ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI 2010

FACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC

ATENTATELE DE LA 11 SEPTEMBRIE SI EFECTELE LOR ASUPRA S.U.A. SI ASUPRA PEISAJULUI INTERNATIONAL

La ora 08.45 a zilei de 11 septembrie 2001, complexul de cladiri World Trade Center isi primea o buna parte dintre cei aproape 50.000 de oameni care lucrau zilnic in incinta sa. Peste doar un minut, un avion de pasageri deturnat de un grup de teroristi izbea Turnul de Nord al complexului, fiind urmat de un al doilea care, la doar 17 minute distanta, lovea Turnul de Sud, intregind sumbru un atentat fara precedent in istoria metropolei americane. In urmatoarea ora, intr-o succesiune a ororilor, un al treilea avion a lovit Pentagonul, in timp ce al patrulea, care se indrepta cel mai probabil spre Casa Alba sau spre Capitoliu, s-a prabusit pe un camp din sudul statului Pennsylvania, dupa o razmerita a pasagerilor, care realizasera gravitatea atacului. Bilantul acestor atentate teroriste, asa cum a fost el realizat de comisia insarcinata cu analizarea lor, este cutremurator: aproape 3.000 de victime.

Atentatele au fost comise de 19 teroristi de origine araba, legati de reteaua Al-Qaeda, condusa de Osama bin Laden. Ele fusesera atent pregatite timp de cel putin un an de zile. Asa cum evidentia raportul comisiei de ancheta, evenimentele au socat, dar nu trebuiau sa surprinda, tinand cont de faptul ca existasera numeroase indicii care anuntasera o dezvoltare fara precedent a metodelor teroriste de lupta. Acelasi raport insista si asupra deficitului de imaginatie a autoritatilor americane, in sensul anticiparii acestui nou tip de terorism care a lovit SUA, fapt valabil si pentru expertii independenti in studiul fenomenului. Atentatele au trezit in societatea americana, dar si la nivel mondial, comparatii cu cele mai sumbre momente petrecute in istoria recenta si ramase inca in memoria colectiva. Cel mai des uzitata analogie (inclusiv de catre lideri precum Barack Obama sau Condoleezza Rice) a fost aceea cu necrutatorul atac japonez de la Pearl Harbour, din decembrie 1941, eveniment care a determinat intrarea Statelor Unite ale Americii in al doilea Razboi Mondial. Astfel, Gabriel Schoenfeld, senior-editor al revistei Commentary, numea evenimentele de la 11 septembrie un al doilea Pearl Harbour, mult mai teribil, iar raportul comisiei de analiza a atentatelor folosea acelasi termen de comparatie, mentionand ca bilantul victimelor atentatelor a fost mai mare decat cel al atacului japonez din urma cu 60 de ani. Un astfel de eveniment traumatic a generat in mentalul colectiv eroi negativi si pozitivi. Atacurile au creat panica si confuzie printre cei care erau la ora respectiva in cartierul in apropiere, iar strazile din jur au fost si ele napadite de valurile de fum. Peste 2700 de oameni au fost ucisi, printre care si cei 157 de pasageri ai avioanelor.
2

In locul fostelor turnuri se va construi un turn-simbol al victimelor atentatelor denumit Turnul Libertatii, unul dintre cele mai ambitioase proiecte arhitectonice realizate de catre americani. Cu toate acestea, sunt numeroase voci care critica intarzieile cu care se confrunta proiectul si pun totul pe seama intereselor imobiliare din New York.

Relatiile internationale dupa 11 septembrie

A spune ca 11 septembrie 2001 a schimbat lumea poate parea o banalitate, dar modificarile produse de evenimentele din aceasta zi fara precedent merg de la lucruri aparent minore (masurile sporite de securitate, pe care le gasim suparatoare atunci cand calatorim cu avionul), la schimbari majore de paradigma in teoria si practica relatiilor internationale. Poate prima lectie invatata dupa atentatele de la 11 septembrie a fost aceea ca provocarile majore la adresa relatiilor internationale nu se sfarsisera odata cu incheierea Razboiului Rece. Avand o evolutie dinamica, neglijata in contextul aparent relaxant de dupa destramarea fostului bloc sovietic, terorismul (si mai ales revenirea lui in forta) avea sa marcheze ceea ce editorialistul revistei Newsweek, Fareed Zakaria, numea dupa 9/11 sfarsitul sfarsitului istoriei. Zakaria facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului Francis Fukuyama (sfarsitul istoriei), care a facut cariera la inceputul anilor 90 postuland declinul inevitabil al importantei factorilor ideologici si politici in contextul prabusirii comunismului. Reactia imediata a Statelor Unite declansarea razboiului contra Afganistanului, vazut ca unul dintre bastioanele terorismului islamic, mai ales din cauza gazduirii lui bin Laden si a retelei sale de catre regimul taliban s-a bucurat de un larg sprijin international. Capturarea lui Osama era vazuta de intreaga lume ca un lucru necesar si trebuia facuta cat mai repede. Rand pe rand, administratia americana a introdus sau reintrodus in relatiile internationale o serie de concepte care au facut cariera in acesti ultimi opt ani, dar care au generat si reactii nu intotdeauna aprobatoare. Astfel, razboiul contra terorismului (the war on terror), razboiul preventiv (preemptive war) sau axa raului (the axis of evil), compusa din Irak, Iran si Coreea de Nord, au devenit unele dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul diplomatiei americane. Dupa momentul initial de consens inregistrat in relatiile internationale imediat dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, odata cu extinderea zonei de conflict catre Irak in 2003, au aparut divergente din ce in ce mai clare intre Statele Unite si aliatii sai europeni, in special Franta si Germania. Intentia americana de a ataca preventiv unul dintre componentii axei raului pe motivul existentei pe teritoriul irakian a unor arme de distrugere in masa a fost primita cu scepticism de liderii francezi si germani, aceasta gasind in randul aliatilor europeni majori doar sprijinul Marii Britanii. Secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, nu a facut decat sa adanceasca diviziunile ce se prefigurau atunci cand a numit partea de continent reprezentata de Franta si Germania vechea Europa. An schimb, Rumsfeld s-a declarat increzator in sprijinul noii Europe, formata in special din statele central - si est-europene recent eliberate de sub comunism. Astfel de tensiuni au facut ca relatiile diplomatice dintre Statele Unite si vest-europeni sa inregistreze o deteriorare fara precedent. Interventia militara americana din anul 2003 in Irak a dus la inlaturarea regimului dictatorial al lui Saddam Hussein, lider responsabil pentru numeroase crime savarsite contra populatiei civile. Eforturile americane de a asigura stabilitatea unui Irak post-Saddam mai au insa un drum lung de parcurs. Violentele cu diverse grade de intensitate marcheaza inca viata cotidiana din aceasta tara, aratand, ca si in cazul Afganistanului, cat de greu poate fi dus la bun sfarsit un proces de democratizare. Lumea de dupa 11 septembrie 2001 a avut insa de facut fata si altor provocari. Replicile cutremurului terorist din America au aparut sub forma sangeroaselor atentate din Bali, Madrid si Londra,
3

vadind faptul ca amenintarea terorismului este pe cat de reala, pe atat de persistenta. In acest context, faptul ca Al-Qaeda ramane inca activa si condusa de acelasi temut lider Osama bin Laden, in ciuda tuturor incercarilor de a-l captura, nu are darul sa linisteasca opinia publica internationala. Totodata, problema respectarii drepturilor omului in context post-9/11 a capatat noi dimensiuni odata cu deja celebrele controverse legate de statutul detinutilor din inchisoarea americana de la Guantanamo Bay sau de metodele de interogare folosite de catre serviciile speciale americane, acuzate ca ar folosi tortura pentru a obtine informatii. Mai ales in America, 11 septembrie 2001 a condus la acutizarea a ceea ce este considerat un veritabil razboi cultural intre stanga liberala (in sens american), secularizanta, si dreapta conservatoare, traditionalista si religioasa. Episoade precum cel al filmului documentar regizat de Michael Moore, Fahrenheit 9/11, contestat in Statele Unite in special de dreapta conservatoare, dar premiat la Festivalul de Film de la Cannes din 2004, unde sentimentele antirazboi prevalau, este extrem de relevant. Putem spune, fara teama de a gresi, ca efectele atentatelor de la 11 septembrie 2001 inca influenteaza mersul lumii in care traim. Alegerile prezidentiale americane din 2004 au fost marcate de o agenda dominata de provocarile nascute din evenimentele de la 11 septembrie, iar cele care vor avea loc la sfarsitul acestui an vor trebui sa se aplece in continuare asupra unor teme precum terorismul international, situatia din Orientul Mijlociu si relatiile cu aliatii europeni. Chiar daca teme precum situatia eonomica, pretul petrolului sau criza imobiliara par a avea prioritate in ultimul timp, subiectele amintite nu vor putea fi neglijate de cei doi candidati: democratul Barack Obama si republicanul John McCain. Ca asa stau lucrurile ne-o demonstreaza recentul turneu european al candidatului democrat. Punctul culminant al turneului a fost discursul rostit de Obama la Berlin, in fata a 200.000 de persoane, in incercarea de a imprumuta peste decenii ceva din carisma altui lider democrat celebru, John F. Kennedy, care se solidariza in 1963 cu berlinezii, in plin Razboi Rece, rostind celebra fraza Ich bin ein Berliner. Indiferent care dintre cei doi candidati va castiga, este probabila o refacere a bunelor relatii cu Franta sau Germania, dat fiind faptul ca liderii recenti ai celor doua tari, Nicolas Sarkozy si Angela Merkel, par sa fi gasit un limbaj comun cu cel al SUA. Peste toate acestea, este greu de crezut ca Al-Qaeda sau alte grupari teroriste isi vor stopa voluntar activitatea sau ca mintea lui Osama bin Laden va inceta sa mai gandeasca noi modalitati de a produce maximum de pagube, materiale si umane, celor pe care ii considera inamicii sai. Amenintarea terorista este una de lunga durata si depinde de liderii lumii democratice sa gaseasca noi metode de a fi mereu cu un pas inaintea celor care vor sa provoace atentate precum cele din urma cu noua ani. In toamna anului 1996, cu cinci ani inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001, istoricul si specialistul in relatii internationale Walter Laqueur publica in prestigioasa revista Foreign Affairs articolul intitulat Terorismul postmodern. Dorind sa analizeze problema terorismului in contextul noilor provocari ivite dupa sfarsitul Razboiului Rece, articolul incerca sa schiteze si profilul teroristului viitorului, care, spunea Laqueur, atunci cand se afla in pragul infrangerii sau cand actioneaza dupa scenarii apocaliptice, nu va ezita sa uzeze de toate mijloacele de distrugere pe care le va avea la dispozitie. Pusi in fata acestei stari de fapt, specialistii sunt chemati sa consacre noi definitii si sa discearna diferentele care apar in scopurile si motivatiile activitatilor teroriste. Laqueur conchidea, cu o clarviziune care avea sa capete confirmare cinci ani mai tarziu, ca sunt sanse ca, din 100 de tentative teroriste superviolente, 99 sa esueze. Dar unica incercare incununata de succes poate provoca mult mai multe victime, mai multe pagube materiale si mai multa panica decat orice alta experienta anterioara. Pentru ca nimeni nu este profet pana la capat in analiza politicii internationale, se cuvine
4

amintita si opinia transanta a lui Walter Laqueur in ceea ce priveste ineficienta deturnarilor de avioane ca metoda de lupta folosita de teroristi. Motivul? Avioanele deturnate nu pot sta in aer pentru eternitate si din ce in ce mai putine tari sunt dispuse in ziua de azi sa le permita aterizarea, acceptand astfel acuzatia ca sustin in mod deschis terorismul. In plus, teroristii insisi au observat avantajele in scadere obtinute prin deturnarea de avioane. Cu siguranta, liderii Al-Qaeda nu au citit articolul lui Laqueur sau, daca au facut-o, au decis sa contrazica intr-un mod sumbru previziunile reputatului specialist, inovand malefic in domeniul deturnarilor, cu efecte fara precedent, vizibile pentru intreaga lume in dimineata zilei de 11 septembrie 2001. La noua ani de la acele teribile evenimente, se impune o rememorare a lor, dublata de analiza consecintelor pe care le-au avut asupra SUA in special si a relatiilor internationale in general, dupa cum se impune si necesitatea de a fi evaluata influenta pe care inca o pot genera. Reac ia interna ional

Un pompier din New York City privete spre rmiele Turnului de Sud. Atacurile au fost denunate de principalele organizaii mass-media i de guvernele din toat lumea. Numeroase ri au oferit solidaritate i susinere americanilor. Liderii din majoritatea rilor din Orientul Mijlociu i din Afganistan, au condamnat atacurile. Irakul a fcut excepie, cu o declaraie oficial: cowboy-ii americani culeg roadele crimelor lor mpotriva umanitii. O alt excepie mediatizat au constituit-o srbtoririle unor palestinieni. Zeci de mii de oameni au ncercat s fug din Afganistan dup atacuri, de teama reaciei guvernului american. Pakistan, deja gazda a numeroi refugiai afgani din conflictele anterioare din acea ar, i-a nchis grania cu Afganistan la 17 septembrie. Dup aproximativ o lun de la atacuri, Statele Unite au condus o larg coaliie de fore internaionale ntr-o aciune de ndeprtare a regimului taliban acuzat de adpostirea organizaiei al-Qaeda. Autoritile pakistaneze au acionat decisiv, aliindu-se cu Statele Unite ntr-un rzboi mpotriva talibanilor i mpotriva al-Qaeda. Pakistanul a furnizat Statelor Unite mai multe aeroporturi militare i baze pentru atacul mpotriva regimului taliban i a arestate peste 600 de presupui membri al-Qaeda, pe care i-a predat Statelor Unite.

Numeroase alte ri, printre care Regatul Unit, India, Australia, Frana, Germania, Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Mauritius, Uganda i Zimbabwe au introdus legi antiterorism i au ngheat conturile bancare ale indivizilor i organizaiilor suspecte de legturi cu al-Qaeda. Ageniile de informaii i forele poliieneti din mai multe ri, printre care Italia, Malaezia, Indonezia i Filipine au arestat persoane etichetate drept suspeci de terorism n scopul de a destrma celulele de militani din toat lumea. n SUA, aceasta a strnit controverse, unii critici, cum ar fi Bill of Rights Defense Committee au susinut c restriciile tradiionale asupra supravegherii federale (de exemplu, monitorizarea de ctre COINTELPRO a ntrunirilor publice) au fost nlturate de legea USA PATRIOT. Unele organizaii, cum ar fi American Civil Liberties Union i Liberty au susinut c unele protecii ale drepturilor civile erau acum ocolite. Statele Unite au nfiinat un centru de detenie la baza militar din Golful Guantnamo, Cuba, pentru a-i ncarcera acolo pe combatanii ilegali inamici. Legitimitatea acestor ncarcerri a fost pus n discuie, printre alii, de Parlamentul European, Organizaia Statelor Americane i de Amnesty International. Evenimentele i reaciile internaionale de imediat dup atacuri a avut impact asupra Conferinei Mondiale mpotriva Rasismului din 2001, care se ncheiase cu conflicte i tensiuni internaionale cu doar trei zile nainte. Ca i n Statele Unite, dup atacuri au aprut tensiuni rasiale i n alte ri ntre musulmani i nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc n Regatul Unit, unde la 21 septembrie, tnrul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani ntr-un atac rasist. Teorii ale conspira iei Promotorii teoriilor conspiraiei au sugerat c persoane din Statele Unite deineau informaii detaliate despre atentate i au ales n mod deliberat s nu le opreasc, sau c indivizi din afara al-Qaeda au planificat, efectuat, sau ajutat teroritii. Unii dintre ei susin c World Trade Center nu s-a prbuit din cauza avioanelor, ci c au fost demolate cu ajutorul explozibililor. Ipoteza demolrii controlate este respins de National Institute of Standards and Technology i de Societatea Inginerilor Civili Americani, care, dup cercetri, au concluzionat c impactul avioanelor la viteze mari n combinaie cu incendiile rezultate au provocat prbuirea ambelor Turnuri Gemene.

Schimbri n politica extern i n rela iile interna ionale ale SUA Ca rezultat al atentatelor de la 11 septembrie, politica extern american a suferit schimbri abrupte dramatice. Dup cum s-a artat mai sus, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA a rzboiului din Afganistan nc din 2001, i a facilitat indirect declararea rzboiului americano-irakian din 2003. Atentatele au dat aripi planurilor militare cum ar fi cele ale autorilor Doctrinei atacului militar preventiv, i aceast strategie militar a condus la declanarea rzboiului din Irak. Atentatele de la 11 septembrie au determinat administraia Bush s relaxeze semnificativ nivelul de respectare de ctre SUA a Conveniei de la Geneva, avnd ca rezultat autorizarea unor tehnici de interogare avansate, metode pe care administraia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortur.
6

n primii ani de dup atentatele de la 11 septembrie, susinerea internaional a unui rspuns agresiv al SUA a fost mare, dar, pe msur ce au trecut anii i administraia Bush nu a adus rezultatele promise, respectiv prinderea lui Bin Laden sau reducerea terorismului islamic extremist, susinerea internaional a politicilor administraiei Bush a nceput s slbeasc. n cele din urm, mandatul lui Bush s-a ncheiat cu un nivel de aprobare internaional a politicilor sale externe de mai puin de 20%. Dup ce alegerile din SUA din 2008 au artat c americanii nu au mai dorit politici militare agresive ca reacie la atentatele din 11 septembrie, i dup ce a fost ales un guvern care s-a angajat s schimbe acele politici, suportul internaional pentru America a nceput s creasc din nou. Statele Unite au rspuns la atacurile prin lansarea rzboiul mpotriva terorii: a invadat Afganistanul s depun talibanii, care adpostea teroriti al-Qaeda. Statele Unite au adoptat, de asemenea, USA PATRIOT Act. Multe alte ri consolidat, de asemenea, anti-terorism legislaia lor i a competenelor de executare drept extins. Unele Bursele americane au rmas nchise n restul sptmnii ca urmare a atacului i au anunat pierderi enorme dup redeschidere, mai ales n industriile transporturilor aeriene i de asigurri. Distrugerea de miliarde de "valoare de dolari de spaiu de birou cauzat daune grave la economia de Lower Manhattan.

Efecte pe termen lung Urmri n plan economic

12 septembrie: din Manhattan iese un nor mare de fum

Un pompier din New York City cheam nc 10 lucrtori ai serviciilor de urgen s intre ntre drmturile de la World Trade Center Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pieelor americane i din toat lumea. Bursa de aciuni New York (NYSE), Bursa American de Aciuni (AMEX) i NASDAQ nu sau mai deschis la 11 septembrie i au rmas nchise pn la 17 septembrie. Cnd s-au deschis bursele de aciuni, indicele Dow Jones a sczut cu 684 de puncte, sau 7,1%, pn la 8921, o scdere record pentru o singur zi. Pn la finele sptmnii, DJIA a czut cu 1.369,7 puncte (14,3%), cea mai mare scdere a sa pe o perioad de o sptmn din istorie la acea vreme, depit doar n 2008 n timpul crizei financiare mondiale. U.S. stocks lost $1.4 trillion in value for the week. Economistul i consultantul Randall Bell a fost angajat de statul i de oraul New York s evalueze pagubele economice de la World Trade Center. El a scris n cartea sa, Strategy 360, Daunele suferite de World Trade Center, estimate de Primria New York City, erau uluitoare: Curarea i stabilizarea zonei WTC - 9,0 miliarde de dolari; Repararea i nlocuirea infrastructurii distruse - 9,0 miliarde de dolari; Reconstruirea World Trade Center n cldiri mai mici - 6,7 miliarde de dolari; Repararea i restaurarea altor cldiri avariate - 5,3 miliarde de dolari; Pierderea chiriilor pe cldirile distruse - 1,75 miliarde de dolari. n New York City, s-au pierdut 430.000 de locuri de munc-luni i 2,8 miliarde de dolari n cele trei luni de dup atentatele de la 11 septembrie. Efectele economice au fost concentrate mai ales n sectoarele economice de export. Produsul Intern Brut al oraului se estimeaz c ar fi sczut cu 27,3 miliarde de dolari n ultimele trei luni ale lui 2001 i n tot anul 2002. Guvernul federal a furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri de asisten pentru administraia local din New York City n septembrie 2001, i 10,5 miliarde de dolari la nceputul lui 2002 pentru dezvoltare economic i refacerea infrastructuriiAtentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajma World Trade Center, distrugnd sau ducnd la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small Business Administration a oferit ajutoare n mprumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri ptrai de spaii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Muli s-au ntrebat dac aceste locuri de munc vor reaprea i dac se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra efectelor economice ale atentatelor 9/11 arat c piaa imobiliar a spaiilor de birouri din Manhattan i locurile de munc din birouri au fost mai puin afectate dect se credea iniial din cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interaciune fa n fa. Spaiul aerian nord-american a fost nchis timp de cteva zile dup atacuri i numrul de cltorii aeriene a sczut dup deschidere, ceea ce a dus la o scdere de aproape 20% a capacitii de transport aerian, i la exacerbarea problemelor financiare din industria aerian american.
8

Influenta mondiala in slujba transportatorilor Concluziile dezbaterilor in care au fost implicati membrii FIATA s-au concretizat intr-o rezolutie a congresului, axata pe problema securitatii transporturilor. Pentru a identifica masurile ce trebuie luate pentru sporirea securitatii transporturilor, s-a decis infiintarea unui Grup de Lucru cu atributii specifice in acest domeniu - Security Issues Working Group, care va fi prezidat de Jean-Claude Delen, Senior Vice President al FIATA. Problema securitatii transporturilor este deosebit de importanta, atat din punctul de vedere al integritatii marfurilor ca atare, dar, mai ales dupa 11 septembrie 2001, din punct de vedere al luptei impotriva terorismului international. In acest context, am propus de mai multe ori, inclusiv forurilor FIATA, includerea Constantei in lista porturilor monitorizate pe linia asigurarii securitatii marfurilor din transportul maritim containerizat. In prezent, in lume sunt 20 de porturi care dispun de tehnologie si proceduri care sa confere incredere importatorilor de marfa contai-nerizata, in special din SUA, ne-a spus Valeriu Dascalu, director general adjunct al Romtrans. Sprijinul pe care il poate acorda FIATA nu se rezuma insa doar la nivelul initiativelor. Exista si rezultate palpabile ale actiunilor grupurilor de lucru si comisiilor din cadrul FIATA. Federatia poate ajuta firmele romanesti in primul rand prin medierea directa a situatiilor litigioase aparute intre acestea si alti membri FIATA. Totodata, FIATA apara interesele membrilor sai, atat in fata autoritatilor autohtone - de exemplu, cu argumente din legislatia internationala, cat si in fata autoritatilor europene, a adaugat directorul general adjunct al Rom-trans. De asemenea, FIATA are un rol important in armonizarea prevederilor legislative si a reglementarilor cu impact asupra transporturilor. Multe dintre actiunile FIATA au in vedere eliminarea birocratiei, un exemplu fiind preocuparile pentru simplificarea documentatiei utilizate in Europa pentru transporturile pe calea ferata. Acum, exista documente diferite pentru transporturile din spatiul exsovietic si cele din vestul continentului, iar FIATA face demersuri pentru unificarea tipurilor de scrisori de trasura pentru sectorul feroviar, explica Dan Stefan, deputy manager al Transport Trade Services. Pn n 2001, Rusia a fost cel mai important actor n geopolitica Asiei Centrale. Trupele sale erau prezente n Tadjikistan, resursele energetice ale fostelor republici sovietice erau exportate prin tranzitarea teritoriului su. Cu excepia unor ncercri timide ale Chinei i ale statelor UE de a-i afirma prezena n Asia Central, Moscova, dei un actor slab, era singura putere care conta n aceast regiune. Lideri politici au ajuns foti aparatciki care au creat regimuri autoritare i corupte, rmnnd aliai fideli ai Kremlinului n lipsa unei alternative occidentale. Geopolitica Asiei Centrale nsemna pentru Kremlin ctiguri absolute, iar interesele majore ale Rusiei nu se limitau la resursele energetice, ci vizau nsi securitatea Federaiei, care, la fel ca i cea a regimurilor din Asia Central, era ameninat de micrile islamice susinute de talibanii de la Kabul. Moscova ncercase, prin crearea Organizaiei de Cooperare de la Shanghai, ca forum pentru demilitarizarea granielor i promovarea comerului, n cadrul unei structuri regionale de securitate
9

pentru a conduce la aciuni antiteroriste comune, i prin solicitarea de a crea o for de intervenie rapid pentru combaterea terorismului n Afganistan, formulat la Summit-ul CSI din aprilie 2000, s limiteze aciunile extremismului islamic. Rusia experimentase n interiorul propriilor granie violena activismului islamic prin rzboiul din Cecenia. n 1999 MIU (Micarea Islamic din Uzbekistan), care se presupune c avea legturi cu Al Qaeda, ncercase s-l nlture de la putere pe Islam Karimov, preedintele Uzbekistanului. Acelai grup terorist avusese o incursiune n Krgztan, n 2000, cu scopul de a stabili un califat islamic. n plus, Afganistanul a fost singurul stat din lume care a recunoscut independena Ceceniei. Termenii n care pare s fi gndit leadership-ul de la Moscova problema afgan, n septembrie 2001, au fost ctigurile relative: alegem varianta care corespunde cel mai bine intereselor noastre, chiar dac aceasta nu nseamn ctigul maxim. n noiembrie 2001, Vladimir Putin a anunat ca prioritate a mandatului su refacerea economic, care presupunea integrarea Rusiei n sistemul economic global. Participarea economiei ruseti la fluxurile economice internaionale era condiionat de calitatea de membru n OMC (Organizaia Mondial a Comerului), iar SUA reprezentau un partener cheie i un susintor important pentru atingerea acestui obiectiv. Tot n 2001, Putin a recunoscut c sistemul de aprare al Rusiei este arhaic i incapabil s fac fa ameninrilor militare i politice, ceea ce sugereaz c Moscova nu-i putea permite s intervin militar n afara granielor. n acest context, atacurile de la 11 septembrie au transformat Al Qaeda i regimul taliban ntr-o ameninare i mai mare la adresa Rusiei, care era o int mult mai vulnerabil n comparaie cu SUA. Ctigurile relative ale Moscovei de pe urma alturrii alianei antiteroriste au fost securitatea teritoriului su, a fostelor republici sovietice din Asia Central (asigurat de americani) i posibilitatea de a-i concentra atenia i resursele ctre refacerea economiei. Compromisul a fost prezena militar a americanilor n strintatea apropiat, pentru c Putin i Bush au creat, dup 11 septembrie 2001, incredibila alian RusiaStatele Unite. Parteneriatul RusiaSUA a fost de scurt durat. n 2002, Ghenadi Selezniov, purttorul de cuvnt al Dumei, a anunat c Rusia nu va susine prezena permanent a bazelor militare americane n Asia Central. Pe fondul creterii preului petrolului, Rusia a devenit ceea ce analitii au numit petrostat, cu aspiraii de a-i recpta statutul de mare putere n politica internaional i implicit pe cel de putere regional activ n spaiul ex-sovietic. Problema afgan a activat rivalitatea RusiaSUA n Asia Central, precum i divergenele dintre Moscova i liderii politici ai fostelor republici sovietice, care au ncercat s nlocuiasc partenerul rus incomod cu cel american. SUA au iniiat, dup 11 septembrie 2001, parteneriate cu regimurile din Asia Central, iar Krgztanul, Uzbekistanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul au permis Washingtonului s foloseasc bazele aeriene i s menin trupe pe teritoriul acestora. George Bush a semnat, n 2002, un acord de parteneriat cu dictatorul din Uzbekistan, dup cum era numit de pres preedintele uzbek Islam Karimov. Poziia strategic perfect a Uzbekistanului pentru atacul mpotriva Afganistanului a fcut ca SUA s renune la numeroasele critici cu privire la nerespectarea drepturilor omului de ctre regimul de
10

la Takent. Pentru Uzbekistan, la fel ca i pentru celelalte republici din Asia Central, avantajele cooperrii cu SUA nsemnau securitate, capacitatea de a rezista Moscovei, eliminarea de ctre coaliia antiterorist a fundamentalismului islamic i ajutoare financiare americane nsemnate (n 2002, Washingtonul a acordat Takentului sprijin n valoare de 300 de milioane de dolari, n comparaie cu 85 milioane n 2001). Jocul liderilor politici locali a fost unul al balansului ntre cele dou puteri i a inut cont de atractivitatea ofertei. Preedintele Krgztanului, Kurmanbek Bakiev, a acceptat ca SUA s folosesc baza militar de la Manas pn n februarie 2009, cnd Washingtonul nu a mai cedat antajului de a mri subveniile acordate pentru folosirea acestei baze i presiunii explicite a Moscovei, care a oferit un mprumut n schimbul nchiderii amplasamentelor americane. Moscova nu s-a putut ns opune acceptrii de ctre Uzbekistan i Kazahstan, n martie 2009, a unor noi acorduri cu SUA pentru aprovizionarea soldailor din Afganistan, ceea ce sugereaz ineficiena politicii hard a acesteia n relaiile cu Washingtonul, cel puin n privina Asiei Centrale. Washingtonul a reluat cooperarea cu Islam Karimov, ntrerupt n 2005 pe fondul criticilor adresate de SUA pentru reprimarea violent a manifestaiei de la Andijan. Viabilitatea parteneriatului cu Uzbekistanul este ndoielnic, din perspectiva raportului redactat de SUA n 2008 cu privire la respectarea drepturilor omului, care nu indic progrese pentru regimul de la Takent. n acest situaie, competiia ruso american din Asia Central are un rezultat nedecis. Momentul atacurilor a fost si el mai mult decat bine ales, intr-un moment in care dezbaterea majora in relatiile internationale se focalizase pe unipolaritatea lumii, datorata hiperputerii americane. Lovind WTC si Pentagonul, teroristii au atacat nu numai niste cladiri, au facut mai mult decat atat, au pus sub semnul intrebarii valorile traditionale, ordinea morala care domina, sau ar trebui sa domine lumea. Intr-o lume morala, morala apartine celor de la putere. Cine sunt cei de la putere? Pentru Arthur Brittan, masculinismul este ideologia care justifica si naturalizeaza dominatia masculina. Este ideologia patriarhatului. Masculinismul pleaca de la diferentele dintre barbati si femei, considera heterosexualitatea normala, accepta diviziunea sexuala a muncii si tolereaza rolul dominant si politic al barbatilor in sfera privata si publica. Genul nu este negociabil9. Realizarile, gandesc barbatii, se masoara in productivitate, resurse si control, toate rezultate ale actiunii directe. In lumea occidentala, importanta increderii in sine si actiunea individuala sunt lucruri sistematic repetate in educatia baietilor. A fi cu adevarat barbat inseamna nu numai incredere in sine si autocontrol. Mai inseamna control asupra altora si control asupra resurselor10. Acest concept al masculinitatii se aplica si statelor in sfera internationala, nu numai barbatilor in mediu privat. Descoperirea vulnerabilitatii Americii la 11 Septembrie 2001 a avut un impact major asupra politicii externe a SUA. America a descoperit atunci ca poate pierde putere, ca are o putere coercitiva redusa, ca poate fi atacata de alte forte devenind victima, un rol asociat prin excelenta feminitatii. Pentru ca a pierde forta pe scena internationala inseamna de fapt pierderea respectului celorlalti actori, inseamna posibilitatea de a fi condus de altii, inseamna pierderea rolului de lider mondial. SUA a invatat, cu ocazia atacurilor teroriste din 11 Septembrie, ca teritoriul american nu se afla in afara procesului de globalizare, ca globalizarea poate avea consecinte tragice chiar si pentru americani. A fost sfarsitul exceptionalismului American, sfarsitul puterii lor globale. Cineva indraznise sa se ridice impotriva puterii SUA, impotriva Tatalui sau impotriva puterii Barbatului, mai mult, indraznise sa-i provoace.
11

Confruntata cu o asemenea situatie fara precedent America avea de ales intre doua posibile atitudini. Prima era ca, dat fiind faptul ca lumea era mai plina de primejdii decat se crezuse, SUA trebuia sa se protejeze mai bine. Singura problema era ca o asemenea atitudine putea conduce la o criza si mai profunda. A doua posibila atitudine era urmatoarea: vulnerabilitatea demonstrata trebuia sa faca SUA sa dea importanta mai mare criticilor din exterior, sa faca un efort sa inteleaga mai bine aspiratiile altor oameni, sa distinga intre teorie si practica, sa vada cum este perceputa America din exterior. In primele ore dupa atacuri a fost imposibil de spus care va fi atitudinea adoptata de SUA. Presedintele era mutat de la o locatie secreta la alta, iar presa vorbea despre cat de importanta ar fi intoarcerea presedintelui la Washington. Nu fara un motiv precis: plimbarea secreta a presedintelui cu avionul putea sa insemne pentru restul lumii ca presedintele Bush era slab, ca ii era frica, si, ca o consecinta fireasca, America este slaba in fata unei primejdii, oricare ar fi fost ea. Presedintele trebuia sa se dovedeasca a fi un barbat adevarat. Sa fie barbat, si extrapoland logica, a fi un bun presedinte inseamna, pentru majoritatea oamenilor, sa fii puternic, dur, chiar agresiv atunci cand securitatea ta si a tarii sunt in pericol. Cert este ca noi rareori asociem politica si raspunsurile militare cu masculinitatea agresiva. Adesea uitam ca razboaiele, crimele de razboi si violurile din timpul conflictelor militare sunt facute de barbati. Este dificil de gasit o relatie logica intre masculinitate si politica militara si externa a unei anumite tari, dar nu imposibil. Mai mult decat atat, termenii de politica externa si militara nu sunt nici ei foarte clar definiti atunci cand avem in vedere SUA sau oricare alta tara. Pentru o mai buna intelegere a acestei problematici, ar fi utila referinta la articolul Masculinity as Foreign Policy Issue. Autoarea, Cynthia Enloe, accentueaza faptul ca dorinta politicienilor de a parea mai duri decat sunt este motivul pentru care Pentagonul are o influenta accentuat masculina asupra politicii externe americane. Intrebarea ce legatura exista intre construirea identitatilor de gen si politica masculinitatii este complexa. Charlotte Hooper reformuleaza aceasta intrebare: cum pot perspectivele asupra politicii masculinitatii si masculinismul sa lumineze intelegerea noastra asupra politicii internationale? Mai precis, ne concentram asupra relatiilor dintre unele aspecte ale masculinitatii hegemonice si Relatiile Internationale la un nivel simbolic, dar nu si asupra practicilor din Relatiile Internationale per se. Ne focalizam doar asupra rolului simbolic, in incercarea de a lega the politics of culture cu genul si disciplina Relatiilor Internationale. Opinia analistilor este ca exista o discrepanta intre rolul semnificativ pe care politica internationala il are in producerea identitatilor, inclusiv a celor de gen, si relativa absenta a discutiilor asupra identitatilor in disciplina Relatiilor Internationale. Se spune adesea ca Relatiile Internationale sunt de fapt o lume dominata de barbati, o lume influentata numai de capacitatile, puterea si obisnuintele lor. Hooper merge mai departe, facand critica Relatiilor Internationale masculinizate prin intermediul atitudinilor actorilor-jucatori, si in acelasi timp ea studiaza rolul pe care Relatiile Internationale il au in conturarea, definirea si legitimarea masculinitatii. Analiza ei sofisticata demonstreaza ca notiunile masculine domina Relatiile Internationale, si ca Relatiile Internationale joaca un rol semnificativ in crearea si mentinerea identitatilor masculine. Hooper foloseste chiar conceptul de masculinitate hegemonica, un termen asociat elitei, puterii barbatului alb occidental, prin comparatie cu masculinitatea feminizata, reprezentata de barbatii saraci, neoccidentali, de culoare, sau gay. Dincolo de toate aceste consideratii pur teoretice, intr-un final America a ales: a fost declarat razboi global
12

impotriva terorismului. Este aceasta optiune o decizie normala de politica externa pentru o tara ca SUA? Daca luam in considerare faptul ca pacea nu este posibila intr-o societate patriarhala, o societate care recunoaste numai legea facuta de tati / barbati, raspunsul ar putea fi pozitiv17. In consecinta, dominatia masculina este cu atat mai evidenta in razboi, razboiul nefiind altceva decat un joc competitiv cu agresori si victime, invingatori si invinsi. Barbatii sunt socializati pentru autoritate si responsabilitate mai mult decat pentru grija si dragoste. In timp ce in plan real oamenii nu se prea incadreaza in aceste idealuri de gen, existenta acestui sistem de intelesuri ne afecteaza/influenteaza pe toti. Un barbat care plange usor nu poate convinge lesne ca este totusi un barbat dur. In mod conventional, feminitatea si masculinitatea sunt considerate ca fiind naturale, nu create. Totusi, astazi este evident nu numai ca ele sunt create, dar sunt si surprinzator de usor de perpetuat. Singura necesitate ar fi exercitiul zilnic al puterii. Puterea este cea care influenteaza aceste relatii, mai ales Relatiile Internationale. Interactiunile dintre natiuni sunt vazute ca fiind de fapt o perpetua competitie, fiecare tara incercand sa fie mai puternica decat toate celelalte. Este o lume in care domina anarhia si autoapararea, o lume in care fiecare semn de slabicine poate fi fatal. Si ca urmare a acestei viziuni asupra lumii, lumea insasi este vazuta ca o tipica sfera masculina. Numai barbatii, nu femeile si nici copiii, sunt capabili sa ia deciziile cerute in planul relatiilor internationale. Intr-o lume patriarhala periculoasa, se asteapta ca barbatii si femeile sa se comporte in opozitie, dar complementar. Un barbat adevarat ar deveni, intr-o astfel de lume, protector. Isi va ascunde propriile temeri si va pasi in fata pentru a-i apara pe cei mai slabi decat el, copiii si femeile, si prin consecinta tara, daca respectivul barbat este presedinte18. In aceste conditii, in aceasta lume periculoasa operam cu notiuni ca masculinitate sau feminitate, iar ideile despre masculinitate trebuie sa fie perpetuate pentru a justifica riscurile politicii externe. Prin urmare, daca razboiul reprezinta controlul masculin, atunci, optiunea SUA pentru razboi a fost corecta. A fost o alegere masculina, fiindca pana si notiunea de natiune este masculina19. Barbatii sunt programati sa fie agresivi si gata sa recurga la violenta20 prin dezvoltarea capacitatii de a o utiliza cu persoanele egale lor21. Numai femeilor le este permis sa-si arate teama de violenta. Baietii sunt invatati sa-si ascunda emotiile. Viitorii barbati sunt chiar incurajati sa devina si mai agresivi atunci cand experimenteaza frica. Putem concluziona ca teama la barbati s-a transformat in agresiune, iar la femei in supunere. Agresiunea si supunerea nu sunt numai esenta relatiilor dintre barbati si femei, dar si esenta relatiilor dintre state, dintre statele slabe si cele puternice. In acest context, unii autori cred ca razboiul are legatura cu ordinea sociala competitiva, bazata pe principii autoritare, ordine sociala care recunoaste valoarea inegala intre oameni, si care este pastrata cu ajutorul fortelor coercitive. Reardon considera ca institutiile prin care este aplicata forta sunt dominate de o mica minoritate, formata din barbati apartinand tarilor industriale, in principal occidentale, educati pentru a gandi in termeni analitici/occidentali. Chiar daca ei intra in competitie cu cei care nu apartin elitei, majoritatea oamenilor, scopul lor este acela de a mentine controlul si dominatia, si pot face asta la nevoie prin amenintare, intimidare sau constrangere violenta. Acest tip de comportament conduce la razboi. Dar sistemul este cel care produce razboiul si nu razboiul modeleaza sistemul. Din acest punct de vedere nu exista o alta optiune pentru politica externa americana decat bombardarea Afghanistanului. Dar in acelasi timp tocmai aceasta ar putea fi adevarata problema, faptul ca SUA nu avea alte optiuni. Ca oricare alta putere hegemonica, SUA nu avea alte metode geopolitice viabile de rezolvare a conflictelor. Pentru a ramane o natiune puternica, America trebuia sa aleaga numai
13

aceasta optiune. Oricare alta ar fi insemnat pierderea respectului international si al aliatilor traditionali (chiar daca exact asta s-a intamplat la declansarea razboiului din Irak din primavara lui 2003). Dincolo de confuzia dintre politica militara si politica de externe de care pomeneam, mai exista o confuzie, intre respect si teama. Lipsa de actiune, atitudinea pacifista inseamna slabiciune, o trasatura prin excelenta feminina. Or SUA nu-si putea permite o atitudine pacifista feminina dupa 11 Septembrie, indiferent de rezultatul final. Actiunea militara poate fi distrugatoare si dureroasa, dar cel putin nu poate duce la pierderea respectului international. In lumea falocentrica a politicii, un raspuns nonviolent dupa o asemenea lovitura (11 Septembrie) ar fi lipsit SUA de consideratia comunitatii internationale, ar fi insemnat practic sfarsitul hegemoniei militare americane23. Dupa 11 Septembrie, in numeroase declaratii, presedintele Bush a vorbit despre campania impotriva terorismului global. America nu se implica in operatiuni militare impotriva vreunei tari sau vreunei alte organizatii teroriste, cu exceptia Al-Qaeda, dar in acelasi timp presedintele Bush spunea clar ca aceasta lupta impotriva terorismului va fi de lunga durata si va include folosirea fortei militare si in alte tari, nu numai in Afghanistan. Existau alte tinte potentiale in faza post-Afghanistan24, dar nici una nu ar fi fost mai posibila decat regimul lui Saddam Hussein din Irak. Cazul Irak poate fi rezumat astfel: nu exista nici o indoiala ca regimul lui Saddam Hussein insemna o amenintare la adresa securitatii regionale si internationale, astfel incat SUA trebuia sa utilizeze forta militara, unilateral daca era cazul, pentru a-l indeparta pe Saddam de la putere25. George Bush, Presedintele-Tata al americanilor (si cel mai puternic om din lume) il considera pe Saddam Hussein un copil recalcitrant, sau un inamic mai slab, si-l avertiza ca o sa-l invete el minte. Parerile despre atacul impotriva Irakului au impartit lumea in sustinatorii si opozantii ideii. Razboiul impotriva Irakului a avut loc, si in ciuda protestelor impotriva actiunii militare americane, SUA a luat in serios rolul de gardian pentru restul lumii, asemenea unui barbat constient de responsabilitatile sale. Sunt trei explicatii pentru comportamentul Americii. Prima are legatura cu relatia tata-fiu. In dezbaterea curenta, vedem cum o asemenea stare de beligeranta se poate transmite de la tata la fiu. Il vedem pe Bush Junior ducand mai departe actiunea militara inceputa de tatal sau, cel care invadase Irakul in 1991. Il vedem pe Bush fiul, in ultimatumul adresat Irakului, ordonand lui Saddam si fiilor lui sa se predea, iar a doua zi spunand ca si daca Saddam si fiii pleaca in exil, America tot va invada Irakul, din cauza armelor de distrugere in masa. Orgoliul masculin prezidential a inchis practic toate celelalte optiuni, insistand pe victorie, indiferent de costuri. Bush a investit atat de mult in crearea unei imagini macho incat ar fi avut mult de pierdut daca ar fi aratat o imagine concilianta, diplomatica. Ar fi prea simplu sa presupunem ca orgoliul masculin este cel care provoaca razboaie, dar nu gresim spunand ca acest factor cu siguranta devine crucial in alegerea dintre confruntarea militara si diplomatie. Din nefericire, istoria are nenumarate exemple de astfel de orgoliu masculin. Exista si o alta explicatie pentru decizia lui George Bush Junior de a declansa razboiul din Irak in 2003. Conform altei autoare, Blema S. Steinberg, liderii narcisisti sunt mai tentati sa utilizeze forta atunci cand se tem ca vor fi umiliti din cauza ca au esuat si cand simt nevoia sa-si recapete respectul de sine. A treia explicatie are legatura cu psihanaliza. Fornari analizeaza radacinile psihologice ale
14

razboiului. Fornari considera ca razboiul are doua functii de securitate, si poate fi imaginat sub forma unui iceberg, avand o parte vizibila, si o alta ascunsa in apa. Prima corespunde apararii impotriva unui pericol extern, partea ascunsa corespunzand unei manevre de securitate subconstienta impotriva unor entitati fantasmagorice terifiante care reprezinta un pericol absolut. Daca ne situam strict la nivel politico-militar, pe partea vizibila a icebergului, razboiul ne protejeaza doar impotriva agresorilor externi care ne ameninta securitatea. Daca dimpotriva, folosim instrumentele psihanalitice de investigatie, vom realiza ca partea invizibila a icebergului, de fapt partea nevazuta a razboiului, ne ajuta sa ne protejam de pericolele interne. Inamicul absolut trebuie transformat dintr-o entitate invulnerabila intr-una externa, careia i se poate face fata si care poate fi ucisa. Fornari ajunge de altfel la o concluzie paradoxala: razboiul este o organizatie de securitate nu fiindca ne permite sa ne aparam de inamici reali, dar fiindca reuseste sa gaseasca, sau, in cazuri extreme, sa inventeze inamici reali care pot fi ucisi. Daca aplicam aceasta ultima explicatie la SUA astazi, ajungem la urmatorul incredibil paradox: cea mai importanta functie de securitate nu este aceea de a ne apara de un inamic extern, ci de a gasi un inamic real. Problema este aceea ca SUA este acum in situatia de a inventa un dusman, fiindca americanii sunt prea speriati ca un 11 Septembrie s-ar putea repeta, si fiindca simt nevoia sa-si demonstreze forta/masculinitatea. Aceasta ar putea fi explicatia pentru ultimul razboi al SUA cu Irakul, pentru potentialele viitoare tinte ale puterii masculine americane, mai ales acum cand George W. Bush a castigat al doilea mandat prezidential. Ce spun oficialii i mass-media? Iat care este povestea oficialilor i a mass-mediei privind ceea ce s-a ntmplat pe 11 septembrie 2001: n dimineaa zilei de 11 septembrie, 19 fundamentaliti musulmani au deturnat patru avioane de pasageri. Teroritii au folosit cuite pentru hrtie (cutter-e) pentru a se impune i a-i ucide pe cei opt piloi, precum i pentru a-i controla pe cei 266 de pasageri i pe nsoitorii de zbor. Cele dou zboruri care au decolat din Boston, cu numerele 11 i 175, au fost redirecionate spre New York, unde s-au lovit de turnurile World Trade Center. Acestea au luat foc, producnd topirea armturii i extinderea pagubelor, iar ambele turnuri WTC, 1 i 2, s-au prbuit.

Avionul care a decolat din Newark, zborul 93, i-a meninut cursul ctre Ohio, i apoi s-a ntors ctre Washington D.C. n timpul acestui zbor, mai muli pasageri au telefonat din avion. Mai muli pasageri au ncercat fr succes s preia controlul asupra avionului, i n timpul luptei avionul s-a prbuit n centrul Pennsylvaniei. Cel de-al patrulea zbor, numrul 77, a decolat din Washington, a survolat partea de vest a Virginiei, a ajuns deasupra oraului Ohio, de unde s-a ntors la Washington DC, unde s-a izbit de cldirea Pentagonului. Aproximativ 3.000 de persoane au fost ucise. Aceast variant a evenimentelor a nscut, ns, multe ntrebri care au fost lsate i pn n ziua de azi de ctre autoriti fr rspuns.

15

Atentat necesar pentru atingerea unor obiective din politica mondial Din 11 septembrie 2001 multe persoane curajoase i dornice s afle adevrul despre acele zile au fcut ample investigaii. Zeci de articole, cri sau filme vorbesc despre conspiraia atentatelor de la World Trade Center. Concluzia comun la care ajung cei mai muli dintre cei care realizeaz acest gen de investigaii este c atacul din 11 septembrie a fost realizat pentru a se atinge obiectivul clar de pe agenda politicii mondiale, prestabilit de ctre cei care conduc lumea din umbr i vor s instaureze Noua Ordine Mondial. Mai exact, la puin timp dup atacuri, Statele Unite au acuzat gruparea fundamentalist islamist Al-Qaeda de contribuirea la atentate. Acest lucru a declanat aa-numitul "Rzboi contra terorismului", care a justificat interveniile militare din Afganisthan i Iraq, invazii care, ns, erau de mult timp plnuite. De asemenea n urma atentatelor, opinia public s-a centrat mai ales pe securitatea naional, crendu-se astfel o serie de legi noi, n urma crora s-a ngrdit de fapt extrem de mult libertatea individului, sub pretextul de a-i oferi o aparent securitate. Michael Moore a realizat un film despre evenimentele din 11 septembrie - fiind i singurul film care a fcut ocolul lumii i care a fost propulsat n cinematografe - n care a prezentat de fapt doar legturile lui Bush cu familia Bin Laden, distrgnd atenia n mod voit de la lucrurile eseniale. Michael Moore, fiind ntrebat de ce nu vorbete despre faptul c NORAD (North American Aerospace Defense Command) nu a reacionat n nici un fel, sau despre problemele importante ale 9/11, a rspuns: pentru c ar fi neamerican.

World Trade Center, inta atacurilor teroriste n manuale Manualul FEMA de rspuns n caz de terorism, din 1997, are ca int turnurile World Trade Center, turnuri care au mai fost inta unor operaiuni FBI de tip steag fals n 1993. NORAD (North American Aerospace Defense Command) a condus n 1999 exerciii militare ce implic scenarii cu avioane civile deturnate i care aveau int turnurile World Trade Center i Pentagonul. n iunie 2000, Departamentul Justiiei public un manual de terorism, iar inta de pe copert este chiar World Trade Center.
16

 n septembrie 2000, proiectul pentru un nou secol American (PNAC The Project for a New American Century), o organizaie din care fceau parte masonii de grad nalt Dick Cheney, Donald Rumsfeld, Jeb Bush i Paul Wolfowitz, fac un raport cu numele Reconstruirea Aprrii Americii. n el se specific c procesul transformrii este probabil unul lung, dac sunt absente evenimente catastrofice i catalizatoare, cum ar fi un nou Peal Harbor. n 24 octombrie 2000 la Pentagon se execut primul din cele dou exerciii de antrenament ce presupune simularea prbuirii unui Boeing 757 n cldire. n iunie 2001 Departamentul Aprrii iniiaz noi instruciuni pentru intervenie militar n caz de deturnare a liniilor aeriene. n ele se specific c Departamentul Aprrii are nevoie de autorizaie direct din partea Secretarului Aprrii nainte de orice intervenie. Dick Cheney nu a autorizat nici o astfel de interceptare a avioanelor deturnate.

Ctiguri financiare fabuloase a celor informai de viitoarele atentate n 24 iulie 2001, Larry A. Silverstein care deja deinea cldirea numrul 7 din complexul World Trade Center semneaz un contract de 3.2 miliarde dolari, un contract de leasing pe o perioad de 99 de ani, cu ase sptmni nainte de 11 septembrie. n leasing a fost inclus i o asigurare ce includea actele de terorism, pentru o valoare asigurat de 3.5 miliarde de dolari. n sptmna de dinainte de 11 septembrie s-a nregistrat o cretere de 1.200% a aciunilor la burs a companiilor aeriene United Airlines i American Airlines, conform raportului Ageniei de Burs din Chicago. Un investitor vinde aciuni atunci cnd se ateapt la o scdere a valorii aciunilor. Zeci de milioane de dolari au fost ctigai de cei care se pare c au fost avertizai despre acest eveniment. Dup cotidianul New York Times, cotidianul Wall Street Journal i dup London Independent, un procent ridicat al acestei activiti a provenit de la un singur investitor, Banca german, Deutsche Bank. David Brown, cel care a fost managerul principal al acestei firme pn n 1988 este actualul director al CIA i mason de vaz. Nu s-a realizat nici o investigaie oficial. Mai muli oficiali de la Pentagon primesc avertizri s anuleze planurile de deplasare. Primarul oraului San Francisco, Willie Brown, primete un telefon de avertizare s nu zboare n dimineaa respectiv. Ulterior Radio Pacifica a raportat c telefonul a venit direct din partea Consilierului de Securitate Naional, Condoleeza Rice. Procurorul general John Ashcroft a declarat public c a primit avertizri de la FBI referitor la evenimentele ce urmau s se petreac, pentru a evita zborul cu avioane n acea perioad. Marvin Bush, fratele lui George W. Bush, a fost din 1993 pn n anul 2000, n consiliul director al companiei Securacom, ulterior cunoscut ca Stratesec, o companie american-kuveitian ce a furnizat servicii de securitate pentru United Airlines, Aeroportul Internation Dulles, i, ncepand din 1990 pn n 11 septembrie 2001, securitatea la World Trade Center. CIA i NORAD, implicate n atentate
17

 n 11 septembrie 2001, o serie de exerciii militare fac ca SUA s rmn aprat de doar 14 avioane militare jet care nu au reuit s opreasc patru avioane deturnate n dou ore. Controlorii de trafic aerian i cei de la centrul de comandament NORAD nu tiau care inte sunt reale i care fac parte din exerciiu. NORAD nu a reacionat pentru prima oar n 50 de ani, motivul fiind c n dimineaa zilei de 11 septembrie 2001 CIA conducea exerciii militare identice cu atacurile, care prevedeau atacul cldirilor WTC de ctre avioane deturnate de ctre teroriti. Acest fapt a fost raportat de Agenia de tiri AP i recunoscut pe site-ul CIA. Cu civa ani nainte de 11 septembrie juctorul profesionist de golf Payne Steward zbura cu prietenii lui din Florida, ntr-un mic avion personal spre Dallas. La o scurt perioad dup decolare au aprut nite nereguli la avion i pilotul mpreun cu pasagerii au leinat i apoi au pierdut contactul cu FAA (Administraia Federal a Aviaiei). n 18 minute NORAD a reuit s fac rost de un avion F18. n 22 minute, 4 avioane F18 zburau n tandem cu avionul dereglat, conform procedurii standard de aciune. Sediul NORAD este localizat n muntele Cheyenne din Colorado. Acetia au cea mai sofisticat aparatur de urmrire din lume i este responsabilitatea lor s monitorizeze spaiul aerian american i s protejeze America de rachete i avioane. Aceasta este ndatorirea lor. n opoziie cu aceste ntmplri nici un F16 nu a aprut la timp pentru zborurile 11 i 175 care au decolat din Boston, cu toate c au trecut 36 de minute de cnd FAA a aflat de deturnarea avioanelor i pn cnd zborul 125 s-a prbuit n turnul de sud. Situaia zborului 77 este mult mai grav deoarece timp de 43 minute nu s-a tiut dac zborul era dirijat spre Washington i Casa Alb sau spre Pentagon. Baza aerian Andrews a forelor militare aflat la distan de doar cteva minute nu a trimis nici un avion. Nici de la Baza din Langlay nu a fost trimis nici un avion dect dup atac. Exist cteva baze militare aeriene n zon care au capacitatea i responsabilitatea de a proteja capitala totui nici una dintre acestea nu a reacionat i se pare c ordinul a venit de la NORAD, i acesta era: Rmnei la sol! Puin lume este contient de existena tehnologiei Global Hawk. Cu aceast tehnologie anumite avioane pot fi conduse cu o extrem de mare dexteritate i comenzile avioanelor, att cele manuale ct i cele automate, pot fi preluate de la sol. 4.000 de dosare ale neregulilor de pe Wall Street, ngropate sub drmturi Primul turn WTC cade la 9:59, acesta fiind turnul sudic, cel care a fost lovit al doilea. Dup 29 de minute turnul nordic cade i el, durata de prbuire a ambelor cldiri fiind de aproximativ 10 secunde. E greu de explicat c buci imense din cele dou turnuri au fost catapultate pn la aproximativ 130 de metri, c turnurile s-au prbuit, rmnnd o mare de moloz. Singura explicaie este c turnurile au explodat. Legea cderii corpurilor formulat de Galilei i acceptat astzi de ctre toi oamenii de tiin, afirm c distana total parcurs de orice obiect n orice interval de timp n vid este: distana (D) = (32,16/2) x timpul n secunde. Dac exist o rezisten orict de mic, atunci viteza i timpul se reduc n corelaie cu aceast rezisten. n cazul WTC turnul nord i turnul sud, tiind c turnurile erau de 1.350 picioare nlime, vom avea aceast ecuaie pentru cel mai rapid timp de cdere total, astfel: 1.350 = (32,16/2) x timpul n secunde. Aceast ecuaie are rezultatul de
18

9,1627 sec, ca fiind timpul cel mai rapid n care aceste cldiri ar putea cdea. Acest lucru ridic nite probleme foarte interesante, pentru c turnul de sud al WTC a czut n 10,4 sec, iar cel din nord n 8,1 sec. Adiional fa de acest timp calculat n vid, a existat i o anumit rezisten la cdere. Aceste fapte sfideaz legile gravitaiei i arat c ceva a tras mai repede acele cldiri n jos. Explicaia oficial a prbuirii celor dou turnuri gemene a fost aceea c focul creat intern a aprins cteva tancuri de combustibil din cldire. n 11 septembrie 2001, la ora 17:20, cldirea nr. 7 a complexului World Trade Center cldirea nchiriat i asigurat de Larry A. Silverstein pe o sum de aproximativ 7 miliarde de dolari un imobil de 47 de etaje aflat la peste 100 de metri distan de turnul nordic, s-a prbuit. Cderea WTC7 este identic cu o implozie clasic a cldirilor, unde coloana central a cldirii este distrus iniial, pentru ca ntreaga cldire s cad n interior, i nu n exterior, fr s produc pagube altor cldiri. Timpul de cdere a cldirii este de aproximativ de 6 secunde. Aproape nici o televiziune nu a mai reluat sau nu a mai transmis deloc aceste imagini. Cldirea nr. 7 a complexului WTC adpostea birouri pentru CIA, Departamentului Aprrii, IRS, Servicii Secrete i buncrul primarului New York-ului, Rudy Giuliani, care fusese ramforsat n anii precedeni pentru a rezista oricror incendii sau catastrofe. Deasemenea, imobilul adpostea ntre 3.000 i 4.000 de dosare de investigaie asupra neregulilor de pe Wall Street. 11 Septembrie 2001, si lumea nu a mai fost la fel! Evenimentele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite au generat cele mai mari enigme ale inceputului de secol XXI. La sapte ani de la tragicele evenimente este evident un singur lucru: incercarea disperata a Administratiei Bush de a impune scenariul oficial asupra evenimentelor de la 9/11 au tot mai putini adepti. Cu trecerea anilor, intrebarile care se pun sunt tot mai grave, iar raspunsurile lipsesc. Un sondaj Zogby International, din 23-27 august 2007, arata ca 51% dintre americani nu mai cred in versiunea oficiala a Administratiei Bush si a vicepresedintelui Cheney inainte, in timpul si dupa evenimentele din 11 septembrie 2001. Sondajul are o marja de eroare de 3,1% Marea necunoscuta a secolului XXI Conform versiunii oficiale a Administratiei Bush, la 11 septembrie 2001, 19 arabi inarmati pana in dinti cu bricege si spray-uri cu piper au deturnat 4 Boeinguri ale celui mai puternic stat din lume si le-au proiectat in World Trade Center (Twin Towers), precum si intr-o aripa (aflata in reparatii) a Pentagonului, provocand circa 3.000 de victime. Un al patrulea Boeing a cazut pe un camp din Pennsylvania, ratand obiectivul. Arabii care rezidau in SUA, cu pasapoarte furnizate de FBI, urmand cursurile unor scoli particulare de aviatie apartineau organizatiei Al-Qaeda, condusa de Osama Bin Laden. In urma acestor atentate abominabile, Administratia Bush a dezlantuit razboiul global cu terorismul (GWT) si a pornit razboaiele preventive contra Afganistanului, Irakului. Iar acum, pregateste confruntarea cu Iranul. Toate state aflate pe lista Raului, intocmita de Casa Alba, imediat dupa 11 septembrie, state care se fac vinovate de gazduirea si sponsorizarea mondiala a terorismului. Contestatarii versiunii oficiale privind 9/11 sustin ca Administratia Bush a stiut ce se pregatea, din timp. Dar ca nu a luat niciun fel de masuri ca sa preintampine tragedia. Acestia se bazeaza, intre altele, pe avertismentele primite de SUA din partea guvernelor Germaniei, Frantei, Marii Britanii, Rusiei, Egiptului, Israelului, Marocului etc., potrivit carora, din informatiile serviciilor secrete, un
19

atentat major era iminent pe teritoriul SUA. Convocata in fata Comisiei 9/11 a Congresului SUA, secretarul de stat Condoleezza Rice a recunoscut ca primise anterior un raport CIA care avertiza asupra unei iminente actiuni teroriste de proportii in SUA. La insistentele congresmanului Richard BenVeniste, cel care conducea comisia de audieri, Rice a citat titlul notei primite de la CIA: Bin Laden pregateste un atac major pe teritoriul SUA. Depozitia lui Rice a fost filmata si se gaseste postata si pe internet. Alti contestatari merg si mai departe, si declara Administratia Bush complice la evenimente. Pentru a-si crea astfel un casus beli (gen Lusitania, Pearl Harbor, Golful Tonkin) si a incepe seria razboaielor preventive, sub devizia luptei antiteroriste. Un exemplu in acest sens este congresswoman-ul de Georgia, Cynthia McKinney, care a inaintat in Congres o cerere de impeachment (demitere) a Presedintelui Bush, considerat vinovat de crime de gradul 1 contra SUA, in evenimentele de la 9/11. Cele trei mari enigme legate de 9/11 sunt: 1) Demolarea controlata de la WTC; 2) Ce a lovit, in realitate, Pentagonul?; 3) Identitatea furata a teroristilor. 11 septembrie 2001 ramane o data-cheie in politica internationala, pentru ca a devenit justificarea unor actiuni militare ale SUA care vor avea, fara indoiala, grave consecinte in urmatorii ani. De aceea, ramane o chestiune vitala de a sti ce s-a intamplat, in realitate, pe 11 septembrie 2001. Ipoteza demolarii controlate Potrivit acestei ipoteze, in realitate, World Trade Center (Twin Towers) nu s-au prabusit, in niciun caz, datorita proiectarii celor doua avioane Boieng 767 in ele. Prima dovada este cea filmata, care a devenit imagine simbol a terorismului in secolul XXI. Imaginea filmata prezinta cei doi zgarienori prabusindu-se prin implozie si nu prin explozie. Ai senzatia ca Turnurile Gemene intra in pamant. Ca se scufunda. Ori, implozia impune dinamitarea prealabila a coloanei de rezistenta a celor doi zgarie-nori. Ceea ce presupune o munca dificila, desfasurata in timp, de numerosi specialisti in demolari, cu scheme ale constructiei in fata si apoi depozitarea explozibilului in locurile stabilite. Zdenek Bazant si Mathieu Verdure in Mechanics of Progressive Collapse: Learning from World Trade Center and Building Demolitions din Journal of Engineering Mechanics ASCE (vol. 133, nr. 3, pag. 308-319, din martie 2007) exprima opinia generala a inginerilor si expertilor in demolari din SUA. Versiunea oficiala a lui The National Institute of Standards and Technology (NIST) a fost respinsa. Aceasta punea prabusirea lui WTC pe seama impactului cu avioanele si este astazi respinsa de majoritatea expertilor in demolari, de ingineri si de arhitectii americani.

20

Condoleezza Rice si George W. Bush Au existat multe speculatii in mass-media. De pilda, New York Port Authority proprietara cladirilor WTC a fost banuita ca a dorit demolarea turnurilor, numai pentru a incasa o asigurare uriasa: aproape 4 miliarde de dolari de la compania Westfield Australia. David Ray Griffin include teoria imploziei controlate in cartea sa, The New Pearl Harbor. in ultimii ani, s-a adunat un material urias, care accepta acum teoria imploziei controlate. Prima proba, filmul: demolarea WTC este o tipica implozie, de genul celor folosite la demolarea cladirilor din marile orase, pentru a nu afecta ansamblurile de locuinte din jur. WTC se scufunda, practic, in pamant. Ceea ce a surprins insa pe inginerii si pe expertii in demolari au fost insa alte elemente: viteza cu care a implozat WTC si faptul ca, in urma imploziei, totul s-a transformat intr-un praf fin.

Turnurile s-au topit Expertii sunt de parere ca transformarea, atat de rapida, a doi zgarie-nori, ca si topirea otelului din structura constructiiloreste dovada ca la demolare a fost utilizata o arma energetica, ce a marit mult efectul creat de focul generat de impactul cu cele doua avioane. Multe rapoarte staruie asupra problemei otelului topit. Un raport afirma ca se putea observa otelul topit, care curgea ca la o turnatorie. WTC USGS Thermal Study, utilizand Airbone Visible/Infrared Imaging Spectometer a masurat in WTC temperaturi de 727 grade Celsius, care nu puteau proveni de la explozia avioanelor. Studiul NIST (The National Institute of Standards and Technology) recunostea doar 615 grade Celsius, pentru doar 15 minute, temperatura generala atingand in centrul de foc (dupa NIST) 250 grade Celsius. Topirea otelului ramane insa o problema nerezolvata, pentru ca, la WTC, otelul topit curgea ca la o turnatorie, iar topirea otelului presupune dezvoltarea unei temperaturi de 1.500 grade Celsius. Steven Jones, profesor de fizica la Bringham Young University, a avansat o teorie interesanta, legata de reactia termica de la WTC. In 2006, Jones a facut analize moleculare, incercand sa gaseasca urme ale prezentei explozibilului folosit la demolarea celor doi zgarie-nori. A opiniat ca temperaturile enorme erau cele
21

care au provocat colapsul WTC. NIST (The National Institute of Standards and Technology) a sustinut insa ca, pentru demolarea controlata a coloanelor, era necesara o cantitate record de explozibil. In legaturacu ipoteza termica a specialistilor, NIST a sustinut cu seninatate ca nu era vorba de otel topit, ci de aluminiu topit, care provenea de la fuselajul avioanelor in flacari. Aluminiul se topeste insa la o temperatura mult mai mica decat otelul. Multi martori au auzit explozii puternice inainte de implozia WTC, ceea ce confirma ipoteza unei demolari controlate. S-a mai observat ca cele doua turnuri au implodat in 11 secunde. Expertii sustin insa ca, din cauza gravitatiei, era nevoie teoretic de 20 de secunde pentru ca turnurile sa se prabuseasca. Ce anume a lovit Pentagonul? In versiunea oficiala, un Boeing 767 al Companiei American Airlines, zborul 77, ruta Dulles Airport spre Los Angeles, cu numarul N644AA, avand 64 de pasageri la bord, a fost deturnat de 5 arabi, pirati ai aerului, la orele 8.55 a.m., iar avionul a fost proiectat intr-o aripa aflata in reconstructie in Pentagon, la orele 9.45 a.m. Doi dintre piratii aerului Hani Hanjour si Majed Moqed au fost identificati de functionari ai aeroportului Dulles ca avand bilete doar pentru dus, retinute de la Advance Travel Service. Renee May ar fi sunat-o pe mama ei si a anuntat-o ca sase indivizi i-au obligat pe pasageri sa se mute in partea din spate a aeronavei. Pasagera Barbara Olson i-a telefonat sotului Ted Olson si l-a anuntat ca avionul a fost deturnat. Nimic din toate acestea nu a fost adevarat. Absolut nimic. Cel care a contestat versiunea oficiala a fost chiar secretarul de stat, Donald Rumsfeld. Motivul: gaura lasata in peretele Pentagonului era cu mult mai mica in dimensiuni decat cea pe care ar fi lasat-o o aeronava de dimensiunile unui Boeing. Donald Rumsfeld a concluzionat, intr-un interviu din 12 octombrie 2001, ca, probabil, teroristii arabi au lansat o racheta asupra Pentagonului (vezi Parade Magazine din 12 octombrie 2001, interviu republicat de Pentagon). Ulterior, Thierry Meyssan a dezvoltat tema in cartea sa, Leffroyable Imposture, unde afirma ca zborul 77 nu a existat, ca niciun avion nu a lovit Pentagonul si ca guvernul american minte. In realitate, lucrurile sunt chiar mai grave. Atrage atentia, mai intai, saracia probelor. Desi cladirea Pentagonului este supravegheata din toate unghiurile posibile, abia pe 8 martie 2002 s-au prezentat 5 fotograme dintr-o inregistrare video, realizata de una din camerele de supraveghere a cladirii Pentagonului. Ulterior, la procesul lui Zacarias Moussaoui si in urma unor cereri, Freedom of Information (FOIA), s-au mai prezentat unele materiale video. De remarcat ca guvernul american a confiscat materialul video de la trei camere de supraveghere a Pentagonului: camera video situata la benzinaria CITGO, camera de supraveghere video de la Double Tree Hotel si camera de supravegheare de la Departamentul Transportului statului Virginia. Ulterior, pe 16 mai 2002, prin legea FOIA, invocata de Scott Bingham, materialele filmate cu aceste camere au fost prezentate. Materialele, inscriptionate gresit 12 septembrie 2001, fie nu prezinta atacul, fie nu prezinta niciun avion lovind Pentagonul. Identitatile furate ale teroristilor FBI-ul a prezentat, pe 19 septembrie 2001, identitatile, biografiile, iar pe 27 septembrie, fotografiile celor 19 pirati ai aerului (Operatiunea Pentbom). Suspectii erau din Arabia Saudita, Emirate Arabe Unite, Liban si Egipt. Identificarea s-a facut in 72 de ore, dupa cartile de credit si biletele de avion. Pasapoartele piratiilor aerului sinucigasi, ca si diferite notite ale lor, au fost ulterior desco22

perite in stare perfecta, de parca ar fi fost plantate in mijlocul dezastrului din jur. Pasapoartele si notele scrise ale teroristilor nu fusesera ca prin minune nici distruse, nici arse, nici nu disparusera. Erau perfect conservate. Se prabusise el, WTC, dar aceste documente, esentiale in stabilirea vinovatilor, ramasesera, ca din intamplare, intacte! La fel si valiza liderului, Mohammed Atta. Aceasta continea instructiuni catre piratii aerului si un exemplar din Coran. Circul a continuat. Scurta vreme dupa ce fotografiile si datele de identitate ale piratilor aerului au fost prezentate pe CNN, sinucigasii au inceput sa telefoneze la CNN, protestand energic impotriva folosirii identitatilor. Cu aceasta ocazie s-a mai constatat ca listele de pasageri ale celor doua companii aeriene nu contineau niciun nume de arab! Mai mult, unii teroristi care au sunat la CNN nici macar nu se gaseau in Statele Unite. Hani Hanjour, care in legenda pilota zborul 77(contra Pentagonului) urma o scoala medie de pilotaj. In august 2001, Hani Hanjour nu reusea sa se descurce pe un avion Cessna, dar in septembrie 2001 o luna mai tarziu minune: acelasi Hani Hanjour conducea, ca un profesionist, un ditamai Boeing 767, si descria, in mare viteza, o spirala, descriind un arc de cerc de 270 grade, pentru a lovi primul etaj al Pentagonului! O adevarata performanta, pe care cei mai buni profesionisti americani ai aerului militari sau civili ar putea-o cu greu realiza. Si ceilalti pirati ai aerului aveau cam aceeasi pregatire ca Hani Hanjour. Atta, de pilda, era inscris la cursurile lui International Officers Scool, o scoala particulara de aviatie, de nivel mediu.

De ce nu a intervenit aviatia de interceptare? Washington-ul si New York-ul sunt printre cele mai bine securizate orase ale lumii. Washingtonul capitala Statelor Unite este si resedinta Casei Albe si a Congresului American, si a Pentagonului. New York-ul este capitala financiara si comerciala a lumii, gazduind si sediul ONU. Cu toate acestea, in ziua de 11 septembrie 2001 niciun avion de interceptare nu a urcat in aer, conform regulamentelor F.A.A. si ATC, pentru situatia de urgenta creata. Este o premiera in istoria deturnarilor de avioane, cand 4 Boeinguri sunt deturnate si redirectionate spre New York si Washington, iar aviatia americana de interceptare nu intervine. Zborul 11 a fost deturnat la orele 8.25 si a lovit Turnul de Nord de la WTC la orele 8.46. Douazeci si unu de minute a avut la dispozitie daca se dadea vreun ordin aviatia de interceptie pentru a actiona. Zborul 175 a fost deturnat la 8.55 si a lovit Turnul de Sud de la WTC la 9.08. Foarte interesanta este situatia zborului 77. Deturnat la 8.55, Boeingul sau ce-o fi fost a lovit cladirea Pentagonului la 9.45. Prin urmare, aviatia de interceptare a avut nu mai putin de 50 de minute ca sa intervina. La 10 mile de Pentagon se gaseste Baza Andrews, unde instalatii hi-tech de ultimul tip supravegheaza Washigtonul si intreg Departamentul Columbia (DC). La Baza Andrews exista doua escadrile de avioane pentru interceptie, servite de piloti profesionisti de mare clasa. Aflati 24 de ore din 24 in situatie de a interveni imediat. Confuzie controlata
23

Si, cu toate astea, avioanele de interceptie nu au primit ordin de a se ridica de la sol. De ce? La 14 septembrie, Morad a declarat ca nu a dat alarma pentru ca nu si-a imaginat o asemenea situatie. Apoi a schimbat placa. A declarat ca a avertizat Baza Langley care se afla la 130 de mile distanta, dar acestia nu au avut timpul necesar sa reactioneze. De ce Baza Langley, situata la 130 de mile, si nu Baza Andrews, situata la doar 10 mile distanta? Pilotii de interceptie pot comunica luminos sau prin radio cu piratii aerului, pot incadra strans aeronava deturnata. Ori in caz extrem deschide focul de avertizare. Apoi, doboara aeronava. Un studiu al plasamentului bazelor Andrews si Langley, in raport cu directia avioanelor deturnate, a demonstrat ca fiecare Boeing deturnat putea fi interceptat. Raspunsul ar fi altul. Boeingurile deturnate pe 11 septembrie 2001 functionau ca niste drone militare, dirijate electronic de la sol. Cu pasageri fictivi. Ca dovada, arabii, prezentati de CNN drept teroristi-sinucigasi, au telefonat imediat dupa sinucidere la CNN, protestand impotriva folosirii abuzive a identitatiilor. Sinucigasii erau vii si naturali! Ba, unul a telefonat la CNN din Maroc. FBIul, care furnizase identitatile false, a fost fortat sa recunoasca ca habar nu avea despre identitatea rapitorilor. Ceea ce intareste ideea ca Boeingurile din 11 septembrie 2001 erau utilizate ca drone militare. Efecte asupra sntii Miile de tone de resturi toxice rezultate n urma prbuirii Turnurilor Gemene au constat din peste 2.500 de contaminani, inclusiv substane cancerigene cunoscute. Aceasta a condus la mbolnviri grave n rndul angajailor serviciilor de salvare i recuperare, pe care muli le leag direct de expunerea la drmturi. De exemplu, ofierul NYPD Frank Macri a murit de cancer la plmni cu metastaze n tot corpul la 3 septembrie 2007; familia sa consider cancerul ca fiind rezultatul orelor petrecute la locul atentatelor i au cerut compensaii pentru moartea la datorie, ceea ce municipalitatea nu a decis nc. Efectele asupra sntii s-au extins i asupra unor locuitori, studeni i persoane care lucrau n zona Lower Manhattan i n zona Chinatown. Cteva mori au fost legate de praful toxic cauzat de prbuirea World Trade Center i numele victimelor vor fi incluse pe monumentul World Trade Center. Exist speculaii tiinifice cum ca expunerea la diveri produi toxici din aer ar putea avea efecte negative asupra dezvoltrii fetale. Din cauza acestui potenial pericol, un centru de sntate pentru copii cerceteaz copiii ale cror mame au fost gravide n timpul prbuirii WTC, i locuiau sau lucrau n apropierea turnurilor World Trade Center. n tribunale nc se mai disput chestiuni legale privind costurile bolilor. La 17 octombrie 2006, judectorul federal Alvin Hellerstein a respins refuzul primriei New York City de a suporta costurile tratamentelor angajailor serviciilor de salvare, permind declanarea a numeroase alte procese mpotriva municipalitii. Ofecialii guvernamentali au fost acuzai c au cerut publicului s se ntoarc n zona Lower Manhattan n sptmnile imediat de dup atentate. n perioada imediat urmtoare, Christine Todd Whitman, administrator al Ageniei Americane pentru Protecia Mediului a fost criticat pentru c a declarat incorect c zona este sigur din punct de vedere ecologic. Preedintele Bush a fost criticat pentru c s-a amestecat n interpretrile i deciziile EPA privind calitatea aerului. Primarul
24

Giuliani a fost i el criticat pentru c a cerut personalului din domeniul financiar s se ntoarc rapid n zona Wall Street.

Bibliografie:
o Dezvluiri uluitoare despre modul n care este afectat Romnia de gigantica conspiraie internaional a Noii Ordini Mondiale, de Valentin Manoliu

o http://www.worldproutassembly.org/archives/911/
o 9/11: The Big Lie, de Thierry Meyssan

25

o o o o

http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4752&lang=RO, http://adevarul911.blogspot.com

http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/lumea-dupa-11-septembrie-prabusirea-turnurilorgemene.html
http://bataiosu.wordpress.com/2008/11/14/11-septembrie-2001-si-lumea-nu-a-mai-fostla-fel/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001#Reac.C8.9Bia_interna.C8.9Bional.C4.83

http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/11-septembrie-ziua-terorii.html

http://www.hotnews.ro/stiri-international-7423064-barack-obama-dezastrul-ecologic-din-golfulmexic-avea-acelasi-impact-asupra-psihicului-sua-9-11.htm

http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/teoria-conspiratiei/4222615-worldtrade-center-cronica-unui-dezastru-anuntat

FILME: Loose Change 9/11 - The Great Illusion The Great Conspiracy: The 9/11 News Special You Never Saw

26