1

CUPRINS
INTRODUCERE3
Prioritatile politicii externe 4
Principiile politicii externe .4
Directiile principale ale politicii externe.5
Realizarea directiilor principale ale politicii externe..7
Elaborarea noilor concepii ale politicii externe i securitii naionale.9
Relaiile cu Federaia Rus 10
Relaiile cu Ucraina..13
Relaiile cu Romania14
Concluzii si Recomandari 16
BIBLIOGRAFIE 17

INTRODUCERE

Proclamind la 27 august 1991 independenta sa, Republica Moldova a devenit

unul din primele state suverane de pe teritoriul fostei U.R.S.S. Tara noastra este
situata in sud-estul Europei, zona geografica cuprinsa in prezent de procesele
complexe de tranzitie de la un sistem totalitar la democratie si economia de piata.
Posedind sistemele necesare electroenergetic, de transport si de telecomunicatii,
Republica Moldova are

premise

importante

pentru o colaborare

reciproc

avantajoasa cu tarile europene. Dunarea ar putea deveni o artera de transport, ce va

lega Republica Moldova atit cu tarile Europei Centrale, cit si cu cele din bazinul
Marii Negre, asigurind totodata comunicarea si cu tarile Orientului Apropiat. Fiind
conectata la sistemele de comunicatii ale Ucrainei, Federatiei Ruse si ale altor tari
din Comunitatea Statelor Independente, Republica Moldova poate deveni un
important nod regional al acestor sisteme.1
Situatia geopolitica specifica conditioneaza atentia sporita fata de tara noastra
din partea comunitatii internationale. Republica Moldova a fost recunoscuta de
majoritatea statelor lumii, ea este membru al O.N.U. si al institutiilor ei specializate,
membru al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (O.S.C.E.), al
Consiliului de Cooperare Nord-Atlantica, face parte din C.S.I., activeaza in cadrul
Cooperarii Economice a Marii Negre, Comisiei Dunarii si altor organizatii
internationale. Integrarea in structurile europene ofera Republicii Moldova o reala
posibilitate de consolidare a securitatii nationale si de asigurare a integritatii
teritoriale, contribuind astfel la instaurarea stabilitatii politice in zona. Republica
Moldova mentine si va dezvolta raporturi de buna vecinatate si prietenie cu
statele limitrofe Romnia si Ucraina,

este foarte

importanta

extinderea si

Victor Chirila,Evolutia Politii Externe al Republicii Moldova 2009-2011, Ed. Cardidact, Chisinau 2009, pag 33.

aprofundarea relatiilor cu Federatia Rusa, Republica Belarus, cu alte tari din C.S.I.,
cu cele sapte state puternic industrializate. Tinind cont de interesele securitatii
nationale, Republica Moldova dezvolta relatii cu statele din intreaga lume la nivelul
definit de necesitatile reformelor social-economice ce se desfasoara in societatea
noastra.
PRIORITATILE POLITICII EXTERNE

In baza prevederilor Constitutiei, drept prioritati in politica sa externa

Republica Moldova considera: consolidarea independentei si suveranitatii tarii;
asigurarea integritatii teritoriale; afirmarea tarii in calitate de factor de stabilitate
pe plan regional;contribuirea la promovarea reformelor social-economice necesare
pentru tranzitia la economia de piata si ridicarea bunastarii populatiei; edificarea
statului de drept in care vor fi garantate si aduse la nivelul

standardelor

internationale drepturile si libertatile fundamentale ale omului, precum si ale

persoanelor apartinind minoritatilor nationale.2
Realizarea acestor prioritati ce constituie esenta politicii externe a Republicii
Moldova, va asigura in concordanta cu interesele nationale majore, edificarea
statului nostru in calitate de stat independent, unitar si indivizibil, care intretine
relatii reciproc avantajoase cu toate tarile lumii.
PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE

Respectind cu

strictete

principiile si

normele

dreptului international

recunoscute de comunitatea internationala, in conformitate cu Declaratia asupra

principiilor dreptului international privind relatiile prietenesti si cooperarea intre
state, adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 24 octombrie 1970, precum si cu
2

Victor Chirila,Evolutia Politii Externe al Republicii Moldova 2009-2011, Ed. Cardidact, Chisinau 2009, pag 65.

Declaratia privind principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele

participante

la C.S.C.E. din Actul final al Conferintei

pentru Securitate si

Cooperare in Europa, semnat la Helsinki in 1975, Republica Moldova isi realizeaza

politica externa in baza urmatoarelor principii:

nerecurgerea la forta sau la

amenintarea cu forta; reglementarea diferendelor internationale prin mijloace pasnice;

neamestecul in treburile interne ale altor state; cooperarea internationala; egalitatea in
drepturi a popoarelor si dreptul lor de a-si hotar singure soarta; egalitatea suverana a
statelor; indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor asumate; inviolabilitatea
frontierelor; integritatea teritoriala a statelor; respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului.
Republica Moldova promoveaza o politica de neutralitate permanenta, angajinduse sa nu ia parte la conflicte armate, la aliante politice,militare sau economice care
au ca scop pregatirea razboiului, sa nufoloseasca teritoriul sau pentru amplasarea
bazelor militare straine, sanu detina, sa nu produca si sa nu experimenteze arma
nucleara.
Tara noastra

sprijina incheierea si respectarea acordurilor in domeniul

neprolefirarii armei nucleare, controlului asupra armamentului,sustine eforturile

indreptate spre dezarmare si destindere a incordarii.
In relatiile cu alte state Republica Moldova nu accepta politica hegemonista
a dictatului, a constringerii politice si economice,impartirii sferelor de influenta,
considerind drepturi inalienabile ale fiecarui popor egalitatea suverana a statelor si
optiunea libera a cailor lor de dezvoltare.
DIRECTIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE
Republica Moldova va promova o politica externa elastica si echilibrata in
urmatoarele directii principale:3
3

Articol Cooperarea Bilaterala al Republicii Moldova http://www.mfa.gov.md/cooperare-bilaterala/ua/ (vizitat pe

23.11.2014);

1. Dezvoltarea relatiilor bilaterale interstatale

In cadrul relatiilor bilaterale interstatale Republica Moldova va porni de la
necesitatea asigurarii intereselor sale economice, sociale si politice.
a) Relatiile cu tarile C.S.I.
In relatiile cu tarile C.S.I. Republica Moldova considera obiectiv primordial
incheierea

si

indeplinirea

riguroasa

tratatelor interstatale de prietenie si

colaborare in vederea crearii unui climat de incredere si respect reciproc, stabilirii

unor relatii reciproc avantajoase

in domeniile politic, economic, tehnico-

stiintific si cultural.
Tinind cont de particularitatile dezvoltarii istorice si de situatia geopolitica a
Republicii Moldova, sint prioritare relatiile bilaterale cu Federatia Rusa, Ucraina si
Republica Belarus. De caracterul acestor relatii vor depinde in mare masura
stabilitatea politica si succesul reformelor politice si economice in tara noastra. In
temeiul existentei unor relatii economice si spirituale Republica Moldova va pastra si
dezvolta in continuare legaturile de prietenie si colaborare reciproc avantajoasa cu
tarile Asiei Mijlocii si ale Caucazului - membre al C.S.I.
b) Relatiile cu tarile Europei si Americii de Nord
In relatiile

cu tarile Europei pentru Republica Moldova este importanta

cooperarea multilaterala cu Romnia. Dezvoltarea acestei cooperari se intemeiaza

pe criterii atit geografice, Romnia fiind tara vecina cu Republica Moldova, cit si de
ordin istoric si cultural. O atentie deosebita se acorda cooperarii cu Romnia in
scopul depasirii dependentei economice unilaterale actuale a Republicii Moldova
si integrarii ei in comunitatea europeana. Tinind cont de ponderea statelor occidentale
dezvoltate in economia mondiala, in special a tarilor din grupul celor sapte, si de
rolul pe care il joaca aceste tari in relatiile internationale, in mentinerea pacii si
securitatii in lume, precum si de spijinul care ni se acorda din partea statelor acestui
grup, Republica Moldova va acorda o atentie sporita dezvoltarii relatilor de
6

parteneriat si cooperare pe multiple planuri cu S.U.A., R.F.G., Franta, Italia, Marea

Britanie si Canada.
c) Relatiile cu tarile Asiei, Africii si Americii Latine
In relatiile cu tarile Asiei, Africii si Americii Latine Republica Moldova va
dezvolta si diversifica colaborarea bilaterala cu acele state care prezinta interes politic
si economic, au o economie dezvoltata si joaca un rol important pe plan mondial si
regional.Relatiile reciproc avantajoase cu astfel de tari ale acestor continente ca
Japonia, China, Iran, Republica Coreea, Republica Africa de Sud, Egipt, Mexic,
Brazilia si altele ar stimula investitiile in economia Republicii Moldova,
implementarea noilor tehnologii ce ar contribui la dezvoltarea industriala a statului
nostru.
Realizarea directiilor principale ale politicii externe

Constituie esenta Conceptiei politicii externe a Republicii Moldova, are drept

scop participarea tarii noastre la edificarea unei Europe noi, integrarea in calitate
de partener egal in noile structuri, formarea unui sistem de relatii cu intreaga
comunitate internationala, ceea ce va asigura stabilitate si perspectiva relatiilor
Republicii Moldova cu alte state.
Complexitatea si schimbarea rapida a situatiei politice mondiale, regionale si
subregionale conditioneaza faptul ca conceptia politicii externe a unui stat nu poate
constitui o schema rigida. Din aceste considerente strategia politicii externe
necesita, in corespundere cu scopurile politicii externe a tarii noastre, o adaptare
permanenta la situatia reala pentru asigurarea intereselor Republicii Moldova in
calitate de subiect al dreptului international.4
4

Igor

Botan,

Articol

Concepii

noi

ale

politicii

externe

securitii

democracy.md/monitoring/politics/comments/200602151/ (vizitat pe 23.11.2014).

naionale

http://www.e-

In scopul promovarii unei politici externe coordonate si eficiente este necesar

sa se intreprinda urmatoarele masuri:
1. Sa se adopte Legea cu privire la promovarea politicii externe, in care sa fie
delimitate obligatiile si responsabilitatile organelor care promoveaza politica externa.
2. Sa se deschida noi ambasade, consulate si reprezentante peste hotare
pentru promovarea mai activa si eficienta a politicii externe.
3. Sa se intreprinda masuri pentru crearea unei imagini veridice a Republicii
Moldova peste hotare prin: infiintarea unui

grup de lucru pentru pregatirea

operativa a materialelor informativ-analitice despre desfasurarea reformelor

economice, politice, judiciare si altor reforme in tara; adresarea unor mesaje
politice, care sa contina o caracterizare a evolutiei reformelor in tara noastra, de
catre conducerea de virf a Republicii Moldova catre sefii altor state si guverne,
conducatorii

si

factorii

de

decizie

al

organizatiilor

si

institutiilor

internationale;folosirea mai activa a principalelor organizatii internationale O.N.U., O.S.C.E., Consiliul Europei s.a. pentru informarea opiniei publice
internationale despre desfasurarea reformelor in tara noastra; organizarea de vizite
in Republica Moldova a conducatorilor si factorilor de decizie din diverse
organizatii internationale pentru a se documenta la fata locului; acordarea unui sprijin
efectiv organizatiilor neguvernamentale, care contribuie la crearea unei imagini
veridice a Republicii Moldova peste hotare.
4. Sa se aloce M.A.E., si ambasadelor Republicii Moldova mijloace
financiare respective in valuta nationala si valuta liber convertibila pentru asigurarea
activitatii lor.
5. Sa se efectueze urgent reparatia, sa se amenajeze si sa se utileze
cladirea destinata M.A.E., sa se repartizeze tuturor diviziunilor ministerului
spatiu necesar functionarii lor.

6. Sa se creeze in cadrul M.A.E. un sistem modern informational si de

telecomunicatii al M.A.E., sa se doteze acest sistem cu mijloace necesare de
asigurare a confidentialitatii schimbului de informatii cu reprezentantele de peste
hotare.
7. Sa se infiinteze in cadrul M.A.E. serviciul Protocolului de Stat pentru
asigurarea

protocolului

Presedintelui

Republicii

Moldova,

Presedintelui

Parlamentului, Primului-ministru si al ministrului afacerilor externe in relatiile cu

tarile straine.
8. Sa se creeze un mecanism de asistenta juridica, de sprijin financiar si
material in sfera pregatirii cadrelor diplomatice.
9. Sa se organizeze

pregatirea

specialistilor

in

cadrul Universitatii de

Stat din Moldova si a unor cursuri diplomatice speciale pe linga M.A.E.

10. Ministerul Afacerilor Externe sa coordoneze activitatea in
domeniul politicii externe a altor ministere si departamente
Elaborarea noilor concepii ale politicii externe i securitii naionale

n conformitate cu decretele prezideniale nr. 374-IV din 22.12.2005 i nr. 414-IV

din 16.01.2006, pn la 1 martie 2006 dou comisii naionale formate din nali
demnitari de stat urmeaz s elaboreze Concepia securitii naionale i Concepia
politicii externe a Republicii Moldova. Documentele respective urmeaz s le
substituie pe cele adoptate acum 11 ani prin hotrrile Parlamentului nr. 445-XIII din
5.05.1995 i nr. 368-XIII din 8.02.1995.5
Peste mai bine de o decad putem constata c concepiile respective au estimat
greit sau au ignorat adevratele pericole la adresa Republicii Moldova, stabilind la
5

Aprobarea

Conceptiei

Politicii

Externe

Al

Republicii

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306955 (vizitat pe 23.11.2014);

Moldova

fel de greit prioritile. Evenimentele din ultimii ani, dar mai ales din anul trecut,
impun reconsiderarea pericolelor ce pot submina securitatea Republicii Moldova i
fixarea noilor obiective ale politicii interne i externe.
i peste 11 ani, printre prioritile majore ale Republicii Moldova se regsesc:
asigurarea integritii teritoriale; promovarea reformelor social-economice; ridicarea
bunstrii populaiei; edificarea statului de drept n care vor fi garantate i aduse la
nivelul standardelor internaionale drepturile etc. Diferena este c atunci aceste
obiective de ordin intern urmau a fi atinse, inclusiv prin promovarea unei politici
externe de integrare n CSI, iar n prezent, fiind mai elaborate, urmeaz a fi atinse n
cadrul politicii de vecintate a UE, fr a ti exact perspectivele Republicii Moldova
de integrare n UE.
Noile concepii vor fi expuse, fr ndoial, ntr-un limbaj juridic i diplomatic
adecvat, totui, ele ar trebui s reflecte ct se poate de explicit i argumentat
obiectivele majore, precum i pericolele care pot submina atingerea lor. Se poate
presupune c noile obiective ale politicii externe i de securitate naional se regsesc
n strategiile, concepiile i planurile adoptate de ctre instituiile de stat n ultimii 23
ani, ntructva sintetizate n alocuiunea din 27 ianuarie 2006 a efului statului n faa
corpului diplomatic acreditat n Republica Moldova.
n orice caz, atingerea obiectivelor majore ale politicii interne i externe va
depinde de calitatea relaiilor cu vecinii imediai Romnia i Ucraina, dar mai cu
seam de cele cu Federaia Rus.
Relaiile cu Federaia Rus
Este evident c singura resurs a politicii externe moldoveneti n relaiile cu
Federaia Rus ine de capacitatea de argumentare a propriilor interese legitime i de
cea de a-i face parteneri i susintori influeni. n prezent, pot fi identificate trei
probleme cu impact major asupra relaiilor bilaterale: a) problema Transnistrean; b)
monetizarea relaiilor din cadrul CSI i accesul pe piaa rus; c) iniiativa
10

Preedintelui rus, Vladimir Putin, privind elaborarea programului de stat referitor la

facilitarea permutrii n Rusia a compatrioilor care locuiesc peste hotare (conform
legislaiei Federaiei Ruse, compatrioi snt considerai cetenii care s-au nscut pe
teritoriul Imperiului Rus, URSS i Federaiei Ruse, precum i descendenii acestora) .
Aceste probleme, aparent foarte diferite, snt interdependente i pun n eviden
cteva lucruri: a) CSI nu mai este o prioritate pentru Rusia; b) factorul uman al
politicilor din spaiul post-sovietic este re-dimensionat n relaiile bilaterale cu Rusia.
Aceasta este noua expresie a pragmatismului Preedintelui Vladimir Putin, care pare
s se reduc la dezvoltarea prioritar a relaiilor n Spaiul Economic Comun i
Uniunea Economic Euro-Asiatic, adic acolo unde exist potenial energetic i
economic relativ dezvoltat.
Nu ncape ndoial c i enclavele separatiste din Moldova, Georgia i
Azerbaidjan vor fi meninute prin toate mijloacele n cmpul de atracie al Rusiei. Aici
nu pot exista interpretri ambigue, exist hotrrea definitiv a CEDO n privina
cazului Ilacu, care elucideaz rolul Rusiei n acest conflict, mai exist rezoluii ale
Dumei de Stat din 1995, 1996, 1999, 2005 care demonstreaz fr putin de tgad
acest rol. Strategia de readucere n Rusia a conaionalilor are drept scop major
stoparea crizei demografice din Rusia, dar vizeaz, n mod direct i statele care
contest politica Rusiei n zonele separatiste i pe cele cu care Rusia are relaii
proaste. Aceast concluzie se bazeaz pe faptul c n 2005, politica respectiv a fost
testat asupra rilor Baltice, urmnd ca 70 mii de ceteni, care cad sub incidena
noiunii de compatrioi din aceste ri s fie permutai benevol n regiunea
Kaliningrad. Dei pentru acest proiect au fost alocate 200 milioane de dolari, el s-a
prbuit. Cauza este c calitatea vieii i libertile individuale n Trile Baltice,

11

membre ale UE, snt mai superioare, iar problema asigurrii drepturilor minoritii
ruse a fost exagerat.6
n cazul rilor srace, precum este Republica Moldova, aceasta strategie poate
avea un impact neateptat. n primul rnd, conform statisticilor oficiale, mai mult de o
jumtate din cei circa 400 mii de ceteni moldoveni aflai la munci peste hotare se
afl n Rusia. n al doilea rnd, experii rui afirm c politica de permutare i
oferire simplificat a ceteniei ruse se va realiza n baza anumitor criterii, cele mai
importante innd de calificarea profesional i starea sntii. n al treilea rnd,
eventuala permutare a celei mai calificate fore de munc se va face, de fapt, din
contul statelor respective, care, fiind impuse s plteasc preuri duble, triple etc.
pentru livrarea gazelor naturale, de fapt, vor finana proiectul, devenind i mai srace,
lucru care-i va motiva pe eventualii migrai s accepte oferta Rusiei.
Putem admite, c lucrurile se exagereaz, ns ele trebuie avute n vedere pentru a
nu pierde cetenii cei mai calificai, indiferent de apartenena lor etnic. Pericolul nu
pare exagerat dac lum n calcul faptul c, pe de o parte, UE oblig i Romnia s
introduc sistemul de vize iar, pe de alt parte, Rusia va avea o politic de oferire
simplificat a ceteniei i va aloca, probabil, sume imense pentru realizarea
permutrii.
Este evident c Republica Moldova nu va putea face fa de una singur noilor
sfidri. Mai mult, Republica Moldova ar trebui s ia n calcul politicile Rusiei, care la
prima vedere nu o vizeaz n mod direct, dar care conduc n mod direct la polarizarea
relaiilor internaionale. Adic, Moldova va trebuie s decid care este polul ei de
atracie. O astfel de abordare nu pare a fi exagerat dac observm c Rusia i pune
n aplicare noile strategii, recurgnd la tactica lurii prin surprindere. Este o alt

Conceptia

politicii

externe

Republicii

Moldova

http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=360 (vizitat pe 23.11.2014);

12

Masa

rotunda

30.04.2002

problem dac developndu-se, Rusia i-a calculat bine forele atunci cnd a decis
avansarea concomitent pe toate fronturile de interes pentru ea:
a. prin politica sa energetic, Rusia, de fapt, a demonstrat c nsi UE a devenit
zon sa de influen;
b. Rusia a stabilit o relaie special cu Iranul n mult contestata problem a
dezvoltrii energeticii nucleare a acestei ri;7
c. recenta poziionare a Preedintelui Putin fa de soluionarea problemei
Kosovo, prin invocarea aplicrii universale a principiilor de soluionare a
problemelor cu caracter aparent similar este o ameninare evident c Rusia va
recunoate regimurile separatiste din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud i
Karabahul de Munte;
d. Preedintele Putin a invitat liderii HAMAS la Moscova, afirmnd c nu
consider HAMAS-ul drept micare terorist.
Doar dou din aceste mari probleme vizeaz n mod direct Republica Moldova,
ns estimate mpreun cu celelalte, ele pot convinge Republica Moldova c
polarizarea accentuat a politicilor internaionale este, practic, inevitabil:
a. UE a realizat c are nevoie de o nou strategie a securitii energetice i
ncearc s fac fa acestei sfidri;
b. UE i SUA snt puse n situaia s-i depeasc recentele divergene pentru a
face fa cu eforturi comune sfidrilor energetice, eventualelor pericolele nucleare din
partea Iranului i noilor evoluii din Orientul Mijlociu;
c. Preedintele Putin ignor n mod intenionat faptul c aplicarea universal a
eventualei soluii pentru Kosovo este, practic, imposibil. Rusia nelege perfect c
acest principiu universal nu poate fi aplicat fa de Taiwan. ns Rusia poate reduce
universalitatea principiului la aplicarea lui doar fa de Moldova i Georgia. ntr-

Articol Relaiile internaionale http://www.moldova.md/md/relatile/ (vizitat pe 23.11.2014).

13

adevr, este puin probabil ca Chinei s-i plac astfel de principii generale, mai cu
seam c anul trecut China a adopta un document care admite aplicarea forei militare
pentru a-i apra interesele. Tocmai de aceea Occidentul insist asupra particularitii
cazului Kosovo;
d. Victoria HAMAS la alegerile din Palestina a ocat Occidentul, oferind Rusiei
ansa de a se afirma ca for internaional extrem de influent. Occidentului, care nui poate permite s susin financiar, cum fcea pn recent, o guvernare preluat de o
for politic pe care o consider terorist, i va revedea probabil strategia n regiune.
n mod logic, i-ar putea propune Rusiei, care nu consider HAMAS drept micare
terorist, dei aceasta nu a renunat la nimicirea Israelului pe care armat, s reia ea
finanarea unei pri a bugetului Palestinei. Probabil, pentru a-i reface zona de
influen Rusia va trebui s coopereze cu Iranul. Astfel, am putea deveni martorii unei
situaii cnd Rusia ar susine financiar partea civil a bugetului palestinian, iar Iranul
pe cea militar, evident, n mod obscur. Rusia dispune de resurse financiare, mai
ales c a micorat vrsrile n bugetul OSCE i amenin s fac acelai lucru vis-avis de Consiliul Europei. n acelai timp, Preedintele Putin va fi pus n permanenta
situaie s explice opiniei publice, evident de pe poziiile aplicrii principiilor
universale, de ce HAMAS nu este micare terorist, iar rebelii ceceni snt teroriti.
Relaiile cu Ucraina
Problemele legate de proprietile Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei,
delimitrii hotarelor, terminalului de la Giurgiuleti, poriunii de la Palanca, dar mai
ales cele legate de impedimentele pentru tranzitul prin teritoriul Ucrainei a mrfurilor
moldoveneti exportate n spaiul CSI au demonstrat c Ucraina este un partener
incomod (nesigur).
Mai mult, suportul acordat regimului separatist din Transnistria, din bunvoina
cruia acest regim, de fapt, supravieuiete; ignorarea repetat (de trei ori!) a
obligaiunilor asumate n relaiile cu Republica Moldova i UE privind reglementarea
14

ptrunderii i tranzitul mrfurilor transnistrene pe teritoriul Ucrainei; ignorarea de

ctre Preedintele Iucenco a Legii Republicii Moldova cu privire la prevederile de
baz ale statutului juridic special al regiunii Transnistrene, adoptat n baza Planului
ucrainean din 16 mai 2005 i acceptarea de comun acord cu Preedintele rus, Vladimir
Putin, a unui nou plan de reglementare bazat pe Memorandumul Kozak, fac ca
preteniile Ucrainei de a fi lider regional n spaiul GUAM i cel al Comunitii
Opiunii Democratice s fie futile.
Republica Moldova trebuie s nsueasc lecia care reiese din practica anilor de
independen reprezentanii elitelor politice ucrainene au demonstrat c nu pot fi
parteneri credibili. De aceea, ideea exprimat cu diferite ocazii de ctre eful statului,
Vladimir Voronin, privind coordonarea eforturilor de integrare european cu Ucraina
trebuie abandonat. Oricum, bunele relaii bilaterale cu Ucraina snt de o mare
importan pentru Republica Moldova, mai ales din punct de vedere al securitii
energetice i, n limitele posibilitilor, lund n consideraie experiena anterioar, ele
trebui dezvoltate n continuare.
Relaiile cu Romnia
n ultimul an relaiile dintre Republica Moldova i Romnia s-au mbuntit
esenial. Factorii acestei mbuntiri in de schimbarea accentului pe strile politicojuridice de fapt i amnarea clarificrilor de ordin etno-lingvistic, istoric etc. Faptul c
Romnia poate ajuta Republica Moldova s nsueasc rapid aquis communitaire i
s fac advocacy pentru integrarea european a acesteia este un atu greu de
subestimat.
ns, nimeni nu trebuie s-i fac iluzii n privina faptului c noile relaiile nu mai
snt profund marcate de contrapunerea moldovenism-romnism, promovat
anterior. Ineria acestei contrapuneri este foarte mare, i se va manifesta nendoielnic,
recidivnd, fiind provocat, inclusiv intenionat. n aceste circumstane, bunele relaii
vor depinde de capacitatea elitelor de la Bucureti i Chiinu de a coopera n limitele
15

pragmatismului impus de procesul integrrii europene, lsnd problemele sensibile pe

seama timpului i a circumstanelor prielnice.
a. Clauzele concepiilor politicii externe i de securitate a Republicii Moldova
trebuie s fie ct se poate de clare, bazate pe aspiraii sincere, estimri reale i
argumentate ale pericolelor cu care se confrunt Republica Moldova. Trebuie evitate
orice aluzii la intenii de a juca pe contradiciile dintre marile puteri sau dintre
vecini, aa cum afirmau autorii unui proiect de concepie a politicii externe lansat n
octombrie 2002. Jocul premeditat pe contradicii este apanajul unor subieci de o
importan semnificativ pentru cei de contradiciile crora se dorete a profita. Spre
exemplu, Ucraina. Dac Republica Moldova va ncerca s joace pe contradiciile
dintre marele puteri sau dintre vecini, atunci va fi, pur i simplu, ignorat i lsat n
zon de tampon cu toate problemele ei nesoluionate.
b. Prioritar pentru Republica Moldova trebuie s fie corespunderea proceselor
interne criteriilor politice pentru integrarea european. Corespunderea criteriilor
economice nu trebuie subestimat n nici un caz, ns faptul c populaia Republicii
Moldova reprezint mai puin de 1% din populaia UE, iar economia care trebuie
reformat reprezint ~0,03% din economia UE, poate oferi Republicii Moldova s fie
ajutat economic, dac ar corespunde criteriilor politice.
c. Se impune examinarea foarte serioas a problema renunrii la statutul de
neutralitate al Republicii Moldova. ntr-o lume care se polarizeaz, metaforic vorbind,
dac Republica Moldova dorete s rmn neutr, atunci ea ar trebui s-i asume
riscurile existenei pe o insul aflat ntre dou plci tectonice oscilante, adic
riscurile zonei de tampon.

16

Concluzii i recomandri
Relaiile de bun vecintate ntre Republica Moldova i tarile vecine reprezenta
un atu pentru aspiraiile in integrare european. Astzi Uniunea European pune un
accent deosebit pe stabilizarea situaiei la frontierele sale Republicii Moldova si
Ucraina, iar atitudinea autoritilor de la Chiinu nu inspir prea mult ncredere.
Dei Republica Moldova cu un teritoriu mai mic teoretic ar putea mai repede adapta
standardele europene, dialogul cu ara vecin i paii realizai mpreun ar uura cu
mult procesul. Realitile politice actuale, nu favorizeaz dezvoltarea democratic a
statelor ci dimpotriv o plaseaz ntr-o stare de repaus. Drept prioritate a guvernri n
sfera politicii externe a Republicii Moldova trebui s fie restabilirea bunelor relaii cu
vecinii, Ucraina i Romnia. Ucraina reprezint nu doar un stat vecin dar i un
important partener strategic a crui importan nu poate fi neglijat. Direciile
principale de colaborare dintre cele dou state care trebuie fortificate sunt:
1. Cooperare i sprijin reciproc n domeniul securizrii frontierelor, combaterea
traficului

ilicit

la

frontiera

estic

Republicii

Moldova;

2. Sprijin reciproc privind consolidarea independenei, suveranitii i integritii

teritoriale

ambelor

state;

3. Dezvoltarea relaiilor economice dintre cele dou state prin facilitarea comerului i
a
4. Cooperare
5. Stabilirea

exporturilor;
n

domeniul

unui

regim

energetic

privilegiat

consolidarea
de

securitii

traversare

energetice;
frontierei;

6. Dezvoltarea relaiilor politico-diplomatice n promovarea aspiraiile europene ale

Moldovei i Ucrainei. Existena i fortificarea relaiilor n aceste domenii reprezint
un interes reciproc i poate aduce roade ambelor state. Relaiile de bun vecintate
dintre Moldova i Ucraina ar crea o imagine pozitiv a acestora n Comunitatea
European i ar contribui la dezvoltarea democratic de mai departe a acestora
precum i la dezvoltarea capacitilor de a rezista la ameninrile din exterior.
17

BIBLIOGRAFIE
1. Victor Chirila,Evolutia Politii Externe al Republicii Moldova 2009-2011, Ed.
Cardidact, Chisinau 2009;
2. Articol Cooperarea Bilaterala al Republicii Moldova
http://www.mfa.gov.md/cooperare-bilaterala/ua/ (vizitat pe 23.11.2014);
3. Igor Botan, Articol Concepii noi ale politicii externe i securitii naionale
http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/200602151/ (vizitat
pe 23.11.2014);
4. Aprobarea Conceptiei Politicii Externe Al Republicii Moldova
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306955
(vizitat pe 23.11.2014);
5. Conceptia politicii externe a Republicii Moldova - Masa rotunda 30.04.2002
http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=360

(vizitat

pe

23.11.2014);
6. Articol Relaiile internaionale http://www.moldova.md/md/relatile/ (vizitat
pe 23.11.2014).

18