Relatii Internationale Realism si relatii internationale Stefano Guzzini -

Realism si relatii internationale

- Stefano Guzzini -
Ed. Institutul European, Iasi, 2000
- studiul de fata nu prezinta realismul cu ajutorul tipologiilor statice, ci ca pe o traditie
istorica sau ca pe o suma de dezbateri (isi indreapta atentia asupra ganditorilor luati
individual, in contextul evolutiei istorice a disciplinei);
- cartea vrea sa prezinte o intelegere a realismului ca o relatie intre istoria interioara
(dezbaterile din jurul conceptelor si asumptiilor centrale ale realismului) si una
exterioara care are la baza conceptul de paradigma al lui Thomas Kuhn; ca si Kuhn,
ac lucrare sustine ca teoriile ar trebui intelese in contextul evolutiei sau al istoriei lor
- ac studiu analizeaza evolutia paradigmei realiste (prima parte cum s-a dezvoltat
realismul ca paradigma)

- II RM
1
a insemnat falimentul pozitiei idealiste; dupa 1945, gandirea realista a
inceput sa infl noua diplomatie si nou stiinta sociala americana
- John Vasquez : realismul a aratat oamenilor de stiinta ce se cunoaste despre
lume, ce nu se cunoaste despre ea, cum ar trebui sa vedem lumea daca vrem sa
cunoastem ceea ce inca nu este cunoscut si ce merita cunoscut
- realismul a devenit o reformulare americana moderna a traditionalei realpolitik
germane( initiator Bismark)
- realismul a oferit noii discipline (RI
2
) o delimitare f convenabila fata de celelalte
stiinte, delimitare pe care si-o dorea de foarte multa vreme
- realismul = statul( national) este cel mai imp actor
= puterea este cel mai imp scop al politicii
=
3
o diferenta calitativa intre legile interne ale societatilor si legile ce guverneaza
natura sist internat Raymond Aron: atata timp cat nu un stat universal, va
intotdeauna o diferenta esentiala intre politica interna si cea internationala; statele
sunt, in ceea ce priveste rel dintre ele inca intr-o stare de natura opusa starii
de drept existente pe plan intern;
=> politica externa, avand alta natura decat cea interna, necesita o expertiza
speciala si independenta fata de controlul intern; mai mult,preocuparile pol externe
erau vazute ca dominandu-le pe cele interne;( Pascu spunea ce nu poti aplica
regulile si principiile general morale la nivelul politicii internationale
- primele cadre de RI au fost create imediat dupa I RM cu scopul explicit de a evita
pe viitor o astfel de tragedie; RI se concentrau in special asupra evitarii razboiului,
folosindu-se si de alte discipline (dr international, filosofie, istorie mondiala)( pascu
:RI s-a dezvoltat ca urmare a presiunii maselor spre democaratizarea procesului de
luare a deciziilor de politica externa)
- in a doua etapa, RI urmau sa fie intelese ca interactiunile reciproce, politice si
militare, dintre state sau, altfel spus, ca studiul relatiilor externe ale statelor; ( pascu:
RI=ansamblul relatiilor dintre actorii internationali)
- disciplinei RI ii era necesar includerea mai multor factori cauzali, interni sau
transnationali pt a fundamenta analiza comportamentului statului => fie accepta
astfel sa fie o componenta internationala a altor discipline din cadrul stiintelor sociale,
fie refuza sa fie absorbite de acestea, insa in ac caz ii treb o legitimare stiintifica;
realismul a ajutat sa-si gaseasca ac legitimare;
- RI sunt legate de o societ aparte care acorda rolul principal unor institutii, cum ar fi
diplomatia, managementul practicat de marile puteri, balanta puterii, dr international
si razboiul

Realismul clasic: Carr, Morgenthau si criza securitatii colective

- inceputul RI este legat de idealism (idealismul a fost infl si de universalismul
iluminist si de teoria politica a democratiei)
- idealistii au gasit cauzele conflictelor armate nu in inclinatia inerenta catre razboi a
mediului international, ci in prabusirea irationala a potentialei comunitati mondiale a
natiunilor.
- IDEALISMUL are la baza trei dogme:
1. natura umana nu este reductibila la motivatii egoiste si la nevoi materiale;
oamenii au teluri specifice si idealuri care infl ac teluri.
2. Idealurile pot fi universale in sensul ca ele reprez interesele reale pe termen lung
ale indivizilor, ale statelor si ale intregii comunitati mondiale => o armonie
potentiala de interese
3. Ratiunea si comunicarea rationala (concepte cheie in ac filosofie politica) sunt
cele care pot garanta ca aceasta armonie a intereselor va fi atinsa;
idealismul sustine ca pt a depasi starea de natura in relatiile interstatale, omul nu are
nevoie decat de ratiune; cu ajut ratiunii, principiile univerasale pot fi intelese si pot fi
transformate in norme, legi si comportamenteindividuale sai=u ale autoritatilor.
- idealismul se distinge si prin modul in care intelege cauzele obiective si
subiective ale razboiului:
cauzele obiective se refera la trasaturile inerente naturii umane si esentei politicii
razboiul = esecul sau intreruperea comunicarii rationale pe care politica trebuia sa o
promoveze, cu scopul de a transforma principiile armoniei universale in realitate;
razboiul poate fi evitat prin democratizarea politicii, incepand de la nivelul local pana
la cel national, si pana la cel international.
Cauzele subiective = deciziile sunt luate de catre capi, fara vointa poporului
suveran; politica externa ramanea un seret atat in mediul intern cat si fata de alti
diplomati => nu se putea dezbate rational pt ca o solutie rezonabila sa invinga

Critica realista a idealismului;
- E.H.Carr Twenty Yearss Crisis (1939) = argumentele sale impotr idealismului:
nu armonie a intereselor; ineresele grupurilor sociale sunt interesele elitei lor
idealismul are trei mari nejunsurimotivatia este considerata prioritare fata de
interese, etica fata de politica si teoria fata de practica; realismul este in
schimb utilitarist si empiric; el este o cercetare a consecintelor, adica intai
cerceteaza urmarile posibile ale actiunilor si apoi argumenteaza in sens invers
politica externa tb sa se bazeze pe schimbari pasnice preventive, ori de cate ori e
posibil, si pe gestionarea militara a conflictelor, ori de cate ori e necesar.
- Carr critica si realismul : idealismul sufera de impracticabilitate, in timp ce
realismului ii lipsesc perspectivele si reduce politica la o adaptare pragmatica la
necesitatile RI.

Morgenthau The Politics Among Nations
- el a criticat cel mai vehement tendinta generala de a aplica conceptele din sfera
interna la cea internationala (actorii RI = statele, nu indivizii)
- subiectul principal al cartii sale = politica puterii sau necesitatea unei astfel de
politici (PUTEREA este vazuta ca un concept cauzal in care A are capacitatea de
a afecta comportamentul lui B; ea este fundamentata pe 8 baze diferite:
geografia, resursele naturale, capacitatea industriala, pregatirea militara,
populatia, caracterul national, moralul national si calitatea diplomatiei)vezi
Pascu
- realistii definesc sfera politica prin relatiile de putere si autoritate; indivizi,
grupuri si natiuni lupta pt putere, inteleasa atat ca un control efectiv asupra
mijloacelor coercitive, cat si ca relatie de autoritate bazata pe legitimitate
- pt Morgenthau, omul are trei impulsuri de baza: impulsul de a trai, impulsul de
reproducere si impulsul de a domina; resursele fiind insuficiente, conduce la lupta
pt putere (esenta politicii si a razboiului)
- M a aplicat lupta pt putere, inerenta naturii umane, la nivelul statului; sfera
internationala nu are nici o autoritate superioara, comparabila cu statul la nivel
national, care sa reglementeze lupta pt putere; sfera internat = anarhie si, neavand
nici un arbitru, statele sunt antrenate intr-o continua lupta pt supravietuire.
- echilibrul international este caract de lupta pt putere, care ii pune fata in fata pe cei
care vor sa pastreze distributia actuala a puterii si pe cei care vor sa o schimbe
- a elaborat 6 principii ale realismului, din care primele trei l-au facut pe M
intemeietorul unei abordari abordari realiste mai apropiate de spiritul stiintific:
a) teoria inseamna a constata faptele si a le da un inteles cu ajutorul ratiunii;
realismul politic considera ca politica, ca si societatea in general, este guvernata
de legi obiective, inradacinate in natura umana;
b) introduce conceptulde interes definit in termeni de putere;
c) introduce conceptulde interes national definit in termeni de putere;
- in fiecare situatie , potrivit logicii interesului national, o alegere rationala optima,
indiferent daca actorul este sau nu constient de optiunile pe care le are;
- ordinea mondiala are 2 trasaturi principale:
1.
1. balanta puterii = activitatea puterilor centrale (si mari), a statelor-tampon, a
protectoratelor, a statelor de interes; aspiratia spre putere a unora dintre
natiuni, fiecare incercand sa fie mentinuta, fie sa rastoarne starea de fapt,
conduce la necesitatea unei constelatii numita balanta a puterii si a unor
politici care sa-si propuna sa o pastreze (~ echilibru)
- metode ale balantei puterii: dezbina si stapaneste, intelegerile compensatorii,
cursa inarmarii aliantele sau rolul balansorului
- balanta puterii are 4 intelesuri: o politica indreptata spre o anumita stare de lucruri;
o stare efectiva de lucruri; o distribuite aprox egala a puterii, orice fel de distributie a
puterii; si un al 5-lea sens, ca sistem, un fel de mecanism de autoreglare( vezi
Kissinger)
- M nu crede ca balanta puterii ar functiona de la sine: ea nu poate garanta prin ea
insasi limitarea eficienta a conflictului, si asta datorita naturii puterii
- apar 3 erori principale in evaluarea puterii:
1. puterea nu este o categorie absoluta, ci relativa, trebuind evaluata in comparatie
cu celelalte puteri nationale;
2. nu este permanenta, fiindca bazele puterii se schimba;
3. nu poate fi derivata dintr-un sg factor, si in nici un caz din forta militara;
- balanta puterii nu funct in scopul mentinerii pacii, din mom ce s-a vazut ca nu a
reusit sa evite razboiul, ci chiar l-a provocat
1.
1. mecanisme normative = 3 astfel de mecanisme
etica (include moravuri, legea)
opinia publica mondiala( vezi conceptiile lui Wilson atunci cand a infiintat Liga
Natiunilor)
- dreptul international
- daca crearea lor va da gres, sistemul va apela intotdeauna la ciocnirile brutale ale
fortelor nationale.
- aceasta dezbatere dintre realism si idealism a fost considerata prima dezbateree
din cadrul disciplinei RI; a avut loc in per interbelica si in perioada imediat urmatoare
II RM; anii 60 au adus o alta dezbatere, care a fost numita dupa principalii ei
protagonisti dezbaterea Bull Kaplan, sau a doua dezbatere
(dezbaterea traditionalism contra scientism);

Conceptele realiste ale celei de a doua dezbateri
- disciplina relatiilor internationale devine stiintifica si se baza pe trei elemente:
Elemente de stiintificitate
1. limbajul si perspectiva teoriei sistemelor, mai ales in versiunea sa cibernetica,
erau aplicate RI
2. intelegerea actului stiintific a devenit empirista; (exemplificata prin dilema
securitatii)
3. stiinta a fost delimitata de ideologie, arta si istorie prin asimilarea unei metodologii
inspirate de Karl Popper, cu ajutorul careia, legile sale puteau fi falsificate
(falsificationismul)
- falsificationismul este o metodologie : el indica o regula specifica pe baza cereia o
disciplina academica poate sustine ca anumite afirmatii sunt valide sau adevarate;
este o abordare deductiv normativa = pornind de la o lege generala, se dezv
ipoteze si se stabilesc criterii pt eventuala verificare a acelor ipoteze; daca nu
trece cu bine verificarea, ipoteza este considerata falsificata
- dilema securitatii = intr-un domeniu international caracteriz prin multiplicitate
(anarhie), daca un actor vrea sa-si asigure securitatea acumuland putere, acesta nu
poate decat sa exacerbeze sentimentul de insecuritate al unui alt actor, care va
raspunde tot acumuland putere; sistemul auto-apararii da nastere unei spirale a
competitiei, care isi propune sa sigure fiecarui actor individual un grad cat mai mare
de securitate , dar produce in ansamblu insecuritate( Pascu : cum sa-mi sporesc
propira securitatea fara a genera insecuritate in sistem )
- pornind de la asumptiile dilemei securit, analistii au stabilit divese modele de
comportament in fct de diferitele constelatii ale puterii; de ex, intr-o lume bipolara, te
poti astepta ca statele sa gandeasca in termeni de suma zero: o victorie a uneia din
parti inseamna automat infrangerea celeilalte => sistemul va fi mai degraba inclinat
spre razboi;
- realistii intelegeau anarhia in doua feluri:
dilema securitatii nu este aplicabila tuturor subsistemelor disciplinei RI; ac a dus la
distingerea intre forma pura si cea atenuata a politicii puterii
domeniul international, desi lipsit de un guvern central, nu poate fi asimilat starii
naturale a lui Hobbes
- pt a atenua anarhia, realistii propun o cale, si anume, introducerea a doua tipuri
distincte de RI in conditii de anarhie
- ac au fost dezvoltate de Kissinger; el distinge intre:
*) ordine legitima = ea nu anuleaza posibilitatea conflictelor, dar le reduce proportiile;
se pot produce razboaie, numai ca ele se vor purta in numele structurii existente;
doar in acest caz este posibila diplomatia, ca ajustare a diferentelor prin negociere
*) ordine revolutionara = apare atunci cand una sau mai multe puteri nu vor doar
ajustari in interiorul sistemului, asa cum face orice agent, revizionistm, ci vor sa
ajusteze sistemul insusi; trasatura puterii revolut nu este resimtirea sentim
amenintarii, ci faptul ca nimic nu o poate linisti => doar securitatea absoluta
(distrugerea oponentului) e o garantie satisfacatoare => dorinta unei puteri de a fi in
securit absoluta = insecuritate absoluta pt celelalte; aici diplomatia ia locul razboiului
sau a cursei inarmarilor;
- Anarhia la Bull (vezi conspectul Societatea anarhica)
Bull respinge analogia sist intern cu starea de natura al lui Hobbes din 4 motive:1)
dom internation e caracteriz de interdependenta ec
2) statele sunt mai putin vulnerabile decat indivizii
3) vulnerabilitatea egala a fiec persoane fata de oricare alta face anarhia
insuportabila
4) statele sunt mai independente dpdv material decat indivizii.

Critica realistilor clasici la adresa realismului mecanicist si obiectiv
- aripa traditionala a celei de a doua dezbateri a criticat cele doua modele pe care s-a
bazat transf stiintifica a disciplinei RI teoria sistemelor si teoria economica
- critica era indreptata in principal impotriva a 2 concepte: a)balanta puterii si b)
interesul national;
- balanta puterii nu poate insemna echilibru caci atata timp cat lupta pt putere nu are
o limita data, fiecare isi va urmari superioritatea, nu echilibrul
- s-a criticat analogia cu echilibrul neoclasic al pietei, cf
4
careia, piata si echilibrul ei
corespund echilibrului puterii (puterea era echivalata cu banii), iar tendinta spre
maximizarea utilitatii corespunde urmaririi interesului national exprimat in termeni de
putere (interesul nat = corespondentul optimului lui Pareto); aceasta critica afost
adusa de Raymond Aron - argumentele sale :
a) puterea ca un scop este prea ambiguu pt a fonda pe el o abordare ec ; RA da trei
def ale puterii : puterea ca resursa, puterea ca forta si puterea drept capacitate
coercitiva; el defineste si 3 scopuri ale politicii externe: puterea, securitatea & gloria/
idealurile( Pascu vorbeste de puterea inteleasa sub 4 aspecte : puterea influenta ,
puerea forta , putere legitime si putere utilizabila)
b) puterea nu este fungibila asa cum sunt banii (o resursa de putere decisiva intr-un
anumit context poate fi neconvertibila in influenta in alt context)

- realismul s-a divizat in trei arii principale:
*) cei care continuau programul behaviorist fara mari modificari si au la baza teoria ec
utilitarista
*) traditionalistii= scoala engleza a RI, studiaza disciplina ca RI= istorie a societ
internationale
*) orientarea de mijloc a sociologiei istoriei care cauta sa evite deopotriva istoria
diplomatica empirica si th stiintifica , dar se sprijina pe th normativa si din sociologia
lui Weber.


Neorealismul sistemic: Kenneth WALTZ Theory of International Politics

- ac capitol se va concentra asupra acelor pct critice in care teoria lui Waltz da
dovada de slabiciuni interne;
- in 1959 el prezinta cele trei imagini care stau la baza intelegerii originii razboiului:
1. natura umana
2. tipul regimului in interiorul statului (W ii numeste reductionisti)
3. caracteristicile sistemului international (Waltz era in favoarea ac imagini)
- neorealismul structural ; Waltz defineste o structura prin trei parametrii:
A) principiul organizator al unui sistem este fie anarhic, fie ierarhic => sistemul
internat se distinge de alte sisteme prin caracterul sau anarhic;
B) specificatia functiilor diferitelor unitati => din mom ce sist intern este anarhic,
fiecare stat treb sa aiba singur grija de toate fct sale esentiale; nu o diviziune a
muncii in cadrul sistemului mondial al guvernarii; fct sunt diferenriate doar in sist
ierarhice, precum statele
C) o structura este definita de distributia capacitatilor intre unitatile sale =>
sistemele urmeaza sa fie diferentiate dupa numarul polilor puterii intre care are loc
competitia internationala;
- dupa Waltz structura = o schema dupa care este distribuita puterea;
- dezvolta o teorie a balantei puterii: desi statele ar treb sa vrea o multime de lucruri
diferite, toate vor, in esenta sa supravietuiasca. Dat fiind caract anarhic al sist intern,
lupta pt supravietuire va duce la dilema securitatii si isi va gasi exprimarea intr-un
sistem general in care fiecare se ajuta pe el insusi. Desi un astfel de sist nu conserva
in mod necesar toate distributiile date ale puterii, structura va influenta
comportamentul statului in asa fel incat sistemul va tinde inevitabil sa refaca
o balanta perturbata a puterii, ac fiind cel mai bun mecanism de supravietuire;
datorita caracterului anarhic al sist intern si a distribuirii particulare a puterii la nivelul
ei, este de asteptat ca statele care au o putere comparabila si se afla intr-o pozitie
asemanatoare sa se comporte la fel.
- neorealismul difera de realism prin metodologie si conceptia despre sine
- are loc o schimbare la nivel epistemologic = teoria sa se bazeaza pe o versiune
atenuata a falsificationismului (falsificationism slab); scopul stiintei este sa produca
modele din care sa se poata deduce ipoteze si predictii, care, la randul lor, sa poata fi
testate pe fapte empirice, care, la randul lor, sa fie inlocuite de alte modele( demers:
modele-ipoteze-predictii-testarea pe fapte empirice-alte modele)
metodologic = teoria sa se bazeaza pe teoria economica clasica cu echilibrul
pietei; (contributia definitorie a neorealismului este folosirea sistematica a ec ca
model explicativ pt disciplina RI; W s-a folosit atat de teoria pietei, cat si
de modelul actorului rational microeconomia)
- Walt s-a referit si la necesitatea unei teorii la nivelul unitatilor sistemului: Teoria
sistemului explica de ce diferite unitati se comporta similar (dat fiind plasarea lor
diferita in sitem). Teoria la nivelul unitatilor explica de ce unitati diferite se comporta
in mod neasemanator, in ciuda plasarii lor similare
- Puterea se gaseste la nivelul unitatilor dar distributia ei este parte a structurii;
- Teoria lui Waltz: structura este definita de distributia puterii; actorii reactioneaza in
conformitate cu pozitia lor in cadrul acesteia; actiunea lor tinde inevitabil sa
restabileasca balanta puterii = ac este o teorie behavioralista clasica in care stimulul
diferentei de putere (input) determina reactii de echilibrare (output). Statele sunt
reduse la rolul de elemente intermediare (throughput) si cercetate numai atunci cand
comportamentul lor pare sa contrazica asteptarile teoriei.
- Scopul fundamental al statelor nu este maximizarea puterii, ci realizarea sau
maximizarea securitatii. Ac insemna ca sporirea puterii este doar un mijloc in vederea
altor scopuri, dar un mijloc inevitabil. Teoria sa asupra balantei puterii este derivata
din motivatiile (securitatea) si actiunile (imbunatatirea pozitiei din pct de vedere al
puterii) asumate.