UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 32.001 (043.2)

PERU Aurelia
PROMOVAREA IMAGINII LIDERULUI
POLITIC:
METODE ŞI TEHNICI /CAZUL REPUBLICII
MOLDOVA/

23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese

politice

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în ştiinţe politice

Chişinău
2004
 Teza a fost elaborată la Catedra Politologie a Universităţii de
Stat din Moldova.

Conducător ştiinţific: Roşca Ala, doctor habilitat în ştiinţe

politice, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali:
Solomon Constantin, doctor
habilitat în ştiinţe politice,
conferenţiar universitar
Varzari Panteleimon, doctor în
filozofie, conferenţiar universitar

Susţinerea va avea loc la 29. XI.______2004, ora_15_ , în

şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 30 – 23.00.01 – 01 în
cadrul Universităţii de Stat din Moldova (or. Chişinău, str. A.
Mateevici, 60, blocul IV, aud.222).

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca

Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la ________2004

Secretar ştiinţific
al Consiliului ştiinţific specializat,
Dr. hab., conf. univ. Saca Victor

Conducător ştiinţific
Dr. hab., conf. univ. Roşca Ala

Autorul Peru Aurelia

3
 CONSIDERAŢII GENERALE
Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a
acesteia. Organizarea politică a societăţii contemporane, dintr-o
dublă perspectivă – politologică şi comunicaţională – impune o
abordare mai specifică, multilaterală şi tranşantă a
comportamentului şi retoricii mesajelor actorilor politici. Această
dihotomie „comportament-mesaj”, in linii generale, constituie axa
conceptuală a unei noi stratageme ale politicii moderne şi anume –
imaginea liderului politic. Sfârşitul anilor’70 ai secolului XX a dat
startul unor tehnici şi metode individuale de creare şi promovare a
imaginii liderului politic. Orice campanie electorală, în funcţie de
geografia sa, invocă noi curente şi noi tehnologii de perfecţionare
şi promovare a unui lider politic devenit subiect electoral.
În Moldova, sintagma „imagine politică„ este utilizată în
lexicologia câmpului politic odată cu declararea independenţei şi
suveranităţii republicii, care a dat start unor fenomene emergente
societăţilor democratice: dispariţia monopartidismului, legitimarea
partidelor şi formaţiunilor politice şi, prin urmare, consolidarea
pluripartidismului ca o instituţie democratică în spaţiul
moldovenesc. În acelaşi timp, competiţia dintre subiecţii politici a
condiţionat imperativ identificarea unor modele de imagine
politică, capabile să amplifice gradul de credibilitate şi de
simpatie a publicului electoral în contextul unor alegeri libere şi
transparente. Pentru această etapă de democratizare a sferei
politicului moldovenesc un rol important i-a revenit apelului la
sentimental, la dramatizarea comunicării politice, fundamentate pe
spiritul şi cultura naţională. Retorica discursului politic se
deosebeşte deja de rapoartele executate într-o „limbă de lemn”,
producându-se o umanizare a mesajului, o accentuare a
dimensiunilor pragmatice şi simbolice. Se schimbă ceremoniile,
ritualurile politice ce vin să confirme tradiţional armonia dintre cei
conduşi şi conducători, dintre elitele politice şi votanţii acestora.

4
 Prin urmare, actualitatea lucrării este justificată graţie
proceselor democratice ce se transformă gradual într-o normă a
unei societăţi deschise, polietnice şi multipartinice. Desfăşurarea
alegerilor generale, prezidenţiale sau locale în Moldova
sensibilizează necesitatea elaborării unor modele şi tehnici
specifice cererii - ofertei electorale, dar şi culturii politice proprii
poporului moldovean. Climatul politic din Republica Moldova
impregnat cu elemente specifice, cum ar fi problema naţională,
interferenţele strategice cu politica promovată de marile puteri sau
litigiul din estul republicii, deschide noi terenuri pentru
investigarea comportamentului liderilor politici, ce revendică un
anumit tip de imagine strategică - aspecte care vor fi abordate în
lucrarea de faţă.
Promovarea imaginii liderului politic constituie obiectul de
studiu al multor tratate şi monografii ştiinţifice, atât sub aspect
politologic, cât şi sociologic, psihologic şi filozofic. Privită ca un
element important al comunicării politice, dinamica imaginii
liderului politic, este cercetată gradual începând cu avansarea
teoriei despre „elitele politice” sau „elitele conducătoare” până la
clasificarea şi definitivarea mai multor tipuri de lideri politici,
prezenţi într-un cadru socio-politic modern.
Un rol aparte în cercetarea comportamentului şi prestaţiei
liderului îi revine lui G. Le Bon, conform căruia toţi liderii pot fi
împărţiţi în două categorii mari – aventurieri, capabili să se
manifeste prin voinţă şi fapte de vitejie la moment, şi ctitori, cei
cu influenţă constantă şi puternică. În aceiaşi ordine de idei,
cercetarea celor trei modele de manifestare a liderului politic –
modelul trăsăturilor de personalitate, modelul situaţional şi
modelul tranzacţional – constituie un aport ştiinţific considerabil
al unor asemenea nume notorii, cum sunt F. Fiedler şi E.
Hollander.
Referindu-ne la impactul factorilor intrinseci asupra
tendinţei liderului politic de accedere la putere, un studiu relevant

5
şi actual îl reprezintă lucrările lui A. Adler şi H.Lasswell, care
invocă conceptul complexului de subestimare şi penetrare a
ierarhiei puterii drept model de recuperare a acestui handicap.
Investigarea conceptului de imagine politică implică, de
asemenea, determinarea factorilor extrinseci cu impact serios
asupra fenomenului în cauză. J.Blondeli oferă, în acest sens, o
bază teoretico-ştiinţifică fundamentală.
Pentru abordarea multinivelară a imaginii liderului
politic, un rol aparte îi revine cercetării setului de virtuţi inerente
liderului politic în dinamica lor istorică şi gradul lor de
armonizare la exigenţele societăţii politice contemporane. Studiul
despre virtuţile unui lider politic realizat de P. Lenain, eseul
ştiinţific „Psihologia maselor sau maşina de fabricat zei”, realizat
de sociologul S. Moscovici, reprezintă în acest context valori
incontestabile.
Legitimitatea şi autoritatea liderului politic drept
fundamente propice pentru consolidarea imaginii politice
constituie obiectul cercetărilor lui M. Weber, căruia îi aparţine
performanta distincţie între autoritatea tradiţională, charismatică şi
raţional-legală. Weber a introdus termenul de charismă în
vocabularul sociologiei politice, prin care a desemnat calitatea
extraordinară a unui lider de opinie.
O strategie modernă de abordare a fenomenului imaginii
politice îi aparţine sociologului francez Roger-Gerard
Schwartzenberg, care analizează - în celebrul său eseu politic
„L’Etat Spectacle” - liderii politici în termeni de vedete politice,
promovând ideea că orice lider îşi proiectează o imagine pe care o
cultivă ulterior în mod obligatoriu. În acelaşi cadru ştiinţific, o
valoare inedită constituie lucrările analitico-ştiinţifice realizate de
T. Lebedeva („Arta de a seduce”), Gh. Pocepţov („Теория
коммуникации” ), A. Bugrimenko („ Политическая реклама”)
Gh. Teodorescu („Putere, autoritate şi comunicare politică”), ale
căror amploare descoperă noi dimensiuni ale imaginii liderului

6
politic în societatea contemporană. Teoriile generale despre
elaborarea şi funcţionarea imaginii liderului politic sunt
complementate de cercetările ample realizate de L. Sfez
(„Simbolistica politică”) şi R. Girardet („Mituri şi mitologii
politice”) vis-à-vis de fenomenul simbolisticii şi mitologiei
politice, ca elemente inerente ale imaginii strategice capabile să
sintetizeze raţionalul cu afectivul.
Un studiu recent al unor fenomene adiacente sferei
liderismului politic, cum ar fi spectacularizarea şi personalizarea
politicii se conţine în monografia „Mass media vs politica”.
Autorul, Victor Moraru, relevâ că gestionarea imaginii liderului
politic într-o societate transparentă şi hipermediatizată este
posibilă graţie acestor două importante stratageme politico-
mediatice, care se afirmă în ultimii ani în câmpul mediatic
moldovenesc. Din perspectiva analizei publicităţii politice a
liderilor în campaniile electorale, un rol de valoare îi revine lui
Gabriel Thoveron, care descoperă ponderea enunţurilor-slogan în
perioada dezbaterilor electorale şi impactul lor asupra imaginii
subiectului electoral.
Puterea cuvântului ca element inerent al imaginii
politicianului de succes, care trebuie să fie identificat prin stilul
discursului său politic, este relevată de Murray Edelman în
lucrarea sa „Politica şi utilizarea simbolurilor”. Cercetătorul
concluzionează că prin limbajul, pe care îl folosesc candidaţii în
alegerile electorale, aceştea exprimă atât interesele lor curente, cât
şi miturile care le permit să aibă influenţă şi să „ facă să li se
deschidă uşile.”
Un suport substanţial în abordarea multinivelară a
fenomenului imaginii politice în contextul comunicării politice îl
constituie monografia realizată de Ala Roşca „Comunicarea
politică şi democratizarea societăţii”, seria de articole ce abordează
desfăşurarea campaniilor electorale în Moldova începând cu primii
ani de independenţă până la etapa actuală, semnate de Valeriu

7
Moşneaga şi Gheorghe Rusnac, studiul „Introducere în elitologie”
realizat de P. Varzari, monografia lui C. Solomon „Aspecte ale
vieţii politice în Republica Moldova (1989-2002).
Scopul şi obiectivele tezei. În configuraţia actualităţii
studiului în cauză, autorul şi-a propus drept scop primordial
investigarea modelelor şi tehnicilor de creare şi gestionare a
imaginii liderului politic modern, conformate la articulaţiile
emergente comportamentului electoral autohton.
În efortul de realizare a acestui obiectiv au fost stabilite
următoarele sarcini:
- interpretarea conceptului de lider politic drept
fundament teoretico-ştiinţific pentru elaborarea imaginii liderului
politic;
- conceptualizarea legitimităţii şi autorităţii liderului politic
ca elemente vitale ale construcţiei imaginii liderului politic;
- clasificarea şi definirea diferitor modele de imagine a
liderului politic în vederea gestionării unui sau altui model de
imagine în funcţie de contextul situaţional;
- abordarea fenomenului simbolisticii politice ca metodă de
facilitare a perceperii imaginii subiectului electoral;
- clasificarea strategiilor şi tehnicilor de gestionare a
campaniilor de imagine în spectrul politic moldovenesc şi
aplicarea acestora prin racordare la cererea electorală.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Lucrarea de
faţă oferă o privire în ansamblu asupra conceptului de imagine
politică, o generalizare a componentelor imaginii politice,
adaptate la dimensiunile câmpului politic moldovenesc.
• În context, pentru prima dată, într-un studiu ştiinţific,
imaginea politică este abordată ca un element de sine stătător, vital
şi influent într-o campanie electorală. Teza conţinând efortul de
evaluare a dinamicii fenomenului imaginii liderului politic
autohton.

8
 • Sunt formulate criteriile generale de construcţie a
miturilor politice, fără de care ar fi fost imposibilă abordarea
fenomenului persuasiunii politice. Astfel, în contextul lucrărilor
ştiinţifice realizate în spaţiul academic autohton se recurge, pentru
prima dată, la cercetarea aspectelor spiritual-emotive de
gestionare a imaginii liderului politic cu un impact considerabil
asupra comportamentului electoral.
• De asemenea, lucrarea oferă un spaţiu larg de
cercetare a info-tacticilor de conservare a imaginii liderului politic
în contextul competiţiilor electorale din spaţiul politic
moldovenesc, dar şi ca mecanisme de declanşare a campaniilor de
imagine negativă a adversarilor politici
• În contextul cercetării elementelor inerente ale
imaginii politice, lucrarea explorează conotaţiile subtile ale
limbajului politic, care impregnează discursul şi acţiunea politică.
• Lucrarea reprezintă, de fapt, un prim-efort de
sistematizare a tipurilor de imagine ale liderilor politici autohtoni
conform principiului starurilor politice, lansat de R.
Schwartzenberg, astfel încât actorii principali ai politicului
moldovenesc sunt distribuiţi în matriţe inconfundabile, reieşind
din retorica lor politică şi din conţinutul actelor de guvernare.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a
lucrării. Semnificaţia teoretică şi pragmatică a investigaţiei este
determinată de actualitatea cercetării fenomenului
multidimensional al imaginii liderului politic şi a tehnologiilor de
creare şi gestionare a acesteia în contextul perfecţionării
proceselor democratice în societatea politică moldovenească. Din
această perspectivă, cercetarea dată contribuie la elaborarea unor
mecanisme moderne de poziţionare şi promovare a imaginii
liderului politic, de definire a unor modele comportamentale
compatibile actualei conjuncturi de pe piaţa politică internă şi
internaţională - atât în sensul retoricii politice, cât şi a acţiunii
propriu-zise.

9
 Investigarea modelelor şi tehnicilor de construcţie a
imaginii liderului politic în spectrul politicului moldovenesc a
dictat necesitatea aplicării unui complex de procedee, metode
teoretice şi empirice de cercetare, analiză şi apreciere, fără de care
cercetările efectuate în prezenta lucrare ar fi fost ineficiente şi
irelevante. Strategia demersului nostru ştiinţific relevă, în primul
rând, aplicarea metodei sistemice, care ne-a permis să analizăm,
ca un tot întreg, fenomenul liderului politic şi permanenta
interacţiune a acestuia cu tendinţele de modernizare a societăţii
contemporane, printre care simbolizarea şi mitologizarea acţiunii
politice. Conform obiectivelor lucrării, un prim-nivel al
investigaţiei a presupus aplicarea metodei sociologice. Un gen al
acesteia constituindu-l şi interviurile individuale, realizate de
autorul prezentei lucrări cu diferiţi actori ai scenei politice
moldoveneşti. În baza acestora au fost efectuate unele cercetări şi
concluzii de rigoare. Totodată, au fost aplicate principiile
definitorii ale metodei comparative. În procesul de investigare a
subiectului propus, au fost, de asemenea, utilizate analiza şi
sinteza, inducţia şi deducţia, generalizarea unor acte, sondaje de
opinie, rezultate ale sufragiilor în câteva campanii electorale, care
ne-au permis crearea unui tablou integru al evoluţiei imaginii
liderului politic, cât şi a preferinţelor electorale.
Un suport metodologic consistent l-a constituit metoda
dialectică de cercetare, axată pe relaţii deterministe de “cauză-
efect”.
Dincolo de partea teoretico-analitică, lucrarea de faţă
inserează o serie de date actuale privind desfăşurarea campaniilor
de imagine în câmpul politic moldovenesc. Sunt oferite suficiente
argumente şi deducţii privind reuşita elaborării unor strategii de
gestionare a imaginii liderului politic. Din acest punct de vedere,
lucrarea este indispensabilă analiştilor politici, actorilor politici,
jurnaliştilor specializaţi în problematica politică, studenţilor de la
ştiinţele politice şi jurnalism sau din alte domenii conexe.

10
 Ideile fundamentale expuse în lucrare au răsunat în mai
bine de 100 de emisiuni informativ - analitice la Compania de Stat
„Teleradio-Moldova”, în cadrul mai multor conferinţe naţionale şi
una internaţională, de asemenea în 7 publicaţii ştiinţifice.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele investigaţiei au
fost expuse şi aprobate în cadrul şedinţei Catedrei Politologie a
Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative
a Universităţii de Stat din Moldova din 14 noiembrie 2003,
precum şi în cadrul seminarului ştiinţific de profil din 26 martie
2004. De asemenea, rezultatele studiului au fost aplicate la cursul
de „Imagine politică” la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicării. Unele aspecte ale studiului efectuat, interviuri
individuale au fost inserate în cadrul emisiunilor de analiză
politică, realizate de autorul prezentei lucrări.
Conţinutul lucrării. Introducerea stipulează
consideraţiile generale vis-à-vis de actualitatea temei abordate,
specificul fenomenului în spectrul politic autohton, sunt definite
scopul şi sarcinile, metodologia şi noutatea ştiinţifică, valoarea
aplicativă şi modalităţile de aprobare a temei.
Capitolul întâi al lucrării, întitulat „Liderismul politic:
aspecte teoretico-metodologice”, conţine două paragrafe –
„Interpretarea conceptului de lider politic prin prisma construcţiei
imaginii politice”; „Definirea noţiunilor de legitimitate, autoritate
şi charismă ca elemente inerente ale imaginii liderului politic” şi
inserează sinteza principalelor repere teoretico-metodologice în
abordarea conceptului de lider /liderism politic, caracteristicile
definitorii, circumstanţele ce favorizează identificarea şi
promovarea liderului politic în societatea politică modernă.
Din cercetările savanţilor în domeniu se degajează mai
multe criterii de tipologizare şi, respectiv, definire a conceptului
de lider politic. Toate acestea complementându-se reciproc şi
lansând noi ipoteze pentru cercetare. În funcţie de contextul social
şi factorul personal, ştiinţele politice ne oferă o amplă şi relevantă

11
clasificare a modelelor de lider politic. Una dintre cele mai
influente abordări ale liderului politic a fost realizată de G. Burns,
care distinge între lideri-tranzacţionali, adică cei dispuşi spre
compromis în raport cu alţi actori politici, şi lideri-reformatori,
cei capabili să condiţioneze transformări sociale cardinale. Prin
prisma gradului de implicare în procesele de schimbare şi
dezvoltare a arhitecturii unei societăţi, G. Le Bon împarte liderii
politici în două categorii mari: aventurieri şi ctitori. Primii
reprezintă liderii capabili să se manifeste prin acte de eroism doar
în situaţii excepţionale, devenind pasivi în situaţiile ordinare, iar a
doua categorie – ctitorii - cooptează, dimpotrivă, persoanele
dotate cu voinţă tare, cu influenţă constantă şi puternică. În
compartimentul întâi sunt elucidate, de asemenea, trăsăturile
definitorii ale liderilor ideologi /doctrinari, pragmatici,
romantici, populişti şi circumstanţele care favorizează
promovarea unui sau altui model de lider politic.
S-a dovedit a fi imperativă şi abordarea unor elemente
vitale în procesul de formare şi promovare a liderului politic –
legitimitatea şi autoritatea –având drept punct de referinţă
binecunoscutele distincţii weberiene. De asemenea, este remarcată
contribuţia lui G. Luc Chabot în ce priveşte actualizarea
conceptului de legitimitate a liderului politic prin lansarea
termenilor de legitimitate democratică, legitimitate
tehnocratică şi legitimitate ideologică. Totodată, pornind de la
opinia unor teoreticieni că politica e total dizolvată în mediatic, ca
factor de legitimitate a liderului politic este tratată şi mass media –
legitimitatea mediatică. Lumea media modelând atât
evenimentul, opinia publică, cât şi imaginea publică a liderului
politic. Graţie „efectului mediatic” actorul politic devine o
imagine, un ideal de personalitate, un simbol al reuşitei.
În efervescenţa societăţii politice moderne liderul politic
ar fi un fenomen amorf, în lipsa unor virtuţi capabile să-l
evidenţieze dintre ceilalţi membri ai comunităţii. Astfel, pe lângă

12
charisma, percepută ca o sinteză moral-volitivă şi intelectuală a
personalităţii omului politic, un lider de succes trebuie să
însuşească arta de a seduce electoratul, adică capacitatea de a
„juca” cu sentimentele şi a sensibiliza iraţionalul emotiv; arta de
a-l convinge sau virtutea persuasiunii, virtutea
„autoconservării”, adică capacitatea de a „juca” contra timpului,
de a-şi asigura supravieţuirea politică graţie unor decizii istorice.
Capitolul doi al lucrării este întitulat „Imaginea liderului
politic: structura şi atributele definitorii”, care însumează două
paragrafe – „Tipologia imaginii liderului politic şi specificul
promovării diferitor modele” şi „”Dimensiuni simbolico –
mitologice în elaborarea imaginii liderului politic”. Acesta
reliefează definiţia noţiunii de imagine politică, reperele teoretice
vis-à-vis de taxonomia imaginii liderului politic şi specificul
promovării diferitor modele de imagine. Spaţiul preponderent,
însă, este predestinat examinării valorilor simbolismului şi
mitologiei politice ca instrumente performante de construcţie a
imaginii liderului politic.
În baza premiselor expuse în capitolul anterior, sunt
examinate modele de imagine strategică a liderului politic,
impactul factorilor intrinseci asupra oportunităţii promovării unui
sau altui model de imagine. În acest context, un moment
semnificativ al lucrării îl constituie studiul vis-à-vis de mobilul
acţiunii liderului politic, factorii obiectivi şi subiectivi ce
determină cauzele şi tipul criteriului de autoevaluare a prestaţiei
liderului politic. Astfel, vom putea distinge între trei categorii de
lideri: realişti, afectaţi de complexul autosubestimării şi lideri
afectaţi de complexul autosupraestimării. Totodată, prin
prisma conceptului de autoevaluare, este abordată structura „Eu-
lui politic”- termen lansat pentru prima dată de sociologii
americani D.Offer şi G. Strauzer – teorie adaptată la exigenţele
comportamentului politic autohton.
Având drept obiectiv identificarea modelelor de imagine

13
politică solicitate în cadrul „statului – spectacol” moldovenesc, au
fost reluate argumentele autorului eseului politic „Ľ Etat
spectacle”, Roger Schwartzenbertg, care analizează liderii politici
în termeni de vedete politice. Perpetuând ideea lansată de
sociologul francez, în capitolul rezumat sunt identificaţi actorii
angrenaţi pe scena politică autohtonă în următoarele „distribuţii”:
părinţi ai naţiunii, fii răzvrătiţi, martiri, gospodari, haiduci,
oligarhi, „spărgători de alianţe”, non-femei politice, chiar şi
„bebeluşi bătrâni”.
Capitolul al treilea, inserat cu genericul: ”Gestionarea
imaginii liderilor în câmpul politic moldovenesc: metode şi
tehnici” include trei paragrafe, ce reies într-o ordine logică unul
din celălalt: „Confruntări de imagini ale liderilor politici autohtoni
în campaniile electorale: performanţe şi eşecuri”, „Infotactici de
conservare a imaginii pozitive în spectrul politic moldovenesc” şi
„Limbajul – element constitutiv al imaginii liderului politic”.
Ultimul capitol al tezei sintetizează, astfel, tehnicile şi strategiile
electorale şi comunicaţionale rodate după specificul şi priorităţile
câmpului politic moldovenesc. Sunt elucidate modalităţile de
poziţionare şi promovare a principalilor concurenţi electorali în
campaniile autohtone de imagine politică: identificarea aşa-
numitei ”frână de schimbare”, „personalizarea” partidului,
lansarea campaniei fatice de creare a imagini liderului politic
(sloganele şi afişele electorale). Un alt domeniu de investigare îl
constituie complexitatea şi ambiguitatea fenomenului imaginii
politice negative, care, practic, secondează lansarea campaniilor
electorale în Moldova. În această ordine de idei sunt identificate
mecanismele care fac posibilă lansarea unei campanii negative:
„furtunile” informaţionale, modelul epistolar de demoralizare a
adversarului politic, „războiul” fatic, zvonistica. Este evocată
puterea info-tacticilor şi a minciunii politice ca instrumente de
conservare a imaginii plauzibile: minciuna gogonată, minciuna
postelectorală, tactica „pipetei”, tactica „suflatului înapoi”, tactica

14
„vaporoasă”, tehnicile subliminale etc. Totodată, orice campanie
de imagine include un element deosebit de sesizabil şi absolut
necesar, cum este limbajul politic. Impactul limbajului politic
asupra imaginii strategice a actorului politic, rolul discursului
politic ca instrument al manipulării neurolingvistice sunt reflectate
în ultimul paragraf al capitolului.
Concluzii şi recomandări. Analizând diverse aspecte
ale fenomenului liderului /liderismului politic şi modelele de
promovare a imaginii liderului politic în contextul autohton, s-a
reuşit sintetizarea unor ipoteze, argumente, controverse şi deducţii
ce pot sensibiliza terenuri ştiinţifice puţin practicabile în prezent.
Studiul în cauză permite constatarea unui raport de
interdependenţă dintre tipul de lider politic şi metodele de
gestionare a unui sau altui model de imagine a liderului politic.
Referindu-ne la complexitatea fenomenului liderului
politic, un rol important îi revine abordării conceptului dihotomic
legitimitate /autoritate. Pornind de la influenta interpretare oferită
de sociologul german Max Weber, care distinge între autoritatea
charismatică, tradiţională şi legal-raţională, G. Luc Chabot, la
rândul său, stabileşte trei tipuri “ideale” de autoritate a liderului
politic: democratică, tehnocratică, ideologică. În acelaşi context,
realităţile politicului moldovenesc generează alte câteva tipuri de
legitimitate a liderului politic tentat să subscrie la un anumit
model de imagine. Astfel, investigaţiile efectuate de autorul
prezentei lucrări permit lansarea unor noţiuni noi, cum ar fi:
legitimitatea „naţionaliştilor”; legitimitatea neocomuniştilor
supravieţuitori; legitimitatea elitiştilor.
Fapt ce surprinde deliberat fenomenul legitimităţii
democratice „pentagonale” a liderilor politici de pe scena politică
autohtonă, dacă la modelele evocate mai adăugăm legitimitatea
tehnocratică şi legitimitatea comuniştilor reformatori /euro-
comunişti/.

15
 Având drept punct de referinţă concepţiile lansate de
francezul P. Lenain, vom constata necesitatea imperativă de
înzestrare a liderului politic cu anumite calităţi personale, care îl
disting calitativ de ceilalţi membri ai grupului social: persuasiunea
sau virtutea de convingere; virtutea de “seducţie” a maselor
electorale; virtutea “autoconservării.
O altă variabilă a procesului de elaborare şi promovare a
imaginii liderului politic o constituie impactul unor factori
extrinseci: timpul sau contextul socio-politic, cererea
electoratului, factorul demografic, factorul etno -psihologic. O
eventuală lansare în cursa prezidenţială din 1996 a actualului şef
de stat, Vladimir Voronin, ar fi fost catastrofală. La fel cum
construcţia imaginii strategice a unui lider comunist, până la
dezintegrarea URSS, prin elaborarea concepţiei naţionale de
aderare la structurile euroatlantice ar fi fost considerată o strategie
disidentă.
Pe de altă parte, procesul de elaborare a unei imagini
plauzibile implică şi exploatarea emoţiilor electorale sau a
factorului subiectiv - la o asemenea deducţie s-a ajuns în
consecinţa abordării dimensiunilor simbolico-mitologice ca
elemente inerente ale imaginii politice. Analizând mesajele
politice de ultimă oră ale principalilor subiecţi electorali în
spectrul politic moldovenesc, am sintetizat următoarele:
Simbolistica stângii politice, în contextul actualei
guvernări, are câteva obiective referenţiale: elaborarea imaginii
strategice de comunişti creştini prin lansarea campaniei de
reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana, ce are drept scop detaşarea
comuniştilor actuali de imaginea comuniştilor atei din perioada
sovietică. În acelaşi context, lansarea mitului politic Ştefan cel
Mare şi Sfânt de către reprezentanţii puterii comuniste de la
Chişinău serveşte drept fundament pentru consolidarea ideologiei
partidului puterii: cultivarea patriotismului moldovenesc şi

16
consolidarea statalităţii moldoveneşti printr-o deliberată distanţare
de românesc /românism.
Simbolistica dreptei politice din Moldova se
alimentează din dezideratele de integrare la comunitatea
europeană şi, implicit, la valorile societăţii democratice, astfel
încât simbolul „inimii albastre,” impregnate cu stelele de pe
drapelul european, adoptat de către PPCD - işti, devine elementul
relevant al opţiunii de unitate continentală şi transparenţă a
hotarelor. Totodată, tricolorul, românismul, manifestaţiile stradale
însoţite de diverse rituri politice rămân a fi un complement al
simbolisticii dreptei politice din Moldova.
Referindu-ne la fenomenul constelaţiei mitologice, relevat
cu multă inspiraţie de R. Girardet, care invoca patosul mobilizator
al mitului Salvatorului, mitului Vârstei de aur, mitului Unităţii,
vom remarca omniprezenţa acestora la izvorul mitologiei politice
contemporane aflate în căutarea liderului salvator, capabil
asemeni lui Moise să scoată din deşert poporul. O clasificare
originală a imaginii liderilor politici, după principiul „vedetelor
politice” ne oferă Roger Gerard Schwartzenberg, care descoperea
în liderul politic: eroul, omul simplu, liderul charismatic, părintele
naţiunii sau non-femeia politică. Pornind de la aceste reiterări, nu
mai puţin relevantă devine intenţia autorului prezentei lucrări de
tipologizare a actorilor politici, angrenaţi în scena politică
autohtonă.
Astfel, cercetând oferta şi cererea electorală în câmpul
politic moldovenesc, descoperim următoarele modele de imagine
politică: „părintele naţiunii” (Mircea Snegur); “martiri” (Ilaşcu,
Cubreacov); liderul -“locomotivă” (generalul Alexei, campania de
imagine a PPCD în alegerile din februarie 2001); “bebeluşul
bătrân” (Pavel Barbălat în confruntările pentru funcţia de
preşedinte al RM din decembrie 2000); “milionarul” (Ion Sturza
în campania electorală din 1998); “fiul răzvrătit” (D. Diacov în
relaţiile cu ex-preşedintele Lucinschi); “gospodarul” ( S.

17
Urechean în campania de imagine din martie 2003); “non-femeia
politică” (Maricica Liviţchi, Iuliana Costin în campania de
imagine din 1995-1996); „spărgător de alianţe” (Iurie Roşca).
Observaţiile analitice asupra confruntărilor de imagini
strategice în câmpul politic moldovenesc cristalizează următoarele
tendinţe:
- pentru construcţia sau conservarea unei imagini
plauzibile cele mai uzuale instrumente sunt: poziţionarea,
manipularea, minciuna politică, limbajul politic, personificarea,
mitologizarea, simbolistica politică.
Abordarea marketingului politic în Moldova prin prisma
manipulării şi a minciunii politice relevă abundenţa campaniilor
de imagine negativă pe piaţa moldovenească. Mecanismele şi
instrumentele de elaborare şi organizare a campaniilor de imagine
negativă diferă de la caz la caz, dar detaliul principal în mai toate
cazurile se bazează pe fenomenul corupţiei şi traficului de
influenţă. Realitatea politică, a demonstrat în mod deliberat că
autorii unei astfel de campanii pot obţine reuşite previzibile, dar,
totodată, pot comite şi gafe monumentale. Dacă gestionarea de
către PPCD- işti a campaniei negative cu genericul: “O guvernare
cu mâinile curate!” (1998; 2001) le-a asigurat acestora rezultatul
aşteptat, atunci campania anti-Urechean, lansată de mass-media
favorabilă candidatului din partea PCRM în perioada concurenţei
electorale pentru funcţia de primar general al Chişinăului (mai -
iunie 2003), a marcat exact contrariul.
Dincolo de aspectele unei campanii de imagine evocate
anterior, o expresie deosebită în crearea imaginii liderului politic
îi revine limbajului politic. Făcând parte din stratagemele
comunicaţionale ale unui mediu politic, limbajul se transformă
într-o armă puternică de persuasiune şi manipulare
neurolingvistică a maselor electorale, stimulând, totodată,
percepţia imaginii strategice de către opinia publică.

18
 Reieşind din concepţiile expuse mai sus, pot fi avansate
următoarele recomandări:
¾ Angrenarea ONG – urilor în vederea sporirii gradului de
imunitate al alegătorilor faţă de tehnicile de manipulare
aplicate în campaniile electorale: canale de comunicare
– mass media.
¾ Campania de imagine trebuie să fie una coerentă, să nu
derapeze prin diferite abuzuri de irelevanţă.
Abandonarea bruscă a imaginii proiectate anterior de
liderul politic şi percepută deja de mediul electoral
poate aduce prejudicii grave campaniei de promovare.
¾ Pentru gestionarea reuşită a campaniei de imagine
politică, în special, graţie unei publicităţi politice de
amploare, este imperativ necesar elaborarea unui plan-
media, asigurându-se implicarea diverselor canale
mediatice – ziare, reviste, radioul, televiziunea.
¾ Respectarea „bunului simţ” în campaniile de publicitate
negativă la adresa adversarului politic. Abuzul de
incultură şi minciună politică riscă să afecteze
credibilitatea electoratului faţă de campania electorală
în ansamblu.
¾ În altă ordine de idei, ar fi oportună elaborarea unui
curs de „Imagine politică” la facultăţile de Relaţii
Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative,
Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.
¾ Inserând un bogat material factologic, analize proprii
asupra particularităţilor gestionării campaniilor de
imagine a liderilor politici în Moldova, lucrarea de faţă
poate fi utilizată ca bază teoretico-informativă în cadrul
cursurilor de perfecţionare a cadrelor jurnalistice.
¾ Teza conţine, de asemenea, investigarea raportului de
interdependenţă între cultura politică a maselor
electorale şi vulnerabilitatea acestora la tacticile de

19
manipulare, aplicate în scopul cristalizării unei imagini
pozitive a liderului politic. În contextul actualităţii
fenomenului abordat, consider a fi oportună
aprofundarea cercetărilor ce-ar identifica interferenţele
dintre psihologia votanţilor şi modelul elaborat de
imagine a liderului politic, de asemenea interacţiunea
dintre indicele de inteligenţă al actorului politic şi cel al
potenţialilor votanţi.

20
 Publicaţii la tema tezei:
1. Peru A. Confruntări de imagini politice în
Parlamentara-2001: performanţe şi eşecuri. Moldoscopie
(Probleme de analiză poitică). ParteaXVI /Coordonator V.
Moşneaga. -Chişinău, USM, 2001, p.5-12. (Coautor A.
Belostecinic).
2. Peru A. Infotactici de conservare a imaginii plauzibile:
crearea imaginii prin minciună politică şi tactici de manipulare.
Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XVII.
/Coordonator V. Moşneaga. - Chişinău, USM, 2001, p.9-21.
(Coautor A. Belostecinic).
3. Peru A. „Furtunile informaţionale” şi vizibilitatea
mediatică a liderului politic. Comunicarea publică: concepte şi
interpretări. Studiu colectiv. Volumul I /Coordonator C. Marin. -
Chişinău, USM, 2002, p.176-183.
4. Peru A. Limbajul ca element constitutiv al imaginii
politice. Comunicarea publică: concepte şi interpretări. Studiu
colectiv. Volumul II /Coordonator C. Marin. - Chişinău, USM,
2003, p. 160-168.
5. Peru A. Deontologia jurnalistică: contradicţii şi
ambiguităţi. Mass-media în societăţile în tranziţie: realităţi şi
perspective. Materiale ale Simpozionului ştiinţific internaţional. /
Coordonator V. Moşneaga. - Chişinău, USM, 2001, p.187-189.
6. Peru A. Dimensiuni simbolico – mitologice în
conceptul elaborării imaginii politice. Moldoscopie (Probleme de
analiză politică). Partea XXIII / Coordonatori V. Moşneaga,
V.Saca. - Chişinău, USM, 2004, p. 79-101.
7. Peru A. Legitimitatea, autoritatea şi charisma –
elemente ale imaginii liderului politic (studiu comparat).
Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XXIV /
Coordonatori V. Moşneaga, V.Saca. – Chişinău, USM, 2004,
p.98-113.

21
 Adnotare
Lucrarea de faţă este destinată studiului metodelor şi
tehnicilor de creare şi gestionare a imaginii liderului politic în
câmpul politic moldovenesc.
În primul capitol al tezei sunt cercetate aspectele teoretico-
metodologice ale fenomenului liderismului politic. Sunt definite
concepţia de lider politic şi imagine politică, noţiunile de
autoritate, legitimitate şi charismă ca elemente vitale ale imaginii
liderului politic.
Un spaţiu considerabil al tezei este destinat definirii şi
cercetării tipologiei imaginii liderului politic şi specificului
promovării diferitor modele de imagine în funcţie de conjunctura
socială, de cererea, dispoziţia şi cultura politică a corpului
electoral.
Lucrarea inserează argumentarea oportunităţii şi a
impactului exploatării dimensiunii simbolico-mitologice ca
instrument de persuasiune şi manipulare a electoratului autohton
în procesul de creare a imaginii liderului politic.
Ultimul capitol al tezei conţine observaţii generale vis-à-
vis de strategiile şi tehnicile de gestionare a imaginii liderilor
politici în câmpul politic moldovenesc: eşecuri şi performanţe.
Cuvinte-cheie: lider politic, lider reformator, lider
tranzacţional, lider populist, lider realist, imagine politică,
imagine strategică, imagine virtuală, personalizarea politicului,
legitimitate, autoritate, charismă, simbolistică politică, mitologie
politică, rit politic, câmp politic, marketing electoral, votanţi,
“nucleu dur”, electorat fluid, manipulare, minciună politică,
limbaj politic, manipulare neurolingvistică, cerere-ofertă
electorală, autoevaluare, subestimare politică, supraestimare
politică, imagou, campanie pozitivă, campanie negativă, model
situaţional.

22
 РЕЗЮМЕ
Данная работа предназначена изучению технологий и
методов создания имиджа политического лидера на
молдавском политическом поле.
В первой главе изложены теоретическо-
методологические аспекты политического лидерства. Дано
определение концепции политического лидера и
политического имиджа, а также разъясняются авторитет,
легитимность и харизма как основные элементы, присущие
имиджу политического лидера.
Значительный объем работы предназначен
определению и изучению типологии имиджа политического
лидера и специфики продвижении разных моделей, в
соответствии с социальной конъюнктуры, а также с
электоральным спросом и политической культуры.
Данная работа содержит пояснения эффективности
эксплуатации политической символистики и мифологии в
качестве инструмента манипуляции электората в процессе
создания политического имиджа (позитивного и
негативного), стратегические приоритеты управления имиджа
на молдавском политическом поле: победы и крушении.
Ключевые слова: политический лидер,
реформаторский лидер, популистский лидер, реалистичный
лидер, политический имидж, стратегический имидж,
виртуальный имидж, персонализация политического,
легитимность, авторитет, харизма, политическая символика,
политическая мифология, политическое поле, избирательные
технологии, избиратель, «крепкое ядро», манипулирование,
политическая ложь, политический язык, избирательные
спрос-предложение, самооценка, политическая недооценка,
политическая переоценка, избирательная кампания,
позитивная кампания, негативная кампания.

23
 SUMMARY
The present paper is intended to study the methods and
techniques of creating the image of the political leader within the
political framework of the Republic of Moldova.
In the first chapter of the study, we shall point out the
theoretical and methodological aspects of the political leadership.
We shall also define the notion of the political leader and political
image and reveal the authority, lawfulness and charisma as basic
features of the image of the political leader.
A significant part of the paper is aimed to define and study
the typology of the image of the political leader and the specific
nature of the process of promoting different types, depending on
the social circumstances, the elective demand and disposal.
This paper reveals the possibility and impact of the
exploitation of the political symbology and mythology as an
instrument of manipulating the electorate in the process of
creating the political image.
Finally, the present paper conveys general remarks,
strategies and techniques of managing the leaders’ image within
the political framework of the Republic of Moldova. The
performances and failures registered in the administration of the
campaigns with positive and negative image are also pointed out.
Key-words: political leader, reformist leader, populist
leader, transactional leader, realist leader, political image,
strategic image, virtual image, personalization of the political
framework, legitimacy, authority, charisma, political symbology,
political mythology, political framework, elective marketing,
voter, “hardcore”, fluid electorate, manipulation, political lie,
political language, elective demand-supply, self-evaluation,
political underestimation, political overestimation, positive
campaign, negative campaign.

24