Sunteți pe pagina 1din 4

Opera capitala a lui Hans J.

Morgenthau, Politica ntre natiuni este lucrarea care a impus relaiile internaionale ca disciplina tiinific dup cel de-al doilea rzboi mondial. Teza centrala este aceea ca politica internaional e n esen o lupta pentru putere, pe care oamenii ncearc de secole sa o modereze de aici importanta dreptului internaional, a moralitii internaionale, a diplomaiei. Demersul lui Morgenthau nu exclude nici o sfera relevanta pentru nelegerea fenomenului internaional, iar abordarea sa este deschisa la experiena istoric, la aciunea diplomailor, la crizele si succesele organizaiilor internaionale. Pentru el, disciplina relaiilor internaionale trebuie sa fie in acelai timp o ntreprindere de explicare a funcionrii sistemului internaional si un ghid practic pentru oamenii de stat si diplomaii vremii noastre. Cuprins: Teoria si practica politicii internaionale Politica internaional ca lupt pentru putere Puterea naional Balanta de putere Moralitatea si opinia publica internationala Dreptul international Politica internationala in lumea contemporana Pacea prin limitare Pacea prin transformare Pacea prin acomodare Veronica DUMITRASCU, nr. 3-4/2010, in Revista Romana de Sociologie Politica intre natiuni, cotata drept cea mai importanta opera din domeniul politicii internationale, ofera citeva coordonate privitoare la natura relatiilor internationale, evidentiind politica internationala ca lupta pentru putere si problematica pacii la inceputul secolului XX. Cartea constituie un ghid in domeniul relatiilor internationale, atit pentru specialistii din domeniu, pentru profesori, cit si pentru studenti. Chiar daca lectura sa nu este usoara si necesita un minimum de cunostinte din domeniul relatiilor internationale, ea devine obligatorie si de interes atit pentru cei care se apleaca spre domeniul politicii si diplomatiei, cit si pentru studentii pasionati de domeniul stiintelor politice. Prefata de Andrei Miroiu Editie revazuta de Kenneth W. Thompson si W. David Clinton Opera capitala a lui Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni a impus relatiile internationale ca disciplina stiintifica dupa cel de-al doilea razboi mondial. Teza centrala este aceea ca politica internationala e in esenta o lupta pentru putere, pe care oamenii incearca de secole sa o modereze de aici importanta dreptului international, a moralitatii internationale, a diplomatiei. Demersul lui Morgenthau nu exclude nici o sfera relevanta pentru intelegerea

fenomenului international, iar abordarea sa este deschisa la experienta istorica, la actiunea diplomatilor, la crizele si succesele organizatiilor internationale. Pentru el, disciplina relatiilor internationale trebuie sa fie in acelasi timp o intreprindere de explicare a functionarii sistemului international si un ghid practic pentru oamenii de stat si diplomatii vremii noastre. Volumul se adreseaza atit profesionistilor din domeniu, cit si specialistilor in filosofie, drept si istorie ori publicului interesat de fenomenul politic. Pentru realistii de ieri si de azi, Politica intre natiuni a insemnat volumul in care au regasit perpetuu un ghid de viata si stiinta cuprinzind cele mai profunde reflectii asupra naturii politicii mondiale si, in acelasi timp, cele mai intemeiate filosofic. (Andrei Miroiu) Scopul scuz mijloacele de iulian.militaru - 31 iulie 2013 Este impresionant cum o carte scris acum mai bine de 50 de ani prezint idei valabile i la ora actual, ntr-un mediu global fundamental schimbat. Prin intermediul acestei lucrri, Hans J. Morgenthau, probabil cel mai mare gnditor realist al generaiei sale, introduce ideea realismului politic. n conformitate cu acesta, orice stat poate ntreprinde practic orice crede de cuviin pentru a i atinge obiectivele i interesele. Ideile exprimate de Morgenthau sunt similare celor prezentate de Machiavelli. Ideea realismului politic a stat, printre alte concepte, la baza politicii externe (destul de eficiente, de altfel) americane n perioada Rzboiului Rece. Realismul ca paradigma a relatiilor internationale de andrei.cojoc - 28 iunie 2013 Opera clasica a lui Hans Morgenthau a reusit sa dea nastere realismului in relatiile internationale. Desi aceasta paradigma a ajuns sa fie criticata (in special de liberalistii postbelici), faptul ca "Politica intre Natiuni" continua sa fie folosita ca bibliografie obligatorie in orice curs de relatii intenrnationale, atesta valoarea sa incontestabila. Daca un sumar al volumul imens de munca cuprins intre multele pagini ale cartii ar fi ca fortele politice se comporta in favoarea intereslor proprii, lasand la o parte probleme de morala/legitimitate in goana catre Putere De cealalt parte, realismul apare ca rspuns la liberalism, i va cunoate o puternic reprezentare prin Hans Morgenthau, Henry Kissinger, Kenneth Waltz, Nycholas Spykman etc. Avnd rdcini nc din Antichitate (Tucidide 460-396 .H.) i renscnd n Evul Mediu prin omul politic florentin Niccolo Machiavelli, realismul se orienteaz, n principal, pe explicarea strilor de conflict ce caracterizeaz mediul internaional, plecnd de la premisa c

puterea este distribuit inegal ntre state. Adepii acestei teorii ncearc s rspund la patru ntrebri eseniale: 1. Care sunt sursele principale ale stabilitii i instabilitii la nivel internaional? 2. Care este echilibrul de putere real i dezirabil ntre state? 3. Cum ar trebui s se comporte marile puteri, unele fa de celelalte? 4. Care sunt sursele i dinamica schimbrilor contemporane n echilibrul de putere? Prin lucrrile sale, Hans Morgenthau a fost cel care a definit i a explicat aceast viziune realist asupra relaiilor internaionale. Complexitatea viziunii sale este dat de trei elemente. Din punct de vedere al nivelului individual, realitii consider c omul este viciat, egoist prin natere, caracterizat de dorina de dominare i mereu preocupat de lupta pentru putere. Un astfel de om politic va lua decizii numai n perspectiva interesului naional orientat ctre maximizarea puterii. Ca om, se va gndi mereu cum s-i maximizeze propria putere. La nivel statal, realitii afirm c statul este principalul actor n relaiile internaionale, fiind punctul fundamental de referin al politiciii externe. Acest stat are o serie de interese pe care i le definete n termeni de putere, ntr-un mod raional i egoist, i pe care le urmrete n vederea maximizrii propriei puteri i propriilor beneficii. n fine, la nivel sistemic, Morgenthau spune c principala caracteristic a sistemului internaional care definete relaiile dintre actorii statali este lipsa unei autoriti superioare recunoscut de acetia. Altfel spus, sistemul internaional este unul anarhic. Astfel, statele au posibilitatea de a decide n interiorul lor, n mod ct se poate de autonom, care le sunt interesele i care sunt cele mai bune modaliti prin care i le pot urmri. La nivelul ntregului sistem se cauzeaz n acest fel o important tensiune, i datorit faptului ca puterea statelor nu este egal distribuit. n urma acestor consideraii, Hans Morgenthau formuleaz n lucrarea Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace, cele ase principii ale realismului: 1. Politica internaional este guvernat de legi obiective ce se regsesc n natura uman. Astfel, pentru a inelege deciziile pe care un stat le ia n problemele de relaii internaionale cu care se confrunt la un moment dat, trebuie s lum n considerare toate alternativele raionale pe care acest stat le-a avut i efectele pe care le-ar fi generat fiecare dintre acestea. 2. Interesul statelor este definit n termeni de putere. n esen, relaiile internaionale sunt relaii de putere ntre statele naionale ale sistemului internaional. Acceptnd faptul c maximizarea puterii este principalul lucru pe care l urmrete un stat prin fiecare decizie

politic pe care o face, acest principiu nu mai las loc altor interpretri ale acestor decizii (de exemplu ideologia politic, morala, raiuni economice etc.) 3. Interesul definit n termeni de putere este o categorie obiectiv, universal valabil, fr un neles fix i definitiv. Putem deduce din acest principiu c politica extern este n strns legtur cu contextul imediat n care este elaborat. De aceea, comparnd deciziile pe care le ia un stat in condiii similare, ele ne pot prea imorale, ipocrite, antagonice. n fapt, pentru un stat nu conteaz dect propriul interes, indiferent de aceste valori idealiste. 4. Principiile morale universale nu pot fi aplicate aciunilor statelor naionale n forma lor abstract, ci trebuie filtrate prin intermediul circumstanelor concrete de spaiu i timp. Din nou, Morgenthau afirm c morala abstract nu poate fi aplicat n politica internaional. De acea prudena este foarte importanta n acest domeniu. Orice aciune trebuie judecat prin prisma consecinelor politice pe care aceasta le genereaz, rezultnd astfel o etic politic, diferit fundamental de moral. Nu nseamn c toate aciunile de relaii internaionale sunt caracterizate de un Realpolitik fr scrupule, ci c ele trebuie judecate n mod corect. 5. Trebuie fcut o distincie clar la un moment dat ntre aspiraiile morale ale unei naiuni i legile ei morale. Dei puterile majore sunt cele care impun regulile dup care se ghideaz relaiile internaionale, trebuie evitat situaia n care acest ncearc s i impun propriile valori morale n ntreg sistemul internaional, transformndu -l astfel dup chipul i asemnarea lor. Aceasta nu este altceva dect o form ascuns de politic imperialist. 6. Principiile realismului menin autonomia sferei politicii n raport cu toate celelalte care trebuie s i se subordoneze. Domeniul politicii internaionale este distinct n raport cu celelalte (tiine politice, economie etc.). n concluzie, realismul este un curent de gndire conservator al relaiilor internaionale, prin excelen wertfrei, care are la baz concepia naturii umane neschimbtoare, dominat de egoism i voina de putere.