Sunteți pe pagina 1din 49

11 Septembrie 2001

Declanșarea iadului terorist

Ι. Declașarea iadului terrorist

Capitolul 1: Introducere
Primul an al noului secol și al noului mileniu a fost marcat de evenimente cu un
impact deosebit asupra ȋntregii omeniri.
În acea zi ȋnsoritǎ de septembrie, a doua zi dupǎ ce americanii sǎrbǎtoriserǎ ,,
Labour Day ‘’, terorismul a ȋntunecat America. 1
Ziua de 11 septembrie 2001 a marcat ȋn inimile ȋntregii omeniri una dintre cele mai
negre ș i nefaste clipe. Oamenii au fost ȋngroziți, nesiguran ța a pus stǎpȃnire pe ȋntreaga
populație .
11 septembrie 2001 s-a transformat ȋn ziua care a schimbat percepția oamenilor
despre lumea ȋn care trǎiesc. Ziua ȋn care Turnurile Gemene ( simbolul unui New York
prosper, trufaș și lipsit de griji ) s-au prǎbuș it ca un castel din cǎrț i de joc. A devenit
momentul ȋn care America și-a pierdut inocența, momentul ȋn care Dumnezeu a ȋntors
spatele ȋntregii omeniri, clipa ȋn care a pierit pacea lǎsȃnd loc unor sentimente contrarii,
precum: stupoare, lacrimi ș i fricǎ.
O zi ȋn care avioanele de pasageri au devenit arme ȋn mȃna unor fanatici, ziua ȋn
care trei mii de oameni au pierit ȋntr-o clipǎ.
Atrocitatea care s-a petrecut ȋn urmǎ cu opt ani, a schimbat lumea ȋntr-un cerc
vicios. Lumea liberalǎ dovede ște cǎ din pǎcate nu mai are sistem imunitar. Lumea
civilizatǎ a fost ȋngrozitǎ, revoltatǎ, oripilatǎ. Regimurile totalitare au jubilat.2
Evenimentele dramatice de la 11 septembrie 2001 au adus ȋn atenția lumii unul din
cele mai cumplite fenomene: terorismul, cu fața sa vǎzutǎ și nevǎzutǎ, cu efectele sale
terifiante ȋn viața cotidianǎ a oamenilor, cu distrugerile fǎrǎ precedent pe care le
provoacǎ .3
________________________________

1. Dumitru Mazilu ,, Dreptul internațional public’’ , Ed. Lumina Lex, Buc. 2008, p.5-
accesat. 16.10.2009
2. http://www.adevarul.ro/articole/2002/11-septembrie.html - accesat. 16.10.2009
3. Ibidem1

1
Terorismul nu este un fenomen recent. El este foarte vechi, ș i de-a lungul timpului
s-a manifestat sub toate formele posibil, de la terorismul pe șterii la ciberteroris, ȋn
funcție de treapta de civilizație pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele puse la
dispoziție și aproape peste tot ȋn lume. Mijloacele au fost mereu altele, ȋnsǎ esența a
rǎmas aceeaș i: ȋnfricoș are, distrugere, ucidere.
Din pǎcate ș i terorismul, ca și rǎzboiul face parte, ȋntr-un fel, din arsenalul prin care
lumea se neagǎ pe sine, se urǎște ș i se autodistruge, crezȃnd cǎ se purificǎ.
Terorismul este același de veacuri . Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra
Statelor Unite ale Americii, prin imaginea terifiantǎ transmisǎ ȋn direct ( ca și cea a
revoluției romȃne din decembrie 1989), n-a fǎcut altceva decȃt sǎ schimbe ( așa cum
am precizat mai sus) percepția omenirii și a fiecǎruia ȋn parte, sǎ-i aducǎ aminte cǎ
undeva, nu departe de el, de omul planetei, poate chiar lȃngǎ el, se aflǎ un monstru , un
dușman care a ȋnceput sǎ prindǎ contur, un chip ȋnconjurat de umbre, care-l poate ucide
oricȃnd și oricum.
Acesta a fost, probabil, ș i obiectivul central al atacurilor din 11 septembrie: crearea
unui co șmar universal, lumea sǎ afle ș i sǎ nu uite cǎ poate fi lovitǎ și ucisǎ oricȃnd,
oriunde ș i prin orice mijloace.
Terorismul nu este doar rǎul care se abate asupra planetei, ci este chiar rǎul din
lume, adicǎ rǎul nostru, partea fanaticǎ dintre noi ș i adesea din noi, fanatismul obsesiv
al puterii, al rǎzbunǎrii, al pedepsirii cu orice preț, al purificǎrii prin ucidere și
distrugere.
De aceea, acest fenomen specific doar mediului uman( doar ființa umanǎ are
plǎcerea sadicǎ de a teroriza) trebuie investigat ș i analizat așa cum este, de pe poziții
cȃt se poate de obiective, pentru a-i decela sensurile și mecanismel, pentru a-i afla
izvoarele ș i ȋn consecin țǎ, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita
efectele și a-i tǎia rǎdacinele.
Terorismul este o amenințare asimetricǎ, din umbrǎ. Evoluția lui, de la o seamǎ sau
o sumǎ de acte teroriste disparate la un summum al fanatismului, cruzimii ș i violen ței,
adicǎ la un rǎzboi terorist, ș i el asimetric ș i pervers, este de naturǎ sǎ genereze reac ția
corespunzǎtoare a omenirii, sǎ declan ș eze aș a numitul rǎzboi terorist. 4
Amenințǎrile și riscurile de naturǎ teroristǎ nu au limite. ,, Arma principalǎ a
teorismului este omul, ȋn spețǎ omul disperat sau omul manipulat, adicǎ ȋn stare de
_______________________________________

2
4. Centrul de Studii Strategice și de Securitate ,, Terorismul .Dimensiune geopoliticǎ și
geostrategicǎ. Rǎzboiul terorist ‘’, Buc.2002, p.4
disperare sau de rǎzbunare”, dar ș i omul ,, demiurg’’, omul pedepsitor, omul cǎlǎu care
se considerǎ predestinat pentru a ȋndeoplini o misiune supremǎ, a se sacrifica sau a
sacrifica pe oricine pentru a duce la bun sfȃrșit o sarcinǎ ce vine dint-un spațiu sacru,
dintr-o lume care-l dominǎ ș i care are menirea de a o distruge cȃt mai repede ș i cȃt
mai violent, evident de a o ȋnlocui.
Omul este o ființǎ creativǎ, imaginativǎ, indiferent ȋn ce posturǎ s-ar afla.Terorismul
ȋl folosește ca armǎ, pentru cǎ el, omul, poate pǎtrunde oriunde, poate distruge orice.
Iatǎ de ce terorismul se considerǎ superior oricǎrei riposte, oricǎrei acțiuniși oricǎrei
reacții.5
Riscul terorist este la ordinea zilei, amplificat de mass media șȋ deja universalizat.
Terorismul n-are țarǎ și nu cunoaște granițe. El s-a modializat ȋnaintea informației și
economiei, sau concomitent cu acestea, ș i-a creat celule pretutindeni.
Dupǎ atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite, capetele de
acuzare pentru terorism s-au ȋnmulțit : uciderea copiilorla Beslan, decapitarea ostaticilor
ȋn Irak, atentate cu mașini capcanǎ ȋn Indonezia și ȋn Turcia, atentatele de la Madrid din
martie 2004, terorismul sinucigaș de peste tot.
Toate acestea au creat ȋngrijorare ȋn rȃndul intelectualilor musulmani, liderilor
religio și și altor oameni importan ți ai lumii islamice.
Aceștia s-au hotǎrȃt sǎ denunțe terorismul, ȋn numele Islamului. Ziaristul Aziz Al
Haj este foarte ȋngrijorat de faptul cǎ majoritatea teroriștilor sunt musulmani. El scria
ȋntr-un cotidian care apare la Bagdad cǎ teroriștii, ȋn afara sȃngelui vǎrsat oamenilor
decapitați și cadavrelor calcinat, nu au altceva de oferit civilizației.
Condamnarea terorismului nu vine ȋnsǎ numai din partea media și a intelectualilor
laici , cei mai cunoscuți gȃnditori ai Islamului se pronunțǎ categoric ȋmpotriva
terorismului.6
Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, au rǎmas impregnate ȋn memoria
oamenilor, ziua cȃnd a izbucnit așa numitul rǎzboi al ,, ciocnirii civilizațiilor’’.7
Departe de a fi ȋnsǎ un ,, rǎzboi al civilizațiilor’’, actualul ,, rǎzboi ȋmpotriva
terorismului’’ este mai curȃnd ȋncǎ un nou ,, rǎzboi civil’’ al civilizației moderne, la fel
_________________________________
5. Centrul de Studii Strategice și de Securitate, op.cit. p.14 – accesat 16.10.2009
6. http://www.walf.sn/contributions/suite.php?rub=8&id_art=15703 – accesat 16.10.2009

7. http://www.antena3.ro/stiri/cultura/11-septembrie-2001-cel-mai-notoriu-moment-

3
ca și cel ȋmpotriva fascismului sau a comunismului. 8- accesat 16.10.2009

Capitolul 2 : Cauze care au generat dezastrul, plǎnuirea atacurilor


Lovitura barbarǎ , dar calculatǎ de mințile diabolice, a urmǎrit atingerea mai multor
ținte:
• Batjocorirea simbolului libertǎții universale;
• Îngenuncherea economicǎ a lumii libere ; 9
• Punerea sub semnul ȋntrebǎrii Statelor Unite ( prin demonstrarea
vulnerabilitǎții celui mai puternic sistem de apǎrare, precum și a
democrației ȋnsǎși, ȋmpreunǎ cu statul de drept);
Nu era nici pe departe, așa cum am afirmat mai sus, cȃnd terorismul islamic lovea.
Dimpotrivǎ , atentatele din 11 septembrie au urmat unor serii de acte sinistre, ȋndreptate
mai ales asupra Statelor Unit, ca simbol al lumii libere, printre care sechestrarea
personalului ambasadei Statelor Unite ȋn Iran ( 1789).
Acel act terorist a demonstrat cǎ totalitarismul Islamic este paralel cu lumea
civilizatǎ pentru cǎ , spre deosebire de celelalte regimuri totalitare, nu pǎstreazǎ nici
mǎcar aparența cǎ respectǎ normele diplomatice elementarede drept internațional.
Ideea atacurilor de la 11 septembrie i-a venit lui Khalid Sheikh Mohammed, care i-a
prezentat ideea lui Osama Bin Laden ȋn 1996. La acel moment, Bin Laden și Al- Qaeda
erau ȋntr-o perioadǎ de tranziție, mutȃndu-se ȋnapoi din Sudan ȋn Afganistan.
La sfȃrșitul lui 1998 sau ȋnceputul lui 1999, Bin Laden i-a dat lui Mohammed
aprobarea de a ȋncepe organizarea atacului.
În primǎvara lui 1999 au avut loc o serie de ȋntȃlniri ȋntre Khalid Sheikh
Mohammed, Osama Bin Laden ș i secundul sǎu Mohammed Atef.
Mohammed a furnizat suportul operațional al ataculu, inclusiv la selecția țintelor și
cu aranjamentele de cǎlǎtorie ale teroriștilor.
Bin Laden a fost liderul operațiunii, aducȃnd și ajutor financiar, și a fost implicat ȋn
alegerea participanților la atacuri. Bin Laden ȋl alesese inițial pe Nawaf al- Hazmi și pe
Khalid al – Mihdhar, ambii jihadi ști cu experien țǎ, care luptaserǎ ȋn Bosnia.
Spre sfȃrșitul lui 1999, un grup de oameni din Hamburg, Germania, printre care și
dupǎ capacitǎți speciale, ceeea ce a permis liderilor Al – Qaeda sǎ- l identifice și pe
_________________________________
8. http://www.revista22.ro/dupa-un-an-190.html - accesat 4.11 .2009

4
9. bursa din New York s-a ȋnchis;

Mohamed Atta, Marwan al Shehhi, Ziad Jarrah și Ramzi Binalshibh au sosit ȋn


Afganistan. Bin Laden a ales aceș ti oameni pentru atacuri deoarece erau educaț i,
vorbeau englezǎ și aveau eperien țǎ cu traiul ȋn Occident. Noii recruți au fost cǎutaț i
dupǎ capacitǎți speciale, ceea ce a permis liderilor Al- Qaeda sǎ- l identifice și pe Hani
Hanjour, care avea deja licențǎ de pilot comercial.
Hanjour a sosit la San Diego ȋn ziua de 8 decembrie 2000, și i s-a alǎturat lui Hazmi.
Curȃnd dupǎ aceea, ei au plecat ȋn Arizona, unde Hanjour s-a mai reantrenat. Marwan al
– Shehhi a sosit la sfȃrșitul lui mai 2000, Atta a sosit la 3 iunie 2000, iar Jarrah la 27
iunie 2000. Binalshibh a rǎmas pe motiv ca ar fi putut depǎși perioada de ș edere și ar fi
rǎmas ca imigrant ilegal.
Cei trei membri ai celulei de la Hamburg au ȋnvǎțat sǎ piloteze ȋn Florida de sud.În
primǎvara lui 2001, au ȋnceput sǎ soseascǎ ȋn Statele Unite și teroriștii de forțǎ. În iulie
2001, Atta s-a ȋntȃlnit cu Binalshibh ȋn Spania, unde și-au coordonat detaliile atacurilor,
inclusiv alegerea finalǎ a țintelor. Binalshibh a transmis și dorința lui Bin Laden ca
atacurile sǎ aibǎ loc cȃt mai curȃnd cu putințǎ.10
Bin Laden a negat inițial, dar a recunoscut ulterior implicarea ȋn accident. La 16
septembrie 2001, Bin Laden a negat orice implicare ȋn atacuri, citind o declarație care a
fost difuzatǎ pe postul de televiziune Al Jazeera din Qatar:
‚, Repet cǎ nu am efectuat acest act, care pare sǎ fi fost comis de indivizi cu
propriile motivații ”.11
La 27 decembrie 2001, a fost publicatǎ o a doua casetǎ cu Bin Laden. Acesta
declara: „Terorismul împotriva Americii merită laude deoarece este un răspuns la
nedreptate, cu scopul de a forţa America să nu mai susţină Israelul, care ne omoară
oamenii”.12
În octombrie 2002 Bin Laden emite o scrisoare contradictorie cu cea din 16
septembrie ȋn care le transmite americanilor urmǎtoarele: ‚, Sunteți cea mai rea
civilizație vǎzutǎ vreodatǎ ȋn istoria lumii : sunteți națiunea care , ȋn loc sǎ conducǎ
_________________________________

10 http://www.istoria.md/articol/155/Atentatele_din_SUA_de_la_11_septemb

accesat 16.10.2009

11. http://english.aljazeera.net/ - accesat 11. 11.2009

5
12. http://www.guardian.co.uk/world/2002/nov/24/theobserver
Accesat 11.11.2009
dupǎ Sharia lui A llah si ȋn Legile sale, a ales sǎ-și inventeze propriile legi dupǎ cum
dorește. . Separați religia de politici, ȋn contradicție cu pura naturǎ care afrmǎ
Absoluta Autoritate a Domnului și a Creatorului vostru’’ 13

Capitolul 3: Filmul unei zile de coșmar, cronica unui dezastru

,‚Cutremurǎtor , un foc din centrul pǎmȃntului / Va zgudui turnurile Noului Oraș /


Mult timp douǎ mari stȃnci se vor ciocni/ Pȃnǎ izvoarele arethusiene vor ȋnroși iar
fluviile’’ .14
Am ȋnceput acest capitol, nu ȋntȃmplǎtor cu un catren atribuit controversatului
vizionar francez din secolul al XVΙ- lea , Michel de Nostradame., ș i asta pentru cǎ au
existat multe voci care au gǎsit similitudini ȋntre versetul de mai sus și evenimentele
tragice care au avut loc acum opt ani ȋn inima New York-ului.
Se ȋntȃmpla la 11 septembrie 2001....
7:59 – zborul 11 al companiei American Airlines, un avion Boeing 767 cu 92 de
persoane la bord, decoleazǎ depe aeroportul Logan din Boston, cu destinația Los
Angeles. Douǎzeci de minute mai tȃrziu, controlorii de trafic aud vocea unui pirat al
aerului ȋn cabina piloților și anunțǎ Comandamentul Apǎrǎrii Spațiului Aerian
Nord American NORAD , cǎ avionul a fost deturnat ;
8:15 – zborul 175 al companiei United Airlines, un Boeing 767 , decoleazǎ de pe
acela și aeroport din Boston, tot spre Los Angeles. La bordul avionului se aflau 65 de
persoane . La aceeaș i orǎ un al treilea avion decoleazǎ de pe aeroportul Dullas, de
lȃngǎ Washington, cu destinația Los Angeles.
8:40 – o stewardesǎ din zborul 11, Madeline Amy Sweeney, ii telefoneazǎ de pe
mobil unui supervisor de la aeroportul Logan, anunțȃndu-l cǎ avionul a fost deturnat de
pirați și cǎ mulți pasageri sunt rǎniți. Întrebatǎ ȋn ce direcție se ȋndreaptǎ avionul,
Sweeney ȋi spune cǎ vede clǎdiri ȋnalte și apǎ.
Convorbirea se ȋncheie brusc, cu exclamația ei: ,, Dumnezeule !’’
8:46 – zborul 11 se izbeș te de turnul de nord al complexului Worl Trade Center din
New York ȋn dreptul etajului 96, provocȃnd o expozie puternicǎ. NORAD cheamǎ
________________________________

13. http://www.guardian.co.uk/world/2002/nov/24/theobserver - accesat. 11.11.2009

6
14. Mario Reading ,, Nostradamus – profețiile complete,, Ed. Litera Internațional,
Buc. 2008 , p. 14

douǎ avioane de luptǎ F- 15 de la baza aerianǎ Otis din Falmouth, Massachusetts.


8:50 – zborul 175 deviazǎ de la traiectoria sa, ȋndreptȃndu-se spre New York. Unul
dintre pasageri, Peter Burton Hanson, ȋl sunǎ pe tatǎl sǎu pentru a-l anunța cǎ mai mulți
teroriști i-au atacat cu cuțitele pe membrii echipajului, pentru a-i determina sǎ deschidǎ
ușa de la cabina piloților. Hanson cǎlǎtorea cu soția și feti ța sa ȋn vȃrstǎ de trei ani. Cu
cȃteva minute mai devreme, zborul 93 al United Airlines decolase de pe Newark, New
Jersey, cu 44 de oameni la bord, ȋndreptȃndu-se spre San Francisco .
9:00 – Președintele George W. Bush ajunge la școala Emma Booker, din Sarasota,
Florida, unde avea programatǎ o vizitǎ.
Șeful Casei Albe este informat de consilierul sǎu pe probleme de securitate,
Condoleezza Rice, despre impactul avionului cu turnul nordic al World Trade Center.
9:02 – zborul 175 se izbe ște de al doilea turn geamǎn din New York, ȋntre etajele 78
și 84. Impactul ș i explozia sunt transmise live de televiziunile aflate la fața locului, care
ȋnregistrau imagini cu primul turn lovit de teroriști.
Avioanele de luptǎ F- 15 erau ȋn acel moment la 100 de kilometri distanțǎ, adicǎ la
opt minute de zbor. Pompierii aflați deja la Worl Trade Center cer ȋntǎriri pentru a face
fațǎ incendiilor devastatoare care au cuprins cei doi Gemeni .
Oamenii aflați ȋn clǎdire, la etajele superioare, ȋi sunǎ pe cei dragi , pentru a-și lua
ramas bun ș i pentru a le spune ultimul ,, te iubesc ’’. Alții cuprinș i de disperare ș i
ȋnecați de fumul din clǎdire, se aruncǎ de la etaj.
9:07 – la școala Emma Booker, șeful personalului de la Casa Albǎ ȋi ș opte ș te lui
Bush la ureche cǎ un al doilea avion a lovit turnul sudic al World Trade Center.
9:24 – Administrația Federalǎ a Aviației ( FAA) anunța cǎ zborul 77 a fost deturnat.
NORAD trimite douǎ avioane F16 de la baza Langley, din Virginia, sǎ intercepteze
avionul. La bordul aparatului, Barbara Olson, de la CNN ȋl suna pe soțul ei pentru a-l
anunța cǎ pirați ai aerului au preluat controlul asupra avionului.
9:26 – FAA interzice orice decolare a avioanelor comerciale de pe aeroporturile
naționale .
9: 30 – Bush face un scurt anunț pentru presǎ spunȃnd cǎ Statele Unite au suferit ,,
un atac terorist’’.

7
9:37 – zborul 77 se izbește de cladirea Pentagonului, din Washington. Cele douǎ
avioane F- 16 sunt la doisprezece minute depǎrtare .

9:45 – Serviciul secret ordona evacuarea Casei Albe și a clǎdirii Eisnhower, dupǎ
aflarea veștii cǎ un al patrulea avion se ȋndrepta spre Washington. Sunt evacuate
Departamentele de Stat ș i de Justiție ș i Banca Mondialǎ. O orǎ mai tȃrziu, toate
clǎdirile federale din Washington aveau sǎ fie goale. FAA ordona ȋnchiderea spațiului
aerian american, cerȃnd tuturor avioanelor aflate ȋn zbor sǎ aterizeze cȃt mai curȃnd
posibil, indiferent de destinație.
Este pentru prima datǎ ȋn istoria Statelor Unite cȃnd traficul aerian este ȋntrerupt pe
plan național. În momentul acela, 4.500 de avioane se aflau ȋn aer.
9:55 – Bush pǎrǎse ște Florida, la bordul Air Force One. Din avion, vorbește cu
vicepreședintele Dick Cheney și plaseazǎ armata americanǎ de pretutindeni ȋn stare de
alertǎ maxim.
9:58 – toate convorbirile de la telefoanele mobile ale pasagerilor din zborul 93
ȋnceteazǎ. Aceștia aflaserǎ de la rudele lor despre tragedia de la World Trade Center și
Pentagon și se hotǎrȃserǎ sǎ lupte cu terori știi care preluaserǎ controlul asupra
avionului.
10:03 – zborul 93 se prǎbușe ș te lȃngǎ Shanksville, Pennsylvania. Ulterior s-a
afirmat cǎ teroriștii ar fi vizat Casa Albǎ, iar recent doi membri ai rețelei Al- Qaida au
declarat cǎ ținta ar fi fost de fapt Congresul american.
10:05 – turnul sudic al WTC se prǎbu șe ș te .
10:10 – o porțiune din Pentagon se dǎrȃmǎ.
10:28 – turnul de nord al World Trade Center, primul lovit, se prǎbuș e ș te ș i el, la
aproximativ 100 de minute dupǎ impact. Mai multe clǎdiri din jur iau foc.
11:02 – primarul New York-ului, Rudolph Giuliani le cere locuitorilor ora șului sǎ
stea acasǎ ș i ordonǎ evacuarea ȋntregii zone de lȃngǎ WTC.
12: 16 – nici un avion comercial nu se mai afla ȋn aer, zborurile internaționale
fuseserǎ deja dirijate spre Canada. 15
13:04 - CNN difuzeazǎ anunțul lui George W. Bush de douǎ ȋnregistrat la baza
Barksdale, din Louisiana. ,, Însǎși libertatea a fost atacatǎ astǎzi de un laș fǎrǎ chip ’’
a spus Bush, care a adǎugat:
,, Tǎria națiunii este pusǎ la ȋncercare. Fiți siguri ȋnsǎ cǎ vom arǎta lumii cǎ vom
trece acest test’’. 16

8
_________________________________
15. http://2012en.wordpress.com/2008/08/08/marea-inselatorie-a-asa-ziselor-
atentate-teroriste-din-11-septembrie-2001-ii/
accesat 11.11.2009
16. http://www.opm.gov/guidance/09-11-01GWB.htm - accesat. 15 11.2009

Fig.1 Zborul 11 lovește turnul nordic

9
Fig.2 Zborul 175 ȋnainte de impact

_______________________________

Fig.1, 2. http://cnparm.home.texas.net/911/After/Sep122001.htm - accesat. 15.11.2009

Capitolul 4: Reacții interne și internaționale


Atentatele din 11 septembrie au avut efecte majore asupra americanilor. Numeroși
polițiști și lucrǎtori ai serviciilor de urgențǎ din toatǎ țara au venit la New York City
pentru a ajuta la recuperarea cadavrelor dintre resturile contorsionate ale Turnurilor
Gemene. Donațiile de sȃnge din toatǎ țara au avut o creștere ȋn sǎptǎmȃnile de dupǎ 9
septembrie. Toate zborurile internaționale din spațiul american au fost oprite de
Administrația Federalǎ a Aviației, aproape cinci sute de zboruri fiind ȋntoarse din drum
sau direcționate spre alte țǎri. Canada a primit 226 dintre aceste zboruri și a lansat
Operațiunea Panglica Galbenǎ pentru a trata numǎrul mare de avioane aflate la sol și de
pasageri opriți din drum.17
După atentate, nivelul de aprobare al politicilor preşedintelui Bush a sărit la 90%. 18
La 20 septembrie 2001, preşedintele a vorbit în faţa naţiunii într-o şedinţă comună a
celor două camere ale Congresului despre evenimentele acelei zile, cele nouă zile de
eforturi de salvare şi recuperare, şi despre răspunsul pe care intenţiona să-l dea:
,, Fiecare țarǎ trebuie sǎ ia acum o hotǎrȃre: ori sunteți cu noi, ori sunteți cu
teroriștii!. Începȃnd din acest moment , a declarat președintele american ,, orice țarǎ
care va continua sa adǎposteascǎ sau sǎ-i susținǎ pe teroriști va fi consideratǎ de
Statele Unite drept regim ostil’’.18 Rolul extrem de vizibil jucat de primarul oraşului
New York, City Rudy Giuliani i-a adus acestuia laude atât în New York cât şi în restul
ţării.
S-au înfiinţat numeroase fonduri de ajutorare a victimelor atacurilor, cu scopul de a
oferi asistenţă financiară supravieţuitorilor şi familiilor victimelor. Un astfel de fond a
fost Coalition of 9/11 Families. Până la termenul limită al cererilor de compensare 11
septembrie 2003, se primiseră 2.833 de cereri din partea familiilor celor morţi. 19
Consiliul NATO a declarat cǎ atentatele asupra Statelor Unite vor fi considerate un
atac asupra tuturor statelor, și ca atare, satisfac condițiile articolului 5 al Cartei NATO,
care stipuleazǎ cǎ ȋn cazul unui atac extrem ȋmpotriva unui stat membru, toate statele
membre se vor considera atacate, ripostȃnd ȋmpotriva atacului. 20

__________________________________

10
17. http://www.tc.gc.ca/mediaroom/releases/nat/2001/01_h152e.htm - accesat 23.11.2009
18. p://georgewbush-whitehouse.archives.gov/news/releases/2001/09/-accesat. 15.11.2009

19. http://www.cbsnews.com/stories/2004/01/16/national/main593715.shtml . 21.11.2009

20. http://www.nato.int/docu/pr/2001/p01-124e.htm - accesat. 15.11.2009


George Robertson, Secretarul General al NATO a dclarat cǎ Alianța ,, va participa
activ, alǎturi de Statele Unite, ȋn campania de combatere a terorismului’’.21
Țǎrile membre ale Uniunii Europene, Federația Rusǎ, China și mai multe alte țǎri s-
au alǎturat ,, marii coaliții internaționale ȋmpotriva terorismului ”.
La 21 septembrie 2001, șefii de stat ș i dse guvern ai țǎrilor membre ale Uniunii
Europene, reuniți la Bruxelles, și-au exprimat hotǎrȃrea de a coopera cu Statele Unite
ale Americii ,, pentru a aduce ȋn fața justiției și a-i pedepsi pe autorii, responsabilii și
complicii la actele barbare de la 11 septembrie 2001’’ .
Șefii de stat și de guvern ai țǎrilor membre ale Uniunii Europene evocȃnd Rezoluția
Consiliului de Securitate No. 1368 au insistat ca acțiunile Statelor Unite sǎ fie ,, bine
direcționate ’’ și au subliniat cǎ, ȋn adoptarea deciziilor la Washington, ,, va fi nevoie de
consultǎri strȃnse cu ansamblul statelor membre ale Uniunii Europene’’. 22
Summitul de la Bruxelles de la 21 septembrie 2001 s-a ȋncheiat cu adoptarea unui ,,
Plan ȋmpotriva terorismului ”, ȋn baza cǎruia s-au stabilit mǎsuri concrete ȋn direcția
consolidǎrii cooperǎrii polițienești și juridice pentru combaterea terorismului.
Numeroase alte țǎri, printre care: Regatul Unit, India, Australia, Franța, Germania,
Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Uganda ș i Zimbabwe au introdus
legi ,, antiterorism” ș i au ȋnghe țat conturile bancare ale indivizilor și organiza țiilor
suspecte de legǎturi cu Al- Qaeda. 23
Agențiile de informații din mai multe țǎri, printre care: Italia, Malaezia, Indonezia și
Filipine au arestat persoane etichetate drept suspecți de terorism ȋn scopul de a destrǎma
celulele de militanți din toatǎ lumea. 24,25
Ȋn Statele Unite, aceasta a stȃrnit controverse, unii critici, cum ar fi Bill of Rights
Defense Committee au susținut cǎ reacțiile tradiționale asupra supravegherii federale (de
exemplu, monitorizarea COINTELPRO a ȋntrunirilor publice ) au fost ,,ȋnlǎturate ”de
legea USA PATRIOT.26

_________________________________
21. http://transcripts.cnn.com/2001/WORLD/europe/09/12/nato.us/index.html - accesat
21.11.2009
22. http://europa.eu/european-council/index_en.htm - accesat 15.11.2009

11
23. http://archive.ifla.org/IV/ifla68/papers/156-079e.pdf - accesat 21.11.2009
24. http://www.csmonitor.com/2002/0307/p07s02-woeu.html - accesat. 21.11.2009
25.http://edition.cnn.com/2002/WORLD/asiapcf/southeast/05/07/seasia.terror.pact/ - accesat
21.11.2009
26. http://www.bordc.org/resources/repeal.pdf - accesat 15.11.2009

Unele organizații, cum ar fi American Civil Libertes Union și Liberty au susținut cǎ


unele protecții ale drepturilor civile erau acum ocolite. 27, 28
Ȋncǎ de la 11 septmbrie 2001, luȃnd cunoștințǎ de atacurile teroriste de la New
York și Washington, Preș edintele Romȃniei a condamnat aceste acte ș i a convocat
Consiliul Suprem de aparare a Țǎrii, care a stabilit mǎsuri de combatere a terorismului.
Ȋn declarația sa publicǎ, Șeful statului a arǎtat: ,, Dezaprob energic și condamn cu
fermitate terorismul ca metodǎ de atingere a unor obiective politice, economice sau
sociale. Pacea ȋn lume nu se poate asigura prin violențǎ și fanatism, ci prin dialog și
negociere ”,(29) iar Premierul Adrian Nǎstase a condamnat ,, acest tip de acțiune,
indiferent de motivațiile sale , este un atac care nu poate fi justificat prin absolut nimic
”. 30
La propunerea Președintelui Ion Iliescu, Parlamentul Romȃniei a aprobat la 19
septembrie 2001 punerea la dispoziția Statelor Unite și a Alianței Nord Atlantice a
spațiului aerian, terestru și maritim al țǎrii, oferind ȋntregul sprijin al Romȃniei ȋn
acțiunile de combatere a terorismului. 31

Capitolul 5: Declarații ale șefilor de stat care au hotǎrȃt sprijinirea Statelor


Unite ȋn combaterea terorismului
,, Groaza completǎ a ceea ce sa ȋntȃmplat ȋn Statele Unite devine acum mai clar. ...
Am oferit președintelui Bush ș i poporului american solidaritatea noastrǎ, simpatie
profundǎ ș i rugǎciunile noastre.
Dar este clar cǎ cetǎțenii din multe țǎri ale lumii, inclusiv din Marea Britanie, vor fi
prinși ȋn aceastǎ teroare.”32
Premierul britanic - Tony Blair, 11 septembrie 2001

,, Franța este profund deranjatǎ de atacurile monstruoase care au lovit chiar Statele
Unite... Ȋn aceste condiții teribile, tot poporul francez este alǎturi de poporul american.

________________________________
27. http://action.aclu.org/reformthepatriotact/primer.html - accesat 15.11.2009

12
28. http://www.liberty-human-rights.org.uk/issues/2-terrorism/index.shtml-
accesat 15.11.2009
29. http://mpnewyork.mae.ro/index.php?lang=en&id=70667- accesat 21.11.2009
30. http://www.gov.ro/events__c102l2p915.html- accesat 21.11.2009
31. http://mpnewyork.mae.ro/index.php?lang=en&id=70667 – accesat 21.11.2009
32. http://www.september11news.com/InternationalReaction.htm -accesat 22.11.2009

Ne exprimǎm sentimentele noastre de prietenie ș i solidaritate ȋn aceastǎ tragedie”33


Președintele Franței - Jacque Chirac, 11 septembrie 2001

,, Inimile noastre sunt alǎturi de Statele Unite și suntem gata sǎ furnizǎm orice
asistențǎ ȋn orice moment . Israelul a declarat marți zi de doliu și a ȋnființat o bancǎ de
sȃnge pentru rǎniți ”.34
Prim – ministrul israelian Ariel Sharon, 11 septembrie 2001

,, Ȋntreaga comunitate internaționalǎ ar trebui sǎ se uneascǎ ȋn lupta ȋmpotriva


terorismului... Aceasta este o provocare evidentǎ pentru umanitate ’’. 35
Președintele rus- Vladimir Putin, 11 septembrie 2001

,, Nu poate fi nici o ȋndoialǎ cǎ acestea sunt acte teroriste deliberate, atent planificate
și coordonate, și ca atare eu le condamn cu totul...”. 36
Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite – Kofi Annan, 11 septembrie 2001

,, ... Poporul german este alǎturi de Statele Unite ale Americii, ȋn acest moment ...vǎ
transmit condoleanțe profunde și transmit simpatia nostrǎ victimilor și rudelor lor...Nu
au fost atacuri numai ȋmpotriva Statelor Unite, ci și ȋmpotriva ȋntregii lumi civilizate. A
tacurile de marți au fost o amenințare la adresa pǎcii și a libertǎții de pretutindeni...nu
lǎsați ca aceste valori sǎ fie distruse, ȋn Europa, America sau oriunde ȋn lume’’.37
Cancelarul german – Gerhard Schroeder, 11 septembrie 2001

,,Acest act scandalos... ȋmpotriva Statelor Unite este de neiertat ”.38


Prim- ministrul Japoniei – Junichiro Koizumi, 11 septembrie 2001

_________________________________

13
35. http://www.september11news.com/InternationalReaction.htm - accesat 22.11.2009
36. Ibidem
37. Ibidem
38.Ibidem

,, 11 septembrie 2001 va rǎmȃne o zi ȋntunecatǎ ȋn istoria omenirii...’’.39


Papa Ioan Paul al Doilea, reprezentantul Bisericii Catolice

Capitolul 6: Efecte terifiante ale evenimentelor din 11 septembrie


Sunt greu, dacǎ nu imposibil de evaluat, efectele terifiante ale atacurilor teroriste de
la New York ș i Washington, mai ales impactul lor asupra milioanelor de americani,
asupra Europei și a lumii.

a. pagube de miliarde de dolari


Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra piețelor americane și din
toatǎ lumea . 40
Bursa de acțiuni New York ( NYSE ), Bursa Americanǎ de Acțiuni ( AMEX ) și
NASDAQ nu s-au mai deschis de la 11 septembrie ș i au rǎmas ȋnchise pȃnǎ la 17
septembrie. Cȃnd s-au deschis bursele de acțiuni, indicele Dow Jones a scǎzut cu 684
de puncte sau 7,1% pȃnǎ la 8921, o scǎdere a sa pentru o singurǎ zi. 41
Economistul ș i consultantul Randall Bell a fost angajat de statul american ș i de
orașul New York sǎ evalueze pagubele economice de la World Trade Center. El a scris
ȋn cartea sa ,, Startegy 360 ” : ,, Daunele suferite de World Trade Center, estimate de
Primǎria New York City, care erau uluitoare:
• curǎțarea și stabilizarea zonei WTC – 9,0 miliarde de dolari;
• repararea ș i ȋnlocuirea infrastructurii distruse – 9 miliarde de dolari;
• reconstruirea WTC ȋn clǎdiri mai mici – 6,7 miliarde de dolari;
• repararea ș i restaurarea altor clǎdiri avariate – 5,3 miliarde de dolari;
• pierderea chiriilor pe clǎdirile distruse – 1,75 miliarde de dolari . 42

Costurile pagubelor au crescut exponențial prin luarea ȋn calcul a pierderilor


provocate ca urmare a distrugerii celor 430 de firme care ȋși desfǎșurau activitatea ȋn
Centrul Mondial al Comerțului din New York.
________________________________

14
39. http://www.breakingnews.ie/archives/2001/0912/world/ - accesat 21.11.2009
40. http://www.fas.org/irp/crs/RL31617.pdf - accesat 15.11.2009
41. http://www.chicagotribune.com/business/chi-010917markets,0,5287650.story
accesat 15.11.2009

Punctul de vedere al companiilor de asigurǎri a fost cǎ ,, distrugerea


complexului Centrului Comerțului Mondial din New York nu constituie un act de
rǎzboi”, deoarece ,, actele de rǎzboi sunt excluse de la plata despǎgubirilor”.43
Ȋncǎ din primele zile , mai mulți analiști au apreciat cǎ ,, firmele de asigurǎri ar
putea invoca clauza privind pagubele provocate de acte de rǎzboi” pentru a nu plǎti
sumele imense implicate de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
Este cunoscut cǎ pre ședintele George W. Bush a definit evenimentele de la New
York ș i Washington ,, drept un act de rǎzboi”44
Ȋn baza acestor aprecieri, companiile de asigurǎri ar fi putut sǎ evoce clauza care ȋi
scutește de la plata polițelor de asigurare. 45
Dimpotrivǎ aceste companii, procedȃnd corect , au dat o interpretare juridicǎ
adecvatǎ evenimentelor, recunoscȃnd recunoscȃnd cǎ ,, exceptarea de la plata polițelor
este valabilǎ numai ȋn cazul unui rǎzboi declarat ȋntre douǎ sau mai multe state”. 46
O asemenea interpretare corectǎ au dat-o ș i exper ți europeni ȋn materie .

b. cǎderea dramaticǎ a industriei aeriene


Comerțul mondial a cunoscut ,, o loviturǎ din cele mai evidente ” ca urmare a ,,
unei cǎderi dramatice a industriei aeriene”. Nu este vorba numai despre industria
americanǎ, ci ș i cea britanicǎ, ș i din alte ț ǎri.
Dupǎ deturnǎrile ȋn serie a avioanelor ȋn dimineața zilei de 11 septembrie 2001 și
transformarea lor ȋn adevǎrate ,, bombe zburǎtoare”, Autoritatea federalǎ a adoptat
singura mǎsura raționalǎ la ȋndemȃnǎ: suspendarea traficului aerian pe ȋntreg teritoriul
Statelor Unite. Zeci de mii de pasageri au fost au fost blocați ȋn aeroporturi, multe
afaceri au fost suspendate, pierderile acumulate ridicȃndu-se numai pentru companiile
aeriene la milioane de dolari ( 47).
Experții americani ȋn securitatea zborurilor au ajuns la concluzia cǎ ,, atentatele din
________________________________
43. Dumitru Mazilu ,, Dreptul internațional public”, Ed. Lumina Lex, Buc. 2008,
p.375;

15
44. Ibidem, p. 375
45. cele mai multe polițe de asigurare – fie pentru valori mobiliare sau imobiliare -
,, nu acoperǎ și pierderile provocate de un eventual rǎzboi”;
46. considerȃndu-le așa cum au fost ȋn realitate - ,, acte teoriste”;
47. Dumitru Mazilu, op.cit., p. 377

11 septembrie 2001 reprezintǎ una din cele mai ȋndrǎznețe lovituri teroriste care au
fost vreodatǎ ȋntreprinse ȋn lume ”.
Se apreciazǎ cǎ deturnarea a trei - patru avioane concomitent ș i finalizarea unui
atac terorist pe aceastǎ cale reprezintǎ un eveniment care nu s-a mai petrecut ,, ȋn
ȋntreaga istorie mondialǎ a aviației civile ” 48
Utilizarea ȋn atentate a unor avioane pline cu cǎlǎtori s-a dovedit a fi un act farǎ
precedente ȋn ,, transporturile comerciale aeriene ”.
Folosirea avioanelor pentru atingerea anumitor ținte a fost cunoscutǎ ȋn timpul celui
de-al doilea rǎzboi mondial, cȃnd piloții sinucigași japonezi , numiți kamikaze au
atacat navele americane de razboi. 49
Cǎderea dramaticǎ a industriei aeriene se datoreazǎ, mai ales, neȋncrederii
pasagerilor ȋn siguranța zborurilor. Zeci de mii, sute de mii de oameni au renunțat la
cǎlǎtoria cu avionul, ȋn urma actelor teroriste din Statele Unite.
Neȋncrederea ȋn siguranța zborurilor a provocat ȋn primele trei zile de dupǎ atentate
pierderi cifrate la 250- 300 milioane de dolari zilnic. Pentru Statele Unite aceste pierderi
s-au multiplicat, ajungȃnd sǎ depǎșeascǎ, dupǎ unele surse oficiale , un miliard de
dolari.

c. ȋnlocuirea infrastucturilor informatice și telefonice distruse


Infrastucturile informatice și telefonice ,, au fost pur ș i simplu distruse ”, odata cu
prǎbușirea celor doi ,, zgȃrie nori”din marea Metropolǎ financiarǎ a lumii, care este
New York-ul.
Computer Economics, o firma independentǎ, specializatǎ ȋn acest domeniu, a estimat
costurile totale ale ,, ȋnlocuirii infrastructurilor informatice și telefonice distruse ȋn
urma prǎbușirii Worl Trade Center ”, la 15, 8 miliarde de dolari.
Twin Towers, gazduiau societǎți financiare ,, mari consumatoare de echipamente
tehnologice”, a cǎror instalare a durat ani de zile. Evaluǎrile costurilor sunt destul de
riguroase. Astfel, ȋnlocuirea echipamantelor indispensabile pentru a asigura reluarea și

16
continuarea serviciilor ȋntrerupte la 11 septembrie 2001 va implica costuri de 1, 7
miliarde de dolari .50
Cǎderea dramaticǎ a traficului comercial aerian a determinat adoptarea unor mǎsuri

______________________________________
48. http://jir.janes.com/ - accesat 16.11.2009
50. http://www.computereconomics.com/article.cfm?id=133 – accesat 21.11.2009
de securitate excepționale. Scopul principal, sub aspect comercial, ȋl constituie ,,
recȃștigarea ȋncrederii pasagerilor”, dar din punct de vedere al traficului, obiectivul
major ȋl constituie ,, structurarea unui sistem de securitate care sǎ excludǎ fenomene de
genul celor care au loc la 11 septembrie 2001.”

d. impactul asupra piețelor financiare europene și asiatice


Ȋncǎ din prima zi a acestor evenimente dramatice o ,, unda de șoc ”s-a resimțit și pe
principalele piețe financiare din Europa și din Asia.
Deși partenerii europeni au rǎspuns partenerilor americani ,, sǎ nu tranzacționeze
titluri ale companiilor americane ”, pețele americane au ȋnregistrat caderi importante ,
accentuate dupǎ deschiderea peței new- yorkeze. Scǎderile cele mai abrupte s-au
ȋnregistrat ȋn sectorul auto și al asigurǎrilor.
Companiile germane BMW ș i Daimler Chrysler au ȋnregistrat pierderi de cȃte 6
procente, acțiunile Renault au pierdut 9,5 %. Munich Re și Swiss Re, reputatele
companii de asigurǎri au ȋnregistrat o scǎdere a acțiunilor de circa 6%. Cǎderi dramatice
au ȋnregistrat marile companii europene de transport aerian: Swiss Air, cu 7 %,
Lufthansa cu 11 %, iar British Airways cu 12 %.
Este de remarcat cǎ, dupǎ scǎderea tuturor indicilor pieței bursiere americane ȋn
zilele de 17- 19 septembrie 2001, bursele asiatice au ȋnregistrat un curs ascendent pȃnǎ
pe 20 septembrie, cȃnd au ȋnceput sǎ ȋnregistreze scǎderi semnificative.
Indicele Nikkei la Tokio, a pierdut 1,6 %. Bursa din Hong Kong, a doua ca
importanțǎ ȋn Asia a pierdut 2,5 %, ȋn Taiwan, pierderea a fost de 2,2 %, la Singapore
pierderea a fost de 2,1 %.
Atȃt ȋn Statele Unite, cȃt și ȋn Europa și Asia ,, șocul cel mai puternic ” a fost
produs de companiile de aviație, care s-au vǎzut nevoite sǎ decidǎ reducerea a peste
100.000 de locuri de muncǎ, și de companiile de asigurǎri , care se vǎd nevoite
saplǎteascǎ despǎgubiri, imposibil de evaluat anterior atentatelor de la New York ș i
Washington. 51

17
e. efecte asupra sǎnǎtǎții
Miile de tone de resturi toxice rezultate ȋn urma prǎbușirii Turnurilor Gemene au
constat din peste 2.500 de contaminanți inclusiv substanțe cancerigene cunoscute.
_________________________________
51. Dumitru Mazilu ,, Dreptul internațional public”, Ed. Lumina Lex, Buc. 2008,
pp. 379- 380;
Aceasta a condus la ȋmbolnǎviri ȋn rȃndul angajaților serviciilor de salvare și
recuperare , pe care mulți le leagǎ direct de expunerea la darȃmǎturi. 52
Efectele asupra sǎnǎtǎții s-au extins și asupra unor locuitori, studenți , persoane care
lucrau ȋn zona Lower Manhattan și ȋn zona Chinatown.
Existǎ speculații științifice cum cǎ expunerea la diverși produși toxici din aer, ar
putea avea efecte negative asupra dezvoltǎrii fetale. Din cauza acestui potențial pericol,
un centru de sǎnǎtate pentru copii , ale cǎror mame au fost gravide ȋn timpul prǎbușirii
WTC, ș i locuiau sau lucrau ȋn apropierea celor douǎ turnuri. 53
În tribunale încă se mai dispută chestiuni legale privind costurile bolilor. La 17
octombrie 2006, judecătorul federal Alvin Hellerstein a respins refuzul primăriei New
York City de a suporta costurile tratamentelor angajaţilor serviciilor de salvare,
permiţând declanşarea a numeroase alte procese împotriva municipalităţii. 54
Oficialii guvernamentali au fost acuzaţi că au cerut publicului să se întoarcă în zona
Lower Manhattan în săptămânile imediat de după atentate. În perioada imediat
următoare, Christine Todd Whitman, administrator al Agenţiei Americane pentru
Protecţia Mediului a fost criticată pentru că a declarat incorect că zona este sigură din
punct de vedere ecologic.55
Preşedintele Bush a fost criticat pentru că s-a amestecat în interpretările şi deciziile
EPA privind calitatea aerului.56
Primarul Giuliani a fost şi el criticat pentru că a cerut personalului din domeniul
financiar să se întoarcă rapid în zona Wall Street.57

Capitolul 7: Cum s-a schimbat lumea dupǎ 11 septembrie 2001?


Celulele aparent independente, inspirate de modelul Al- Qaeda, apar pretutindeni ȋn
lume . Valul de simpatie proamericanǎ de dupǎ 11 septembrie 2001 s-a domolit, iar
multe dintre statele care nu au ezitat sǎ urmeze Statele Unite ȋn Afganistan s-au distanțat
________________________________

18
52. http://www.nytimes.com/2006/05/13/nyregion/13symptoms.html
accesat 21.11.2009
53. http://www.familiesofseptember11.org/docs/CCCEH%20Study%20Intro.pdf
accesat 21.11.2009
. 54. http://www.nytimes.com/2006/10/18/nyregion/nyregionspecial3/18toxic.html?
accesat 21.11.2009
55. http://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?file=/n/a/2006/02/02national/ -
accesat 21.11.2009
56. http://www.seattlepi.com/national/136350_epa23.html?rand=26878.51
accesat 21.11.2009
57. http://www.nydailynews.com/archives/news/2006/09/18/2006-09-18_rudy_s_bla
de urmarea rǎzboiului antiteroris, condyus de pre ședintele american George W. Bush.
Iatǎ cȃteva schimbǎri care au apǎrut dupa 11 septembrie 2001
• Probleme nerezolvate:
Centrul de Studii Strategice ș i interna ționale ( CSIS) din Washington trece la
probleme nerezolvate” e șecul impunerii unei securitǎ ți durabile ȋn Afganistan și ȋn
Irak. Alt minus reprezentǎ imaginea Statelor Unite, erodatǎ de scandalurile Guatanamo
și Abu Ghraib. Nici problema gǎsirii unui echilibru just ȋn Statele Unite ȋntre libertǎțile
civile ș i amplificarea supravegherii nu a fost rezolvatǎ.
Ȋn ceea ce privește cooperarea internaționalǎ ȋn domeniul informațiilor antiteroriste,
acesta rǎmȃne bilateralǎ.
• Rǎzboi nuclear:
,, An de an, numitul razboi ȋmpotriva terorismului a devenit din ce ȋn ce mai neclar ȋn
ceea ce privește direcția și scopul”, scrie jurnalismul de la ,, Newsweek ”Michael
Hirsh.
,, Ceea ce a ȋnceput ca un rǎzboi nuclear clar ȋmpotriva unui grup mic de criminali a
devenit un rǎzboi tulbure, un al treilea rǎzboi mondial, ȋn care dușmanul e din ce mai
incert, iar pe aliații noștri se poate conta din ce ȋn ce mai puțin”, continua Hirsh.
• Nu s-a schimbat nimic
,, Foreign Policy” ajunge la concluzia cea mai neașteptatǎ: 11 septembrie este ,, ziua
ȋn care nu s-a schimbat mare lucru”. William J.Dobson considera cǎ lumea s-a
schimbat cu adevǎrat la 31 decembrie 1991, cȃnd a cǎzut URSS și s-a terminat
Rǎzboiul Rece. Dupa aceea, trendul a fost ȋn mare , același: Statele Unite au ramas
hegemonul noii lumi, iar globalizarea continuǎ, chiar ș i dupǎ 2001.
• Presa occidentalǎ ȋi numea pe ceceni ȋnainte de 11 septembrie 2001 ,, luptǎtori
pentru liberatate ”, apoi au devenit teroriști:
Nici guvernul american, nici Alianța Nord- Atlanticǎ nu au folosit aceastǎ sintagmǎ.
Ceea ce este ȋnsǎ ȋngrijorǎtor pentru noi este faptul cǎ cecenii au legǎturǎ cu organizația

19
teroristǎ Al- Qaeda. Foarte mulți ceceni au luptat alǎturi de talibani și de Al- Qaeda ȋn
Afganistan, ȋn 2001, și continuǎ sǎ lupte. 58, 59
• Relațiile Rusiei cu NATO n-au mai fost aceleași
La doar cȃteva ore dupǎ atentate, preșdintele rus Vladimir Putin a dat o declarație
________________________________
58. http://www.jamestown.org/single/?no_cache=1&tx_ttnews%5Btt_news
accesat 22.11.2009
59. http://www.cotidianul.ro/cum_s_a_schimbat_lumea_dupa_9_11-15394.html
accesat 22.11.2009
oficialǎ, ȋn care deplingea victimle din Statele Unite.
Putin a adoptat discursul american ȋn ceea ce prive ște terorismul, iar ac țiunile sale
ȋn acest sens aveau sǎ surprindǎ ȋntreaga lume. ,, Ȋntreaga comunitate internaționalǎ ar
trebui sǎ se uneascǎ ȋn lupta ȋmpotriva terorismului, aceasta este o problemǎ extremǎ
pentru umanitate”, spunea Putin.
• Schimbǎri instituționale:
Prima schimbare instituționalǎ de amploare a fost stabilirea unui mecanism de
consultare, ,, prin consens” ȋntre NATO și Rusia, la 28 mai, la summitul dintre cele
douǎ pǎrți. 60,61
Statele NATO și Rusia erau ,, parteneri egali ȋn sfere de interes comun, cum ar fi
securitatea”. NRC a ȋnlocuit astfel Consiliul Permanent, creat ȋn 1997. 62
Cele doua pǎrți au ȋnceput sǎ realizeze exerciții militare comune, avȃnd ca obiect
combaterea terorismului, cea mai cunoscutǎ dintre acestea fiind operațiunea Endeavour,
ce se desfǎ șoarǎ anual ȋn Marea Mediteranǎ.
NATO și Rusia au continuat sǎ colaboreze ȋn lupta antiteroristǎ, ȋnsǎ aceastǎ relaț ie
nu s-a extins asupra altor domenii .Statele NATO( ȋn special Statele Unite ale Americii)
se aflǎ ȋn competiție cu Rusia pentru resursele naturale din Caucaz și pentru influența
ȋn spațiul postsovietic, care afectau influența Rusiei ca lider zoanal.
Pe de alta parte, Moscova urmǎrește sǎ scadǎ influen ța Statelor Unite ȋn NATO ș i
influența NATO ȋn Europa.
Terorismul a unificat cele douǎ pǎrți la nivel de discurs, ȋnsǎ la nivel geopolitic
rǎmȃn pricipalii competitori.
• Schimbarile majore produse in sistemul de securitate al Statelor Unite
dupa 11 septembrie 2001:
Au un Departament al Securitǎții Interne, care nu existau ȋnainte, au pus ȋn aplicare
,, The Patriot Act ” care face multmai dificilǎ efectuarea tranzacțiilor bancare ȋntre

20
teroriști și au o nouǎ arhitecturǎ a structurilor de informa ții, care permite agen țiilor de
informații ale Statelor Unite sǎ facǎ schimb de date și sǎ contopeascǎ informații din
diferite sectoare. Acestea sunt trei semne pozitive. 63
______________________________________
60. http://www.nato.int/issues/nrc/cooperation.html - accesat 22.11.2009
61. Summit-ul NATO – Rusia de la Roma, 28 mai 2002;
62. http://www.nato.int/docu/comm/2008/0804-bucharest/080403-nrc-factsheet-e.
accesat 22. 11.2009
63. http://www.cotidianul.ro/cum_s_a_schimbat_lumea_dupa_9_11-15394.html
Accesat 22.11.2009
ΙΙ. Frontul mediatic – Studiu de caz: 11 septembrie 2001

Capitolul 1: Introducere ȋn mass – media


Nimeni nu știe destul astǎzi. To ți vrem sǎ fim informa ți. Cu privire la ce ? Nu știm.
Dar am voi sǎ știm, sǎ aflǎm, ȋntr-o lume ȋn care fiecare clipa avem impresia cǎ se
ȋntȃmplǎ ceva, fǎrǎ ca noi sǎ fim la curent . Existǎ ȋn vremuri de mare destindere, cum
sunt cele de azi, o supremǎ valoare, din care omul ȋși face hrana zilnicǎ: informația. 64
De cȃteva decenii, suntem, fie cǎ vrem sau nu, actori și martori a unei puteri
crescȃndem, a comunicǎrii. Ce au ȋn comun audierea unei emisiuni de divertisment la
radio și compunerea unui poem? Conversația ȋntre prieteni ș i diacursul unui om politic
la TV?
Nimic, ȋn afarǎ de faptul cǎ, de fiecare datǎ este vorba despre un act de comunicare
ce conține și o parte de informație.
Comunicarea se poate exercita la mai multe niveluri, sau cel puțin, poate rǎspunde
mai multor situații. Se fac ȋn general trei distincții:
• comunicarea verbalǎ / non- verbalǎ;
• comunicarea intrapersonalǎ / interpesonalǎ;
• comunicarea de grup / comunicarea de masǎ sau mediatizatǎ.
Comunicarea a șa zis ,, de masǎ”, este un proces prin care profesioniș tii comunicǎrii
folosesc un suport tehnic pentru a difuza mesaje, ȋntr-o manierǎ amplǎ, rapidǎ și
continuǎ, cu scopul de a atinge o audiențǎ largǎ. Comunicarea de masǎ este o formǎ de
comunicare mediatizatǎ.
Dar ce reprezintǎ mass- media:
Mass- media ( 65 ), reprezintǎ acele mijloace, care sunt ȋn general definite ca
suporturi tehnice ce servesc la transmiterea mesajelor cǎtre un ansamblu de indivizi
separați. Ȋntr-o anumitǎ mǎsurǎ, este vorba de mașini introduse ȋn procesul de

21
comunicare pentru a reproduce scrisul( tipografia) sau pentru a prelungi simțul vǎzului
și auzului ( televiziunea, radioul, filmul, etc...).Grosso – modo, mass-media pot fi
repartizate ȋn trei categorii:
• mijloace tipǎrite ( cǎrți, reviste , ziare, afișe);
_________________________________
64. Mircea Pospai , Gheorghe Verman ,, Radioul public regional”, Ed. Universitǎții ,,
Lucian Blaga”, Sibiu, 2002, p. 11;

65. Mass- media – lat. ,,Medium”, plural ,,media” , adicǎ ,,mijloace”.


• mijloace bazate pe film( fotografia șȋ cinematografia);
• mijloace electronice ( radio, televiziune, telefon, videocasetofon, fax, calculator...).66

Media este unul dintre actorii spațiului public care participǎ la contrucția simbolicǎ,
și ȋn acela și timp, concuren țialǎ a problemelor publice.
Media concureazǎ astfel ( alǎturi de actorii politici, opinia publicǎ, liderii de opinie,
etc...)la producerea unei anumite ,,versiuni ”a interesului general, delimitȃnd totodatǎ un
cadru de dezbatere.
Faptul cǎ la un moment dat media cultivǎ o anumitǎ orientare tematicǎ genereazǎ un
efect de valorizare a unei informații și deci, a unei surse de cunoaștere pentru cetǎțean.
Acest efect indicǎ mai ȋntȃi existența unui proiect mediatic realizat prin diverse
mecanisme discursive, de la cele clasice, folosite ȋn mod curent ȋn practica
jurnalisticǎ( de exemplu, ierarhizarea informației sub forma unor rubrici, titluri, etc..) la
cele importante din alte sfere de acțiune ( de exemplu, transferarea unor elemente
importante din discursul didactic, știin ț ific, literar...67
Media ȋncearcǎ sǎ valorizeze un anumit tip de informație( ȋn primul rȃnd prin
inițierea unor subiecte) și sǎ defineascǎ anumite cadre de generalitate, de naturǎ de a
semnala ,, problemele care ne privesc ”.
Ȋn acest fel , media nu doar informeazǎ, ci și instituie cunoașterea publicǎ, nu doar
reconstituie evenimentu, ci legitimeazǎ o problemǎ publicǎ.68, 69

Capitolul 2 : Particularitǎți teoretice mass –media aplicabile pe conceptul de


terorism
Terorismul , a șa cum am mai precizat, ca fenomen constituie prin caracteristicile
sale un obiect de prezentare foarte interesant ș i productiv.

22
Vehiculȃnd amenințarea, teroarea, necunoscutul acest fenomen produce puternice
viduri cognitive care trezesc nevoia stringentǎ de obiectivare ș i ancorare, pentru
reducerea insecuritǎții resimțite.
__________________________________
66. Claude- Jean Bertrand ,, O introducere ȋ npresa scrisǎ și vorbitǎ”, Ed. Polirom, Buc.
2001. pp. 18 – 20;
67. Beciu Camelia ,, Europa ca format mediatic. Construcția problemelor publice ȋn
discursul presei din Romȃnia”, Ed.Academiei Romȃne, Buc. 2004, pp. 29 – 30;
68. o strategie comunicaționalǎ, un mod de a construi realitatea și eventual de a ȋmpǎți cu
alții aceleași principii referitoare la diviziunea lumii sociale;
69. Beciu Camelia, op.cit. pp. 29 – 30;
Ȋn consecințǎ, o crizǎ de facturǎ teroristǎ ( precum cea din Statele Unite din
septembrie 2001) va determina, prin aceste mecanisme, o absorție aproape
necondiționatǎ și freneticǎ de informație din toate sursele disponibile.
Ȋn spețǎ, singurele surse care oferǎ un volum satisfǎcǎtor de informații, inclusiv a
unor elemente de obiectivare suntr imaginile, mǎrturiile unor martori, victime, sunt mass
– media.
Ȋm materie de terorism, presa este cea care creeazǎ realitatea . Din perspectiva
media, terorismul este o problemǎ foarte greu de tratat , costisitoare ș i de mai multe ori
periculoasǎ, din diferite motive.
Totuși este un subiect foarte profitabil. Ȋn consecin țǎ, conform principiului ,, and
news is good news”, media au tendințe de a prelua orice informații le parvin, fie ele
oficiale, zvonuri, mǎrturii ale unor persoane implicate, afectate, rezultatul fiind departe
de o reflectare completǎ a fenomenului ȋn sensul oferirii de informații adecvate vizavi
de contextul ȋn care s-au produs faptele și de caracteristicile, nivelul de cunoaștere și
interesele propiului public. 70
Experții mobilizați de coloșii de presǎ construiesc realitatea terorismului
interpretȃndu-l și cȃștigȃndu-și pȃinea din asta(...), ȋnsǎ aceastǎ remarcǎ despre
construirea realitǎții teroriste ar putea sǎ se aplice și statelor care denunțǎ ca teroriste,
diverse mi șcǎri ș i le trateazǎ pe altele ca pe niș te miș cǎri de eliberare. 71
Ca o primǎ concluzie, reprezentǎrile cu privire la fenomenul terorist decurg ȋn mod
fundamental direprezentǎrile mediatice . Ȋn consecințǎ, atȃt ancorarea cȃt și
obiectivarea se fac prin rapoarte la scheme cognitive și categorii preluate. Prototipurile
rezultate din obiectivare nu sunt elaborate intern de fiecare individ pe baza experienței
proprii .

23
Din punct de vedere al funcțiilor reprezentǎrilor sociale, ȋn cazul terorismului ca
obiect de reprezentare, funcția identitarǎ este prioritarǎ prin crearea unui sentiment de
solidaritate ș i identitate de poziții vizavi de acțiunile teroriste ș i efectele lor. Ȋn strȃnsa
legǎturǎ cu acestea, funcția de susținere și justificare a pozițiilor și comportamentelor
ulterioare de asemenea o mare importanțǎ ȋn cazul reprezentǎrii fenomenului terorist și
mai ales a teroriștilor care devin foarte u șor forțe obscure ale rǎului, manifestǎri ale
diabolicului, pe de-o parte ș i exponen ți ai spiritului liber, luptǎtori pentru libertate ș i
_________________________________
70. Wieviorka Michel, Wolton Dominique ,, Terrorisme á la une.Media, terrorisme et
democratie”, Ed. Gallimard, Paris, 1987 p.96;
71. Marret Jean – Luc ,, Tehnicile terorismului”, Ed. Corint, Buc. 2002, p.94.

democrație, arhangheli ai ȋnaltelor valori umane, pe de altǎ parte .


Ca obiect de reprezentare, terorismul ete subiectul unui paradox din punct de vedere
al comunicǎrii ca mecanism fundamental prin care se elaboreazǎ ș i evolueazǎ sistemul
reprezentațional la nivel individual și social: ,, cei care nu vorbesc nu știu, iar cei care
știu nu vorbesc”.
Mijloacele de comunicare ȋn masǎ oferǎ terorismului ,, oxigenul publicitǎții”, fǎrǎ
de care acesta nu poate exista, din rațiuni comerciale dar și ȋn virtutea libertǎții de
exprimare ș i a dreptului de acces la informație. 72

Capitolul 3: Atentatele din 11 septembrie 2001, subiect principal al frontului


mediatic mondial
Atentatele din 11 septembrie 2001 au reprezentat o premiera absolutǎ chiar ș i pentru
lumea teroriștilor: acestea au putut fi urmǎrite, ȋn timp real, pe micile ecrane din toatǎ
lumea.
Media a depǎșit toate barierele de timp, distanțǎ, granițe naționale, aducȃnd acele
imagini cutremurǎtoare ȋn casele publicului din ȋntreaga lume.
Posturile de televiziune CNN, BBC, etc.. au transmis evenimentele ȋn direct pe tot
parcursul desfǎșurǎrii acestora. Ziua de 11 septembrie ș i perioada urmǎtoare a fost
denumitǎ era transmisiunilor CNN.
Impactul lor a fost amplificat de trǎirile oamenilor obișnui ț i, care au asistat
ȋnmǎrmuriți la cǎderea Turnurilor Gemene și la moartea atȃtor nevinovați cȃt și de
valul imens de solidaritate ce a urmat.

24
Presa scrisǎ, internǎ ș i internaționalǎ a arǎtat ȋntregii lumi momentele pline de
teroare de la fața locului, momentele acelui așa numit ,, cernobȃl” al Statelor Unite. 73
Articolele de ziar despre atacurile din 11 septembrie 2001, relatau și ȋncǎ relateaza o
poveste șoc, durere, furie ș i determinare. Martorii evenimentului ș i nu numai, nu vor
uita niciodatǎ imaginile din paginile ziarelor, ceea ce demostreazǎ faptul cǎ istoria nu va
uita evenimentele tragice din acea cumplitǎ zi.
Cel mai mare ziar online NewspaperARCHIVE.com , oferǎ o arhivǎ liberǎ cu istoria
atentatelor din 11 septembrie 2001, prezentȃnd mii de articole de ziar orinale. 74
__________________________________
72. Marret Jean – Luc, op.cit. p.30;
73. http://www.jurnalul.ro/stire-externe/cernobilul-americii-527127.html;
accesat 25.11.2009
74. http://www.september11archive.com/ - accesat 22.11.2009
Aceastǎ arhivǎ cupride povestiri despre construcția celor douǎ turnuri Worl Trade
Center, precum ș i distrugerea acestora.

Informații generale despre principalele ziare din occident


The Times : este cel mai vechi ziar din Marea Britanie, ȋnființat ȋn anul 1785 sub
numele de The Daily Universal Register. Ziarul este tipǎrit zilnic( exclusiv duminica )
ȋncepȃnd cu anul 1788 și este completat de The Sundey Times, care este tipǎrit doar
duminica. 75
The Times este deținut de compania News Corporation. Ȋn luna mai 2008, tirajul
ziarului era de 626.401 exemplare pe zi. 76

The Guardian : este un ziar din Marea Britanie ȋnființat ȋn anul 1821 cu numele de
The Manchester Guardian. Din anul 1959 numele i-a fost schimbat in The Guardian. 78
Ziarul este deținut de compania Guardian Media Group, și are un tiraj de 351.031
exemplare pe zi( martie – aprilie 2008) . 77

The Sun: este un ziar tabloid din Marea Britanie ȋnființat ȋn anul 1964. The Sun are
un tiraj de aproximativ 3.131.919 exemplare zilnic. Ziarul este deținut de compania
News Corporation, prin subsidiara din Marea Britanie, News International. 78

The New York Times : este un cotidian american ce apare ȋn New York și este
distribuit internațional.
Este deținut de compania , The New York Times Company, care are ȋn portofoliu
alte 15 publicații, printre care și International Herald și The Boston Globe.

25
The New York Times a fot ȋnființat ȋn anul 1851 și este numit The Gray Lady
datoritǎ stilului sǎu conservativ ș i imparțial.
Ziarul a obținut premiul Pulitzer pȃnǎ ȋn anul 2008 și a avut un tiraj de aproximativ i
milion de exemplare ȋn anul 2007. 79, 80
_________________________________
75. http://www.britishpapers.co.uk/quality/the-times/ - accesat 24.11.2009
76. http://www.nytimes.com/2006/05/27/business/media/27paper.html?_
accesat 24.11.2009
77. http://www.britishpapers.co.uk/quality/guardian/ - accesat 24.11.2009
78. http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/magazine/3654446.stm
accesat 24.11.2009
79. http://www.guardian.co.uk/world/2007/nov/26/usa.architecture
accesat 24.11.2009
80. http://www.nytco.com/pdf/annual_2007/2007NYTannual.pdf
accesat 24.11.2009
La opt ani dupǎ atentatele de la 11 septembrie 2001, presa din Statele Unite ale
Americii ș i nu numai, remarcǎ ȋncǎ oboseala ș i nervozitatea americanilor care, ȋn pofida
efortului fǎcut de Casa Albǎ ȋmpotriva terorismului, nu cred cǎ au parte de mai multa
securitate.
Dimpotrivǎ, lumea ȋn care trǎiesc le pare mai nesigurǎ, iar administrația Bush
principala responsabilǎ pentru acest lucru. 81

Ȋntr-un articol din Washington Post americanii se ȋntreabǎ: ,, Avem parte de mai
multǎ siguranțǎ?” , deoarece aceștia considerǎ cǎ amenințarea teroristǎ asupra Statelor
Unite este mai mare ca oricȃnd. 82

Primarul New Yorkului a ȋncercat sǎ ȋși ajute concetǎțenii sǎ depǎșeascǎ durerea și


șocul provocate de atentate si sǎ meargǎ ȋnainte, scrie un articol din New York Times. 83

Christian Science Monitor scrie ȋntr-un articol urmǎtoarele: ,, Nu trecerea timpului,


ci efortul comun pentru a pune capǎt vulnerabilitǎții Statelor Unite ȋn fața militanților
islami ști ȋi vor ajuta pe americani sǎ- ș i vindece rǎnile sufleteș ti pe care le poartǎ dupǎ
11 septembrie 2001.”

Ȋn ziarul ,, The Sun ” un articol ȋl cita pe unul dintre supraviețuitorii atacului de la


Worl Trade Center : ,, ... de fiecare datǎ, 11 septembrie va fi o zi de reflecție...” 84

26
Ȋnsǎ cotidianul german ,, Bild ”a publicat un articol ȋn care ȋncearcǎ sǎ scoatǎ ȋn
evidențǎ pe vinovații autori ai atentatelor din Statele Unite . Ȋn paginile cotidianului se
afirma: ,, Nu existǎ rǎspunsuri u șoare, dar cei 1,4 milioane de musulmani datoreazǎ
lumii un rǎspuns”. 85

________________________________
81. http://www.realitatea.net/americanii-simt-ca-traiesc-intr-o-lume-mai-
nesigura_87227.html – accesat 24.11.2009
82. http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/articles/A40571-2004Mar31.html
accesat 24.11.2009
83. http://www.nytimes.com/
accesat 24.11.2009
84. http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/
accesat 24.11.2009
85. http://www.realitatea.net/americanii-simt-ca-traiesc-intr-o-lume-mai-
accesat 24.11.2009

Mai mulți tineri europeni care au renegat religia islamicǎ au lansat o campanie, cu
ocazia comemorǎrii atentatelor de la 11 septembrie 2001, ș i-au ȋndemnat confrații sǎ
renunțe la aceastǎ credințǎ, consideratǎ responsabilǎ de intoleranța care a fǎcut posibilǎ
tragedia din Statele Unite, scrie cotidianul britanic The Times.

Televiziuni internaționale care au transmis evenimentele din 11 septembrie


2001 ȋn direct:
CNN – Cablu News Network este o mare rețea de televiziune prin cablu axatǎ pe
știri ș i informa ții din toatǎ lumea. A fost fondatǎ ȋn 1980 de cǎtre Ted Turner.
Este una din cele mai mari și mai vechi rețele de ș tiri care transmite ȋn toatǎ lumea
prin cablu sau prin satelit . CNN este prima televiziune care a ȋntrerupt programul
obișnuit pentru a transmite imagini ȋn direct de la evenimentul prǎbuș irii gemenilor
World Trade Center. 86
BBC - British Broadcasting Corporation, a fost prima organizație de
radiofuziune din lume, ȋnființatǎ la 18 octombrie 1922 ca British Broadcasting
Company Ltd. Inițial compania a fost fondatǎ de un grup de șase companii de
telecomunicații. Prima transmisie a fost la 14 noiembrie a aceluiași an, de la o stație
2LO, situat la Marconi House, Londra. 87
AL – Jareera: ȋnseamnǎ ,, Insula ” (88) și este o televiziune cu sediul ȋn Doha,
Qatar. Inițial, s-a lansat ca un post de televiziune arab de știri și actualitǎți, apoi s-a

27
extins ȋntr-o rețea cu mai multe piețe de desfacere, inclusiv pe internet, cu un site tradus
ȋn mai multe limbi de circulație internaționalǎ, accesibil din toate regiunile lumii.
Postul de televiziune, dar și site-ul Al- Jazeera au atras atenția la nivel mondial
odatǎ cu atentatele de la 11 septembrie 2001, cȃnd au fost difuzate atȃt pe postul de
televiziune cȃt și pe site ȋnregistrǎri video ale lui Osama Bin Laden, dar și al altor lideri
Al- Qaeda.
Ca un cadou pentru Statele Unite, cu cȃteva ore ȋnainte de comemorarea
evenimentelor din 11 septembrie, televiziunea Al – Jazeera a difuzat o ȋnregistrare video
ȋn care Osama Bin Laden revendica, ȋn mod explicit, atentatele teroriste. 89
__________________________________
86. http://www.cnn.com/COMMUNITY/transcripts/2000/5/8/bierbauer/
accesat 24.11.2009
87. http://www.bbc.co.uk/info/ - accesat 24.11.2009
88. insula- singura rețea independentǎ de știri din Orientul Mijlociu;
89. http://arhiva.curentul.ro:81/2002/curentul.php?numar=20020911&
accesat 24.11.2009
Postul de televiziune a fost lansat ȋn 1996 cu un buget de 150 de milioane de dolari,
sponsorizat de un emir din Qatar.
Canalul de transmisie a ȋnceput la sfȃrșitul anului 1996, dupǎ ce mai mulți membri
BBC s-au alǎturat postului de televiziune Al- Jazeera.
Ȋn ultimii ani, atȃt canalul arab de televiziune , care emite prin satelit din Qatar, cȃt
și sit-ul oficial ȋn limba arabǎ ș i englezǎau fost o apariție constantǎ ȋn programele de
știri din ȋntreaga lume, datoritǎ acoperirii pe care a realizat-o campaniei militare aliate
ȋn Irak, dar și a faptului cǎ a fost ,, destinatarul favorit ”al mesajelor video transmise de
teroriști celebri, lideri ai re țelei Al-Qaeda focalizȃndu- ș i ș i transmițȃndu- și prin Al-
Jazeera atacurile verbale la adresa Statelor Unite ș i nu numai.
Deşi a suportat numeroase dificultăţi şi interdicţii, fie pentru că numeroşi reporteri
au fost expulzaţi sau reţinuţi, fie pentru că a fost boicotată nemaiprimind reclame, Al -
Jazeera este percepută ca fiind o entitate relativ independentă in regiune şi a caştigat
rapid credibilitate dincolo de graniţele sale.
Compania pretinde că “acoperă astăzi toate punctele de vedere cu obiectivitate,
integritate şi echilibru”.
După evenimentele din 11 septembrie, ochii intregii lumi s-au ȋntors spre Al Jazeera,
atunci cȃnd a reușit să obţină un material video pe care nimeni altcineva nu l-a mai
putut scoate. Cu Osama bin Laden!

28
A continuat să transmită din Afganistan chiar şi după ȋnchiderea graniţelor şi ȋn
timpul războiului declanşat pentru ȋnlăturarea regimului taliban.
Transmisiile canalului au fost deseori catalogate de Vest ca fiind inflamatorii sau
senzaţionale, dar audienţa ȋn lumea arabă a crescut cu milioane de telespectatori. Pȃnǎ
ȋn mometul ȋnceperii conflictului din Irak, ȋn martie 2003, Al Jazeera ajunsese deja
probabil cel mai identificabil brand arab din lume.
Astăzi, audienţa Al Jazeera este estimată la peste 45 de milioane de oameni. Şi acest
numǎr creşte zilnic, dar dintr-un motiv diferit față de cel iniţial.
Ȋn timp ce pentru Al Jazeera alte posturi arabe nu reprezintă “concurenţă”,
principalii“adversari” pe piaţa media au ajuns giganţii BBC si CNN.
Ȋn ceea ce priveşte postul de televiziune, (care este ȋn strȃnsă legatură cu site-ul Al
Jazeera), acesta s-a afirmat ȋn mod spectaculos ȋn timpul războiului din Afganistan,
declanşat ȋn toamna anului 2001, după atacurile teroriste din data de 11 septembrie
asupra turnurilor gemene din New York.

Din păcate, varianta on-line Al-Jazeera ȋn limba engleză a apărut ȋn anul 2003, dar
replicile au fost numeroase.
“Postul din Quatar a transmis, ȋn timpul războiului din Afganistan , mai multe
mesaje ale lui Osama Bin Laden, principalul suspect ȋn atentatele din Statele Unite ale
Americii. De asemenea, Al Jazeera a fost acuzată de autorităţile americane că
declaraţiile lui Bin Laden conţin şi mesaje codificate pentru reţeaua Al Quaeda.”
Potrivit unui document "ultrasecret" al guvernului Tony Blair, citat de cotidianul
britanic Daily Mirror, ȋn ediţia electronică, preşedintele George Bush dorea să atace
sediul postului de televiziune, acuzat că sprijinea insurgenţa irakiană, ȋnsă primul-
ministru Tony Blair se temea că o astfel de acţiune ȋn Doha, capitala statului Qatar, un
aliat-cheie ȋn razboiul din Golf, ar putea declanşa represalii violente.
Este vorba despre o transcriere de cinci pagini a unei conversatii ȋntre Bush şi Blair,
ȋn cursul căreia cei doi au discutat despre o posibilă acţiune militară asupra postului
qatariot de televiziune.
Stenograma este datată 16 aprilie 2004, cȃnd Tony Blair a efectuat o vizită la
Washington. Potrivit unui responsabil guvernamental britanic, care a dorit să ȋşi pǎstreze
anonimatul, ameninţarea lui George Bush nu avea un fundament serios ȋnsă alte surse
ale cotidianului consideră că discuţia era foarte serioasă.

29
Controversele legate atȃt de postul de televiziune Al Jazeera cȃt şi de site au
continuat ȋn timpul operaţiunii “Irak Freedom” ȋn data de 23 martie 2003. Cunoscut şi
sub denumirea de “Al doilea război din Irak” ,acesta a fost un război ȋntre Irak şi o
coaliţie de ţări condusă de Statele Unite, care a rezultat cu detronarea lui Sadam Husein.
Canalul de televiziune Al Jazeera a difuzat imagini cu soldaţi americani ucişi sau luaţi
prizonieri de forţele irakiene din sudul ţării. 89,90
. Ȋn dorinţa de a prezenta lucruri inedite, ȋn exculsivitate , Al Jazeera a reuşit să
difuzeze imaginile respective chiar inaintea televiziunii de stat irakiene.
“Canalul Al Jazeera a fost acuzat că , prin difuzarea imaginilor cu prizonierii
americani, a ȋncălcat articolul 13 al Convenţiei de la Geneva, privind tratamentul
prizonierilor de război.
Convenţia prevedea faptul că prizonierii trebuie protejaţi de actele de violenţă sau
intimidare, de insulte şi de curiozitatea publicului.“91
________________________________________
89. http://www.foxnews.com/story/0,2933,34440,00.html – accesat 23.11.2009
90. http://www.al-bab.com/media/aljazeera.htm - 24.11,2009
91. http://www.un-documents.net/gc-2.htm - accesat 24.11.2009
Capitolul 4 : Concluzii
11 septembrie 2001 simbolizeazǎ apariția unui nou conflict ȋntre Vest și Est( Islam)
și face America bastion pentru apǎrarea lumii civilizate ȋmpotriva lumii haotice.
Momentul 11 septembrie 2001 a deschis o nouǎ erǎ ȋn ceea ce se numește rǎzboiul
modern, luptele desfǎșurȃndu-se pe cele mai neaș teptate fronturi, America preferȃnd
atacul ȋn țǎri ȋndepǎrtate ȋmpreunǎ cu o sporire a vigilenței pe plan intern.
Din acest punt de vedere , Statele Unite se confruntǎ cu o situație delicatǎ, datoritǎ
echilibrului pe care trebuie sǎ-l pǎstreze ȋntre libertatea atȃt de prețuitǎ și mǎsurile de
securitate pe care forțele speciale sunt nevoite sa le adopte.
Cataclismul din acea zi fatidicǎ nu mai lasǎ loc comentariilor. Omenirea are nevoie
de o adevǎratǎ nouǎ ordine, ȋn numele libertǎții absolute ale individului ȋn raport cu
societatea.92
Ȋn ceea ce privește teorismul, putem spune cǎ acesta se prezintǎ caun fenomen
complex, cu manifestǎri extrem de violentem desfǎ șurate de cele mai multe ori prin
surprindere, ȋmpotriva unor ținte precise, care ȋn general nu se pot apǎra.
Se spune cǎ terirismul este arma saracului. Aceasta aserțiune este ȋnsǎ adevǎratǎ
numai ȋn parte, deoarece terorismul este arma estremistului, a celui care dorește sǎ
ucidǎ, sǎ ȋnspǎimȃnte, sǎ domine prin teroare.

30
Din vremea navalirilor barbare ș i pȃnǎ astǎzi, au exiatat, existǎ ș i vor exista oameni
care cred ȋn terorism, care practica terorismul și, ȋn numele unor principii pe care ei le
slujesc, vor cǎuta sǎ impunǎ ș i altora un astfel de comportament.
Terorismul nu va putea fi eradicat. Sub o formǎ sau alta, el va exista mereu.
Omenirea poate sǎ- l punǎ ȋnsǎ sub supraveghere, sǎ- i limiteze efectele, sa se protejeze
ȋmpotriva lui.
Prima măsură de protecţie antiteroristă este cunoaşterea profundă a acestui fenomen,
depistarea cauzelor care-l generează şi acţiunea asupra lor.
Cunoaşterea este însă foarte dificilă, iar acţiunile asupra cauzelor presupun, de fapt,
armonizarea lumii, rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă. Astăzi, aceste
probleme ţin de accesul la resurse, de regimurile politice şi de drepturile omului. Mâine,
poate, ele se vor muta în efortul supravieţuirii, în lupta pentru spaţiu şi pentru
informaţie.
_________________________________
92. http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&
accesat 26.11.2009
Până atunci, trebuie să facem faţă provocărilor de azi, să distrugem focarele de
geneză şi de proliferare a acţiunilor teroriste şi să prevenim cauzele care duc la
manifestarea acestui fenomen.
Intrȃnd și sfera vastǎ a mass- mediei, care la momentul actual deține monopolul
absolut al difuzǎrii de informații, putem emite ipoteza cǎ sistemul mediatic este a patra
putere ȋn stat , cu un impact poate chiar prea mare asupra opiniei publice.
Ȋn literaturǎ se mai susține cǎ aceasta din urmǎ este puterea care nu are o
supraputere.
Buna informare, rapiditatea circuitelor informaționale, calitatea ridicatǎ a informației
se realizeazǎ grație nivelului ridicat al tehnicilor și mijloacelor folosite.
O mare importanțǎ o are și independența mass – mediei vis- a vis de puterea politicǎ
din stat, care deseori tinde spre a subordona activitatea acesteia ȋn realizarea intereselor
proprii .

Trezitǎ brutal, a șa cum s-a ȋntȃmplat și la Pearl Harbour prin jertfǎ bezmeticǎ a
unor kamikaze, America va lupta cu aceeaș i tenacitate, dacǎ este nevoie ș i singurǎ,
folosind orice mijloace pentru a zdrobi du șmanul omenirii.
Istoria se va rǎzbuna pe cei care n-au ȋnțeles sau n-au vrut sǎ-i ia ȋn seamǎ
avertismentul:

31
NU PROVOCAȚI AMERICA! 93

__________________________________
93. http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail
accesat 26.11.2009

Capitolul 5: Fațete de ziar publicate ȋn ziua 11 septembrie 2001 ȋn lume

32
Fig. 3 ,, The Detroit News”, September 11,

Fig. 4 ,, Philadelphia Daily News Cover Wrap”, - September 12,2001


________________________________
Fig. 3 http://www.september11news.com/USAPapers4.htm - accesat 26.11.2009
Fig.4 Idem

33
Fig.5 ,, Le Monde ”- Septembre 12, 2001

Fig. 6 ,,Al Dia / Philadelphia Cover Wrap ”- September 12

________________________________
Fig. 5 http://www.september11news.com/USAPapers4.htm - accesat 26.11.2009
Fig. 6.Idem

34
Capitolul 6: Anexe
a. Articole reprezentative din presa naționalǎ despre atentatele din 11
septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii:

Cum s-a schimbat lumea dupa 9/11, 10 Sep 2006


Laura Cernahoschi, George D Ripa, Delia Zahareanu, Razvan Ciubotaru

,,La cinci ani dupa cele mai grave atentate teroriste, "Cotidianul" face bilantul
schimbarilor aduse in politica mondiala dupa atacurile al-Qaeda.
"De azi, lumea nu va mai fi niciodata la fel", spuneau comentatorii, jurnalistii si
politicienii la 11 septembrie 2001. Dupa cinci ani, capii organizatiei al-Qaeda, Osama
bin Laden si Ayman al-Zawahiri, sint inca liberi. Capetenii de rangul doi ale organizatiei
au fost capturate sau ucise. Pe teritoriul SUA nu a mai avut loc nici un atentat terorist,
dar teroristii au ucis mii de oameni in Spania, Marea Britanie, Indonezia, Iordania, Irak,
iar comploturi majore sint descoperite in Marea Britanie...
Celule aparent independente, inspirate de modelul al-Qaeda, apar pretutindeni in
lume. Valul de simpatie proamericana de dupa 11 septembrie s-a domolit, iar multe
dintre statele care nu au ezitat sa urmeze Statele Unite in Afganistan s-au distantat de
urmarea razboiului antiterorist condus de presedintele Bush...
Centrul pentru Studii Strategice si Internationale (CSIS) din Washington trece la
"probleme nerezolvate" esecul impunerii unei securitati durabile in Afganistan si in Irak.
Alt minus il reprezinta imaginea SUA, erodata de scandalurile Guantanamo si Abu
Ghraib. Nici problema gasirii unui echilibru just in Statele Unite intre libertatile civile si
amplificarea supravegherii nu a fost rezolvata. In ceea ce priveste cooperarea
internationala in domeniul informatiilor antiteroriste, aceasta ramine bilaterala.
"An de an, numitul razboi impotriva terorismului a devenit din ce in ce mai neclar in
ceea ce priveste directia si scopul", scrie jurnalistul de la "Newsweek" Michael Hirsh.
"Ceea ce a inceput ca un razboi clar impotriva unui grup mic de criminali a devenit un
razboi tulbure, un al III-lea razboi mondial...”. 94.
_________________________________

94. http://www.cotidianul.ro/cum_s_a_schimbat_lumea_dupa_9_11-15394.html

accesat 29.11.2009

35
Cernobîlul Americii, 13 septembrie 2009

Sînziana Stancu

,,Atentatele din America de la 11 Septembrie 2001 au lăsat o moştenire grea. După


aproape un deceniu, din ce în ce mai multe cazuri de cancer au fost diagnosticate la cei
care au participat la operaţiunile de salvare a victimelor şi de dezafectare a zonei.

O serie de decese înregistrate în ultimul timp în rândul pompierilor şi poliţiştilor care


au participat la operaţiunile de salvare după prăbuşirea "turnurilor gemene" de la World
Trade Center, după atentatele teroriste de la 11 Septembrie de la New York, ridică
serioase semne de întrebare autorităţilor americare privind o posibilă "epidemie" de
cancer [...]

În ultimele trei luni au murit cinci membri ai fostelor echipe de salvare, toţi din
cauza cancerului, cel mai vârstnic dintre ei având 44 de ani, iar cel mai tânăr, 37. Ei sunt
Robert Grossman, de 41 de ani, poliţist în Harlem, care şi-a petrecut câteva săptămâni
printre ruinele WTC şi a făcut tumoare la creier, colegul său Cory Diaz, de 37 de ani, şi
pompierul Richard Manetta, de 44 de ani. Toţi trei au murit luna trecută, unul după altul,
într-un interval de patru zile. Ceilalţi doi, John McNamara, un pompier de 44 de ani, a
murit în septembrie, iar Renee Dunbar, un ofiţer de poliţie de 39 de ani, în august.

La operaţiunile masive de salvare au participat atunci peste 70.000 de persoane,


inclusiv muncitori în construcţii, venite de bunăvoie la New York din toate statele
americane. Multe dintre ele au lucrat în primele săptămâni în condiţiile cele mai toxice,
la locul dezastrului fiind foarte mult praf şi substanţe chimice. Printre poluanţii cei mai
periculoşi din milioanele de tone de moloz, 1.000 de tone reprezentau numai cantitatea
de azbest folosită la construcţia turnurilor, la care s-a adăugat plumbul din computerele
pulverizate de explozie, mercurul şi subprodusele chimice puternic carcinogene,
rezultate prin arderea materialelor plastice, precum şi chimicalele cu conţinut de clor.”95

__________________________________
95. http://www.jurnalul.ro/stire-externe/cernobilul-americii-527127.html

Accesat 29. 11.2009

36
11 septembrie - un an dupa, 11 septembrie 2002

Anul VI, Serie noua, Nr 213(1489)


Andreea Enea

,,S-a intamplat intr-o marti. La 11 septembrie 2001, doua avioane deturnate de


teroristi loveau Turnurile Gemene de la New York. Unda de soc a cutremurului de la 11
septembrie s-a propagat in intreaga lume, antrenand schimbari rapide si semnificative.
Un an mai tarziu, harta lumii arata diferit.
Mitul economic al Statelor Unite s-a spulberat. Fraudele corporatiste din ultimele
luni au dat o grea lovitura marilor companii de pe Wall Street si au lovit increderea in
modul de viata american. Industria aeronautica, turismul si sectorul asigurarilor au
suferit cele mai grave pierderi dupa 11 septembrie. Unul dintre putinii castigatori a fost
industria apararii, Administratia Bush alocand sume imense bugetului militar al SUA
pentru anii viitori. [...] Afganistanul a suferit cele mai mari transformari ca urmare a
razboiului american antitero. Dupa alungarea de la putere a talibanilor, a fost instalat un
nou Guvern, condus de aliatul Statelor Unite, Hamid Karzai. Irakul se anunta urmatorul
pe lista statelor care vor fi transformate din temelii in urma campaniei antiteroriste. Ziua
intai a operatiunii de inlaturare a lui Saddam Hussein nu se va lasa asteptata prea
mult.”96
b. Articole reprezentative din presa internaționalǎ despre atentatele din 11
septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii:

Full text: bin Laden's 'letter to America'


Sunday ,24 November 2002 12.07 GMT
,,In the Name of Allah, the Most Gracious, the Most Merciful, "Permission to fight
(against disbelievers) is given to those (believers) who are fought against, because they
have been wronged and surely, Allah is Able to give them (believers) victory" [Quran
22:39] "Those who believe, fight in the Cause of Allah, and those who disbelieve, fight
in the cause of Taghut (anything worshipped other than Allah e.g. Satan). So fight you
against the friends of Satan; ever feeble is indeed the plot of Satan."[Quran 4:76] ...”. 97
____________________________________
96. http://arhiva.curentul.ro:81/2002/curentul.php?numar=20020911&
accesat 24.11.2009
97. http://www.guardian.co.uk/world/2002/nov/24/theobserver
accesat 21.11.2009

37
Most Say They Are Not Safer Since 9/11

Christofor Lee
Thursday, April 11, 2004

,,Fewer than half of all Americans think the country is safer now than it was on Sept.
11, 2001, and more than three-quarters expect the United States to be the target of a
major terrorist attack at home or abroad in the next few months, according to a new poll.

The survey, released yesterday by the nonpartisan Council for Excellence in


Government, found that about half of respondents were concerned that terrorists would
strike near their home or work. Seventy-three percent identified themselves as anxious
or concerned about terrorism, and 26 percent said they were calm.

The survey findings come at a time when national security is a central issue in the
presidential campaign, and after the Bush administration waged wars in Afghanistan and
Iraq in the name of fighting terrorism and making the United States safer from foreign
threats. The findings follow by one year the creation of the Department of Homeland
Security to better focus government resources on the task of keeping Americans safe at
home. And they exist in an environment in which numerous buildings and airports have
been fortified with security checkpoints to ward off potential attacks.

"These numbers present a big challenge," said Patricia McGinnis, president of the
council, "because less than 50 percent feel more safe today than they did after
September 11, after all that's happened."

A spokesman for the Bush administration's National Security Council declined to


comment on the record on the survey results.

The survey of 1,633 adults from Feb. 5 to Feb. 8 also found that although Americans
are concerned about terrorism, they rank it behind the economy and health care as the
nation's top priorities. The margin of error was plus or minus 3 percentage points... ”98

_______________________________

98. http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/articles/A40571-2004Mar31.html
accesat 24.11.2009

38
Tracing Lung Ailments That Rose With 9/11 Dust

ANTHONY DePALMA

Published: May 13, 2006

,,As they push their investigation into the health risks to workers in the recovery and
cleanup operations at ground zero, medical detectives are focusing on a group of lung
diseases that can lead to long-term disabilities and, in some cases, death.

After nearly five years, it is still too early for these doctors, scientists and forensic
pathologists to say with certainty whether any long-term cancer threat came with
exposure to the toxic cloud unleashed by the trade center collapse. But there are already
clear signs that the dust, smoke and ash that responders breathed in have led to an
increase in diseases that scar the lungs and reduce their capacity to take in and let out
air. The Fire Department tracked a startling increase in cases of a particular lung
scarring disease, known as sarcoidosis, among firefighters, which rose to five times the
expected rate in the two years after Sept. 11. Though that rate has declined, doctors
worry that the disease may be lurking in other firefighters. Experts who regularly see
workers who were at ground zero in the 48 hours after the towers' collapse expect
monitoring to show many more cases of lung- scarring disorders among that group.

New evidence also suggests that workers who arrived later or worked on the
periphery may also be susceptible to debilitating lung ailments.

"We have thousands of people who were down there with unprotected exposures,"
said Dr. Stephen M. Levin, a director of the World Trade Center Worker and Volunteer
Medical Screening Program. "Many will develop asthma and a few will develop this
terrible lung scarring that leads to disability or death."

But even in diseases closely related to dust, making a binding connection to ground
zero exposure is hard. For instance, the Fire Department has linked sarcoidosis to
working at the trade center site, while the Police Department has not... ”99

_________________________________________

99. http://www.nytimes.com/2006/05/13/nyregion/13symptoms.html

accesat 26.11.2009

39
BIBLIOGRAFIE

Cǎrți:

1. Beciu Camelia ,, Europa ca format mediatic. Construcția problemelor publice ȋn


discursul presei din Romȃnia”, Ed.Academiei Romȃne, Buc. 2004
2. Claude- Jean Bertrand ,, O introducere ȋn presa scrisǎ și vorbitǎ”, Ed. Polirom,
. Buc ,2001
3. Dumitru Mazilu ,, Dreptul internațional public’’ , Ed. Lumina Lex, Buc. 2008
4. Mario Reading ,, Nostradamus – profețiile complete,, Ed. Litera Internațional,
Buc. 2008
5. Marret Jean – Luc ,, Tehnicile terorismului”, Ed. Corint, Buc. 2002
6. Mircea Pospai , Gheorghe Verman ,, Radioul public regional”, Ed. Universitǎții ,,
Lucian Blaga”, Sibiu, 2002
7. Wieviorka Michel, Wolton Dominique ,, Terrorisme á la une.Media, terrorisme
et
democratie”, Ed. Gallimard, Paris, 1987

Reviste :

1. Centrul de Studii Strategice ș i de Securitate ,, Terorismul .Dimensiune


geopoliticǎ și geostrategicǎ. Rǎzboiul terorist ‘’, Buc.2002
2. http://www.revista22.ro/dupa-un-an-190.html
accesat 4.11 .2009
3. http://www.istoria.md/articol/155/Atentatele_din_SUA_de_la_11_
accesat 16.10.2009

40
Presǎ , și agenții de presǎ online și diferite site-uri:

1. http://www.adevarul.ro/articole/2002/11-septembrie.html
accesat 16.10.2009
2. http://www.cotidianul.ro/cum_s_a_schimbat_lumea_dupa_9_11-15394.html
accesat 22.11.2009
3. http://www.jurnalul.ro/stire-externe/cernobilul-americii-527127.html
accesat 25.11.2009
4. http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail
accesat 26.11.2009
5. http://arhiva.curentul.ro:81/2002/curentul.php?numar=20020911&
accesat 24.11.2009

6. http://www.walf.sn/contributions/suite.php?rub=8&id_art=15703
accesat 16.10.2009
7. http://english.aljazeera.net/
accesat 11.11.2009
8. http://www.guardian.co.uk/world/2002/nov/24/theobserver
accesat 11.11.2009
9. http://www.guardian.co.uk/world/2002/nov/24/theobserver
accesat 11.11.2000
10. http://www.guardian.co.uk/world/2007/nov/26/usa.architecture
accesat 24.11.2009
11. http://2012en.wordpress.com/2008/08/08/marea-inselatorie-a-asa-ziselor-
atentate-teroriste-din-11-septembrie-2001-ii/
accesat 11.11.2009
12. http://www.liberty-human-rights.org.uk/issues/2-terrorism/index.shtml
accesat 15.11.2009
13. http://www.chicagotribune.com/business/chi-010917markets,0,5287650.story
accesat. 15.11.2009
14. http://www.nytimes.com/2006/05/13/nyregion/13symptoms.html
accesat 21.11.2009
15. http://www.nytimes.com/2006/10/18/nyregion/nyregionspecial3/18toxic.html?
accesat 21.11.2009

41
16. http://www.nytimes.com/2006/05/27/business/media/27paper.html?_
accesat 24.11.2009
17. http://jir.janes.com
accesat.16.11.2009
18. http://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?file=/n/a/2006/02/02national/
accesat 21.11.2009
19. http://www.seattlepi.com/national/136350_epa23.html?rand=26878.51
accesat 21.11.2009
20. http://www.jamestown.org/single/?no_cache=1&tx_ttnews%5Btt_news
accesat 22.11.2009
21. http://www.britishpapers.co.uk/quality/the-times/
accesat 24.11.2009
22. http://www.britishpapers.co.uk/quality/guardian/
accesat 24.11.2009
22. http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/
accesat 24.11.2009

Televiziuni online naționale și internaționale:


1. http://www.antena3.ro/stiri/cultura/11-septembrie-2001-cel-mai-notoriu-
moment-
accesat 16.10.2009
2. http://www.cbsnews.com/stories/2004/01/16/national/main593715.shtml
accesat 21.11.2009
3. http://edition.cnn.com/2002/WORLD/asiapcf/southeast/05/07/seasia.terror.
accesat 21.11.2009
3. http://transcripts.cnn.com/2001/WORLD/europe/09/12/nato.us/index.html
accesat 21.11.2009
4. http://www.breakingnews.ie/archives/2001/0912/world/
accesat 21.11.2009
5. http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/magazine/3654446.stm
accesat 24.11.2009
6. http://www.bbc.co.uk/info/
accesat. 24.11. 2009
7. http://www.realitatea.net/americanii-simt-ca-traiesc-intr-o-lume-mai-
accesat 24.11.2009

42
8. http://www.foxnews.com/story/0,2933,34440,00.html
accesat 23.11.2009
Alte site-uri:
1. http://www.opm.gov/guidance/09-11-01GWB.htm
accesat 15.11.2009
2. http://www.nato.int/docu/pr/2001/p01-124e.htm
accesat 15.11.2009
3. http://www.nato.int/issues/nrc/cooperation.html
accesat 22.11.2009
4. http://www.nato.int/docu/comm/2008/0804-bucharest/080403-nrc-factsheet-e
accesat 22.11.2009
5. http://europa.eu/european-council/index_en.htm
accesat 15.11.2009
6. http://www.gov.ro/events__c102l2p915.html
accesat 21.11.2009
7. http://www.al-bab.com/media/aljazeera.htm
accesat 24.11.2009
8. http://www.un-documents.net/gc-2.htm
accesat 24.11.2009
9. http://www.september11news.com/InternationalReaction.htm
accesat 22.11.2009
10. http://cnparm.home.texas.net/911/After/Sep122001.htm
accesat 15.11.2009
11. http://www.tc.gc.ca/mediaroom/releases/nat/2001/01_h152e.htm
accesat 23.11.2009
12. http://archive.ifla.org/IV/ifla68/papers/156-079e.pdf
accesat 21.11.2009
13. http://mpnewyork.mae.ro/index.php?lang=en&id=70667
accesat 21.11.2009
14. http://action.aclu.org/reformthepatriotact/primer.html
accesat 15.11.2009
15. http://www.computereconomics.com/article.cfm?id=133
accesat 21.11.2009

43
CUPRINS

Ι. Declașarea iadului terrorist

Capitolul 1. Introducere………………………………………………..pag.1
Capitolul 2. Cauze care au generat dezastrul, plǎnuirea atacurilor.........pag.4
Capitolul 3. Filmul unei zile de coșmar, cronica unui dezastru..............pag.6
Capitolul 4. Reacții interne și internaționale...........................................pag.10
Capitolul 5. Declarații ale șefilor de stat care au hotǎrȃt sprijinirea SUA.
combaterea terorismului............................................................................pag.12
Capitolul 6. Efecte terifiante ale evenimentelor din 11 septembrie.........pag.14
Capitolul 7. Cum s-a schimbat lumea dupǎ 11 septembrie 2001?...........pag.18

ΙΙ. Frontul mediatic – Studiu de caz: 11 septembrie 2001

Capitolul 1. Introducere ȋn mass – media................................................pag.21


Capitolul 2. Particularitǎți teoretice mass –media aplicabile pe
conceptul de terorism................................................................................pag.22
Capitolul 3. Atentatele din 11 septembrie 2001, subiect
principal al frontului mediatic mondial ....................................................pag.24
Capitolul 4. Concluzii...............................................................................pag.30
Capitolul 5. Fațete de ziar publicate ȋn ziua 11 septembrie 2001 ............pag.32
Capitolul 6. Anexe....................................................................................pag.34

Bibliografie................................................................................................pag.39

44
45
46
.

47
48
49