Relatiile internationale dupa 11 septembrie

A spune ca 11 septembrie 2001 a schimbat lumea poate parea o banalitate, dar modificarile produse de evenimentele din aceasta zi fara precedent merg de la lucruri aparent minore (masurile sporite de securitate, pe care le gasim suparatoare atunci cand calatorim cu avionul), la schimbari majore de paradigma in teoria si practica relatiilor internationale. Poate prima lectie invatata dupa atentatele de la 11 septembrie a fost aceea ca provocarile majore la adresa relatiilor internationale nu se sfarsisera odata cu incheierea Razboiului Rece. Avand o evolutie dinamica, neglijata in contextul aparent relaxant de dupa destramarea fostului bloc sovietic, terorismul (si mai ales revenirea lui in forta) avea sa marcheze ceea ce editorialistul revistei Newsweek, Fareed Zakaria, numea dupa 9/11 sfarsitul sfarsitului istoriei. Zakaria facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului Francis Fukuyama (sfarsitul istoriei), care a facut cariera la inceputul anilor 90 postuland declinul inevitabil al importantei factorilor ideologici si politici in contextul prabusirii comunismului. Reactia imediata a Statelor Unite declansarea razboiului contra Afganistanului, vazut ca unul dintre bastioanele terorismului islamic, mai ales din cauza gazduirii lui bin Laden si a retelei sale de catre regimul taliban s-a bucurat de un larg sprijin international. Capturarea lui Osama era vazuta de intreaga lume ca un lucru necesar si trebuia facuta cat mai repede. Rand pe rand, administratia americana a introdus sau reintrodus in relatiile internationale o serie de concepte care au facut cariera in acesti ultimi opt ani, dar care au generat si reactii nu intotdeauna aprobatoare. Astfel, razboiul contra terorismului (the war on terror), razboiul preventiv (preemptive war) sau axa raului (the axis of evil), compusa din Irak, Iran si Coreea de Nord, au devenit unele dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul diplomatiei americane. Dupa momentul initial de consens inregistrat in relatiile internationale imediat dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, odata cu extinderea zonei de conflict catre Irak in 2003, au aparut divergente din ce in ce mai clare intre Statele Unite si aliatii sai europeni, in special Franta si Germania. Intentia americana de a ataca preventiv unul dintre componentii axei raului pe motivul existentei pe teritoriul irakian a unor arme de distrugere in masa a fost primita cu scepticism de liderii francezi si germani, aceasta gasind in randul aliatilor europeni majori doar sprijinul Marii Britanii. Secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, nu a facut decat sa adanceasca diviziunile ce se prefigurau atunci cand a numit partea de continent reprezentata de Franta si Germania vechea Europa. An schimb, Rumsfeld s-a declarat increzator in sprijinul noii Europe, formata in special din statele central - si est-europene recent eliberate de sub comunism. Astfel de tensiuni au facut ca relatiile diplomatice dintre Statele Unite si vest-europeni sa inregistreze o deteriorare fara precedent. Interventia militara americana din anul 2003 in Irak a dus la inlaturarea regimului dictatorial al lui Saddam Hussein, lider responsabil pentru numeroase crime savarsite contra populatiei civile. Eforturile americane de a asigura stabilitatea unui Irak post-Saddam mai au insa un drum lung de parcurs. Violentele cu diverse grade de intensitate marcheaza inca viata cotidiana din aceasta tara, aratand, ca si in cazulAfganistanului, cat de greu poate fi dus la bun sfarsit un proces de democratizare. Lumea de dupa 11 septembrie 2001 a avut insa de facut fata si altor provocari. Replicile cutremurului terorist din America au aparut sub forma sangeroaselor atentate din Bali, Madrid si Londra, vadind faptul ca amenintarea terorismului este pe cat de reala, pe atat de persistenta. In acest context, faptul ca Al-Qaeda ramane inca activa si condusa de acelasi temut lider Osama bin

Laden, in ciuda tuturor incercarilor de a-l captura, nu are darul sa linisteasca opinia publica internationala. Totodata, problema respectarii drepturilor omului in context post-9/11 a capatat noi dimensiuni odata cu deja celebrele controverse legate de statutul detinutilor din inchisoarea americana de la Guantanamo Bay sau de metodele de interogare folosite de catre serviciile speciale americane, acuzate ca ar folosi tortura pentru a obtine informatii. Mai ales in America, 11 septembrie 2001 a condus la acutizarea a ceea ce este considerat un veritabil razboi cultural intre stanga liberala (in sens american), secularizanta, si dreapta conservatoare, traditionalista si religioasa. Episoade precum cel al filmului documentar regizat de Michael Moore, Fahrenheit 9/11, contestat in Statele Unite in special de dreapta conservatoare, dar premiat la Festivalul de Film de la Cannes din 2004, unde sentimentele antirazboi prevalau, este extrem de relevant.

Mostenirea lui 11 septembrie: unde suntem si spre ce ne indreptam

Putem spune, fara teama de a gresi, ca efectele atentatelor de la 11 septembrie 2001 inca influenteaza mersul lumii in care traim. Alegerile prezidentiale americane din 2004 au fost marcate de o agenda dominata de provocarile nascute din evenimentele de la 11 septembrie, iar cele care vor avea loc la sfarsitul acestui an vor trebui sa se aplece in continuare asupra unor teme precum terorismul international, situatia din Orientul Mijlociu si relatiile cu aliatii europeni. Chiar daca teme precum situatia eonomica, pretul petrolului sau criza imobiliara par a avea prioritate in ultimul timp, subiectele amintite nu vor putea fi neglijate de cei doi candidati: democratul Barack Obama sirepublicanul John McCain. Ca asa stau lucrurile ne-o demonstreaza recentul turneu european al candidatului democrat. Punctul culminant al turneului a fost discursul rostit de Obama la Berlin, in fata a 200.000 de persoane, in incercarea de a imprumuta peste decenii ceva din carisma altui lider democrat celebru, John F. Kennedy, care se solidariza in 1963 cu berlinezii, in plin Razboi Rece, rostind celebra fraza Ich bin ein Berliner. Indiferent care dintre cei doi candidati va castiga, este probabila o refacere a bunelor relatii cu Franta sau Germania, dat fiind faptul ca liderii recenti ai celor doua tari, Nicolas Sarkozy si Angela Merkel, par sa fi gasit un limbaj comun cu cel al SUA. Peste toate acestea, este greu de crezut ca Al-Qaeda sau alte grupari teroriste isi vor stopa voluntar activitatea sau ca mintea lui Osama bin Laden va inceta sa mai gandeasca noi modalitati de a produce maximum de pagube, materiale si umane, celor pe care ii considera inamicii sai. Amenintarea terorista este una de lunga durata si depinde de liderii lumii democratice sa gaseasca noi metode de a fi mereu cu un pas inaintea celor care vor sa provoace atentate precum cele din urma cu sapte ani. Atentate teroriste importante comise inainte de 11 septembrie 2001 Februarie 1993 Teroristul Ramzi Yousef organizeaza un atentat cu masina-capcana la World Trade Center din New York, omorand 6 oameni si ranind peste 1.000. August 1998 Al-Qaeda organizeaza doua atentate simultane asupra ambasadelor SUA din Kenya si Tanzania, omorand

224 de persoane. Octombrie 2000 Al-Qaeda comite un atentat asupra distrugatorului american USS Cole in Aden (Yemen), omorand 17 marinari si producand navei pagube importante. Vieti paralele GEORGE W. BUSH Nascut pe 6 iulie 1946 in New Haven, statul Connecticut, George W. Bush este fiul lui George si Barbara Bush, tatal sau fiind ales presedinte al SUA in 1988. George W. Bush si-a facut intrarea in politica mare in 1994, cand a devenit guvernator al statului Texas. El a devenit in anul 2000 al 43-lea presedinte al Statelor Unite, in urma unor alegeri controversate, in care oponent i-a fost democratul Al Gore. Confruntat cu atentatele fara precedent de la 11 septembrie 2001, cea mai mare provocare a primului sau mandat, Bush s-a autodefinit ca un presedinte de razboi (war president), actionand pentru a inlatura efectele actelor teroriste. Reales in 2004, Bush este vehement criticat pentru declansarea Razboiului din Irak, mai mult ca sigur unul dintre subiectele care vor domina campania electorala din 2008, cand mandatul sau se incheie. OSAMA BIN LADEN Nascut in 1957 in Arabia Saudita, Osama bin Laden a crescut intr-o familie foarte numeroasa, tatal sau fiind un prosper om de afaceri din anturajul familiei regale saudite. Sub influenta unei educatii radicale, Osama se afirma in anii 80, cand lupta in Afganistan impotriva trupelor sovietice care invadasera aceasta tara. Fondator al retelei teroriste Al-Qaeda, pe care o si sustine financiar, bin Laden s-a specializat in anii 90 in actiuni teroriste la adresa intereselor americane din diferite regiuni ale lumii. Punctul culminant al activitatii sale il constituie atentatele de la 11 septembrie 2001. Acestea si multe altele l-au plasat bin Laden pe lista celor mai cautate zece persoane de pe planeta, pe capul sau FBI-ul punand o recompensa de 25 de milioane de dolari. An ciuda eforturilor depuse de autoritatile americane, Osama bin Laden este inca liber.

11 SEPTEMBRIE. CAUZE I (D)EFECTE

De Roxana Iordache

Atrocitatea care s-a petrecut n urm cu opt ani a schimbat lumea. ntr-un cerc vicios. Lumea liber dovedete c, din pcate, nu (mai) are sistem imunitar. Lovitura barbar, dar calculat de mini diabolice, a urmrit atingerea mai multor inte: batjocorirea simbolului libertii universale, ngenunchierea economic a lumii libere (pagubele materiale au fost imense, Bursa din New York s-a nchis), punerea sub semnul ntrebrii a supremaiei SUA, prin demonstrarea vulnerabilitii celui mai puternic sistem de aprare, precum i a democraiei nsi, mpreun cu statul de drept. Nu era nici pe departe prima dat cnd terorismul islamic lovea. Dimpotriv, atentatele de la 11 septembrie 2001 au urmat unei serii de acte sinistre, ndreptate mai ales asupra SUA, ca simbol al lumii libere, printre care sechestrarea personalului ambasadei SUA n Iran. Acel act a demonstrat c totalitarismul islamic este paralel cu lumea civilizat, pentru c, spre deosebire de celelalte regimuri totalitare, nu pstreaz nici mcar aparena c respect uzanele diplomatice elementare de drept internaional. Toate acele atentate, care aveau loc periodic, nu au fost urmate dect cel mult de retalieri (cum a fost bombardamentul asupra Irakului dispus de Bill Clinton, ca preedinte al SUA, dup atentatul asupra fostului preedinte George H.W. Bush). Nu a existat, ns, preocuparea pentru o strategie antiterorist, ale crei msuri preventive puteau conduce la evitarea catastrofei de acum opt ani. Mintea omeneasc normal nu poate concepe c e posibil aa ceva. i totui, un

film american cu exact aceeai tem SF urma s aib premiera. Muli, de altfel, cnd s-au uitat la televizor, au crezut, iniial, c e vorba de un film prost.

Drmarea Gemenilor, cu World Trade Center, inima capitalismului internaional, avarierea Pentagonului, scutul Lumii Libere i atentatul euat asupra Capitoliului, simbolul democraiei universale salvat graie eroismului pasagerilor i echipajului zborului 93, United Airlines, care s-au luptat cu teroritii au provocat un oc mondial. Lumea civilizat a fost ngrozit, revoltat, oripilat. Regimurile totalitare au jubilat n lumea islamic patronat de dictaturi au fost organizate manifestaii de strad pentru srbtorirea evenimentului. Solidaritatea comunitii internaionale cu America, foarte puternic pe moment, s-a

transformat, treptat, n resentiment. Cel mai comod este pretextul rzboiului din Irak, blamat vehement, dup susinerea masiv a rzboiului din Afganistan, care a ntrunit participarea unei coaliii internaionale axate pe NATO, creia i s-a raliat i Rusia. Cu timpul, propaganda manipulatoare a corectitudinii politice a dus la anomalia ca, n loc s fie blamai teroritii, mpreun cu acele regimuri infractoare (rogue states) din care provin, a fost blamat America, prin prisma Administraiei Bush. Corecii politici, manipulai i manipulatori, au atacat efectele, nu cauza. Cauza era terorismul. Efectele constau n ngrdiri ale libertilor civile, pentru asigurarea securitii. Este ce ea ce, de altfel, au urmrit, pervers, mentorii terorii: s vulnerabilizeze democraia i statul de drept, ca s compromit sistemul de valori al Lumii Libere, prin a-i pune pe guvernani n situaia s recurg la msuri care pot prea similare cu cele din statele totalitare. i s intervin falsa dilem: ce prevaleaz, securitatea naional sau libertatea personal? Dilem generatoare de revolt a extremei stngi mpotriva puterii conservatoare. Dilema e fals: libertatea individual e pus n pericol ntr-un stat nesigur, iar securitatea naional vizeaz nu doar securitatea statului in abstracto, ci tocmai cadrul de securitate necesar libertii drepturilor omului. Iar n realitate, democraia, statul de drept i drepturile omului sunt reprimate de regimurile comuniste, totalitare n general, printre care i totalitarismele islamice - pe care le

celebreaz contestatarii SUA. i cei care asociaii, formatori de opinie, analiti susin drepturile teroritilor, ale infractorilor n general, n numele drepturilor omului i n general, al valorilor pe care cei aprai le pun n pericol i vor s le distrug. Este o reacie sinuciga a democraiei, o bre letal n sistemul imunitar al Lumii Libere.

Teroritii au ajuns s fie aprai dup ce au atentat la esena civilizaiei, profitnd de realizrile capitalismului, cu precdere ale creativitii americane (Internet, sponsorizri de la miliardari anti-occidentali, armament, etc.), ca s distrug. Iar smintii ca Dick Marty, n loc s condamne terorismul ca atentat la adresa vieii i civilizaiei, n loc s protesteze la adresa regimurilor totalitare, n loc s condamne cu trie atrociti de genul celor care se petrec n Coreea de Nord, China, Iran, Birmania sau R.Moldova din vremea protestului anticomunist, nfiereaz America i pe aliaii ei, pe tema nchisorilor secrete ale CIA, la fel cum alii au nfierat Guantanamo, n aprarea drepturilor omului pentru teroriti care vor s distrug drepturile omului. Doi bani nu dau mentorii terorii pe via. Dup 11 septembrie 2001 au mai avut loc atentate sngeroase, de exemplu, cel de la Madrid, din 11 martie 2004, cnd teroritii au reuit s schimbe intenia de vot n alegerile parlamentare, de la conservatori, la socialiti. Atentatele nu au fost ndreptate doar mpotriva lumii cretine, ci i a rilor majoritar musulmane, dar care fie sunt aliate ale SUA, ca Arabia Saudit, Liban, Egipt, fie au deschideri democratice sau chiar regimuri de tipul democraiei occidentale. Resentimentul anti-american intete, de fapt, Israelul. Teroritii, aplaudai cu incontien de antiamericanii din America, Europa i din ntreaga lume, asimileaz SUA cu Israelul i acuz

Washingtonul c discrimineaz palestinienii. A fost pretextul sub care unii chiar au avut indecena s justifice atentatele de la 11 septembrie. C a fost doar un pretext s -a dovedit clar prin faptul c, dei George W. Bush a fost primul preedinte american care s -a pronunat pentru dou state, Palestina i Israelul, el a continuat s fie blamat i nu a fost susinut n demersul lui. Pentru c, de fapt, prile nu doresc soluionarea panic a disputei ancestrale, ci alimentarea conflictului. Profitabil comercial. Profitorii comerciali sunt ppuarii terorismului internaional. Mentorii terorii profit, la rndul lor, de mase manipulate sinuciga. Iar corecii politici, ncepnd cu cei americani, duc blamarea Americii pn la odioasa teorie a conspiraiei care, din pcate, face adepi i pe la noi. Este regretabil c Antena 3 a folosit mai mult spaiu editorial pentru trecerea n revist a acestei teorii imunde a atentatelor nscenate, dect pentru ceremonia de comemorare care a avut loc la New York i Washington. Am fi avut i de admirat i de nvat din ea: solidaritatea, chiar fraternitatea dincolo de convingerile politice, volutariatul, patriotismul natural ca respiraia, cultul eroilor, respectul fa de eroii supravieuitori, generozitatea. n loc de asta, noi ne complacem n a crede produciile comerciale ale dezgustt orului Michael Moore, care i-a rotunjit cele 300 de kilograme pe spatele credulilor. S-a mbogit indecent din propagand pentru frustrai, profitnd de avantajele capitalismului ca s -l nfiereze. Ultima lui producie anticapitalist este o plecciune la mumia lui Lenin. Ca i filmul lui Oliver Stone, care, fiindc i-a ratat pe Stalin i Ceauescu, i-a fcut statuie lui Chavez. Amicul teroritilor. Obama a profitat de corecii politici, a vehiculat retorica lor n campania electoral, dar odat ce a devenit preedintele SUA, continu dur politica antiterorist: aa cum a avertizat nc din discursul din noaptea alegerilor. Nu nchide Guantanamo dect dac aliaii ar fi dispui s-i deschid ei nchisori pe teritoriul statelor lor i s preia suspeci i de terorism: ceea ce Bush n-ar fi ndrznit s propun (dar i se reproeaz ipotetice nchisori secrete). Amplific rzboiul din Afganistan. Menine strategia de aprare, semnificativ fiind pstrarea republicanului Bob Gates la comand. Nu face concesii n raporturile cu Iranul i Coreea de Nord. La recepia de la ONU n memoria victimelor atentatelor de acum opt ani, nu l-a invitat pe Ahmadinejad. Ca produs de marketing de mare succes, Obama i poate folosi credibilitatea n mediile stngii, mai precis, ale stngii smintite n corectitudine politic, pentru a resuscita solidaritatea antiterorist n jurul Americii. Azi, la Londra, au avut loc ciocniri ntre musulmani i britanici care manifestau sub sloganul: Punei capt islamizrii Europei!. Amin.

Terorismul a capatat dimensiuni cu adevarat internationale abia dupa disparitia cortinei de fier si ncetarea razboiului rece. Globalizarea definita ca un proces de diminuare continua a rolului statelor nationale si cresterea dominatiei companiilor transfrontaliere asupra lumii s-a dovedit deosebit de favorabila dezvoltarii si proliferarii terorismului. Societatea deschisa profesata n special de catre americani este un adevarat paradis pentru terorismul international si crima organizata. Dupa catastrofalele lovituri suferite la 11 septembrie 2001, societatea americana a nceput sa se nchida tot mai mult. Cetatenii fostelor state socialiste, chiar daca sunt membre U.E. nu au acces n S.U.A., fara vize (discriminare fata de cei din Europa de Vest). Accesul terorismului contemporan la tehnologiile ultramoderne, printre altele si n domeniul telecomunicatiilor si retelelor de informatii Internet a condus la nasterea superterorismului. Acesta tinde spre intrarea n posesie a unor mijloace de nimicire n masa de tip chimic, bacteriologic si nuclear, daca nu cumva acest lucru s-a si realizat. Utilizarea de catre structurile teroriste a avioanelor de transport civile ultramoderne, n rol de rachete de croaziera, cum s-au derulat lucrurile la 11 septembrie 2001 la New York si Washington a facut dovada ca ultraterorismul poate efectua lovituri catastrofice de nivel strategic. Aceasta a dus la schimbarea fundamentala a rolului si locului terorismului contemporan la scara globala, devenind un element ce va trebui luat n calcul n planul raportului si a echilibrului de forte. Teama autoritatilor de la Washington ca teritoriul S.U.A. ar putea fi victima unui atac nuclear terorist este justificata. Cel mai probabil nsa ca o lovitura nucleara terorista la New York, la Los Angeles sau ntr-o alta zona a S.U.A. nu va veni la bordul unei rachete, ci mai probabil sub forma unei valize diplomatice fapt ce ar putea ridiculiza sistemul de aparare antiracheta la care presedintele G.W.Bush tine att de mult. Daca sursele americane de informatii sunt demne de ncredere, atunci componenta fundamentala a terorismului contemporan este organizatia Al Qaeda, forta principala a Frontului Mondial Islamic. Din multiple surse americane deschise, printre care si San Francisco Chronicle Oficiul International de Informatii din Washington si altele, rezulta ca organizatia terorista Al Qaeda s-a nascut la Peshavar, localitate strategica din Pakistan, situata n apropierea trecatorii Kebir, care face legatura cu Afganistanul sub patronajul S.U.A., cu participarea directa a unui important numar de specialisti ai C.I.A., jucnd un rol esential n scoaterea rusilor din acesta tara. La nceput aceasta s-a numit Maktab Al Khidamat (n traducere Oficiul pentru Servicii Speciale). Rolul acestui oficiu era recrutarea, narmarea si instruirea de luptatori, din toata lumea musulmana, pentru ducerea unor actiuni de lupta mpotriva trupelor de ocupatie sovietice din Afganistan. n anul 1985, n fruntea oficiului a fost numit un om de exceptie, recrut at si instruit de C.I.A. pe nume Osama bin Mohamed bin Laden, care a transformat cu aprobarea C.I.A., Oficiul pentru Servicii Speciale n Al Qaeda. Prin intermediul acestei organizatii S.U.A. au introdus n Afganistan armament si materiale de razboi estimate la circa 8 miliarde de dolari. La ncheierea razboiului din Afganistan n anul 1988 Al Qaeda controla un efectiv de circa 50.000 de luptatori proveniti din toate statele de credinta musulmana, experimentati n actiuni subversive, teroriste si de gherila. ntorsi n tarile de origine, combatantii Al Qaeda au constituit filiale locale ale acestei organizatii continund actiunile de recrutare si instruire de noi aderenti. n felul acesta Al Qaeda a devenit cea mai mare organizatie terorista transnationala a tuturor timpurilor, adica s-a globalizat. S-a repetat fenomenul de la sfrsitului celui de-al doilea razboi mondial, cu zecile de mii de teroristi instruiti de S.O.E. si O.S.S. care au distrus imperiile coloniale. Organizatia Al Qaeda a ntors armele mpotriva S.U.A. dupa razboiul din Golful Persic (1990-1991) ca urmare a permanentizarii prezentei trupelor americane n Arabia Saudita considerata de lumea musulmana drept tara sfnta. Era vorba despre 24.000 militari, 200 avioane (F -15, F-16, F-17 Awacs) si 8 divizioane de rachete Patriot. n mai 2003 S.U.A. au decis sa-si retraga aceste forte. Retragerea a fost definitivata n august 2004. Serviciile de informatii ale S.U.A. au ajuns la concluzia ca microcelule apartinnd Al Qaedei (aflate n conservare) se gasesc pe toate continentele si n toate statele vizate a fi lovite. n ceea ce priveste lumea musulmana, Al Qaeda are filiale autonome bine structurate si nzestrate n 66 de state, totaliznd peste 60.000 de combatanti. Dupa aprecierile C.I.A. pe locul doi dupa Al Qaeda, cu orientare antisemita si antiamericana este organizatia Hezbollah care opereaza cu precadere n Orientul Mijlociu. n anul 1983 aceasta a masacrat n cteva zeci de secunde un ntreg batalion de infanteie marina american, aruncnd n aer n toiul noptii cladirea n care acesta era cazat, n apropierea aeroportului din Beirut Liban. n iulie-august 2006, timp de peste 30 de zile, Hezbollah a purtat un razboi de-a dreptul incredibil cu puternica armata israeliana.

Autoritatile americane au n vedere si teorismul autohton, reprezentat de Alianta Nationala si Natiunea Ariana, care pot provoca masacre n masa, asa cum a fost cazul sediului F.B.I. (Murah Federal Building) din Oklahoma City din anul 1995, ncheiat cu 500 de morti si raniti. Fara a exista certitudini n aceasta privinta se estimeaza ca n cursul ultimului deceniu al secolului XX n lume operau peste 500 de organizatii si structuri teroriste, dintre care circa 110 de esenta nationalist-separatista. Centrul mondial al terorismului islamic nu a fost niciodata Afganistanul, ci Pakistanul, unde se gaseste nucleul de baza al conducerii Frontului Mondial Islamic. Osama bin Laden este doar unul dintre conducatorii acestui front, n rndul carora cea mai mare pondere o au liderii religiosi. Loviturile de la 11 septembrie 2001 mpotriva S.U.A. au marcat trecerea de la terorismul modern la superterorism sau terorismul catastrofic. Nu mai organizeaza acte teroriste, ci operatii teroriste. Exemplu: Operatia avioanele din 11 septembrie 2001, Operatia Trenuri 11 martie 2004, Operatia Metroul din 7 iulie 2005. S-au facut estimari potrivit carora loviturile teroriste din 11 septembrie 2001 si efectele acestora asupra economiei americane si mondiale ar fi produs pierderi de circa trei trilioane (3.000 miliarde) dolari. n acelasi timp, expertii n materie au estimat ca pregatirea celor 19 teroristi care au produs dezastrele de la World Trade Centre si Pentagon a costat cteva sute de mii de dolari, adica mult sub pretul unui singur tanc (care poate costa ntre 3-5 milioane dolari). Deci terorismul renteaza. Pentru comparatie, analistii americani au evidentiat ca pierderile S.U.A. n primul razboi mondial au fost de 24 miliarde dolari, cele din al doilea razboi mondial de 300 miliarde dolari, iar razboiul din Vietnam (1964-1975) 150 miliarde de dolari. Rezulta ca n urma loviturilor terorismului contemporan de la 11 septembrie 2001, S.U.A. au suferit cele mai mari pierderi din ntreaga lor istorie. Pentru acest motiv presedintele G.W.Bush a considerat cele ntmplate la 11 septembrie 2001 nu acte teroriste, ci acte de razboi. De aici ar deriva dreptul S.U.A. de a declara razboi terorismului contemporan, si de a-l purta pna la victoria finala n cooperare cu comunitatea internationala sau singure daca va fi cazul. Comunitatea internationala nu s -a grabit sa-l urmeze dect n mica masura. Specialistii militari americani sunt nsa constienti ca razboiul mpotriva terorismului ridica foarte multe probleme carora nu li se poate gasi raspuns. Dupa atacul de la Pearl Harbour din 7 decembrie 1941, americanii stiau macar unde se afla Japonia si au actionat n consecinta. Dupa cum recunoaste nsusi presedintele S.U.A., G.W.Bush, n cuvntarea sa din 16 iulie 200 2, terorismul poate lua forme multiple, se poate ascunde n foarte multe locuri si este de regula invizibil. Daca este asa, atunci de ce-l cauta cu tancurile? Terorismul contemporan nu este nici tangibil si nici quantificabil. Nu dispune de un teritoriu propriu si nici de obiective de valoare pe care sa le lovesti. Daca este asa, atunci care este rolul pe care-l pot juca Fortele Armate ale S.U.A., Trupele Terestre, Fortele Aeriene si Fortele Maritime ntr-un razboi mpotriva unui inamic invizibil? Analistii politico-militari occidentali sunt unanimi n a recunoaste ca portavioanele, diviziile mecanizate si de tancuri, rachetele de croaziera si chiar superbomba de 10 tone experimentata recent, nu au nici un efect asupra organizatiilor si stucturilor teroriste. De pe urma interventiei militare americane n Afganistan, declansata la 7 octombrie 2001 organizatia superterorista Al Qaeda a avut foarte putin de suferit. Atunci se pune ntrebarea ce urmareste de fapt Administratia S.U.A. prin marile concentrari de forte din zona Golfului Persic si din alte regiuni ale lumii? Nu cumva, sub paravanul razboiului mpotriva terorismului international, S.U.A. urmaresc sa transforme suprematia militara pe care o detin, n raport cu restul lumii, n avantaje economice unilaterale? O asemenea conduita nu va ramne fara raspuns, chiar si din partea aliatilor S.U.A. Analistii politico-militari, n majoritatea lor, sunt convinsi ca terorismul contemporan nu va fi descurajat de actiunile n forta ale armatei S.U.A., care n proportie de 85% este folosita pentru a proiecta putere n afara granitelor S.U.A. Specialistii din S.U.A. au ajuns la concluzia potrivit careia teroristii pot lovi n orice loc, oricnd si cu orice tip de arme. Au perfecta dreptate. La Pentagon s-a concluzionat ca terorismul este un pericol mortal, iar teritoriul S.U.A. a devenit vulnerabil fata de atacurile teroriste n totalitate.Guvernul S.U.A. recunoaste, n mod oficial, ca : terorismul a meninta n mod direct temeliile natiunii, oamenii nostri, modul nostru democratic de viata si proprietatea noastra economica. Din aceasta recunoastere deosebit de grava se pot desprinde dimensiunile strategice ale actiunilor teroriste. La cel mai nalt nivel al Administratiei americane se recunoaste deschis ca nainte de a fi criminali sngerosi teroristii sunt actori strategici, disciplinati, rabdatori, sofisticati si morali.

Acesta este un element de noutate absoluta reflectnd o anumita nota de respect fata de combatantii terorismului contemporan care, n proportie de peste 85% s-au dovedit ca au studii superioare,. Acestia au nceput a fi luati n calcul ca adversari redutabili si nu doar ca criminali. Ca mod de actiune n plan strategic teroristii vizeaza ntreaga societate din tara ce urmeaza a face obiectul unor atacuri. Descopera vulnerabilitatile, studiaza sistemele de aparare si pregatire antiteoriste si lovesc n locul si momentul ales de ei. Surprinderea este conditia fundamentala a succesului. Superterorismul produce nu numai teroare, ci si distrugeri strategice catastrofice. Analistii americani Michael Walzer si James R.Rule, ntr-un studiu intitulat Cinci ntrebari n legatura cu terorismul constata ca societatea americana continua sa fie traumatizata, nspaimntata, buimacita, paralizata, dezorientata si cu pierderi economice n crestere dupa dezastrul de la 11 septembrie 2001, chiar si dupa 5 ani de la producerea acestuia. De la acea data fatidica, cea mai grava din ntreaga istorie a S.U.A., americanii se considera O natiune n stare de razboi. Ct va dura aceasta stare nimeni nu stie. Libertatile democratice americane unice au trecut pe planul doi si cunosc o restrngere voita. Presedintele G.W.Bush a definit razboiul mpotriva terorismului contemporan ca fiind un efort extrem de complex si de foarte lunga durata, n cadrul caruia, pe lnga forta militara, se va face apel la toate formele posibile de lupta politice, economice, diplomatice, culturale, religioase, psihologice etc. Spre deosebire de razboiul rece acesta se anunta fara sfrsit. La ntrebarea ce rol poate juca armata S.U.A. n razboiul mpotriva terorismului international se pare ca raspunsul cel mai apropiat de adevar l-a dat eminentul om politic si membru al Congresului american, Gerry Hart, care a declarat n mod public: S.U.A. cea mai mare putere militara a lumii, nu sunt pregatite pentru a se apara n secolul XXI, cnd razboiul este purtat de civili conta civililor, cnd nu exista limite n ceea ce priveste alegerea obiectivelor, cnd partile angajate n conflict nu au nimic comun cu armata si regulile militare. Iata o definitie geniala data loviturilor teroriste de la 11 septembrie 2001. n razboaie nu au existat niciodata limite n alegerea obiectivelor. Pentru transpunerea n practica a Strategiei Nationale de Securitate Interna n S.U.A., dupa loviturile de la 11 septembrie 2001 a fost creat Departamentul Securitatii Interne, n care va fi concentrata puterea a peste 40 de agentii separate din acest domeniu. Noul departament este un gigant cu peste 175.000 de angajati. Potrivit aprecierilor specialistilor americani n materie, sectoarele din infrastructura nationala a S.U.A., cele mai vulnerabile si cu cele mai devastatoare efecte n cazul producerii unor atacuri teroriste, sunt urmatoarele: Agricultura (agro-terorismul, generator de adevarata groaza); Alimentatia populatiei; Sistemul sanatatii publice; Serviciile de interventie; Guvernul si institutiile guvernamentale; Industria militara n toate componentele sale; Sistemele de Informare si Telecomunicatii (spatiul cibernetic); Sistemul energetic national (centalele conventionale si nucleare, statiile de transformatoare, magistralele de transport a energiei); Sistemele de transporturi terestre, aeiene si maritime; Sistemul financiar-bancar; Industria chimica; Sistemul postal; Monumentele de arta si simbolurile nationale care pot afecta starea morala a populatiei. Cu ct un stat este mai dezvoltat, cu att loviturile teroriste asupra acestor sectoare produc efecte mai catastrofice. Iata de ce specialistii americani considera ca S.U.A. sunt cele mai vulnerabile n fata unor atacuri ale terorismului contemporan. Chiar daca ne situam la periferia civilizatiei vest-europene si Romnia este vulnerabila la toate aceste sisteme. Efectele globale ale terorismului contemporan Potrivit aprecierilor analistului politic american Harvey Sicherman, presedintele Instiutului de Cercetari Politice Externe din Washington, loviturile terorismului international din 11 septembrie 2001 au pus capat epocii istorice post-razboi rece. S-a intrat ntr-o noua epoca istorica, cea a razboiului mpotriva terorismului. Aceasta teza s-a bazat mai ales pe declaratia presedintelui G.W.Bush care a interpretat atacurile de la World Trade Centre si

Pentagon ca fiind atacuri ndreptate mpotriva lumii civilizate, a valorilor democratiei si economiei libere de pia ta, a libertatii fundamentale ale omului etc. Romnia a adoptat aceasta conceptie fara sa ezite. Analistii si politologii, altii dect cei americani, considera ca la 11 septembrie 2001 terorismul internationl a lovit S.U.A. si nu lumea ntreaga asa cum pretind cercurile politice de la Washington si mai ales presedintele G.W.Bush. Nici Uniunea Europeana si nici N.A.T.O. nu s-au angajat alaturi de S.U.A. n razboiul mpotriva terorismului dect marginal sau simbolic. Americanii au nvatt ca pentru terorismul sinucigas nu exista nici un fel de masuri de descurajare. Amenintarile ca vor fi judecati si condamnati la moarte nu le produce nici teama si nici retinere. Nici nchisorile secrete ale C.I.A. si nici lagarul de tortura de la Guantanamo nu -i descurajeaza pe teroristi. Visul Administratiei Bush de a juca rolul unui guvern mondial care sa conduca eforturile de razboi mpotriva terorismului, subordonndu-si att capacitatile militare ale unei mari coalitii, ct si serviciile de informatii ale acesteia s-a spulberat. n razboiul mpotriva Irakului, considerat antiterorist, S.U.A. au avut alaturi doar Marea Britanie si Australia. Statele din fostul Tratat de la Varsovia care s-au alaturat S.U.A. nu reprezinta o forta demna de luat n seama, dect n plan politic. Pe acest fond, raporturile politice dintre Rusia, S.U.A. si N.A.T.O. s-au schimbat n mod radical. Rusia a devenit partener strategic al S.U.A. si N.A.T.O., fiind admisa n Grupul celor 7, primind si o bonificatie de 20 de miliarde de dolari. Rusia a ncetat sa mai fie obedienta. Pentru a-si asigura succesul operatiunilor mpotriva terorismului international, S.U.A. au fost obligate sa faca niste modificari si concesii dureroase, chiar inimaginabile n politica sa externa, astfel: L-a recunoscut si acceptat ca aliat al S.U.A. pe generalul Musharaf dictatorul Pakistanului, ajuns la putre n urma unei lovituri de stat, singurul aliat al regimului talibanilor de la Kabul; S.U.A. au trebuit sa renunte la masurile de represalii economico-financiare impuse Indiei si Pakistanului aplicate din 1998 ca urmare a experientelor nucleare si a programelor de narmare atomica ale celor doua mari state asiactice cu o civilizatie antioccidentala. Bazele politicii americane mpotriva proliferarii nucleare s-au facut tandari. Mai mult chiar, S.U.A. s-au vazut obligate sa acorde ajutoare financiare de ordinul miliardelor de dolari Pakistanului si Indiei pentru a le atrage bunavointa si cooperarea. Pentru ajutoarele primite Pakistanul ar fi trebuit sa declanseze o ofensiva cu trupele terestre din sud, lucru ce nu s-a materializat. Daca fortele politice fundamentaliste islamice l vor nlatura pe genralul Musharaf, pozitiile S.U.A. n Afganistan si n Asia Centrala vor deveni foarte precare. n razboiul din Afganistan, care este departe de a se fi ncheiat, S.U.A. nu si-au atins obiectivele strategice propuse: Rasturnarea regimului talibanilor a slujit mai mult interesele Rusiei, dect pe cele ale S.U.A.; Spaima americanilor Osama bin Laden este bine si sanatos, undeva prin Asia si le trimite acestora mesaje periodice, promitndu-le noi lovituri devastatoare; Organizatia Al Qaeda cu peste 60.000 de luptatori activi opereaza n mod descentralizat n peste 66 de tari si a dat lovituri nspaimntatoare la Jakarta si Moscova, Bagdad, Majaf, Ierusalim si Tel Aviv, Madrid si Londra. n urma informatiilor culese din Afganistan, inclusiv din interogarea a sute de prizonieri ncarcerati la baza navala de la Guantanamo din Cuba, autoritatile de la Washinton au aflat ca organizatia terorista globalista Al Qaeda are structuri autonome n: Maroc, Somalia, Uzbekistan, Siria, Arabia Saudita, Irak, Turcia, Kuweit, Yemen, Pakistan, Libia, Egipt, Turkmenistan, Tadjikistan, Filipine, Indonezia, Kasmir, Cecenia, Bosnia-Hertegovina, Kosovo, Kenya, Tanzania, S.U.A., Canada, Germania si altele. n mod cert Al Qaeda a avut forte si n Marea Britanie cum s-a vazut la 7 iulie 2005. Specialistii americani n materie au ajuns la concluzia ca pe fondul globalizarii, terorismul international si crima organizata au facut corp comun. Marile structuri mafiote Camorra si NDragheta din Italia, Cosa Nostra din S.U.A., coopereaza cu clanurile crimei organizate din Albania, Kosovo, Macedonia si cu structurile de tip mafiot din Serbia, Rusia, Turcia si mai departe cu lorzii drogurilor din Columbia si din Mexic. Tintele moi pentru terorismul international si crima organizata sunt economiile dezvoltate din S.U.A., Canada si Uniunea Europeana. Narco-teorismul a devenit o realitate a zilelor noastre. Specialistii C.I.A. si F.B.I. au ajuns la concluzia ca n Europa, tarile cele mai accesibile crimei organizate ar fi Romnia, Bulgaria, Albania si Bosnia-Hertegovina, unde exista o legislatie slaba si dubioasa, n perioada care a trecut de la gravele evenimente din 11 septembrie 2001, analistii americani, cu precadere cei de la F.B.I. au ajuns la urmatoarele concluzii:

Operatia terorista cu efecte globale de la 11 septembrie 2001 nu putea fi pusa la cale si coordonata de catre indivizi fanatici de joasa factura, ci de oameni cu o nalta educatie, poligloti si cu o mare putere de adaptare. O asemenea apreciere laudativa la adresa celor 19 terorist i care au distrus World Trade Centre si partial Pentagonul este de nteles. Ar fi fost culmea sa se admita ca cea mai mare putere militara a tuturor timpurilor ar fi fost umilita de o banda de prosti spre exemplu. n raportul Comisiei de Ancheta a Congresului S.U.A. din 2004, cei 19 teroristi sunt cotati drept disciplinati, rabdatori, sofisticati si mortali; Terorismul international promovat de fundamentalismul islamic este un fenomen complex ce ncorporeaza nu numai aspecte de ordin economic si social, ci si o puternica latura culturala de respingere a civilizatiei occidentale. Respingerea este reciproca; Daca lumea musulmana va percepe razboiul mpotriva terorismului international declansat de S.U.A. la 7 octombrie 2001 ca pe un razboi al crestinismului occidental mpotriva religiei islamice, lucrurile ar putea lua o ntorsatura foarte grava si cu consecinte imprevizibile. ntr-un asemenea razboi, S.U.A. vor avea foarte putini aliati, asa cum a si demonstrat-o razboiul mpotriva Irakului; Procesul de globalizare favorizeaza actiunile organizatiilor si factiunilor teroriste internationale prin: usurinta n miscarea persoanelor, resurselor si informatiilor peste frontiere; usurinta n a alege si a ajunge la obiectivele de atac, care s-au multiplicat; usurinta n raspndirea stirilor si informatiilor care pot ajunge rapid la mase, influentndu-le atitudinea si comportamentul n favoarea terorismului. Cel mai mare efect pe care l-a produs terorismul international si razboiul declansat de S.U.A. mpotriva acestuia este cel al scindarii lumii. Se au n vedere scindarea lumii occidentale, scindarea N.A.T.O., a Uniunii Europene, a Europei de la Atlantic la Urali. Europa occidentala si S.U.A. percep n mod cu totul deosebit pericolul terorismului. Definirea de catre presedintele G.W.Bush a axei raului din care fac parte Irakul, Iranul si Coreea de Nord a fost primita cu stupoare si ostilitate de catre Uniunea Europeana. Exista temeri ca dupa cucerirea Irakului, S.U.A. vor ataca Iranul, apoi Coreea de Nord, iar cuceririle vor continua cu Siria, Libia si alte state si zone de importanta strategica. Aici nu mai este vorba de razboi mpotriva terorismului, ci de cu totul altceva. Dupa ocuparea Irakului, S.U.A. cu toata puterea lor militara si economica s-au mpotmolit, dovedind ca sunt incapabile sal poarte singure. Marele politolog american Francis Fukuyama, autorul celebrei carti Sfrsitul istoriei si ultimul om, ntr un studiu intitulat Statele Unite ale Americii mpotriva tuturor dat publicitatii la Melbourne Australia, n august 2002 afirma: n Europa, ca de altfel n cea mai mare parte a lumii au devenit predominante aprecierea si convingerea ca la 11 septembrie 2001 la World Trade Centre si Pentagon americanii au primit ceea ce meritau; Din 1989 ncoace ntre S.U.A. si Europa s-a nascut o imensa prapastie n ceea ce priveste modul de ntelegere si abordare a marilor probleme ale lumii secolului XXI. Atitudinile diferite fata de razboiul mpotriva terorismului a adncit aceasta prapastie. Teoria lui G.W.Bush dupa care Irakul este frontul principal de lupta mpotriva terorismului nu este acceptata de Uniunea Europena si de restul lumii; Globalizarea este abordata de pe pozitii diferite si cu interese diferite de catre S.U.A. si Europa. Aceasta poate deveni o sursa a terorismului de masa n viitor; Deosebirile de pozitii dintre S.U.A. si Uniunea Europeana sunt de esenta si nu de stil; S.U.A. fac dovada unui comportament iritant, bizar si irational bazat pe utilizarea excesiva a fortei n raporturile cu restul lumii si n contrast total cu Uniunea Europeana care promoveaza forta legii, opteaza pentru solutii politico-diplomatice si se opune recurgerii la razboi ca instrument de solutionare a crizelor. La reuniunea la nivel nalt de la Praga din noiembrie 2002, Administratia G.W.Bush a suferit o mare nfrngere politica. ncercarea americanilor de a transforma N.A.T.O. ntr-un instrument al politicii externe a S.U.A. si a angaja aceasta alianta n razboiul mpotriva terorismului contemporan la scara globala a esuat. Largirea spre est a N.A.T.O. a condus, nu la unificarea Europei, ci la divizarea acesteia. Exista pareri potrivit carora Grupul de la Visegrad (Cehoslovacia, Polonia si Ungaria) a slujit subminarea Tratatului de la Varsovia, iar Grupul de la Vilnius (Europa noua Albania, Bulgaria, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Romnia, Slovacia si Slovenia) slujeste subminarii Uniunii Europene (Vechea Europa), jucnd rolul de grup de presiune subordonat Washingtonului.

Uniunea Europeana este pur si simplu ngrozita de prevederile noii Strategii Nationale de Securitate a S.U.A. adoptata n septembrie 2002. Largirea N.A.T.O. din 2004 a adncit diviza rea Europei. Analistul politico-militar american John Lewis Gaddis, profesor la Yale University considera aceasta noua strategie ca fiind cea mai dura si mai gresiva din 1947 ncoace de natura sa adnceasca divizarea N.A.T.O. si ruptura cu Europa. Se vorbeste despre Europa veche si Europa noua. n noua strategie de securitate a S.U.A. brodata pe conceptia razboiului mpotriva terorismului international Administratia G.W.Bush si propune: Raspndirea n lume a valorilor democratiei americane, universal acceptabile, inclusiv prin mijloace de forta (precum n Afganistan si Irak); Executarea de lovituri preventive mpotriva surselor de pericol ce ar ameninta securitatea Statelor Unite. Atacarea si ocuparea Irakului constituie prima lovitura preventiva. Sunt planificate si altele; Mentinerea suprematiei militre a S.U.A. asupra lumii prin descurajarea aparitiei unor centre de putere amenintatoare cum a fost U.R.S.S., inclusiv prin utilizarea fortei. De la un capat la altul, aceasta strategie este impregnata cu amenintari de recurgere la folosirea fortei pentru atingerea obiectivelor propuse. Termenii n care a fost redactata aceasta strategie reflecta uriasa influenta a complexului militar industrial n viata societatii americane. Acest lucru este firesc atta timp ct industria militara (peste 120.000 de fabrici si uzine de armament) constituie locomotiva economiei S.U.A. de la cel de-al doile razboi mondial ncoace. Nici N.A.T.O. si nici Uniunea Europeana nu accepta noua Strategie de Securitate Nationala a S.U.A. si nici rolul de lider al Washingtonului. n noul context european si global, Uniunea Europeana (cu mici exceptii) nu accepta dect relatii de parteneriat de pe pozitii de egalitate cu S.U.A. Puterea economica superioara a Uniunii Europene i dau acest drept. Aceasta realitate a fost reafirmata de Janvier Solana, la 10 septembrie 2003, n numele Uniunii Europene. n Europa si n ntreaga lume exista temeri ca noua strategie a S.U.A. va deschide o era a cuceririlor teritoriale, eventual crearii unui imperiu american asa cum au procedat Germania si Japonia n cel de-al doilea razboi mondial. Despre acest lucru vorbesc si analistii americani Robert W.Tucker, Mihael Howard si G. Schmidt n studiul Puterea, strategia si scopurile politicii externe a S.U.A. dat publicitatii n buletinul The National Interest din Washington, n octombrie 2002. Pentru atingrea scopurilor politicii externe ale S.U.A., institutii ca N.A.T.O., O.N.U. si Consiliul de Securitate au devenit adevarate impedimente si ca atare au fost tot mai frecvent ignorate. Asa cum o demonstreaza criza irakiana, aceste organisme vor fi ignorate si n viitor, facnd din Statele Unite o natiune n afara legii. Despre N.A.T.O. se afirma ca acesta a ncetat sa mai existe ca balanta militara efectiva, supravietuind doar ca o simpla asociere politica de natiuni, din rndul carora S.U.A. ncearca- si recoleze sprijinitori. Unilateralismul politic manifestat de S.U.A. n ultimul deceniu al secolului XX si primii ani ai secolului XXI, practica Washingtonului de a recurge cu usurinta la utilizarea fortei pe fondul uriasei sale suprematii militare n raport cu restul lumii au adncit n mod grav deosebirile de vederi si de interese dintre S.U.A. si comunitatea internationala, dintre Statele Unite si Uniunea Europeana. ncercarea lui G.W.Bush de a implica O.N.U. n criza din Irak, sub comanda americana a fost respinsa de catre Franta si Germania. O.N.U. s-ar putea implica n mod constructiv n Irak numai dupa eliberarea acestei tari de sub ocupatia militara americana. Politologul american Robert K.Tucker profesor emerit al Univesitatii John Hopkins n studiul intitulat: Singuri sau cu ceilalti?, publicat n revista Foreign Affairs din luna decembrie 1999 constata cu o pr ofunda ngrijorare :Sunt ngrozit de puterea, ct si de ambitiile nostre. Sunt speriat de teroarea pe care le -o producem celorlalti. Noi putem afirma ca nu vom abuza de puterea, fara precedent, de care dispunem. Toate celelalte natiuni vor gndi ca noi vom abuza de acesta putere. Este si imposibil sa fie astfel. Aceasta nseamna ca mai devreme sau mai trziu se va naste mpotriva noastra o asemenea reactie, o asemenea combinatie care s-ar putea ncheia cu ruinarea noastra. Aprecierea si viziunea profesorului Tucker sunt cotate drept cele mai realiste si mai inteligente din cte s-au facut n S.U.A. n ultimul deceniu al secolului XX, cu o valabilitate pe termen lung. Este bine sa se stie ca la baza instabilitatii si insecuritatii mondiale nu se afla terorismul international, ci dezechilibrul total n raportul de forte la scara globala, ca urmare a colapsului lumii socialiste si dezmembrarii Tratatului de la Varsovia si a continuarii cursei narmarilor de catre S.U.A. Istoria Europei si a lumii din ultimii 300 de ani a fost caracterizata de stari alternative de pace si de beligeranta determinate de echilibrul existent n raportul de forte dintre principalele state sau coalitii de state, precum si cu ruperea acestui echilibru, generat de dezvoltarea inegala a statelor. Pna la echilibrarea, ntr-o forma

sau alta a suprematiei militare a S.U.A., razboaiele vor fi inevitabile cu toate consecintele imprevizibile ce pot decurge din acestea. Omenirea este n cautarea unui nou echilibru de forte. Cum va arata acesta este greu de anticipat. Starea de haos conduce, ntotdeauna, la ceva nou si de regula neasteptat. Terorismul contemporan, indiferent de motivatie si de formele lui de manifestare nu se justifica, dar nici interventiile militare si razboaiele de cuceriri nu sunt ndreptatite. Colonel (r.) Florian Grz NOTA DESPRE AUTOR n perioada 1991-1997 a detinut functia de consilier n Departamentul pentru Aparare, Securitate si Ordine Publica al Administratiei prezidentiale si sef al Secretariatului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Este autor a numeroase carti: Iugoslavia n flacari 1993; N.A.T.O. Globalizare sau disparitie? 1995; Expansiunea spre est a N.A.T.O. Batalia pentru Europa 1997; Renasterea Europei de la Atlantic la Urali 1998; Balcanii zona de snge si foc a Europei 2000; Democratia hienelor Spionaj , snge si teroare 2002; Spionaj si diversiune 2002; Spionajul si puterea 2003; Noua Apocalipsa 2004; Apocalipsa si Romnia 2004; Cavalerii Apocalipsei 2005; Istoria interzisa 2005; Anticrist n razboi 2006.