenul globalizării este protestul lor de deznădejde
fortificat prin percepţia situaţiei în care ele se află. Sute de milioane de
oameni înţeleg că ei nu vor atinge nivelul de trai al ţărilor occidentale.
Grupuri de acest gen ajung la concluzia că ele nu vor realiza scopul dorit prin
căi legale, de aceea ei încearcă să-l atingă prin orice căi, inclusiv cea teroristă.
Discrepanţa crescândă dintre ţările dezvoltate şi altă lume a preluat un
caracter informaţional-tehnologic. Noile tehnologii devin foarte complicate şi
inacceptabil scumpe. Aceasta formează o ruptură tehnologică, condiţionată
obiectiv, în primul rând, între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.
Paragraful doi – Terorismul internaţional ca reflecţie a tendinţelor şi
contradicţiilor globalizării, este axat pe conţinutul empiric al problemei
cercetate. În lumea contemporană există regiuni în care se observă
escaladarea terorismului internaţional. Profesorul Universităţii Harvard, SUA,
S.Huntington a formulat aşa zisul „arc al instabilităţii” ce include Balcanii,
Caucazul, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Asia Centrală şi de Sud,
separînd lumea în ţări bogate şi ţări sărace. Savantul consideră că în locul
conflictului epocii „războiului rece” vine conflictul intre culturi - „ciocnirea
civilizaţiilor”.
Un mare rol în crearea situaţiei de conflict îi revine extremismului islamic.
În ultimul deceniu se observă tendinţa majorării numărului de organizaţii
extremiste religioase urmată de unirea lor. Este posibil a evidenţia un şir de
factori, ce au produs o influenţă esenţială asupra activizării extremismului
islamic în lumea contemporană: creşterea conflictului global între lumea
musulmană şi SUA ca element de frunte al culturii occidentale; acutizarea
10
problemelor interne ale unor ţări arabe, legate de nivelul lor scăzut de trai;
finanţarea grupărilor islamice de către unele state; activizarea extremismului
islamic ca urmare a războiului din Afganistan.
Paragraful trei – Particularităţile manifestării terorismului contemporan
în contextul actual al globalizării, este consacrat cercetării trăsăturilor
principale ale terorismului internaţional. Dintre acestea trebuie menţionată
îndeosebi, creşterea cantitativă a actelor teroriste pe fundalul unui cinism şi
unei cruzimi extreme în executarea lor. În acest mod, violenţa în cadrul
terorismului contemporan preia forme intense, sîngeroase. Această trăsătură a
terorismului contemporan este o consecinţă directă a globalizării, o urmare a
transformării substanţiale a hărţii geopolitice a lumii.
Evidenţiem de asemenea perfecţionarea dotării tehnice a grupărilor
teroriste, aplicarea realizărilor ştiinţei şi tehnicii; apariţia noilor metode ale
activităţii teroriste, în particular, utilizarea mijloacelor netradiţionale de
influenţă violentă asupra locurilor aglomerate; încercări intense de a pune
stăpânire pe o armă mai distrugătoare, inclusiv arma biologică, chimică şi de
distrugere în masă; profesionalismul sporit în pregătirea teroriştilor (adică
globalizarea teroriştilor este mai rapidă decât globalizarea metodelor de luptă
împotriva lor), condiţionat de experienţa participării lor la diferite conflicte;
utilizarea mercenarilor; nivelul înalt de finanţare a activităţii teroriste.
Capitolul III, „Combaterea şi preîntîmpinarea terorismului
internaţional în condiţiile globalizării”, este consacrat analizei metodelor
de profilaxie a terorismului internaţional şi de luptă împotriva acestuia în
condiţiile globalizării atât la nivel internaţional, cît şi naţional.
În paragraful întîi – Rolul colaborării internaţionale globale în lupta
contra terorismului internaţional, se analizează problemele politice ale
colaborării internaţionale şi problemele reglementării de drept privind
combaterea terorismului, este examinată experienţa pozitivă a ţărilor lumii ce
ţine de coordonarea acţiunilor comune împotriva terorismului. După cum se
menţionează în lucrare, una din direcţiile principale de preîntîmpinare a
terorismului internaţional, în condiţile de intensificare a proceselor de
globalizare, este fortificarea rolului organizaţiilor internaţionale
interguvernamentale. Se propun principii şi orientări strategice ale activităţii
antiteroriste la nivel internaţional.
Totodată, evidenţiem problemele politice de bază ale colaborării
antiteroriste internaţionale şi reglementării juridice a procesului de combatere
a terorismului în condiţiile globalizării. Ele se rezumă la dificultăţile
determinării sensului propriu zis al noţiunilor de „terorism”, „terorism
internaţional”, „crimă politică” în sintagma „terorism – infracţiune penală”.
Aceste dificultăţi izvorăsc din caracterul multiplan al terorismului, din
diversele sale manifestări, nu numai în cadrul unor regiuni ale lumii, dar şi în
11
cadrul unei ţări aparte. În afară de aceasta, conducerea fiecărei ţări, elaborând
politica sa internă şi externă, se ghidează de interesele naţionale care, în cele
mai dese cazuri, pot să nu corespundă de la o ţară la alta. Pentru a masca
aceste interese se utilizează fenomenul „standardului dublu”, fapt urmărit
îndeosebi în procesul sesizării terorismului, ameninţării din partea acestuia la
adresa fiecărui stat. Unanimitatea statelor de obicei lipseşte atunci când
chestiunea în cauză este vizată de mişcări extremiste concrete, de formaţiuni
ce efectuează acte de teroare. În aceste cazuri deseori apar contradicţii între
diferite state sau grupuri de state. Totodată, în ultimii ani, are loc perceperea
necesităţii de a soluţiona aceste întrebări de comun acord şi de a găsi forme
concordante ale activităţii antiteroriste.
Principiile de bază şi orientările strategice ale activităţii antiteroriste sunt:
avantajul măsurilor preventive care permit evidenţierea motivelor de realizare
a acţiunilor antiteroriste; asigurarea juridico-normativă a acţiunilor
antiteroriste; interceptarea operativă a acţiunilor teroriste la etapa de pregătire
a lor; elaborarea diferitor modele de activitate antiteroristă; asigurarea
coeziunii acţiunilor forţelor antiteroriste pe plan internaţional, interstatal şi
statal; asigurarea unei pedepse inevitabile pentru infracţiunile teroriste în
corespundere cu legislaţia.
În al doilea paragraf - Măsuri complexe de combatere şi profilaxie a
terorismului în Republica Moldova (aspecte instituţional-organizaţionale şi de
grup), este examinată Programa statală antiteroristă şi propusă metodica
măsurilor de profilaxie a terorismului, de luptă împotriva lui.
Activităţile disparate ale unor ţări aparte, precum şi ale unor organizaţii
aparte sunt insuficiente pentru a lupta eficient împotriva acestui fenomen
internaţional. Lupta contra terorismului internaţional necesită participarea în
acest proces a tuturor ţărilor şi elaborarea unor soluţii unice de combatere a lui.
Republica Moldova este membru cu drepturi depline al comunităţii mondiale
şi în condiţiile globalizării, unităţii economice şi politice a comuntăţii
mondiale nu poate rămâne pasivă faţă de problema terorismului, în particular,
de cea a terorismului internaţional. Problema în cauză ţine şi de faptul că
„Moldova tot mai des intră în vizorul de interes al diferitor organizaţii
teroriste”.
Cele mai importante şi responsabile componente ale activităţii antiteroriste
în Republica Moldova trebuie să fie: depistarea cauzelor şi înlăturarea
condiţiilor ce generează terorismul; elaborarea politicii statale de
contraacţiune împotriva terorismului ca fenomen social-politic; coordonarea
eforturilor structurilor de putere şi civile; centralizarea conducerii tuturor
acţiunilor de profilaxie şi de luptă împotriva terorismului, precum şi
asigurarea multilaterală a măsurilor militare, ideologice şi speciale.

12
Importanţa acestor componente este confirmată şi de rezultatele cercetărilor
sociologice efectuate de autor la Universitatea de Stat din Moldova.
În paragraful trei – Problema combaterii separatismului ca izvor al
terorismului, este examinat separatismul ca posibilă sursă a terorismului.
Menţionăm că, separatismul poate fi analizat ca tip şi izvor al terorismului
numai atunci cînd au loc acţiuni teroriste (adică în cazul acţiunilor violente,
motivate politic, îndreptate împotriva societăţii politice şi civile), efectuate în
scopul violării integrităţii teritoriale a statului.
Sporirea bruscă a influenţei terorismului asupra relaţiilor internaţionale şi
vieţii interne a multor state, inclusiv a Republicii Moldova, ne impune să
examinăm legătura dintre separatism şi dezvoltarea terorismului. Din acest
punct de vedere, este destul de actuală atât în plan teoretic, cât şi practic
examinarea mişcării separatiste din regiunea Transnistreană ca un izvor
potenţial de dezvoltare a terorismului local şi internaţional. Este cunoscut că
zonele de conflict, inclusiv separatiste sunt teren favorabil pentru cultivarea,
răspândirea şi ascunderea elementelor criminal-teroriste, căci majoritatea
zonelor de acest tip nu sunt sub controlul puterilor oficiale ale statului şi
comunităţii internaţionale. Este important să subliniem că, în aceste zone nu
se exclude posibilitatea utilizării „violenţei politic motivate”.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Omenirea, intrând în secolul XXI, a moştenit o serie de probleme rămase
nesoluţionate din secolul trecut, una dintre care este terorismul internaţional.
Problema în cauză este una destul de actuală atât pentru părţile afectate de
acţiunile teroriste, cât şi pentru comunitatea mondială. Manifestările
organizaţiilor teroriste adesea sunt imprevizibile, astăzi nu ştie nimeni care
stat va fi următoarea victimă şi câţi oameni vor mai muri.
În rezultatul cercetării efectuate, formulăm următoarele concluzii şi
recomandări:
1. terorismul internaţional în condiţiile globalizării este examinat ca un
fenomen social-politic complex, multiaspectual, cu caracter global ce
afectează interesele întregii comunităţi mondiale. Manifestîndu-se în
contextul intensificării proceselor de globalizare, acest fenomen are legătură
directă cu acutizarea crizei economice mondiale; cu avansarea secolului
informaţional; cu cuplarea cooperării/integrării economice şi a concurenţei
dure; cu apariţia corporaţiilor transnaţionale, încadrate în concurenţă cu ţările
de frunte pentru supremaţia economică în lume; cu procesele de transformare
a sistemului financiar internaţional într-o sursă a crizelor economice în lume.
În rezultatul acutizării contradicţiilor între ţările „miliardului de aur” şi restul
lumii, a crescut discrepanţa dintre statele bogate şi sărace. Terorismul
13
internaţional este considerat de unii cercetători drept o formă de protest
împotriva expansiunii mondiale a ţărilor dezvoltate.
2. examinând terorismul internaţional ca o infracţiune internaţională ce
ameninţă pacea şi convieţuirea paşnică a popoarelor şi statelor, subminează
bazele relaţiilor internaţionale prin organizarea şi realizarea actelor de
violenţă de diferit tip împotriva cetăţenilor (locuitorilor) şi bunurilor materiale
ale altor ţări, este necesar de a califica corect actul de terorism, tinîndu-se
cont de trăsăturile ce dovedesc caracterul internaţional al acestor acţiuni. Aici
e vorba despre aşa trăsături precum ameninţarea cu violenţa a cetăţenilor altor
state, ori a altor persoane beneficiari ai protecţiei internaţionale; pregătirea
actului de terorism peste hotare sau realizarea lui pe teritoriul altui stat;
găzduirea teroristului după efectuarea activităţii criminale în altă ţară;
3. particularităţile caracteristice ale terorismului internaţional contempo-
ran în condiţiile globalizării sunt: numărul în creştere a actelor de terorism,
executate cu cinism şi cruzime; concreşterea terorismului politic, naţionalist şi
religios; perfecţionarea dotării tehnice a grupărilor teroriste, prin aplicarea
realizărilor ştiinţei şi tehnicii; apariţia de noi metode a activităţii teroriste, în
particular, utilizarea mijloacelor netradiţionale de influenţă violentă asupra
locurilor aglomerate; încercări permanente de a pune stăpânire pe o armă mai
distrugătoare, inclusiv, arma biologică, chimică şi de distrugere în masă;
pregătirea teroriştilor conform experienţei de participare la diferite conflicte;
utilizarea mercenarilor; nivelul înalt de finanţare a activităţii teroriste;
4. globalizarea este un proces obiectiv, firesc de integrare a omenirii într-
un tot întreg. În pofida manifestărilor ei pozitive (comunicarea globală,
economia globală, politica globală, cultura globală, ştiinţa globală, modul de
viaţă global), globalizarea are unele consecinţe grave asupra securităţii comu-
nităţii internaţionale, aprofundării prăpastiei dintre ţările bogate şi sărace,
creării condiţiilor suplimentare de activizare a terorismului internaţional;
5. în rezultatul analizei în teză sunt formulate principii de bază şi
orientări strategice ale luptei antiteroriste la nivel internaţional, ce vizează
colaborarea ţărilor, organizaţiilor non-guvernamentale şi comunităţilor
ştiinţifice privind efectuarea cercetărilor comune a problemelor actuale şi a
cauzelor terorismului. În acest context considerăm necesară realizarea unui
schimb de opinii vis-a-vis de rezultatele activităţii ştiinţifice din acest
domeniu, iar procesele de globalizare să intensifice acest schimb;
6. astăzi, odată cu intensificarea proceselor de globalizare, lupta împotriva
terorismului internaţional se limitează, în general, la măsuri de forţă sau de
drept cu caracter de preîntâmpinare. Această luptă este orientată spre
lichidarea sau neutralizarea organizaţiilor deja existente şi nu are un caracter
de prevenire, nu este axată pe acele condiţii sociale care generează terorismul
internaţional. La baza activităţii antiteroriste internaţionale trebuie să se afle
14
măsuri concrete a organizaţiilor internaţionale de preîntâmpinare a lui,
inclusiv, elaborarea unor metodici eficiente de profilaxie pentru depistarea şi
înlăturarea factorilor şi condiţiilor ce contribuie la dezvoltarea mişcărilor
teroriste şi extremiste. Totodată, este oportun de a se ţine cont de tipurile
terorismului contemporan şi formele de pregătire şi efectuare a acţiunilor
acestuia, de monitorizarea stării curente şi pronosticarea dezvoltării
terorismului, de identificarea izvoarelor şi cauzelor lui sociale. Elaborarea
unei astfel de metodologii e posibilă prin implicarea forţelor centrelor
antiteroriste, organizaţiilor ştiinţifice, prin organizarea de acţiuni comune.
7. proporţiile terorismului, caracterul său internaţional determină
necesitatea perfecţionării sistemului internaţional de opunere faţă de el,
coordonarea durabilă a eforturilor antiteroriste a diferitor state. Aceasta este
posibil doar prin aprobarea unor priorităţi de combatere a terorismului, cum ar
fi: refuzul la standardele duble în activitatea antiteroristă; reglarea
problemelor de impunere a sancţiunilor internaţionale şi controlul realizării
lor, neadmiterea transformării luptei împotriva terorismului în luptă împotriva
membrilor separaţi ai comunităţii mondiale – statelor suverane; crearea
structurilor supranaţionale şi interstatale şi mecanismelor de reprimare a
activităţii teroriste internaţionale cu scopul de a sancţiona teroriştii, în temeiul
unei baze juridice intenaţionale unice, unei convenţii generale privind lupta
contra terorismului internaţional;
8. problema luptei împotriva terorismului internaţional se încadrează şi în
acea formulă cînd unele ţări încă nu au intrat în conflict cu el, nu au evaluat
pe deplin seriozitatea ameninţării pe care el o prezintă. În acest sens drept
direcţii posibile a colaborării internaţionale la care poate adera Republica
Moldova menţionăm: efectuarea antrenamentelor comune a subdiviziunilor
serviciilor speciale antiteroriste; schimbul de tehnologii şi experienţă în
efectuarea măsurilor antiteoriste; elaborarea şi perfecţionarea bazei legislative
şi normelor juridice internaţionale cu privire la cooperarea antiteroristă;
elaborarea mecanismului de extrădare de către stat a cetăţenilor săi sau a celor
străini aflaţi pe teritoriul său şi învinuiţi în executarea actelor de terorism;
determinarea rolului Mass-media în formarea opiniei publice mondiale în
filiera intoleranţei faţă de terorism.
Activitatea antiteroristă de profilaxie din Republica Moldova trebuie să
includă următoarele măsuri: crearea unui sistem eficient de iluminare a
cetăţenilor ţării privind diversitatea culturală şi confesională, unitatea istorică
a lor, istoria intoleranţei religioase, genocidului şi altor infracţiuni generate de
extremism; condamnarea ideologiei şi practicii extremiste şi separatiste;
asigurarea eficienţei măsurilor îndreptate spre contracararea propagandei
violenţei şi ideologiei extremiste în Mass-media; dezvoltarea conştiinţei
juridice; crearea condiţiilor de rezolvare a problemelor sociale, naţionale şi
15
spirituale pentru toate grupurile sociale şi naţional-etnice ale populaţiei în
vederea micşorării bazei sociale a terorismului; fortificarea rolului statului în
filiera asigurării normelor morale şi etice în relaţie cu părţile concurente ale
societăţii.
În ţara noastă nu sunt grupări de orientare teroristă, terorismul se
configurează doar în ameninţare. Însă, nu trebuie să uităm că limita dintre
separatism şi terorism este destul de subtilă şi pentru Republica Moldova
această chestiune rămâne a fi actuală prin prezenţa pe teritoriul ei a regimului
separatist din raioanele de Est ale ţării, acesta fiind un posibil izvor al
terorismului. Această zonă este un teren popice pentru cultivarea, răspândirea
şi acoperirea elementelor criminal-teroriste, căci ea nu este controlată de către
autorităţile oficiale ale ţării noastre şi de către comunitatea internaţională. La
momentul actual în regiunea dată este pus pe roate producerea armamentului,
începând cu cel de puşcaş şi finisând cu sisteme de foc în salve. Cantitatea de
armament produs aici şi pieţele de comercializare a lui nu sunt controlate de
către comunitatea internaţională, fapt ce prezintă un pericol serios la adresa
securităţii ţărilor Europei Centrale şi de Est, şi în special a statelor în care la
moment există un conflict armat.
Soluţionarea legală a problemei transnistrene este importantă pentru multe
state ale regiunii, cât şi pentru întreaga comunitate internaţională.
Concreşterea posibilă şi reală a separatismului şi terorismului pe teritoriul dat
poate produce o înrăutăţire esenţială a sistemului de securitate European.
Regiunea transnistreană este o „gaura neagră” pe carta Europei, în care
înfloreşte criminalitatea organizată, migraţia ilegală, contrabanda, se
realizează operaţiuni financiare ilegale, ceea ce poate contribui la activitatea
organizaţiilor teroriste internaţionale.
Este necesar să refuzăm la politica standardelor duble în definirea
separatismului şi să orientăm eforturile comune ale comunităţii internaţionale
spre soluţionarea problemei transnistrene.
Considerăm necesar, când în ţara noastră trăiesc cetăţeni ai statelor în care
orientarea teroristă este privită ca o formă de luptă politică, să înăsprim
controlul asupra intrării în ţară şi asupra dobândirii cetăţeniei Republicii
Moldova;
9. acumularea cunoştinţelor la nivel universitar oferă tineretului studios
posibilitatea de a-şi forma o imagine corespunzătoare asupra realităţii, de a
privi terorismul internaţional ca un fenomen social complex. Cercetările
sociologice efectuate în cadrul USM ne arată că majoritatea studenţilor au o
atitudine negativă faţă de terorismul internaţional. Însă, suntem neliniştiţi de
faptul că pentru o parte din studenţi teroriştii şi terorismul ca fenomen social
provoacă o anumită simpatie şi, respectiv, o justificare a rezultatelor
activităţii lor.
16
 10. autorul este convins că, în lumea contemporană există fundamente
obiective de creare a unei coaliţii antiteroriste, iar globalizarea contribuie la
acest proces. Comunitatea internaţională, colaborînd în domeniul luptei
împotriva terorismului, a elaborat un şir de convenţii antieroriste, cu
protocoale suplimentare, ce creează o bază normativă destul de serioasă a
activităţii statelor în vederea reprimării acţiunilor teroriste, precum şi a
urmăririi penale a teroriştilor. Este important să menţionăm că, de rînd cu
organele de drept, trebuie să fie create structuri supranaţionale şi interstatale
şi mecanisme de reprimare a activităţii teroriste internaţionale cu scopul de a
trage teroriştii la răspundere. În opinia noastră, aceste funcţii ar putea să le
execute Curtea sau Tribunalul penal internaţional.
Măsurile internaţionale de luptă împotriva terorismului trebuie să fie mult
mai dure, să canalizeze eforturile comunităţii internaţionale spre demascarea
şi reprimarea activităţii formaţiunilor teroriste internaţionale, centrelor şi
reşedinţelor lor, centrelor de instruire şi altor structuri teroriste. Este necesar
de a stabili un dialog permanent şi sincer a serviciilor speciale şi a securităţii
proprii. Fără acest dialog, fără o cooperare strânsă, structurile de forţă nu vor
fi în stare să soluţioneze o aşa problemă cum este combaterea terorismului,
inclusiv internaţional. Este oportună elaborarea şi promovarea unui program
statal şi internaţional care ar include nu numai măsuri speciale, operative
militare, dar şi economice, politice, sociale, ideologice, de propagandă,
educaţionale care să faciliteze lupta împotriva terorismului internaţional.
Asupra acestor aspecte ar fi util să se axeze şi atenţia savanţilor în ulterioarele
cercetări ştiinţifice.

17
 PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI
1. Zavtur, C., Coval, C. Psihologia teroriştilor. // Analele Ştiinţifice ale
Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Volumul
II. - Chişinău, 2003, p.420-424.- coautor. (0,56 c.a.).
2. Завтур, К., Коваль, К. Борьба и профилактика терроризма:
международные подходы и опыт демократических и переходных
стран. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XXIV.
– Chişinău, 2004, с.165–172. – coautor. (0,41 c.a.).
3. Coval, C. Consideraţii asupra conceptului terorismului. // Analele Ştiinţifice
ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe socioumanistice”.
Volumul II. - Chişinău, 2005, p.47-50. (0,42 c.a.).
4. Ejova, C. Terorismul internaţional: concept şi ideologie. //
MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Revistă ştiinţifică
trimestrială. Nr.1 (XXXII). – Chişinău, 2006, p.135–150. (0,84 c.a.).
5. Ejova, C. Terorismul contemporan – consecinţă a proceselor globalizării. //
Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria „Ştiinţe
socioumanistice”. Volumul II. - Chişinău, 2006, p.91-94. (0,38 c.a.).
6. Ejova C. Terorismul internaţional în contextul globalizării. // Materialele
Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Învăţămîntul superior şi cercetarea –
Piloni ai Societăţii bazate pe cunoaştere”. - Chişinău, 2006, p.67-68. (0,12
c.a.).
7. Ejova, C. Combaterea şi prevenirea terorismului în Europa. // Materialele
Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Procesele integraţioniste Europene:
Opţiuni, Costuri, Riscuri, Avantaje”.- Chişinău, 2006, p.101-110. (0,42 c.a.).
8. Ejova C. Terorismul contemporan în condiţiile globalizării: aspecte
social-politice. //MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Revistă
ştiinţifică trimestrială. Nr.1(XXXVI). – Chişinău, 2007, p.134-142. (0,52
c.a.)
9. Ежова К. Проблемы профилактики терроризма и борьбы с ним в
Республике Молдова. // EXPERIMENTUM-2007. Сборник научных статей
философского факультета МГУ. - Москва, 2007, с.173-179.(0,45 c.a.).
Cuvinte cheie: politică, politică externă, politică internă, regim politic,
putere politică, conflict politic, democraţie, terorism, terorism internaţional,
ideologia terorismului, extremism, radicalism, fundamentalism, organizaţii
teroriste, terorism politic, terorism naţional, terorism religios, separatism,
securitate naţională, securitate internaţională, globalizare, globalism, ordine
mondială nouă, americanism, lupta împotriva terorismului, combaterea
terorismului, preîntîmpinarea terorismului internaţional, profilaxia
terorismului, coaliţia anti-terorism, politica anti-terorism.

18
 Summary
of the thesis competing for PhD in political science
«International terrorism in the context of globalization
(political scientific analysis)»
Under the modern conditions, terrorism is getting less and less local
character; it is becoming more and more a global problem threatening the
world community. International terrorism is endangering the security of the
states and their citizens; it results in serious political, economic and moral
consequences, has a strong psychological influence on the people, and takes
away many lives. The characteristic peculiarity of international terrorism is
the growing number of crimes distinguished by cynicism and brutality.
The thesis deals with the study of the whole complex of theoretical -
scientific and practical issues related to the concept of international terrorism
in the context of globalization. The aim of the study is to provide the
theoretical, methodological and empirical analysis of the essence and
elucidate social - political character of the international terrorism in the
context of globalization, the basics of the strategy and tactics to combat
international terrorism.
The scientific novelty comes from the elaboration of the conceptual vision
of the perspective guidelines for the foreign policy of the Republic of
Moldova to counteract the global problem - international terrorism. It creates
the foundation to identify the new scientific direction in the frameworks of
the political science - international antiterrorism policy. The conclusions
testify to the fact that modern international terrorism is caused by the
processes of globalization; it is the expression of globalization’s
contradictions and is connected to the world economic crisis. In the modern
world, there are objective reasons to establish the antiterrorism coalition. The
main tasks and directions to combat international terrorism are formulated.
The final part of the study presents conclusions and recommendations that are
the outcomes of the thorough research of the given issue. The results of the study
can be applied in teaching political science, the study of conflicts, philosophy,
sociology, and other social sciences in the higher institutions, proficiency
trainings for the employees engaged in the state power institutions, as well as in
the elaboration of practical recommendations for the state power bodies.
Key terms: politics, foreign policy, internal policy, political regime, political
power, political conflict, democracy, terrorism, international terrorism, terrorism
ideology, extremism, radicalism, fundamentalism, terror organizations, political
terrorism, nationalist terrorism, religious terrorism, separatism, national security,
international security, globalization, globalism, new world order, Americanism,
to combat terrorism, to prevent international terrorism, prophylactics of terrorism,
antiterrorism coalition, antiterrorism policy.

19
 Резюме
Диссертации на соискание ученой степени доктора политических
наук «Международный терроризм в контексте глобализации
(политологический анализ)»
В современных условиях терроризм приобретает общепланетарный ха-
рактер и выступает как новая глобальная проблема, очень опасная для всего
мирового сообщества. Международный терроризм все больше угрожает безо-
пасности стран и их граждан, влечет за собой значительные политические,
экономические и моральные последствия, оказывает сильное психологи-
ческое воздействие на население, уносит жизни многих людей. Характерная
особенность современного международного терроризма - количественный
рост преступлений на фоне циничности и жестокости их исполнения.
Диссертация посвящена исследованию целого комплекса теоретических
и научно-практических вопросов, связанных с концепцией международного
терроризма в контексте глобализации. Цель работы состоит в теоретико-
методологическом анализе сущности и социально-политической природы
международного терроризма в контексте глобализации, основ стратегии и
тактики борьбы с международным терроризмом.
Научное новшество работы состоит в том, что разработано концептуаль-
ное видение перспективного направления внешнеполитической деятельности
Республики Молдова в сфере противостояния глобальной проблеме - между-
народному терроризму, которое закладывает основу для выделения нового
научного направления в рамках политической науки - международной анти-
террористической политики; сделан вывод о том, что современный междуна-
родный терроризм обусловлен процессами глобализации, является выраже-
нием ее противоречий и связан с мировым экономическим кризисом, а
также в современном мире имеются объективные основы становления
антитеррористической коалиции; сформулированы основные задачи и
направления борьбы с международным терроризмом.
Заключительная часть исследования состоит из выводов и рекомендаций,
полученных вследствие глубокого исследования данной темы. Результаты
исследования могут найти применение в преподавании политологии, кон-
фликтологии, философии, социологии, других гуманитарных и обществен-
ных наук в высших учебных заведениях, на курсах повышения квалифика-
ции работников органов государственной власти, а также при разработке
практических рекомендаций для органов власти.
Ключевые слова: политика, внешняя политика, внутренняя политика,
политический режим, политическая власть, политический конфликт, демо-
кратия, терроризм, международный терроризм, идеология терроризма, экстре-
мизм, радикализм, фундаментализм, террористические организации, политиче-
ский терроризм, националистический терроризм, религиозный терроризм, сепа-
ратизм, национальная безопасность, международная безопасность,
глобализация, глобализм, новый мировой порядок, американизм, борьба с
терроризмом, предупреждение международного терроризма, профилактика
терроризма, антитеррористическая коалиция, антитеррористическая политика.

20
 EJOVA Cristina

TERORISMUL INTERNAŢIONAL ÎN CONTEXTUL

GLOBALIZĂRII
(ANALIZĂ POLITOLOGICĂ)

Specialitatea 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria politologiei;

instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT
AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE

Bun de tipar 23.10.2007. Coli de tipar 1,0.

Comanda 312. Tiraj 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM

str. A.Mateevici, 60, Chişinău, MD-2009

21