Efectul Atentatului de La 11 Septembrie

Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Geografie i Geologie

Departamentul de Geografie
Lucrare de licen
Coordonatori: Prof. univ. dr. Corneliu IAU
Asist. univ. dr. Gabriel CAMAR
Candidat:Chiuaru Maria
Specializarea: Geografia Turismului
Iai
Iulie 2013
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Geografie i Geologie
Departamentul de Geografie
Impactul atentatului de la 11 septembrie 2001 asupra
activitatilor turistice din Statele Unite ale Americii
Coordonatori: Prof. univ. dr. Corneliu IAU
Asist. univ. dr. Gabriel CAMAR
Candidat: Chiuaru Maria
Specializarea: Geografia Turismului
Iai
Iulie 2013
Cuprins
Capitolul 1.................................................................................................................1
1.1 Introducere.................................................................................................................................... 1
1.2 Organizatii teroriste in lumea contemporana................................................................................ 4
1.3 11-Septembrie 2001.................................................................................................................... 11
1.4 Originea atentatelor de la 11 septembrie 2001............................................................................ 13
Capitolul 2 - Reactii pe plan intern si international ...........................................15
2.1 Reacia pe plan intern.................................................................................................................. 15
2.2 Reacia internaional.................................................................................................................. 16
2.3 Urmarile atentatelor de la 11 septembrie 2001 ........................................................................... 18
2.4 Schimbri n politica extern i n relaiile internaionale ale SUA............................................ 19
Capitolul III - Atentatul de la 11 septembrie si activitatile turistice ................21
3.1 Urmrile atentatului n plan economic........................................................................................ 21
3.1.1 Deficitul bugetar ................................................................................................................. 23
3.1.2 Piata de valori...................................................................................................................... 23
3.1.3 Rata somajului .................................................................................................................... 24
3.1.4 Piata imobiliara ................................................................................................................... 24
3.1.5 Transportul aerian............................................................................................................... 25
3.2 Analiza datelor statistice privind turismul in Statele Unite ale Americii inainte si dupa 9/11 ... 25
3.2.1 Hawaii ................................................................................................................................. 31
3.2.2 New York............................................................................................................................ 36
3.2.3 Las Vegas............................................................................................................................ 40
3.2.4 Florida................................................................................................................................. 43
3.2.5 Marile metropole................................................................................................................. 45
3.3 Efecte pe termen lung ................................................................................................................. 47
3.4 Concluzii ..................................................................................................................................... 50
Bibliografie .............................................................................................................52
ANEXE....................................................................................................................54
1
Capitolul 1
1.1 Introducere
Originile terorismului
Definiiile date terorismului sunt numeroase i foarte diversificate. Unele consider acest
fenomen ca fiind normal, ca reacie la virusarea sistemelor societale i la bulversarea
sistemelor de valori, altele l plaseaz n formele extreme de manifestare a violenei umane, iar
cele mai multe l consider un fenomen de patologie social, adic o reacie anormal, asimetric,
chiar atipic i n general, cu totul disproporionat la progress, la tendinele evolutive ale
societilor. Desigur, aceste definiii i au importana lor, ntruct analizeaz , din varii puncte de
vedere , un fenomen fenomenul terorismului i l plaseaz ntr-o ontologie social i ea foarte
diversificat i foarte complexa.
1
Termenul de terorism vine din limba latin, de la cuvintele
terror-terroris i are conotaie militar. Hitler avea i el o atitudine extrem de favorabil fa de
terrorism.
Unul din principiile dup care se ghida i pe care-l enun n Mein Kampf
2
era acela
potrivit cruia singurul mijloc de a ctiga cu uurin mpotriva raiunii l reprezint teroarea i
fora.Primele ncercri de definire a terorismului din punct de vedere juridic au aprutn timpul
Conferinelor Internaionale pentru Unificarea Legii Penale, prin intermediul lui Quintilliano
Saladana, care a introdus, n 1925, n cadrul Academiei de la Haga, conceptul de crim
internaional (ce includea n sfera sa de definire crimele mpotriva drepturilor omului i
crimele comise mpotriva efilor statelor strine sau a reprezentanilor diplomatici ai acestora) .
Datorit inabilitii statelor de a cdea de acord asupra definirii crimei politice sau a
determinrii exacte a ceea ce constituie un act terrorist , patru conferine internaionale au euat
n ncercarea de a defini terorismul. n cadrul conferinei de la Copenhaga din anul 1935 se

1
***, Terorismul, Ed. Omega, Bucureti, 2001
2
,,Mein Kampf se traduce ca Lupta Mea i este o lucrare ce conine att elemente autobiografice, ct i de expunere
a platformei ideologice a autorului ei Adolf Hitler.
2
ajunge la definirea juridic a terorismului ca act voluntar comis mpotriva vieii, integritii
fizice, sntii sau libertii oficialitilor ; orice act care primejduiete o comunitate, creeaz o
stare de teroare n vederea schimbrii autoriti publice sau mpiedicarea aciunilor acesteia, sau
care urmrete deranjarea relaiilor internaionale .Prima Conferin a Ligii Naiunilor pentru
prevenirea i pedepsirea terorismului a avut loc ntre anii 1935-1936, n cadrul acesteia
adoptndu-se definirea actelor teroriste ca actele criminale ndreptate mpotriva unui stat, astfel
gndite i concepute s creeze teroare n minile persoanelor particulare, a grupurilor sociale sau
a opiniei publice . n 1972, administraia american a naintat, n cadrul celei de-a asea Adunri
Generale a ONU, memoriul Propunerea SUA privind legiferarea conveniei pentru prevenirea i
pedepsirea anumitor acte de terorism internaional, finalizat cu decizia ONU de a stabili un
Comitet Ad Hoc pentru terorismul internaional. La 9 decembrie 1985 , ONU a adoptat pentru
prima dat o rezoluie de condamnare a actelor teroriste, definindu-le ca acte criminale.
Terorismul este o problem a oamenilor care plonjeaz ntr-o logic a urii fr limite,
pentru care toate valorile ce fundamenteaz societatea noastr occidental i mai ales respectul
fa de viaa uman nu mai au curs
3
. Terorismul are o plaj foarte larg de scopuri, obiective i
nu poate fi redus la ceea ce s-ar numi patologie sociala. Dar el este un produs al societii
omeneti , vine din interiorul civilizaiilor i se prezint ca o trecere la limit, ca un summum al
acumulrilor negative. Uneori este vorba de grupuri teroriste locale care caut pur i simplu s
utilizeze terorismul pentru a-i procura resursele necesare ducerii rzboiului lor de gueril .
Frontiera ntre banditism i terorism este flexibil. Este ceea ce, ntr-un anume sens, s-a observat
n Asia Central unde s-a procedat la sechestrarea occidentalilor (n vederea rscumprrii lor) i
n Yemen.
4
Btlia pentru resurse, mondializarea informaiei i a economiei - att cea
pozitiv, necesar i folositoare oamenilor, naiunilor i statelor, ct i cea negativ,
profitabil doar pentru lumea interlop , pentru criminalitate , trafic de droguri etc., adic pentru
partea social distructiv produce efecte dintre cele mai caudate .Terorismul se prezint ca un
fenomen social extrem de complex, constnd din manifestarea spectaculoas a violenei, cu
scopul de a atrage atenia, a nspimnta, a chinui i a impune un anumit tip de comportament,
uneori, pur i simplu pentru a teroriza, printr-o gam foarte diversificat de aciuni-limit, n care
omul este deopotriv arm i victima, clu i condamnat .

3
,,La guerre contre le terrorisme, Christian Delanghe, general de corp de armat,2001.
4
RAPPORT DE 2-eme PHASE 51-eme SESSION NATIONALE Comit 2 Les Fragilites de lEurope face au
terrorisme, (mai 1999)
3
Terorismul a fost folosit la inceput, exclusiv in secolul XII-XIII, de catre un ordin Islamic
disident secret in perioada medievala, cunoscut sub denumirea populara de 'Asasini' (grupare de
sectanti musulmani fanatici care actionau sub influenta drogurilor pentru a raspandi teroare in
randul necredinciosilor prin violenta si crima) .Asasinii ismaeliti au fost prima grupare care
a folosit crima planificata si sistematica pentru a induce teroarea pe termen lung, transformand
atentatele in arma politica si sub amenintarea cu moartea au stors bani atat de la conducatorii
musulmani cat si de al cei crestini din Levantul secolului al XIII-lea . Istoricii au subliniat faptul
ca teroarea este o stare psihica iar terorismul se refera la o activitate sociala organizata, nimeni
nu poate nega faptul ca teroarea este cheia care declanseaza terorismul .Actul de terorism - a avut
scop similar descurajarii generale. Ganditorului militar chinez Sun Tzu evidentiaza intr-un
singur vers intregul scop al terorii:omoara unu- terorizeaza o mie; teroarea este, astfel, un
fenomen natural iar terorismul reprezinta exploatarea constienta a acestuia .
Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii, prin imaginea
terifiant transmis n direct (ca i cea a revoluiei romne din decembrie 1989), n-a fcut altceva
dect s schimbe percepia omenirii i a fiecruia n parte, s-i aduc aminte c, undeva, nu
departe de el, de omul planetei, poate chiar lng el, poate chiar n el, se afl un monstru care-l
poate ucide oricnd i oricum. Acesta a fost , probabil , i obiectivul central al atacurilor din 11
septembrie : crearea unui comar universal, lumea s afle i s nu uite c poate fi lovit i ucis
oricnd, oriunde i prin orice mijloace. ,, Terorismul nu este doar rul care se abate asupra
planetei, ci este chiar rul din lume, adic rul nostrum, partea fanatic dintre noi i adesea , din
noi, fanatismul obsesiv al puterii, al rzbunrii, el egocentrismului, al pedepsirii cu orice pre, al
purificrii prin ucidere i prin distrugere. De aceea, acest fenomen specific doar mediului uman
(doar fiina uman are plcerea sadic de a teroriza) trebuie investigat i analizat aa cum este ,
de pe poziii ct se poate de obiective , pentru a-i decela sensurile i mecanismele , pentru a-i afla
izvoarele i n consecin, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita efectele i
a-i tia rdcinile.
5
Terorismul este o ameninare asimetric, din umbr. Evoluia lui, de la o
seam sau o sum de acte teroriste disparate la un summum al fanatismului, cruzimii i violenei,

5
,,Dimensiunea geopolitica si geostrategica.Razboiul terorist.Razboiul impotriva terorismului,Ministerul Apararii
Nationale,Bucuresti,(2002)
4
adic la un rzboi terorist, i el asimetric i pervers, este de natur s genereze reacia
corespunztoare a omenirii, s declaneze adic rzboiul antiterorist.
1.2 Organizatii teroriste in lumea contemporana
Terorismul contemporan
Terorismul contemporan a devenit ameninare major a democraiei sec. XXI, cel mai
mare ru al lumii contemporane sau Bing Bangul unei noi ere istorice a omenirii. Definit de
Vladimir Putin, drept boala secolului XXI, un pol al noii ordini mondiale, terorismul este
caracterizat de Bill Clinton drept partea ntunecat a globalizrii care divide lumea n bogai i
sraci, promoveaz competiia, dar i conflictele, alimenteaz sentimentele de ur, alienare,
durere, concomitent cu crearea de noi relaii i interaciuni de noi conglomerate sociale, politice
i economice.
6
Terorismul este un fenomen mai uor de descris dect de definit. Analiza acestei
maladii trebuie fcut n contextul schimbrilor care au avut loc n Europa i n lume n ultimul
deceniu, al noii ordini mondiale pe cale a se instaura, al politicilor de securitate determinate de
crim organizat, terorism, extremism politic etc. Cea mai simpl definiie a terorismului ar
putea fi formulat astfel : ,,terorismul constituie svrirea unei crime sau a unui delict printr-o
metod specific caracterizat prin violen i intimidare n scopul atragerii ateniei opiniei
publice( ,,Organizatii teroriste internationale,Anghel Andreescu,2010). Scopul tactic sau
obiectivul imediat al grupului terorist l constituie crearea terorii, pe cnd scopul strategic l
constituie folosirea panicii , a dirijrii nemulumirii publice generate de starea de teroare pentru a
obliga puterea politic s fac concesii . Se poate spune , fr greeal c terorismul are nevoie
de mult publicitate.
7
Clandestinitatea, violena, aciunile n grup sau individuale, de regul
sinucigae (aa-zisele bombe umbltoare) , precum i globalizarea sunt alte caracteristici ale
fenomenului terorist contemporan care provoac greuti mari n combaterea cu succes a acestui
flagel. ntruct se menioneaz tot mai des n literatura de specialitate sintagma ,,nainte i dup
Ben Laden, vom analiza n continuare ce au adus nou evenimentele din 11 septembrie 2001:
-au reprezentat cea mai mare tragedie nregistrat vreodat pe teritoriul Statelor Unite ale

6
,,Patterns of Global Terrorism 2000, U.S. Department of State, (2001)
7
***, Terorismul, Ed. Omega, Bucureti, 2001
5
Americii, iar acea zi a terorii a nlocuit n simbolistica american dezastrul care a avut loc la
Pearl Harbour, n 7 decembrie 1941;
-au constituit o lovitur puternic dat civilizaiei, lumii moderne n general i nu doar o
ciocnire ntre civilizaii i religii, n acceptarea lui S. Hungtington (v. Argument Fakt, Rusia
2001);
-au declanat o ripost antiterorist fr precedent pe toate fronturile (diplomatic,
legislativ, servicii secrete, financiar, militar etc.). La nceput numai Frana, Rusia i China au
manifestat rezerve pentru ca ulterior coaliia antiterorist s devin o realitate.
n cazul Irakului, cu excepia Marii Britanii i a statelor din estul Europei, celelalte state
nu au participat. Operaiunea Enduring Freedom, lansat pe 7 octombrie 2001, format din
peste 90 de ri , va rmne n istorie drept cea mai mare coaliie format vreodat;
-au reprezentat o nfrngere politic a lumii arabe, o discreditare a acesteia, n aa fel
nct, chiar dac se plteau milioane de dolari tot nu se ajungea la aceste rezultate;
-au determinat o amuire a vocilor din Occident, care ndemnau la toleran, la nelegere;
-au determinat o reflecie profund pentru arabi n sensul c ,,scopul nu mai scuz
mijloacele;
-a marcat momentul iniierii unei analize profunde , pentru lumea modern a fenomenului
terorist ca atare (,,aa nu se mai poate este cuvntul cheie iar poziia de profesor autoritar este
depit i , nu exist valori universale) ;
-s-a creat ,,mitul Osama Ben Laden, care va dinui chiar dac iniiatorul acestui
fenomen va fi judecat sau ucis ;
-s-a produs ,,o prpastie tehnologic ntre S.U.A. i Europa. Aceasta din urm aloc
numai 1,4 din PIB pentru narmare (323 E/loc.), pe cnd S.U.A. aloc aproximativ 400 miliarde
dolari (1029 E/loc.), adic de 23 de ori mai mult dect cele apte state trecute pe lista neagr i se
dorete crearea unei superioriti covritoare , fr s mai fie nevoie de sprijinul aliailor n
rezolvarea unor probleme precum cea din 11 septembrie 2001 , iar Europa risc s devin un
partener prea puin credibil din acest punct de vedere;
8
-au fost editate manuale de pregtire terorist . Cele mai importante lucrri de referin
din domeniu sunt:

8
,La nebuleuse: le terrorisme du Moyen Orient,, Ed. Fayard,( Paris)
6
-,,Marea Enciclopedie a Jihadului Postat pe internet n anul 2002, cartea cuprinde teme
referitoare la principiile securitii, schimbul de informaii, utilizarea de legende, supravegherea
operativ i modul de utilizare a caselor conspirative, pstrarea secretului informaiilor obinute
din diferite surse i de la mujahedinii fideli. Nu lipsit de interes este i informaia potrivit creia
sunt obinuite verificri, odat la ase luni, asupra propriilor membrii, cu scopul identificrii
crtielor.
9
-Scrisoarea lui Al-Liby , privind tehnicile de interogare ale S.U.A , redactat dup
evadarea acestuia din nchisoarea Bagram, din Afganistan.
-Ghidul teroristului, numit i Biblia teroristului
10
Semnat de Osama Bin Laden acesta conine sfaturi cu privire la modul n care pot fi
comise atentatele, rpirile de personae , falsificarea documentelor i , nu n ultimul rnd ,
alchimia preparrii de otrvuri.
-Manualul teroristului islamic Spionarea inamicului (importana informatorilor),
utilitatea informaiilor , modalitile practice de culegere a acestora , metodele de filaj.
11
Organizatii teroriste
Pornind de la o serie de date privind istoricul , localizarea , ideologia sau obiectivele
urmarite de organizatiile teroriste , in cele ce urmeaza, ne-am propus sa aducem in atentie
organizatii, mai mult sau mai putin cunoscute , precum :
-AL FATAH CONSILIUL REVOLUTIONAR . Cunoscuta drept : Organizatia Abu
Nidal , a fost fondata in 1974, ca o consecinta a desprinderii lui Abu Nidal (Sabri al-Banna) din
organizatia Fatah . Inca de la infiintare , organizatia s-a considerat ca fiind adevarata organizatie
Fatah, acuzandu-i pe liderii organizatiei de tradare. ,,Organizatia este format dintr-o serie de
comitete funcionale , inclusiv politice, militare i financiare, fiind considerata cea mai activa si
mai periculoasa organizatie terorista palestiniana , cu numeroase victime la activ .

9
,,J ihadul Islamic,Anghel Andreescu,Nicolae Radu ,Bucuresti,Editura Ministerului Internelor si Reformei Administrative,
2008
10
Kerochove. G.,,,Terorism antiterrorism, World News, CNN , SUA, 7 noiembrie 2007
11
7
-HAMAS (Miscarea de Rezistenta Islamica) . Miscarea Hamas a fost inregistrata legal
in Israel in 1978 de catre seicul Ahmed Yassin , liderul spiritual al acesteia, sub forma unei
asociatii islamice denumita Al-Mujamma Al Islami. Organizatia a castigat o multime de
suporteri si simpatizanti prin intermediul propagandei religioase si a muncii sociale. Hamas a
jucat un rol important in acte subversive violente si operatiuni teroriste extreme atat impotriva
Israelului cat si impotriva arabilor.
In prezent este cel mai puternic grup care se opune procesului de pace. Cresterea
activitatii sale teroriste prin intermediul teroristilor sinucigasi asupra tintelor civile din Israel
(februarie-martie 1996) a incetinit si chiar ameninta sa blocheze procesul de pace.
-JIHADUL ISLAMIC EGIPTEAN (JIE). La inceputul anilor 70, organizatia a luat fiinta
prin desprinderea unor elemente tinere , de orientare radical , din organizatia AL GAMA A AL
ISLAMIYYA. Localizarea geografica indica Egiptul (zona de sud). Dupa aparitia gruparii,
aceasta s-a divizat in doua factiuni : una condusa de AYMAN AL-ZAWAHIRI, in prezent in
Afganistan , si Brigazile Al-Fateh condusa de AHMAD HASAYN AGIZA. Obiectivul
factiunilor Jihad este de a inlocui regimul condus de HOSNI MUBARAK cu un regim islamic.
Jihad-ul egiptean activeaza in celule mici , sub acoperire , recrutandu-si membrii din randul
tinerilor cu varste cuprinse intre 15 -30 de ani , acestia fiind antrenati in tabere din Egipt,
Afganistan , Pakistan , Sudan sau din alte zone ale globului.
-GAMAA AL-ISLAMIYYA (Gruparea Islamica GI). Gamaa al-Islamiyya a aparut
in anii 70, mai mult ca un fenomen decat ca o grupare organizata , in special in inchisorile
egiptene, iar , mai tarziu, in unele universitati. Fenomenul Gruparii Islamice a fost influentat in
principal de ideologia militanta a lui Sayyid Qutb (executat in anul 1966), care a deschis drumul
pentru infiintarea multor ramuri islamice militante in Egipt si lumea araba.
-HEZBOLLAH. Organizatia s-a infiintat in 1982, in urma incheierii razboiului Galileei si
a instalarii pacii in Liban , precum si ca urmare a cresterii prezentei iraniene si a influentei
acesteia in zona. Organizatia Hezbollah desfasoara o vasta campanie in scopul realizarii unui
front comun cu alte grupuri teroriste, printre care Hamas si Jihadul Islamic.
12
Gruparea are in
vedere amplificarea actiunilor teroriste impotriva Israelului , dar si asupra obiectivelor acestuia
din strainatate.

12
http://www.nationalsecurity.gov.au
8
Organizatia Hezbollah este de parere ca un obiectiv important este lupta impotriva
imperialismului occidental si eradicarea acestuia din Liban. Grupul militeaza pentru o
retragere completa a americanilor si francezilor din Liban, inclusiv a institutiilor lor. Acest
conflict cu Israelul este privit ca un element de interes central. Acesta nu se limiteaza numai la
prezenta fortelor israeliene in Liban, ci la distrugerea completa a statului Israel si infiintarea unui
regim islamic, inclusiv in Ierusalim.
13
In 1991, Hezbollah a executat 52 de atacuri, comparativ
cu 19 executate in 1990. In acelasi an , Hezbollah a lansat 63 de atacuri si in 1993 158, iar in
timpul operatiunii Accountability organizatia a executat sute de lansari de rachete Katyusha in
zona de securitate si in teritoriul israelian.
14
- JAISH-E-MOHAMMED JEM (Armata lui Mohammed). Este o grupare islamista
cu baza in Pakistan , care s-a extins rapid din punct de vedere al numarului de membri si
capacitatii de actiune , odata cu anuntul facut in februarie de liderul fostei grupari ultra-
fundamentaliste Harakat ul-Ansar (HUA), de infiintare a organizatiei. Obiectivul gruparii este
alipirea Kashmirului la Pakistan. Din punct de vedere politic, se aliniaza politicii radicale pro-
talibane promovate de Jamiat-i Ulema-i Islam.In luna iunie, un atac cu grenade al JEM nu a
reusit sa-l raneasca pe primul ministru aflat in biroul sau din Srinagar , India, dar a ranit alte
patru persoane.In decembrie , militantii JEM au lansat atacuri cu grenade asupra unei statii de
autobuz din Kupwara, India, ranind 24 de persoane si asupra unei piete din Chadoura, India,
ranind 16 persoane. JEM a plasat doua bombe care au ucis 21 de persoane in Qamarwari si
Srinagar.
- GRUPAREA ASBAT AL-ANSAR.Organizatia este localizata in Liban si este
formata din extremisti suniti, initial fiind constituita din palestinieni , care aveau legatura cu
Osama Bin Laden. Gruparea se conduce dupa preceptele fundamentaliste care justifica folosirea
violentei impotriva obiectivelor civile pentru atingerea scopurilor politice. Unele dintre aceste
obiective includ inlaturarea de la putere a guvernului libanez si prevenirea patrunderii in tara a
influentelor anti-islamice.
- ORGANIZATIA KAHANE CHAI (Kach). Obiectivul major al organizatiei il reprezinta
refacerea statului Israel conform preceptelor biblice. Aria de operare a organizatiei este situata pe
teritoriul israelian si in West Bank, in special in Hebron, in zona Qiryat Arba, numarul

13
14
Terorismul ameninare contra umanitii, Atanasiu, M., 2006
9
membrilor nefiind cunoscut. Organizatia primeste sprijin de la simpatizantii sai din Statele Unite
si Europa.
15
- TIGRII ELIBERARII EELAMULUI TAMIL (L.T.T.E.) . Fondata in 1976, organizatia
mai este cunoscuta si sub denumirile de World Tamil Association (WTA) , World Tamil
Movement (WTM) , the Federation of Association of Canadian Tamils (FACT) , the Ellalan
Force , and the Sangilian Force. L.T.T.E. este cea mai puternica grupare Tamil in Sri Lanka si
foloseste metode ilegale pentru a strange fonduri , achizitiona arme si a-si face publica ideologia,
prin care urmareste obtinerea independentei Tamilului. L.T.T.E. a inceput conflictul armat cu
guvernul din Sri Lanka in anul 1983, punand in aplicare o strategie de gherila care include
folosirea de tactici teroriste.
- JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN (JIP). Cunoscut si sub numele de HARAKAT
AL-JIHAD AL-ISLAMI AL-FILASTINI, JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN (JIP)
urmrete crearea unui stat islamic palestinian i distrugerea Israelului prin rzboi sfnt. J.I.P ,
potrivit surselor deschise cheama pentru infaptuirea unei lupte armate pentru eliberarea
palestinei. Aceasta va trebui sprijinita de o lupta de gherila condusa de brigazi revolutionare , ce
au ca sarcina atacarea obiectivelor israeliene considerate vulnerabile. La 19 mai 2003, trei
oameni au fost ucii i 47 rnii ntr-un atentat n Centrul comercial AMAKIM din Aufula ,
Israel. Potrivit Delcea (2006) , mecanismul a fost compus din aproape 5 kilograme de explozibil
de calitate i nu a fost combinat cu cuie sau alte obiecte de metal, ca n atentate similare; la 4
octombrie 2003, n restaurantul MAKOM MAXIM din Haifa , Israel, a avut loc un atentat cu
bomb , soldat cu 21 mori i circa 60 de rnii. In restaurant , la momentul expolziei, se aflau i
3 copii i un nou nscut (JERUSALEM POST).
- AL QAIDA. ,,nfiinat n cursul anului 1980 , n timpul rzboiului afgan mpotriva
sovieticilor, organizatia este cunoscuta si sub numele: AL-QAIDA (Baza) Maktab al-Khidamat
(MAK-Biroul serviciilor); Frontul Islamic International pentru Jihad impotriva Evreilor si a
Cruciatilor. Membrii de baza ai gruparii sunt veterani de razboi afgani din intreaga lume
musulmana si este rasturnarea guvernelor unor state musulmane considerate a fi corupte si
eretice si inlocuirea lor cu guverne islamice care sa respecte Sharia (legea islamica). AL
QAIDA are o atitudine profund anti-occidentala , percepand Statele Unite ale Americii ca fiind
cel mai mare dusman al Islamului. Al-Qaida reprezinta o retea formata din mai multe organizatii

15
10
fundamentaliste din diverse tari. AL QAIDA este o organizaie cu sprijin multinaional care
finaneaz i organizeaz activitile militanilor islamici din lumea ntreag i este condus de
OSAMA BIN LADEN.
16
Utiliznd mijloace tehnice avansate, cum ar fi faxurile, telefoanele prin satelit i
Internetul, AL QAIDA se afl permanent n legtur cu un numr necunoscut de adepi din
ntreaga lume arab, dar i din Europa, Asia, Statele Unite i Canada (Terorismul, 2001).
17
Obiectivul principal al organizaiei const n rsturnarea guvernelor unor state musulmane ,
considerate a fi corupte i eretice i nlocuirea lor cu guverne islamice care s respecte SHARIA
(Legea islamic).
18
Al-Qaida are o atitudine profund anti-occidental , percepnd Statele Unite
drept cel mai mare duman al Islamului. In mod tradiional, Al-Qaida a operat ca o structur
orizontal informal, compus din peste 24 de organizaii teroriste (Iordache, 2005). Dup 2001 ,
ca o reacie la campania internaional mpotriva terorismului , condus de Statele Unite ale
Americii, reeaua a stabilit legturi cu grupuri indigene din toata lumea . intele atacurilor
teroriste nu mai sunt centrate pe persoane sau categorii de persoane politicieni , poliiti ,
military , oameni de afaceri, interesul major fiind orientat doar spre mase ct mai mari de
oameni. Organizarea AL QAIDA (Fig.1) . Potrivit unor informaii postate pe internet (CNN
International, 11.08.2207), AL- QAIDA ar inteniona s organizeze un atac radiologic
mpotriva oraelor New York , Los Angeles sau Miami , care ar urma s fie comis prin
intermediul unui camion ncrcat cu substane radioactive. Situaia este de luat n seam , cu att
mai mult cu ct un un grup de oameni de tiin de la King/s College London au avertizat c
teroritii ar putea nva din asasinarea cu poloniu 210 , n noimebrie 2006 , a lui Alexander
Litvinenko, pentru a comite atacuri radiologice asupra unor orae , ceea ce ar fi cu mult mai
devastator dect o bomb murdar (The Guradian, 10.08.2007). n prezent, aciunile AL
QAIDA sunt simite din Orientul Mijlociu , Europa de Vest , America de Nord , pn n Asia de

16
Ardvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Ni, Dan Laureniu, Terorism, antiterorism, contraterorism, Ed. Antet,
Bucureti, (1997)
17
,,Mandela taken off US terror lis, BBC News. 1 iulie 2008.
18
news.bbc.co.uk
11
Sud.
19
n urma atacului terorist de la 11 septembrie 2001, iau pierdut viaa peste 3.000 de
oameni, din categorii sociale , rase i naionaliti diferite.
20
Organizarea AL QAIDA
Fig.1
1.3 11-Septembrie 2001
n dimineata zilei de 11 septembrie 2001, turnurile gemene, simbol al puterii Statelor
Unite ale Americii, au fost puse la pmnt n urma unui atac terorist de proporii. Pentru
oamenii implicai direct i indirect n acest eveniment, aceast zi este considerat un adevrat
masacru, iar pierderile i tririle lor de groaz nu vor fi uitate niciodat.
21
La ora 08.45 a zilei de
11 septembrie 2001, complexul de cladiri World Trade Center isi primea o buna parte dintre cei
aproape 50.000 de oameni care lucrau zilnic in incinta sa. Peste doar un minut, un avion de

19
Terorismul ameninare contra umanitii, Atanasiu, M., 2006
20
-,,Terrorist Group Profiles,, , Departamentul de Stat al S.U.A, traducere de Costandache Constantin. i Ferchedu
Muntean M.(2006)
-,,La nebuleuse: le terrorisme du Moyen Orient,, Ed. Fayard,( Paris)
21
Miruna MUNTEANU, Vladimir ALEXE ,,Misterele din 11 septembrie si noua ordine mondiala,editura Ziua,
Bucuresti, 2002
12
pasageri deturnat de un grup de teroristi izbea Turnul de Nord al complexului, fiind urmat de un
al doilea care, la doar 17 minute distant, lovea Turnul de Sud, intregind sumbru un atentat fara
precedent in istoria metropolei americane. In urmatoarea ora, intr-o succesiune a ororilor , un al
treilea avion a lovit Pentagonul, in timp ce al patrulea, care se indrepta cel mai probabil spre
Casa Alba sau spre Capitoliu, s-a prabusit pe un camp din sudul statului Pennsylvania, dupa o
razmerita a pasagerilor, care realizasera gravitatea atacului. Bilantul acestor atentate teroriste ,
asa cum a fost el realizat de comisia insarcinata cu analizarea lor este cutremurator: aproape
3.000 de victime.
Atentatele au fost comise de 19 teroristi de origine araba , legati de reteaua Al-Qaeda ,
condusa de Osama bin Laden. Ele fusesera atent pregatite timp de cel putin un an de zile. Asa
cum evidentia raportul comisiei de ancheta, evenimentele au socat, dar nu trebuiau sa surprinda,
tinand cont de faptul ca existasera numeroase indicii care anuntasera o dezvoltare fara precedent
a metodelor teroriste de lupta. Acelasi raport insista si asupra deficitului de imaginatie a
autoritatilor americane , in sensul anticiparii acestui nou tip de terorism care a lovit S.U.A , fapt
valabil si pentru expertii independenti in studiul fenomenului.
22
Atentatele au trezit in societatea Americana , dar si la nivel mondial, comparatii cu cele
mai sumbre momente petrecute in istoria recenta si ramase inca in memoria colectiva. Cel mai
des uzitata analogie (inclusiv de catre lideri precum Barack Obama sau Condoleezza Rice) a fost
aceea cu necrutatorul atac japonez de la Pearl Harbour , din decembrie 1941 , eveniment care a
determinat intrarea Statelor Unite ale Americii in al doilea Razboi Mondial. Astfel, Gabriel
Schoenfeld, senior-editor al revistei Commentary , numea evenimentele de la 11 septembrie un
al doilea Pearl Harbour, mult mai teribil, iar raportul comisiei de analiza a atentatelor folosea
acelasi termen de comparative, mentionand ca bilantul victimelor atentatelor a fost mai mare
decat cel al atacului japonez din urma cu 60 de ani. Un astfel de eveniment traumatic a generat in
mentalul colectiv eroi negativi si pozitivi. Daca Osama bin Laden a ocupat fara drept de apel
pozitia de cel mai detestat om al momentului , povestea personajelor pozitive este una mai
complexa. Presedintele George W. Bush a fost surprins de evenimente intr-o vizita la o scoala
elementara din Florida si a reactionat public abia la 45 de minute dupa primul atentat, printr-o
scurta declaratie de presa. Aflat in mijlocul evenimentelor , primarul orasului New York,

22
http://www.descopera.ro
13
Rudolph Giuliani, a devenit unul dintre cei mai apreciati lideri ai momentului , datorita modului
ferm in care a stiut sa gestioneze momentele de criza.
Asa cum nota si revista New York Magazine: ,,Daca George W. Bush a revenit in
Washington abia la zece ore dupa atentat , Giuliani nu a parasit New York-ul in favoarea unei
locatii mai sigure, ci a preferat sa se implice concret in coordonarea operatiunilor de salvare.
23
Astfel , desi cariera sa se afla pe o lina , dar certa panta descendenta , Rudy Giuliani a devenit in
scurt timp eroul Americii, fiind desemnat Omul Anului de catre prestigioasa revista Time. Drept
marturie ca, de multe ori , gloria obtinuta in astfel de clipe e trecatoare sta si faptul ca bazandu-se
pe capitalul de imagine dobandit in septembrie 2001 , Giuliani a incercat sa obtina nominalizarea
republicanilor pentru alegerile prezidentiale din acest an , dar a esuat intr-un mod care pune sub
semnul intrebarii viitorul sau politic. In categoria eroilor pozitivi trebuie trecuti, fara indoiala,
membrii echipelor de interventie din New York , fie ei pompieri (FDNY) sau politisti (NYPD) ,
totalul combinat al victimelor care proveneau din aceste structuri fiind de aproape 400. Initialele
celor doua institutii au inceput sa fie imprimate de newyorkezi pe tricouri , sepci si alte obiecte ,
in semn de respect pentru sacrificiile facute cu nefastul prilej. Influenta evenimentelor a depasit
insa teritoriul american , rasfrangandu-se asupra relatiilor internationale la nivel global.
1.4 Originea atentatelor de la 11 septembrie 2001
Ideea atacurilor de la 11 septembrie i-a venit lui Khalid Sheikh Mohammed, care i-a
prezentat ideea lui Osama bin Laden n 1996. La acel moment , Bin Laden i al-Qaeda erau ntr-
o perioad de tranziie, mutndu-se napoi din Sudan n Afganistan. Atentatul cu bomb de la
ambasada S.U.A din Sudan i fatw din 1998 a lui bin Laden au marcat un punct de cotitur , Bin
Laden intenionnd acum s atace Statele Unite. La sfritul lui 1998 sau la nceputul lui 1999 ,
Bin Laden i-a dat lui Mohammed aprobarea de a ncepe organizarea atacului. n primvara lui
1999 au avut loc o serie de ntlniri ntre Khalid Sheikh Mohammed , Osama bin Laden i
secundul su Mohammed Atef. Mohammed a furnizat suportul operaional al atacului, inclusiv la
selecia intelor i cu aranjamentele de cltorie ale teroritilor. Bin Laden a obiectat la unele idei

23
http://nymag.com
14
ale lui Mohammed, respingnd unele inte poteniale cum ar fi Turnul US Bank din Los Angeles
deoarece nu era destul timp de pregtire pentru o asemenea operaiune.
24
Bin Laden a fost liderul operaiunii, aducnd i ajutor financiar , i a fost implicat n
alegerea participanilor la atacuri. Bin Laden i alesese iniial pe Nawaf al-Hazmi i pe Khalid al-
Mihdhar , ambii jihaditi cu experien, care luptaser n Bosnia. Hazmi i Mihdhar au sosit n
SUA la jumtatea lui ianuarie 2000, dup ce au cltorit n Malaezia s participe la summitul al-
Qaeda de la Kuala Lumpur. n primvara lui 2000 , Hazmi i Mihdhar au luat lecii de zbor n
San Diego, California, dar ambii nu prea vorbeau englez i nu au nvat bine s zboare i n
cele din urm au folosit doar ca teroriti de for i nu ca piloi. Spre sfritul lui 1999, un grup
de oameni din Hamburg , Germania , printre care Mohamed Atta , Marwan al-Shehhi , Ziad
Jarrah i Ramzi Binalshibh au sosit n Afganistan. Bin Laden a ales aceti oameni pentru atacuri
deoarece erau educai, vorbeau englez i aveau experien cu traiul n Occident. Noii recrui au
fost cutai dup capaciti speciale, ceea ce a permis liderilor al-Qaeda s-l identifice i pe Hani
Hanjour, care avea deja licen de pilot comercial.
Hanjour a sosit la San Diego n ziua de 8 decembrie 2000 , i i s-a alturat lui Hazmi.
Curnd dup aceea, ei au plecat n Arizona, unde Hanjour s-a mai reantrenat. Marwan al-Shehhi
a sosit la sfritul lui mai 2000 , Atta a sosit la 3 iunie 2000, iar Jarrah la 27 iunie 2000.
Binalshibh a cerut de mai multe ori viz pentru Statele Unite ale Americii, dar fiind yemenit,
viza i-a fost respins pe motiv c ar fi putut depi perioada de edere i ar fi rmas ca imigrant
ilegal. Binalshibh a rmas la Hamburg , ocupndu-se de coordonare dintre Atta i Khalid Sheikh
Mohammed. Cei trei membri ai celulei de la Hamburg au nvat s piloteze n Florida de sud. n
primvara lui 2001, au nceput s soseasc n Statele Unite i teroritii de for. n iulie 2001,
Atta s-a ntlnit cu Binalshibh n Spania , unde i-au coordonat detaliile atacurilor , inclusiv
alegerea final a intelor. Binalshibh a transmis i dorina lui Bin Laden ca atacurile s aib loc
ct mai curnd cu putin.
25
Atentatele de la 11 septembrie au avut efecte majore imediate asupra americanilor.
Numeroi poliiti i lucrtori ai serviciilor de urgen din toat ara au venit la New York
City pentru a ajuta la recuperarea cadavrelor dintre resturile contorsionate ale Turnurilor Gemene
. Donaiile de snge din toat ara au avut o cretere n sptmnile de dup 9/11. Pentru

24
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001
25
,,The Looming Tower, Lawrence Wright,6 September 2007
15
prima dat n istorie , toate avioanele civile care nu fac zboruri de urgen din SUA i din mai
multe state , inclusiv Canada au fost oprite imediat , innd n loc zeci de mii de pasageri din
toat lumea. Toate zborurile internaionale din spaiul american au fost oprite de
Administraia Federal a Aviaiei , aproape cinci sute de zboruri fiind ntroarse din drum sau
direcionate spre alte ri. Canada a primit 226 dintre aceste zboruri i a lansat Operaiunea
Panglica Galben pentru a trata numrul mare de avioane aflate la sol i de pasageri oprii din
drum . Statele Unite au nfiinat un centru de detenie la baza militar din Golful Guantnamo ,
Cuba , pentru a-i ncarcera acolo pe combatanii ilegali inamici. Legitimitatea acestor
ncarcerri a fost pus n discuie, printre alii, de Parlamentul European, Organizaia Statelor
Americane i de Amnesty International. Evenimentele i reaciile internaionale de imediat
dup atacuri a avut impact asupra Conferinei Mondiale mpotriva Rasismului din 2001 , care se
ncheiase cu conflicte i tensiuni internaionale cu doar trei zile nainte.
26
Ca i n Statele
Unite ale Americii , dup atacuri au aprut tensiuni rasiale i n alte ri ntre musulmani i
nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc n Regatul Unit , unde
la 21 septembrie , tnrul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani ntr-un atac rasist.
Capitolul 2 - Reactii pe plan intern si international
2.1 Reacia pe plan intern
La numai 9 zile dupa atentatul din WTC , presedintele tarii George .W.Bush iese in fata
natiunii si face urmatoarea declaratie: ,,Fiecare tara trebuie sa ia acum o hotarare: ori sunteti cu
noi ori sunteti cu teroristii!!! Incepand din acest moment, orice tara care va continua sa
adaposteasca sau sa ii sustina pe teroristi, va fi considerata de catre Statele Unite drept regim
ostil
27
Summitul de la Bruxelles de la 21 septembrie 2001 s-a ncheiat cu adoptarea unui ,,Plan
impotriva terorismului, n baza cruia s-au stabilit msuri concrete in direcia consolidrii

26
,, Terorismul international-Reactii ale actorilor regionali si globali,Toma Gabriel,
04/2013
27
http://georgewbush-whitehouse.archives.gov/
16
cooperrii politienesti si juridice pentru combaterea terorismului. n Statele Unite ale Americii ,
Congresul a adoptat i Preedintele Bush a promulgat legea Homeland Security Act din 2002 ,
prin care se nfiina Departmentul Securitii Interne, care reprezint cea mai mare restructurare a
guvernului american din istoria contemporan. Congresul a adoptat i legea USA PATRIOT Act,
cu scopul de a ajuta la descoperirea i instrumentarea cazurilor de terorism i a altor crime.
28
Gruprile pentru aprarea drepturilor civile au criticat legea PATRIOT, afirmnd c ea permite
poliiei s invadeze viaa intim a cetenilor i elimin supravegherea juridic a procesului de
adunare de informaii. Au fost raportate numeroase incidente de crime violente i hruire
mpotriva persoanelor din Orientul Mijlociu i a altor persoane cu aspect oriental n zilele de
dup atacurile 9/11. Etnicii sikh au fost i ei inta acestor acte, deoarece brbaii sikh poart
adesea turbane, asociate stereotipic n Statele Unite cu musulmanii. S-au reclamat abuzuri
verbale, atacurii asupra moscheilor i a altor cldiri religioase (inclusiv asupra unui templu
hindu) i agresiuni mpotriva oamenilor , inclusiv o crima : Balbir Singh Sodhi a fost mpucat la
15 septembrie 2001.
29
El , ca i alii, era un sikh confundat cu un musulman.
Principalele organizaii musulmane din Statele Unite au condamnat imediat atacurile de
la 11 septembrie i au cerut musulmanilor americani s vin fiecare cu priceperea i cu resursele
sale s ajute la alinarea suferinelor celor afectai i familiilor acestora. Printre aceste organizaii
se numr: Societatea Islamic din America de Nord, Aliana Musulman American, Consiliul
Musulman American, Consiliul pentru Relaii Americano-Islamice, Cercul Islamic al Americii
de Nord i Asociaia Cercettorilor Shari'a din America de Nord. Pe lng donaii bneti
massive, numeroase organizaii musulmane au lansat campanii de donare de snge i au oferit
asisten medical, hran i locuin pentru victime.
30
2.2 Reacia internaional
Dup atacuri, zeci de mii de oameni au ncercat s fug din Afganistan, de teama reaciei
guvernului american. Dup aproximativ o lun de la atacuri, Statele Unite ale Americii au
condus o larg coaliie de fore internaionale ntr-o aciune de ndeprtare a regimului taliban

28
http://www.fincen.gov/statutes_regs/patriot/
29
http://www.saldef.org/issues/balbir-singh-sodhi/
30
Morgan, Rowland; Ian Henshall. 9/11 Revealed: The Unanswered Questions
17
acuzat de adpostirea organizaiei al-Qaeda. Autoritile pakistaneze au acionat decisive,
aliindu-se cu Statele Unite ale Americii ntr-un rzboi mpotriva talibanilor i mpotriva
al-Qaeda. Pakistanul a furnizat Statelor Unite mai multe aeroporturi militare i baze pentru atacul
mpotriva regimului taliban i a arestate peste 600 de presupui membri al-Qaeda, pe care i-a
predat Statelor Unite. Numeroase alte ri, printre care Regatul Unit, India , Australia, Frana,
Germania, Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Mauritius, Uganda i Zimbabwe
au introdus legi antiterorism i au ngheat conturile bancare ale indivizilor i organizaiilor
suspecte de legturi cu al-Qaeda.
Ageniile de informaii i forele poliieneti din mai multe ri, printre care Italia,
Malaezia, Indonezia i Filipine au arestat persoane etichetate drept suspeci de terorism n scopul
de a destrma celulele de militani din toat lumea. n S.U.A, aceasta a strnit controverse , unii
critici, cum ar fi Bill of Rights Defense Committee au susinut c restriciile tradiionale asupra
supravegherii federale (de exemplu, monitorizarea de ctre COINTELPRO a ntrunirilor publice)
au fost nlturate de legea USA PATRIOT. Unele organizaii , cum ar fi American Civil
Liberties Union i Liberty au susinut c unele protecii ale drepturilor civile erau acum ocolite.
Evenimentele i reaciile internaionale de imediat dup atacuri a avut impact asupra Conferinei
Mondiale mpotriva Rasismului din 2001, care se ncheiase cu conflicte i tensiuni internaionale
cu doar trei zile nainte. Ca i n Statele Unite, dup atacuri au aprut tensiuni rasiale i n alte
ri ntre musulmani i nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc
n Regatul Unit , unde la 21 septembrie, tnrul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani
ntr-un atac rasist. Statele Unite au nfiinat un centru de detenie la baza militar din Golful
Guantnamo, Cuba, pentru a-i ncarcera acolo pe combatanii ilegali inamici. Legitimitatea
acestor ncarcerri a fost pus n discuie, printre alii, de Parlamentul European, Organizaia
Statelor Americane i de Amnesty International.
31
Dup cum s-a artat mai sus , atentatele au avut ca rezultat direct declararea de Statele
Unite ale Americii a rzboiului din Afganistan nc din 2001, i a facilitat indirect declararea
rzboiului americano-irakian din 2003. Atentatele au dat aripi planurilor militare cum ar fi cele
ale autorilor Doctrinei atacului militar preventiv, i aceast strategie militar a condus la
declanarea rzboiului din Irak . Atentatele de la 11 septembrie au determinat administraia Bush
s relaxeze semnificativ nivelul de respectare de ctre Statele Unite ale Americii a Conveniei de

31
18
la Geneva, avnd ca rezultat autorizarea unor tehnici de interogare avansate, metode pe care
administraia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortur.
2.3 Urmarile atentatelor de la 11 septembrie 2001
,,Lumea s-a schimbat pentru totdeauna in momentul in care simbolurile Americii,
turnurile gemene, s-au prabusit
32
Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pieelor americane i din toat
lumea. Bursa de aciuni New York (NYSE) , Bursa American de Aciuni (AMEX) i NASDAQ
nu s-au mai deschis la 11 septembrie i au rmas nchise pn la 17 septembrie. Cnd s-au
deschis bursele de aciuni , indicele Dow Jones a sczut cu 684 de puncte , sau 7,1%, pn la
8921 , o scdere record pentru o singur zi. n New York City , s-au pierdut 430.000 de locuri de
munc-luni i 2,8 miliarde de dolari n cele trei luni de dup atentatele de la 11 septembrie.
Efectele economice au fost concentrate mai ales n sectoarele economice de export. Produsul
Intern Brut al oraului se estimeaz c ar fi sczut cu 27,3 miliarde de dolari n ultimele trei luni
ale lui 2001 i n tot anul 2002.
In jur de 2.87 milioane de metri ptrai de spaii de birouri din Lower Manhattan (din
preajma World Trade Center) au fost avariate sau distruse. Muli s-au ntrebat dac aceste locuri
de munc vor reaprea i dac se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra efectelor
economice ale atentatelor 9/11 arat c piaa imobiliar a spaiilor de birouri din Manhattan i
locurile de munc din birouri au fost mai puin afectate dect se credea iniial din cauza nevoii
industriei serviciilor financiare de interaciune fa n fa.
Victime: 2.993 de oameni i-au pierdut viaa, inclusiv cei 19 teroriti: 246 n cele patru
avioane (din care nu a supravieuit nimeni), 2.603 n New York n cldiri i la sol , i 125 la
Pentagon. nc 21 de persoane rmn nc date disprute . Toi morii din atacuri au fost civili ,
cu excepia a 55 de militari care au murit la Pentagon. Peste 90 de ri i-au pierdut ceteni n
atacurile de la World Trade Center. Cel puin 200 de oameni au murit dup ce au srit din
turnurile n flcri (cum arat i fotografia The Falling Man) , cznd pe strzi i pe
acoperiurile cldirilor din apropiere la sute de metri dedesubt . Unii din cei care se aflau n
fiecare turn deasupra punctului de impact s-au dus spre acoperi n sperana de a fi salvai cu

32
http://www.ziare.com/articole/efecte+atacuri+11+septembrie, 11 Septembrie 2008
19
elicopterul, dar uile de acces pe acoperi erau ncuiate. Nu a existat niciun plan pentru salvarea
cu elicopterul i la 11 septembrie , fumul gros i cldura intens ar fi mpiedicat orice elicopter s
efectueze operaiuni de salvare.
n total , 411 lucrtori ai serviciilor de urgen care au fost prezeni la locul dezastrului au
murit n timp ce ncercau s salveze oameni i s sting incendii. New York City Fire
Department (FDNY) a pierdut 341 pompieri i 2 paramedici . Poliia New York City a pierdut 23
de lucrtori. Poliia Autoritii Portuare a pierdut 37 de oameni, i au murit i ali 8 tehnicieni
medicali i paramedici de la uniti de urgen private.
33
La cteva sptmni dup atacuri,
numrul estimat al morilor era de peste 6.000. Municipalitatea a putut identifica rmiele doar
a aproximativ 1.600 dintre victimele de la World Trade Center. Medicii legiti au colectat
aproximativ 10.000 de fragmente neidentificate de os i esut care nu au putut fi legate de
niciuna din persoanele de pe lista morilor. n 2006 nc se mai gseau fragmente de oase n
timpul pregtirilor pentru demolarea cldirii Deutsche Bank.
34
Dup prbuirea primului turn,
comandanii pompierilor au dat avertismente de evacuare , dar , din cauza dificultilor tehnice la
sistemele de retransmisie radio, muli pompieri nu au auzit ordinul de evacuare. Dispecerii
serviciului de urgen 9-1-1 au primit i ei informaii care nu au fost transmise i comandanilor
de la faa locului. La cteva ore dup atac , s-a lansat o operaiune substanial de cutare i
salvare. Dup mai multe luni de operaiuni permanente, zona World Trade Center a fost eliberat
pn spre sfritul lui mai 2002.
35
2.4 Schimbri n politica extern i n
relaiile internaionale ale SUA
A spune ca 11 septembrie 2001 a schimbat lumea poate parea o banalitate , dar
modificarile produse de evenimentele din aceasta zi fara precedent merg de la lucruri aparent
minore (masurile sporite de securitate, pe care le gasim suparatoare atunci cand calatorim cu
avionul) , la schimbari majore de paradigma in teoria si practica relatiilor internationale. Poate

33
Morgan, Rowland; Ian Henshall. 9/11 Revealed: The Unanswered Questions
34
,,Waking up from our Nightmare-The 9/11/01 Crimes in New York City, Don Paul si Jim Hoffman, September
2004
35
20
prima lectie invatata dupa atentatele de la 11 septembrie a fost aceea ca provocarile majore la
adresa relatiilor internationale nu se sfarsisera odata cu incheierea Razboiului Rece. Avand o
evolutie dinamica , neglijata in contextul aparent relaxant de dupa destramarea fostului bloc
sovietic, terorismul (si mai ales revenirea lui in forta) avea sa marcheze ceea ce editorialistul
revistei Newsweek, Fareed Zakaria , numea dupa 9/11 sfarsitul sfarsitului istoriei. Zakaria
facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului Francis Fukuyama (sfarsitul istoriei) ,
care a facut cariera la inceputul anilor 90 postuland declinul inevitabil al importantei factorilor
ideologici si politici in contextul prabusirii comunismului.
Reactia imediata a Statelor Unite declansarea razboiului contra Afganistanului, vazut ca
unul dintre bastioanele terorismului Islamic, mai ales din cauza gazduirii lui Bin Laden si a
retelei sale de catre regimul taliban s-a bucurat de un larg sprijin international. Capturarea lui
Osama era vazuta de intreaga lume ca un lucru necesar si trebuia facuta cat mai repede. Rand pe
rand, administratia americana a introdus sau reintrodus in relatiile internationale o serie de
concepte care au facut cariera in acesti ultimi 12 ani, dar care au generat si reactii nu intotdeauna
aprobatoare.
36
Astfel, razboiul contra terorismului (the war on terror), razboiul preventiv
(preemptive war) sau axa raului (the axis of evil) , compusa din Irak , Iran si Coreea de Nord, au
devenit unele dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul diplomatiei americane.
Lumea de dupa 11 septembrie 2001 a avut insa de facut fata si altor provocari. Replicile
cutremurului terorist din America au aparut sub forma sangeroaselor atentate din Bali , Madrid si
Londra, vadind faptul ca amenintarea terorismului este pe cat de reala , pe atat de persistenta. In
acest context , faptul ca Al-Qaeda ramane inca activa si condusa de acelasi temut lider Osama
bin Laden, in ciuda tuturor incercarilor de a-l captura , nu are darul sa linisteasca opinia publica
internationala.
37
Totodata, problema respectarii drepturilor omului in context post-9/11 a capatat
noi dimensiuni odata cu deja celebrele controverse legate de statutul detinutilor din inchisoarea
americana de la Guantanamo Bay sau de metodele de interogare folosite de catre serviciile
speciale americane, acuzate ca ar folosi tortura pentru a obtine informatii. Putem spune, fara
teama de a gresi, ca efectele atentatelor de la 11 septembrie 2001 inca influenteaza mersul lumii
in care traim.

36
http://www.descopera.ro/cultura/3170776-lumea-dupa-11-septembrie-2001, Valentin Sandulescu
37
Miruna Munteanu, Vladimir Alexe ,,Misterele din 11 septembrie si noua ordine mondiala,editura Ziua,
Bucuresti, 2002
21
Capitolul III - Atentatul de la 11 septembrie si activitatile
turistice
3.1 Urmrile atentatului n plan economic
Impactul asupra economiei americane dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, a fost
unul imediat, mai ales n New York , dar si n ntreaga tara. Au existat 400 de firme n World
Trade Center care au fost complet distruse; multe au pierdut angajai i mai mult de 1.000 de
ntreprinderi din zona au fost forate s se nchid. Transportul aerian a fost suspendat, New
York Stock Exchange a fost nchis timp de patru zile. Bursa de aciuni New York (NYSE),
Bursa American de Aciuni (AMEX) i NASDAQ nu s-au mai deschis la 11 septembrie i au
rmas nchise pn la 17 septembrie. Cnd s-au deschis bursele de aciuni, indicele Dow Jones
38
a sczut cu 684 de puncte, sau 7,1%, o scdere record pentru o singur zi. Pn la finele
sptmnii, DJIA a czut cu 1.369,7 puncte (14,3%), cea mai mare scdere a sa pe o perioad de
o sptmn din istorie la acea vreme , depit doar n 2008 n timpul crizei financiare
mondiale.
39
Economitii au redus rapid previziunile lor pentru creterea PIB-ului.
Daunele suferite de World Trade Center , estimate de Primria New York City, erau
uluitoare: Curarea i stabilizarea zonei WTC - 9,0 miliarde de dolari ; Repararea i
nlocuirea infrastructurii distruse - 9,0 miliarde de dolari ; Reconstruirea World Trade Center n
cldiri mai mici - 6,7 miliarde de dolari ; Repararea i restaurarea altor cldiri avariate - 5,3
miliarde de dolari ; Pierderea chiriilor pe cldirile distruse - 1,75 miliarde de dolari.
40
sustinea
economistul i consultantul Randall Bell care a fost angajat de statul american i de oraul
New York s evalueze pagubele economice de la World Trade Center. n New York City , s-au
pierdut 430.000 de locuri de munc i 2,8 miliarde de dolari n cele trei luni de dup atentatele
de la 11 septembrie. Efectele economice au fost concentrate mai ales n sectoarele economice de
export. P I B-ul oraului se estimeaz c ar fi sczut cu 27,3 miliarde de dolari n ultimele trei

38
DOW JONES - Dow Jones Industrial Average -este unul dintre cei mai cunoscuti indici bursieri din lume
39
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001#Urm.C4.83ri_.C3.AEn_plan_economic
40
Strategy 360, Randall Bell,2008
22
luni ale lui 2001 i n tot anul 2002. Guvernul federal a furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri
de asisten pentru administraia local din New York City n septembrie 2001 i 10,5
miliarde de dolari la nceputul lui 2002 pentru dezvoltare economic i refacerea infrastructurii.
Atentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajma
World Trade Center, distrugnd sau ducnd la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small Business
Administration a oferit ajutoare n mprumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri ptrai de
spaii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Muli s-au ntrebat dac
aceste locuri de munc vor reaprea i dac se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra
efectelor economice ale atentatelor 9/11 arat c piaa imobiliar a spaiilor de birouri din
Manhattan i locurile de munc din birouri au fost mai puin afectate dect se credea iniial
din cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interaciune fa n fa. Spaiul aerian
nord-american a fost nchis timp de cteva zile dup atacuri i numrul de cltorii aeriene a
sczut dup deschidere , ceea ce a dus la o scdere de aproape 20% a capacitii de transport
aerian i la exacerbarea problemelor financiare din industria aerian american.
41
n august
2001 , agentiile aeriene americane au transportat peste 63.8 milioane de pasageri i au angajat
mai mult de 520.000 lucrtori , dar atacurile teroriste din 11 septembrie au avut un efect imediat
i profund asupra industriei. Numrul de pasageri a fost aproape njumtit n septembrie 2001
, la 34.9 milioane. Guvernul federal a intervenit rapid. Air Transportation Safety si System
Stabilization Act au semnat o lege in 22 septembrie 2001 , care a furnizat companiilor aeriene 5
miliarde dolari i 10 miliarde dolari insumand credite pentru stabilizarea industriei. Multe
lucruri reies pe frontul economic, in urma atacului din SUA la 11 septembrie 2001. Naiunea a
fost erodata de cele doua recesiuni, proprietarii de case au suferit enorm datorita pietei imobiliare
aflate in declin; forta de munca se confrunta cu un somaj de doua cifre iar investitorii s-au trt
printr-un deceniu pierdut .Nu toate problemele care au afectat economia Statelor Unite pot fi
legate de 9/11, dei exist argumente pentru a demonstra contrariul.
In continuare am propus o analiza comparata, a mai multor elemente economice,
caracteristice perioadei premergatoare atacurilor si respectiv perioadei actuale:

41
Sloboda W. Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation, (2003).
23
3.1.1 Deficitul bugetar
-Atunci: 128 miliarde dolari excedent bugetar n anul 2001. Dup 28 de ani de deficit , guvernul
federal n cele din urm a reuit s produc un surplus de patru ani consecutivi ncepnd cu anul
1998 , respectiv 236 miliarde $ n 2000 i 128 miliarde de dolari in 2001. "Perspectivele pentru
bugetul federal n urmtorii zece ani continu s fie foarte bune", a declarat Congressional
Budget Office n ianuarie 2001.
-Acum: 1,3 mii de miliarde $ deficitului bugetar n 2011. Rzboaiele ulterioare din Irak i
Afganistan au un pret de peste 1 trilion de dolari suma care continua sa creasca. n timp ce
deficitul s-a redus ntre 2004 i 2007, marea recesiune a necesitat intervenia guvernului , prin
programul Troubled Asset Relief din 2008 (700 miliarde dolari) si pachetul de stimulare
economic din 2009 (800 miliarde dolari).
42
3.1.2 Piata de valori
-Atunci : indicele Dow a nchis la valoarea de 9,605.51 la 10 septembrie 2001. Dow Jones
Industrial Average ( INDU) a urcat cu putere n anii 1990, de patru ori mai mult in respectivul
deceniu efect datorat investitorilor individuali care au cotizat enorm n piaa de valori. Bariera
de 10.000 a fost depasita n 1999,atunci doar cerul prea limita. Dar evenimentele din 9/11 au
zdruncinat o economie deja slbita. Cnd s-au reluat tranzaciile dup atacurile teroriste , pe 17
septembrie, indicele Dow Jones s-a scufundat la 684 de puncte sau 7,1%.
-Acum : Indicele Dow a nchis la valoarea de 11,493.57 la 1 septembrie 2011. Indicele Dow a
depasit 14.000 in octombrie 2007, un nivel record. Actiunile American Express (AXP) au sczut
cu 63% n 2008 iar actiunile Bank of America (BAC) au sczut cu 60%. n septembrie 2008,
Kraft Foods (KFT) au nlocuit American International Group (AIG), n Dow. n iunie 2009,

42
http://money.msn.com/investing
24
Citigroup (C) , a fost lovit n favoarea Cisco Systems (CSCO). Indicele Dow a urcat la valoarea
de 76%, de la 6547 cat inregistrase in 9 martie 2009.
43
3.1.3 Rata somajului
-Atunci: 4,9% (august 2001). Rata omajului a fost de 4,2% la nceputul anului 2001, dar
recesiunea care incepuse sa se desfoare a ridicat rata omajului la 5,7% pn la sfritul
anului. Se estimeaza ca aproximativ 600.000 de locuri de munc s-au pierdut ca o consecin
direct a atacurilor teroriste. Dintre aceste locuri de munc pierdute, 226.000 au fost n cltorii
i turism. La World Trade Center , 1.100 de companii au fost perturbate. A fost nevoie de patru
ani, ca rata omajului sa revina la nivelul su pre-9/11.
-Acum: 9,1% (august 2011). Dup stabilizarea la valoarea de 5% sau mai jos , n mijlocul anilor
2000, omajul a nceput s se accelereze n 2008 , atunci cand marea recesiune a intrat n plin
desfurare. Statele Unite ale Americii sa ncheiat prin a pierde 2,6 milioane de locuri de munc
n acel an. Rata somajului a atins in octombrie 2009, valoarea de 10,1%, nivel care nu s-a mai
atins din 1983. omajul pe termen lung rmne o problem cu 6,0 milioane de omeri pentru
inca cel puin 27 sptmni.
3.1.4 Piata imobiliara
-Atunci : 156.600 dolari (pre mediu pe acas, n 2001). Pretul mediu al unei locuinte existente
in SUA in 2001 a fost de 156.600 dolari. Rata la nceputul acestui an (este vorba de anul 2011) a
fost de 67,5%.
-Acum : din 2000 pn n anul 2005, preurile locuinelor au crescut pana la o rat anual
8,26%, fata de 4,22% pe an n anii 1990. Preul mediu a ajuns la 221.900 dolari n 2006. Apoi
explozia. Preul mediu a sczut cu 2% n 2007, 10% n 2008 i 13% n 2009. Homeownership,
care a atins 69,2% la sfritul anului 2004, sa retras la 65,9%, reprezentand cel cel mai sczut
nivel din ultimii 13 ani.

43
http://money.msn.com/stocks
25
3.1.5 Transportul aerian
-Atunci : companiile aeriene din Statele Unite ale Americii au transportat 34,9 milioane de
pasageri. n august 2001, companiile aeriene din Statele Unite ale Americii au transportat
63,800,000 pasageri i au angajat mai mult de 520.000 de muncitori, dar atacurile teroriste 9/11
a avut un efect imediat si profund asupra industriei. Numrul de pasageri a fost aproape
njumtit n septembrie 2001, la 34.9 milioane. Air Transportation Safety si System
Stabilization Act au semnat o lege in 22 septembrie 2001, care a furnizat companiilor aeriene 5
miliarde dolari in asistenta i 10 miliarde dolari insumand credite pentru stabilizarea industriei.
-Acum: companiile aeriene din SUA au transportat 63,800,000 pasageri n mai 2011 (cele mai
recente date disponibile) , acelai numr care a fost transportat si n august 2001. Dar zborurile
nu mai sunt aceleasi ca acum zece ani. Ceea ce am mostenit de pe urma atacurilor este strictetea
mai mare si seriozitate cu care sunt tratati pasagerii. Transportation Security Administration
(TSA) are n prezent 50.000 de angajai i un buget de 8 miliarde dolari. Numarul lucrtorilor
din SUA , angajai de ctre companiile aeriene a sczut cu 26%de la 9/11.
44
3.2 Analiza datelor statistice privind turismul in
Statele Unite ale Americii inainte si dupa 9/11
Turismul este un sector economic important n multe ri. Acesta este adesea descris
ca o industrie "fragila", n care cererea de cltorie este foarte sensibil la numeroase ocuri ,
cum ar fi rzboaie , focare de boli contagioase mortale , terorism , fluctuaiile economice,
instabilitatea monedei, crize energetice i aa mai departe. Aceste riscuri reduc tendina
oamenilor de a cltori. Alternativ , unele persoane pot opta pentru a schimba planurile lor de
cltorie i vizitarea altor destinaii n cazul n care sunt expuse la cel mai mic risc. O serie de
evenimente majore au avut un impact semnificativ asupra turismului internaional , din punct de
vedere negativ, pe parcursul ultimului deceniu, printre care amintim: atacurile teroriste de la 11
septembrie 2001 , atentatele cu bomb din Bali (octombrie, 2002 ), "Perfect Storm", sindromul

44
26
respirator acut sever (SARS), rzboiul din Irak (primvara 2003), atentatele cu bomb de la
Madrid (martie, 2004) i mai recent un tsunami n Oceanul Indian (decembrie 2004) ,
deasemenea atentatele de la Londra (iulie 2005).
45
Aceste ocuri de la 9/11 par s fi exercitat un
impact diferit n rile afectate n mod direct , n rile i regiunile nvecinate , precum i pe
piaa turismului la nivel mondial ( Edmonds i Mak, 2005 ).
Atacurile teroriste din 9/11 au avut un ecou n ntreaga lume, dar la nivel global
impactul acestora asupra sosirilor a fost considerat a fi unul minor. La scurt timp dup atacuri,
Organizaia Mondial a Turismului ( OMT ) a remarcat , cu un grad de satisfacie c numrul
de sosiri internationale a scazut cu mai putin de 1 la suta , de la 696.7 milioane sosiri n 2000 la
692,7 n 2001. Acest mic declin anual , a marcat o inversare brusc a ritmului de cretere al
numrului de sosiri internaionale nregistrate n deceniul precedent atentatului de la 9/11.
Pn n 2002 , sosirile turistice internaionale au revenit la 702.6 milioane , depind valorile
anului 2000 ( Organizaia Mondial a Turismului, 2003).
46
Desigur, experiena n rile individuale difera de tendinele globale. De exemplu,
Fig. 2 arat c atacul terorist de la 9/11 i ulterioarele incidente teroriste precum si alte ocuri
internaionale majore , au produs declinuri n sosirile turistice internationale din Statele Unite
ale Americii . Ponderea SUA din numrul total de sosiri internaionale a sczut la un minim de
5,9 la sut (de la nivelul de vrf de 9,4 la sut nregistrat n 1992) , nainte de a afia o cretere
modest (0,1 la sut), n anul 2004.
47

45
Ustravel.org
46
EastWestCenter
47
Recreation, (2003).
O compensare pentru afaceri
nentrerupta cretere a numrului
scaderea numarului de turisti straini
au sczut chiar i n rndul cltoriilor
cheltuielilor in domeniul turismului
turism, locurile de munc directe
comparaie cu un 0,23 la suta din

48
Blunk Scott and David Clark, Evaluating the lon
impacts of the 9/11 terrorist attacks on US domestic airline travel
27
Fig.2 ( sursa: ustravel.org )
afaceri legate de turism din Statele Unite ale
numrului de turisti locali de la 9/11 (Tab.1), comparativ cu
turisti straini. Cu toate acestea, cheltuielile totale
n rndul cltoriilor interne din Statele Unite ale Americii
in domeniul turismului a czut destul de greu pentru ocuparea forei de munc
locurile de munc directe n turism au sczut cu aproape 5 la sut ntre 2000
la suta din totalului forei de munc n SUA n aceeai perioad
Evaluating the long-run
impacts of the 9/11 terrorist attacks on US domestic airline travel(2006)
nite ale Americii a fost
), comparativ cu
cheltuielile totale de cltorie
mericii. Scderea
ei de munc din
ntre 2000 i 2004, n
i perioad.
48
Tab.1 Numarului turistilor locali si internationali anii 2000
Declinul cheltuielilor in turismul intern n S
n cretere al cltoriilor interne
Att atacurile teroriste din 9/11,
a nceput n martie 2001, au redus drastic numarul de turisti care practicau turismul de afaceri.
n 2003, cltoriile de afaceri au reprezentat 18 la suta din totalul cltoriilor interne din Statele
Unite, si au reprezentat si 31 la suta din totalul cheltuielilor in turism (Trav
Association of America, 2005) .
o parte din declinul turismului de afaceri.
SUA si-au redus deasemenea si calatoriile in
care au ajuns in S.U.A a sczut
2003 (Banca Mondial, 2005).
numrul de cltori pe distane lungi,
declinul n traficul internaional de cltori
vizitatorilor internaionali n S.U
Statelor Unite ale Americii fata de
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001
asupra traficului internaional de cltori

49
http://www.ustravel.org
28
Numarului turistilor locali si internationali anii 2000-2004 (sursa: http://www.ustravel.org)
Declinul cheltuielilor in turismul intern n Statele Unite ale Americii, n ciuda numrului
interne , este probabil explicat prin modificarea mixului de cltori.
ocuri ulterioare cat i recesiunea economica din S
au redus drastic numarul de turisti care practicau turismul de afaceri.
Unite, si au reprezentat si 31 la suta din totalul cheltuielilor in turism (Trav
. Progresele tehnologiei in domeniul telecomunica
o parte din declinul turismului de afaceri.
49
Ca rspuns la evenimenul de la 9/11
deasemenea si calatoriile in strintate , precum i numrul de
continuu , de la 60,9 milioane de turisti n 2000 la 54,2
. Dac facem abstracie de excursiile n Mexic
e lungi, a sczut de la 26 de milioane la 24. Cu toate acestea
ional de cltori n strintate din SUA,a fost mai mic dect
U.A , care a contribuit la creterea deficitului
fata de restul tarilor.
11 septembrie 2001 au avut un impact imediat
ional de cltori la nivel mondial; deasemenea
(sursa: http://www.ustravel.org)
n ciuda numrului
, este probabil explicat prin modificarea mixului de cltori.
ocuri ulterioare cat i recesiunea economica din S.U.A , care
au redus drastic numarul de turisti care practicau turismul de afaceri.
Unite, si au reprezentat si 31 la suta din totalul cheltuielilor in turism (Travel Industry
Progresele tehnologiei in domeniul telecomunicaiilor explica
9/11 , rezidentii din
de cltori straini
2000 la 54,2 n anul
n Mexic i Canada ,
Cu toate acestea ,
mai mic dect scderea
deficitului de cont curent al
impact imediat i semnificativ
deasemenea provocand si o
29
schimbare n preferinele cltorilor pentru anumite destinaii. Statele Unite ale Americii, n
special, au cunoscut o scdere imediat i precipitat n sosirile vizitatorilor internaionali,
(fig.3) n special cele cu avionul.
50
Numarul total al turistilor sositi in Statele Unite ale Americii dupa tara de
provenienta anul 2001
Fig.3(sursa-Office of Travel and Tourism Industries)
Iniiala scdere a sosirilor imediat dup 9/11 , n mare partea a reflectat o preocupare
general cu privire la sigurana transportului aerian internaional. Factorii economici , cel mai
probabil au jucat, de asemenea , un rol important n reducerea de cltori n Statele Unite n
perioada de dup 9/11. ntre 2001 i 2002 , de exemplu , economia mondial a cunoscut o
recesiune care a redus cererea pentru transportul aerian n general. n plus fa de problemele de
siguran i deteriorrile condiiilor economice , perceptia ca politica de vize S.U.A a devenit
mai restrictiv in urma 9/11 ar fi putut , de asemenea , avea un impact negativ asupra sosirilor.

50
ustravel.org
0
500,000
1,000,000
1,500,000
2,000,000
2,500,000
3,000,000
3,500,000
4,000,000
4,500,000
5,000,000
TOTAL ARRIVALS (mil)
CANADA
MEXICO
TOTAL OVERSEAS
WESTERN EUROPE
30
Aceste percepii au determinat ngrijorarea n industria de turism astfel Statele Unite ale
Americii au devenit o destinaie de cltorie mai puin atractiv i in acelasi timp fost
deteriorata si imaginea acestora n strintate (Alden, 2008).
51
Dei politica de vize n sine nu s-a schimbat semnificativ dup 9/11 , procedurile de
control ale securitatii care fac parte din procesul de solicitare a vizelor au fost standardizate i
intensificate.Dup atacurile din 9/11 , de exemplu , anumite proceduri administrative legate de
vize i de intrare la frontiera Statelor Unite au fost implementate ca parte a unui protocol sporit
de securitate a cltoriilor.
Procedurile de securitate legate de eliberarea vizelor au afectat doar solicitanii de viz
care cltoresc n Statele Unite i nu au afectat turitii din rile participante la Programul
Visa Waiver (VWP). Mai mult dect att , n timp ce cltorii din VWP i ri non-VWP au
fost expui la aceleai proceduri de screening la intrarea n Statele Unite, unii cltori din ri
non-VWP au fcut obiectul unui strat suplimentar de procesare.
Un studiu recent de Neiman i Swagel (2009) exploateaz aceast variaie ntre VWP
i ri non-VWP, n scopul evaluarii impactul mediului de securitate post-9/11 asupra sosirilor
temporare n Statele Unite. Rezultatele studiului lor indica faptul ca , in ciuda protocolul de
securitate, numarul noilor venii din ri non-VWP nu a fost semnificativ mai mic decat cel
din tarile VWP dup 9/11.
Aceasta constatare sugereaza ca , contrar percepiei populare , noile proceduri de
securitate nu au descurajat disproporionat cltoriile din ri non-VWP. n plus fa de
aceast evaluare empirica , inspecia cazuala de date privind sosirile temporare indic faptul c
o recuperare general a nceput la sfritul anului 2003 i a continuat pn n 2007.
Fig.4 ilustreaz att scdere iniial n totalul sosirilor temporare ntre 2001 i 2002 cat
i recuperarea ulterioar la sfritul anului 2003.

51
31
Fig.4 (sursa: ustravel)

3.2.1 Hawaii
Diferenta intre creterile turismului intern i scderea cltoriilor in strinatate
sugereaz c americanii si-au substituit cltoriile n strintate cu cele in interiorul tarii. Acest
lucru este cel mai bine ilustrat n deplasare turistilor n Hawaii.
52
In timp ce sosirile
internaionale in Hawaii au scazut dupa 9/11 sosiri interne din S.U.A au crescut mai mult dect
suficient pentru a compensa scderea vizitatorilor internaionali (Fig. 5 si Fig. 6). Numrul total
de sosiri (interne i externe) a depit vrful atins n anul 2000.
53

52
53
Office of Travel and Tourism Industries
Fig.5
32
Fig.5 (sursa: http://www.ustravel.org)
Fig.6
In plus in 2004, ncasrile din
din anul 2000. Msurate n dolari reali
Hawaii, nu au revenit la nivelul
cazul Hawaii , cheltuielile vizitatorilor
astfel nct ncasrile reale n turism
avut loc.
54
Turismului la nivel mondial a facut fata evenimentelor din ul
cltorii par s se fi adaptat la amenin
Cu toate acestea, succesiunea de
n mod clar recuperare in domeniul turismului n unele
par a lucra impreuna pentru a stop declinul si anume:
percepia cu privire la uurina cltoriilor n SUA i ospitalitatea rii pentru vizitatorii
strini. A doua tendin se refer la creterea cu uurina a numarului calatoriilor

54
http://www.nycgo.com/
55
Recreation, (2003).
33
Fig.6 (sursa: http://www.ustravel.org)
ncasrile din turism au fost cu aproape 2,5 la sut mai mici
dolari reali , cheltuielile in turism in SUA i vizitatorii
pre-9/11 chiar dac veniturile totale s-au recuperat complet
vizitatorilor reale, au fost in scadere cu mult timp
reale n turism urmau s scad , chiar dac 9/11 i alte ocuri
Turismului la nivel mondial a facut fata evenimentelor din ultimii ani destul de bine
cltorii par s se fi adaptat la ameninrile de comutare a alegerilor in privinta destinaiilor .
Cu toate acestea, succesiunea de ocuri negative din ntreaga lume,n aceast perioad a stopat
niul turismului n unele ri.
55
n cazul S.U.A
par a lucra impreuna pentru a stop declinul si anume: o tendin se refer la realitatea i
ia cu privire la uurina cltoriilor n SUA i ospitalitatea rii pentru vizitatorii
se refer la creterea cu uurina a numarului calatoriilor
Brian ,,Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
mai mici dect cele
vizitatorii japonezi n
recuperat complet . n
mult timp nainte de 9/11
ocuri nu ar mai fi
timii ani destul de bine i
rile de comutare a alegerilor in privinta destinaiilor .
ocuri negative din ntreaga lume,n aceast perioad a stopat
, dou tendine
se refer la realitatea i
ia cu privire la uurina cltoriilor n SUA i ospitalitatea rii pentru vizitatorii
se refer la creterea cu uurina a numarului calatoriilor
34
internaionale n multe ri i apariia de noi destinatii pentru turistii internaionali.
56
O
serie de studii recente bazate pe opinia public indic perceptia imaginii SUA in strainatate, in
urma acestor studii s-a dovedit ca imaginea Statelor Unite a devenit din ce n ce negativ. Cu
toate acestea, aceste tendine nu au fost demonstrate n mod clar pentru a fi un factor de
descurajare serios pentru cltoriile din strintate n SUA, percepia fiind aceea ca SUA este
o "fortrea", atunci cnd vine vorba de a permite turitilor strini sederea de lunga durata.
Printre rile din vest , Statele Unite ale Americii au avut printre cerinele cele mai restrictive
privind viza de intrare.
Statele Unite ale Americii au implementat primul acord de eliminare a vizelor cu Marea
Britanie (ca un experiment) , n 1988, iar astzi, lista rilor ai cror cetateni sunt capabili sa
intre n SUA fr viz prestabilit este , probabil, cea mai scurta dintre tarile OCDE
57
. Se pare c
numrul tot mai mare de reglementri i cerinele necesare pentru a
a obine o viz de turist pentru Statele Unite face ca totul sa fie mai dificil pentru strinii care
doresc s viziteze SUA : interviurile personale, taxele de solicitare a vizelor tot mai mari i
asteaptarea pentru a obine vizele pot descuraja turistii internaionali. Msurile de securitate
adugate la ambasadele americane din strintate determina solicitanii de viz s atepte
adesea n linii lungi pentru a aplica la viz. Insistena Statelor Unite ca vizitatorii strini sa
deina paapoarte , care includ elementele biometrice de identificare ale titularului, a
ameninat s nbue sezonul aglomerat de var. Acest lucru s-a observat in luna mai , cnd a
devenit clar c majoritatea rilor europene nu ar fi n msur s satisfac aceasta cerina.
n timp ce controlul adugat pentru viitorii turisti i securitatea mai stricta n SUA sunt
de neles dupa evenimentul de la 9/11 , eforturi mai mari par a fi necesare pentru a se asigura
ca timpul i neplcerile cu care se confrunt cei care doresc s viziteze S.U.A ,s fie reduse ct
mai mult posibil. Exist o percepie larg rspndit n rndul reprezentanilor industriei de
turism i cltorii, care sustine ca turismul a fost adesea tratat ca un "cetean de clasa a doua",
printre alte industrii majore. Cu excepia cazului n aceast mentalitate se schimb , recuperarea
numarului de cltorii internaionale in SUA este puin probabila.
Cu toate acestea , industria, nu este total neputincioasa. Anunul recent fcut de
membrii Travel Industry Association of America (TIA) sustine ca acestia au creat un

56
sursa: http://www.ustravel.org
57
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economiceste o organizaie internaional a acelor naiuni
dezvoltate care accept principiile democraiei reprezentative i a economiei de pia libere.
35
"parteneriat strategic" cu Travel Business Roundtable (TBR) parteneriat care ar putea ajuta la
scaderea normele de control la frontier n traficul internaional de cltori n SUA i ofer
promisiunea de a realiza o campanie care s reduc multe dintre nevoile existente in industria
turismului. Exista o nevoie evident pentru SUA , de a gasi moduri de reducere a costurile
tranzaciilor turitilor strini cu care se confrunt atunci cand doresc sa viziteze Statele Unite
ale Americii n caz contrar, traficul internaional de cltori n SUA pare s scada sub
potenialul su, i ara va fi mai ru din punct de vedere economic.
ncurajator, Departamentul de Stat al SUA i Departamentul de Securitate Intern al
SUA (ianuarie 2006) a prezentat o strategie comun numit "granie sigure, ui deschise"
pentru a ncuraja turismul international n SUA.Un alt ,,trend este reprezentat de msurile luate
de alte ri pentru a uura intrare turistilor la granita si scaderea restriciilor de cltorie , n
scopul promovarii cltoriilor internaionale ri care contribuie la declinul relativ al turismul
internaional din S.U.A. n urma atacului de la 9/11 , mai multe ri au redus de fapt bariere
pentru vizitatorii internaionali.
Poate c nu este o coinciden faptul c Singapore, care are acorduri de securitate de
viz cu mai bine de 150 de ri din lume, a observat cum cltoriile internaionale se
recupereaza rapid dupa valurile de ocuri externe i au depit vrful existent inainte de 9/11 .
Numrul de turiti strini care viziteaz China este n cretere i dac tendinele recente
continua sa creasca China va depasi SUA si va fi situata pe locul 3, in topul celor mai vizitate
destinatii internationale. n ultimii ani , China a negociat rapid i a pus n aplicare "statutul de
destinaie aprobat" , acorduri care faciliteaz procesele pentru obtinerea de vize pentru chinezi
care doresc s cltoreasc n strintate i pentru strinii care doresc s viziteze China.
58
In perioada de dupa 1990 au fost semnate acorduri multilaterale importante ,
de facilitare a cltoriilor ntre ri. Uniunea European (UE) a implementat "viz Schengen",
care permite vizitatorilor straini din state non-UE sa obine o viz unic , aceasta le permite s
cltoreasc n toate rile membre UE.
59
Mai multe ri din Acociaia naiunilor din sud-
estul Asiei (ASEAN) permite acum intrarea fr viz a cetenilor celuilalt stat , iar negocierile
sunt n desfurare pentru a creea o viz "de tip Schengen" destinata turistii din regiunea
ASEAN. Aceste evoluii sunt de remarcat, chiar i ntr-un mediu cu probleme de securitate; pe

58
59
36
piaa mondial extrem de competitiv pentru turism , poate fi de ateptat ca aceste msuri s
influeneze opiunile turistilor pentru anumite destinaii.
3.2.2 New York
Turismul este o parte integrant a orasului New York,acesta atragand anual 23% din
totalul turistilor internationali care viziteaza Statele Unite ale Americii , fiind in acelasi timp
orasul cu cel mai ridicat procent. Aceast industrie a avut apogeul n anul 2000, dupa care a
nceput s ncetineasc la nceputul anului 2001 urmand scaderea drastica suferita dup atentatul
de la 9/11 . Cu toate acestea , anumite studii de cercetare in domeniu , sustin ca turismul a
contribuit cu succes la redresarea economiei, dupa atentatul din septembire 2001.
60
Potrivit
raportului Consiliului de Finane i Infrastructura, industria turismului a insumat 25 miliarde
dolari nainte de 9/11, unul dintre sectoarele cele mai vibrante din industria turismul este cea
hotelier. In decembrie 2003 gradul de ocupare al hotelurilor a fost de 83%, insumand cea mai
mare crestere in ultimii 20 de ani i rata medie a unei camere era de 235 dolari , iar media anula
ajungnd la 76 la sut i, respectiv, 193 dolari . Tabelul de mai jos ( Tab.2 ) prezint numarul
vizitatorilor, att internationali cat i locali , care a fost de 35.3 milioane n 2002, cu o uoar
cretere n 2001. Dintre acestea, 5,1 milioane au fost vizitatorii internaionali. Cheltuielile
totale ale vizitatorilor, att internaionali cat i locali n acel an a fost de 14,1 miliarde de
dolari. Cu toate acestea, impactul economic total al turismului asupra New York a fost de 21

60
Olivia A. Jackson is an Associate Professor at Florida Memorial
University in the Social Sciences and Business Administration departments.
Anul Nr.turisti
internationali(milioane)
Nr.turisti
locali
Nr.total Cheltuieli
directe(miliarde)
1998 6.0 27.1 33.1 14.7
1999 6.6 29.8 36.4 15.6
2000 6.8 29.4 36.2 17.0
2001 5.7 29.5 35.2 15.1
2002 5.1 30.2 35.3 15.1
2003 4.8 33.0 37.8 18.5
2004 5.1 34.3 39.4 19.8
37
miliarde de dolari. n 2003, numrul de vizitatori a crescut cu 7,1% i a continuat s creasc n
continuare la 39,4 milioane n 2004 , iar cheltuielile directe au fost de 18,5 miliarde de dolari in
anul 200. Tab.2
Grupul Institutiilor Culturale (CIG) consista intr-o organizatie de 33 de grupuri culturale
care se ocupa de istorie, stiinta, arte vizuale si muzee pentru copii. Deasemenea grupul se mai
ocupa si de: Centrele de arta , gradinile botanice, parcurile de animale salbatice si acvariile ce se
afla in posesia municipiului.La programele CIG participa anual peste 20 de milioane de turisti
interni (locali) si internationali. CIG cheltuie peste 750 milioane de dolari anual pe produse si
servicii care se rasfrang direct asupra ariei New York-ului. Deasemenea CIG mai manageriaza si
5 milioane de metri patrati apartinand unor cladiri in posesia partiala sau totala a municipiului
New York. In cadrul CIG muncesc 10.000 de persoane plus 8.000 de voluntari.
61
De aceea
turismul este unul dintre cei mai mari generatori de locuri de munca in NYC unde industria
hoteliera este o sursa de job-uri cu multe beneficii si foarte bine platite. Sunt peste 226.000 de
locuri de munca inrudite cu industria hoteliera si peste 80.000 locuri de munca ce au fost create
datorita nevoii directe de a organiza , manageria si tine evidenta tuturor activitatilor turistice din
orasul New York. Ca rezultat turismul este o industrie foarte importanta pentru New York City
nu numai sub aspect economic si cultural, dar si din prisma mediului social.
In timp ce in anul 2001 sectorul turistic reprezenta 6% din output-ul economic oferind
470.000 locuri de munca, anul 2000 a fost unul record pentru industria turistica aceasta generand
venituri de 34 miliarde dolari. Cei care au vizitat New York City au cheltuit in jur de 14,5
miliarde dolari in anul 2000 (excluzand cumparaturile). Vizitatorii pot fi clasificati dupa cum
urmeaza:
- 6,8 milioane vizitatori internationali insemnand 18% din totalul vizitatorilor au cheltuit
5,4 miliarde de dolari ;
- 11,6 milioane vizitatori interni (locali) care au innoptat au cheltuit 6,8 miliarde de
dolari;
- 19 milioane de turisti care au vizitat NY in timpul zilei au cheltuit 2.3 miliarde de
dolari. Mai mult de 38% din totalul vizitatorilor erau oameni de afaceri.
62

61
http://www.nycgo.com
62
Olivia A. Jackson is an Associate Professor at Florida Memorial
University in the Social Sciences and Business Administration departments.
38
Companiile aeriene interne au cunoscut un declin de 4%, iar gradul de ocupare al
hotelurilor a scazut deasemenea cu 10-15% in primul semestru al lui 2001 comparativ cu anii
precedenti. (Fig.7) . Deasemenea inchirierea masinilor a scazut 5-10% in primele luni ale anului
2001.
Fig.7 (sursa bazei de date: http://www.nycgo.com)
Industria serviciilor financiare pare sa fi fost cea mai afectata. Numarul locurilor de
munca a scazut cu 7% in octombrie 2001 si cu un aditional 3,5 % din octombrie 2001 pana in
iunie 2002. Deasemenea , industria bancara a cunoscut o scadere cu 8.000 de locuri de munca in
octombrie 2001 plus una aditionala de 1.000 locuri de munca pana in luna iunie 2002. Locurile
de munca pierdute in aceste industrii financiare cheie, au insumat 20.000 in octombrie 2001 plus
inca alte 7.000 pana in iunie 2002.
65.00%
70.00%
75.00%
80.00%
85.00%
90.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Gradul de ocupare al hotelurilor -New York
gradul de ocupare
39
Industria restaurantelor a fost deasemenea imediat afectata de catre atentatele de la 9/11
,numarul total de locuri de munca pierdute insumand in luna octombrie 8.000 dar si-a revenit
cosiderabil pana in iunie 2002.
63
Industria hoteliera a pierdut estimativ 8.000 locuri de munca sau 15% in procentaje intre
octombrie 2001- martie 2002 dar in mai 2002 a inceput sa se redreseze si sa ajunga la - 4% fata
de perioada dinaintea atacurilor teroriste.Faptul ca procentajul calatoriilor cu avionul a scazut
considerabil cu pana la 20% in 2001 a condus inevitabil si la o reducere a locurilor de munca.
64
La nivel national locurile de munca pierdute in acest sector s-a ridicat la 10% in anul 2001 si nu
s-a simtit o redresare considerabila de atunci.
65
Desi alte industrii ca cele de afaceri,
manufacturiere si de tiparire au fost afectate nu exista insa nicio indicatie care sa ne arate ca
acestea au simtit o scadere considerabila. Totusi este demn de mentionat faptul ca desi unii
oameni de afaceri nu au concediat lucratori totusi acestia au suferit micsorari considerabile ale
veniturilor , comparativ cu perioada similara dinaintea atacurilor teroriste din septembrie 2001.
Diagrama urmatoare (fig.8) sugereaza faptul ca impactul net al atacurilor asupra locurilor
de munca s-a realizat in octombrie 2001. Urmarind indeaproape industriile afectate observam pe
cele afectate direct: serviciile financiare , restaurante , hoteluri si transporturile aeriene. La un loc
aceste industrii insumeaza 42.000 din totalul de 51.000 locuri de munca pierdute de sectorul
privat in octombrie 2001 .
66
In lunile ce au urmat desi efectul asupra economiei pe ansamblu nu a
fost unul insemnat unele industrii au inregistrat pierderi considerabile in timp ce altele au avut
cresteri moderate. Ca sa putem intelege efectele atacurilor asupra acestor industrii in timp este
bine sa examinam aceste industrii si performanta lor.
67

63
nycgo.com
64
65
Economic Consequences of Terrorism. Organisation for Economic
Cooperation and Development, OECD Economic Outlook, no. 71 (June 2002)
66
State Labor Department New York
67
The International Association of Convention And Visitors Bureaus
3.2.3 Las Vegas
ncepnd din ianuarie 2002 ,
Vegas pentru a determina impactul
multi jucatori triesc n Las Vegas
turismului oferind peste 35 de milioane de vizitatori
Vegas participa la jocuri de noroc
oras. Cu toate acestea, de la 9/11, valoarea numarului
sczut, iar veniturile din jocuri de noroc
(Rezumat National Gaming 2002)
turism n Las Vegas, este declinul economiei na
Statele Unite ale Americii au nregistrat o cre
Illinois, Iowa, California si Mississippi in ciuda recesiunii economice na

68
Las Vegas Convention and Visitors Bureau
40
Fig.8
ianuarie 2002 , analitii de jocuri au nceput s controleze
impactul atacurilor teroriste din 9/11, asupra turismul local.
Vegas i in suburbiile din jur, Las Vegas este
milioane de vizitatori n 2001. Majoritatea celor care
participa la jocuri de noroc, acestea sunt o modalitate de a msura succesul
11, valoarea numarului de turisti s-a diminuat , rata de ocupare
jocuri de noroc au sczut cu 12% n ultimul trimestru al anului 200
2002).
68
,,Un alt aspect care a determinat diminuarea activitatilor de
te declinul economiei naionale, desi pieele de jocuri de noroc din
Statele Unite ale Americii au nregistrat o cretere a veniturilor exemple cum ar fi: Indiana,
Illinois, Iowa, California si Mississippi in ciuda recesiunii economice naionale. Chiar si cei din
and Visitors Bureau . (2003)
controleze orasul Las
ul local. In timp ce
este un bastion al
celor care viziteaz Las
succesul turismului in
rata de ocupare a
trimestru al anului 2001
Un alt aspect care a determinat diminuarea activitatilor de
ele de jocuri de noroc din
tere a veniturilor exemple cum ar fi: Indiana,
ionale. Chiar si cei din
Atlantic City, att de aproape de New York , au nregistrat o cre
trimestru al anului 2002 . Analitii de jocuri susin c muli juctori aleg s nu cltoreasc
ctre destinaii populare pentru divertisment sau jocuri de noroc , c
9/11, ci sunt tentati sa cheltuiasca banii pentru jocurile de noroc mai aproape de casa.
Dei industria turismul a suferit in urma
intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii
(fig.9). Potrivit Travel Industry
creasc cu un procent de 2% din
mai scurt i sumele cheltuite au fost
cltoreasc n scopuri turistice
destinatie in primele zece destina
general a numrului de turisti
Fig.9 (sursa:
Conform Las Vegas Convention and Visitors Bureau
volumul vizitatorilor a scazut cu 1,2
turismului . n primele ase luni ale anului 2002

69
National Gaming Summary, (2002).
32000000
33000000
34000000
35000000
36000000
37000000
38000000
anul 1999 2000
numarul total de turisti sositi in Las Vegas
41
aproape de New York , au nregistrat o cretere a veniturilor n primul
tii de jocuri susin c muli juctori aleg s nu cltoreasc
ii populare pentru divertisment sau jocuri de noroc , ca urmare a atenta
, ci sunt tentati sa cheltuiasca banii pentru jocurile de noroc mai aproape de casa.
turismul a suferit in urma atentatului de la 9/11 i industria
Statelor Unite ale Americii , turismul a continuat s prospere
Association of America, turismul estival a fost
vara anului 2001. Dei lungimea excursie era de a
au fost mai puine , americanii au declarat c
n scopuri turistice n vara anului 2002. Iar Nevada a fost enumerata ca
primele zece destinaii. n ciuda acestui fapt, Las Vegas a continuat
i deasemenea a veniturilor in urma jocurilor de noroc
ig.9 (sursa: Review of Tourism Research, (2003))
Las Vegas Convention and Visitors Bureau , n luna martie a anului 2002
a scazut cu 1,2%, fiind a cincea lun consecutiv de declin
luni ale anului 2002, turismul a sczut cu 2,3%, iar veniturile in
2000 2001 2002 2003 2004
numarul total de turisti sositi
in Las Vegas
tere a veniturilor n primul
tii de jocuri susin c muli juctori aleg s nu cltoreasc
a urmare a atentatului din
, ci sunt tentati sa cheltuiasca banii pentru jocurile de noroc mai aproape de casa.
69
industria a ncetinit, in
s prospere n anul 2002.
a fost prognozat s
era de ateptat s fie
au declarat c au planificat s
enumerata ca a 6-a
a continuat cu o scdere
jocurilor de noroc.
n luna martie a anului 2002
declin in industria
, iar veniturile in
numarul total de turisti sositi
42
urma jocurilor de noroc a fost n scdere cu 4,1% . n comparaie cu anul 2001, aceste numere
nu vor simti o cretere, avnd n vedere declinul sever dup 9/11. Aa c, dup ani de cretere
a numarului de vizitatorilor i a veniturilor din jocuri de noroc din Las Vegas, 2002 stagnat n
raport cu anul 2001 fapt ce demonstreaz c Las Vegas, dei este nc o destinaie popular, a
fost greu lovita de atacurile din 9/11 i declinul economiei naionale .
70
Toate aceste lucruri
erau de ateptat . Peste tot n Statele Unite ale Americii industria turismului a cunoscut scaderi
semnificative, dar Las Vegas este un caz special.
71
De ani de zile Las Vegas a fost cunoscut atat
la nivel naional cat si pe plan internaional ca ,,o statiune pentru aduli cu jocuri de noroc si
diferite forme de divertisment pentru adultii cu vicii. Se poate poate spune c, terorismul a vizat
Las Vegas, ntr-un mod special. Las Vegas cu arhitectura post-modern i caracteristica
grandoare, poate fi asimilat n multe feluri cu celebrul World Trade Center unde bani i statutul
sunt percepute ca un adevrat simbol american al capitalismului i determinismului corporativ.
Asemenea aerului snob in care a fost invaluit oraului New York ca un simbol al libertii
americane i al prosperitatii asa si orasul Las Vegas este venerat ca un loc de statut , el
simbolizeaz aceleai valori americane de libertate i de bogatie.
Avnd n vedere similitudinile lor simbolice, nu este de mirare c Las Vegas a suferit un
declin n turism i juctorii au stat departe de centru orasului i au jucat in locatiile mult mai
aproape de casa. America a avut parte de alerte portocalii tot parcursul anului 2002, ca reacie la
atacurile teroriste poteniale i in urma negocierilor cu Irakul, Las Vegas parea o tinta pentru
cei care s-au opus creterii capitalismului american. Prin urmare, gamerii care ar fi cltorit de
obicei la Las Vegas pentru scopuri de divertisment au inceput sa cheltuite bugetele lor de jocuri
de noroc n alt parte, sporind astfel veniturile din jocuri de noroc, n pieele de jocuri de noroc
alternative , n timp ce Las Vegas, bastion al ntreprinderilor de jocuri de noroc, a pierdut din
cota sa de poteniali juctori i a simit impactul acesteia prin concedieri , declin n ocupare
hotelurilor i a tarifelor pe camere, convenii anulate. Ce rezerv viitorul pentru Las Vegas
este incert. Rapoarte recente din Convenie i Visitors Bureau demonstreze c Las Vegas se
afl n fruntea listei de cutare la nivel mondial pentru Ask Jeeves motor de cutare pe Internet
i care este considerat numrul unu ca destinaie pentru anul 2003 potrivit revistei Tradeshow
Week magazine (2003). Numrul de vizitatori este n cretere, dar o crestere considerabila nu

70
Review of Tourism Research , Terrorism and tourism in Las Vegas ,Vol. 1 , 2003
71
43
este de ateptat s apar pn la sfritul anului 2003, nceputul anului 2004 .
72
Economiei
naionale i rzboiul din Irak, mpreun cu ameninrile teroriste continue sunt motivele
pentru reducerea turismului n Las Vegas. Prin urmare, juctorii vor continua s joace mai
aproape de resedinta lor ceea ce va determina o scadere a veniturilor din urma jocurilor de
noroc.
73
3.2.4 Florida
Recesiunea din Statele Unite ale Americii a nceput n anul 2001, masurile de securitate
ale aeroporturilor , dup 9/11 i rzboiul din Afganistan i Irak au mpins sectorul turistic din
S.U.A n cea mai dificila criz de la al doilea razboi mondial incoace. Numrul de vizitatori in
Florida, a sczut cu 3.3 milioane n 2001 fa de anul precedent. Numrul de vizitatori din toate
rile UE, cu excepia Marii Britanii a scazut cu 28% ntre 1999 i 2004, reprezentnd cu un
sfert de milion de vizitatori mai putin. (Tab.3 ) .Declinul sever al numrului de hoteluri , al
preurilor accesibile de pe plaje , concurena n cretere din partea altor destinaii turistice ,
cum ar fi Spania i rile din Caraibe i reglementarile de frontier sunt cei mai importanti
factori care au contribuit la scderea numrului de vizitatori internaionali n Florida.
74
Numarul turistilor care au vizitate Florida in intervalul 1998-2005
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Numarul total
de turisti
(mil.) 48.7 58.9 72.8 69.5 73.9 74.6 79.7 85.8

Tab.3 (sursa: Werner, Johannes: Obstacles, Florida Trend, Oct. 2005)

72
73
VegasInc- Rossi Ralenkotter,President and CEO, Las Vegas Convention and Visitors Authority
74
Werner, Johannes: Obstacles, Florida Trend, Oct. 2005
Depind criz care a nceput
vizitat Florida , n 2005, un nivel record
anticipate, vizitele pentru al treilea
2004 cu 9,3%. (fig.10) De la 9/11
calea aerului pentru a ajunge la destinatie
proporie. n 2005, vizitatorii care au sosit cu avionul
cu masina. Media perioadei de sedere este de cinci n
nopi i cheltuie in medie de la
avionul) pe zi, n Florida. Un turist
Florida TaxWatch remarcat faptul
datorita consecinelor nedorite ale
reacie la atacurile teroriste din 9/
strini i asupra persoanelor care
mai mult i cheltuie mai mult.
77
Fig.10 Numarul de turisti sositi in Florida in intervalul de timp 1976

75
76
Economic Consequences of Terrorism.
Cooperation and Development, OECD Economic Outlook
77
VisitFlorida.com
44
care a nceput dup 11 septembrie 2001, 85,8 milioane de
nivel record. n ciuda temerilor privind uraganele care erau
al treilea trimestru al anului 2005 au depit aceea
11 mai muli vizitatori au ales mijloacele de transport
calea aerului pentru a ajunge la destinatie , dar pn n 2004 , cele doua categorii
care au sosit cu avionul au depit uor numarul turistilor sositi
Media perioadei de sedere este de cinci nopi .
75
Turistul rmne in medie
de la 107 dolari (cltor cu masina) la 163 dolari
Un turist strin cheltuiete de dou ori mai mult ca turist
faptul statului bunstrii economice nu a fost destabilizat foarte mult
ale politicilor i procedurilor de securitate naional
din 9/11. Aceste msuri au avut un efect mai mare
asupra persoanelor care sosesc cu avionul si care, potrivit sondajelor de opinie
77
Fig.10 Numarul de turisti sositi in Florida in intervalul de timp 1976
omic Consequences of Terrorism. Organisation for Economic
85,8 milioane de turiti au
privind uraganele care erau
aceeai perioad din
vizitatori au ales mijloacele de transport dect pe
cele doua categorii au fost egale n
it uor numarul turistilor sositi
rmne in medie cinci
163 dolari (cltor cu
ca turist intern.
76
nu a fost destabilizat foarte mult
ional impuse ca
asupra turitilor
sondajelor de opinie, stau
Fig.10 Numarul de turisti sositi in Florida in intervalul de timp 1976-2006
45
3.2.5 Marile metropole
Industria turismul a generat 272 miliarde dolari in produsul intern brut, bani proveniti din
topul celor 20 de metropole americane in anul 2000. n 2001, aceast cifr a sczut la 259
miliarde dolari i era de ateptat s scad n continuare la 245 miliarde de dolari n 2002. Acest
lucru e determinat o scdere cu 10,1% n aceast perioad de doi ani.
78
Cltoriile i turismul
au generat o medie de 7,1% din totalul produsului brut n primele 20 de zone metropolitane n
anul 2000. Comparand serviciile de sntate cu un procent de 5,5% din PIB-ul SUA, industria
imobiliara cu un procent de 4,7%, sistemul bancar cu 3,7%, comunicaiile cu 2,9% i
electronice echipamentele de fabricaie cu 1,8% din PIB-ul SUA. De fapt, nici un alt sector nu a
contribuit mai mult la PIB la nivel naional, decat cltoriile i turismul pentru primele 20 de
zone metropolitane. Incetinirea creterii economice i recesiune au lovit turismul mai usor
dect economia n ansamblu i cota a scazut cu 3,6% n anul 2002. New York, Las Vegas,
Chicago, Los Angeles-Long Beach i Atlanta in capatul listei , au contribuit cu 71 miliarde de
dolari , din cltorii i turism, la Produsul Intern Brut n anul 2000 .
79
Industria turismului n
New York, a generat 17,6 miliarde de dolari, Las Vegas a contribuit cu14,8 miliarde de dolari,
Chicago 14,0 miliarde de dolari, Los Angeles 13,6 miliarde de dolari iar Atlanta 11.2 miliarde de
dolari . (tab.4) Aceste orase sunt dependente de activitatea de turism i au fost , de asemenea,
printre cele mai afectate economii din timpul recesiunii din ultimele treisprezece luni.
Aa cum am menionat mai devreme, cltoriile i turismul n primele 20 de zone
metropolitane,au generat 272 miliarde dolari in 2000, contribuind cu peste 47% la PIB-ul
naional n anul 2000 i 2001.
80
Tab.4 venituri din industria turismului (sursa: The
International Association of Convention And Visitors Bureaus )

78
79
80
Primele 20 de economii ale zonelor metropola in ceea ce privesc veniturile din turism , au
fost grav afectate de evenimente
acestea depasind 11 miliarde de dolari
sau 15%, n 2002. Acest lucru nu nseamn
2002, dar n absena unui eveniment ca cel de la
miliarde de dolari. Exist mai multe
mai importante economii in zonele metropola in ceea ce priveste
cum am menionat mai devreme
din SUA. Pieele internaionale
Al doilea este importana
fig. 11 ) ilustreaz scaderea industriei de
primele 20 de zone metropolitane
foarte mult pentru orase din SUA , recupera
aproape 10% sub nivelul din 2000 .

81
The Role of Travel and Tourism in Americas Top 100 Metropolitan Areas,oct 2002,
82
THE TRAVEL BUSINESS ROUNDTABLE
46
ale zonelor metropola in ceea ce privesc veniturile din turism , au
evenimente din anul 2001 . Pierderile pot fi atribuite atentatului din
11 miliarde de dolari, sau 8,0%, n 2001 i vor ajunge la 19
Acest lucru nu nseamn c industria turismului va pierde aceast sum
unui eveniment ca cel de la 9/11 poate determina o suplimentare de
Exist mai multe motive pentru acest impact disproporionat
in zonele metropola in ceea ce priveste turismul. n primul rnd,
ionat mai devreme, este vorba de scaderea numarului de turisti in marile ora
ele internaionale au fost cel mai grav afectate.
81
a domeniului aviatic pentru marile orae. Figura
scaderea industriei de cltorie i de turism la aportul adus PIB
zone metropolitane din SUA. Importanta mare a transportului aerian
orase din SUA , recuperarile au fost lente i a existat dorinta de a
2000 .
82
The Role of Travel and Tourism in Americas Top 100 Metropolitan Areas,oct 2002, DRIWEFA
THE TRAVEL BUSINESS ROUNDTABLE,2006
ale zonelor metropola in ceea ce privesc veniturile din turism , au
atentatului din 9/11
miliarde dolari ,
aceast sum n anul
poate determina o suplimentare de 19
ionat asupra celor
n primul rnd, aa
vorba de scaderea numarului de turisti in marile orae
. Figura de mai jos (
la aportul adus PIB-ului pentru
transportului aerian cantareste
i a existat dorinta de a rmne
DRIWEFA
Fig.11 - Procentajul cu care turismul contribuie la produsul intern brut
3.3 Efecte pe termen lung
n epoca globalizrii, atacurile din 11
Washington au avut consecine
care nu sunt susceptibile de a deveni
economiei globale. n cele din urm
putea suferi cel mai ru de la
combatere a terorismului, de asemenea,
economic n ntreaga lume. G-7
bancar. La 13 septembrie, US Federal Reserve
stabilizarea sistemelor bancare europene
a spori ncrederea consumatorilor
n dificultate. Un declin al produsului intern
trimestru al anului 2002.
83
Pn la
a fost de ateptat s creasc cu
dup atacurile din New York i

83
47
Procentajul cu care turismul contribuie la produsul intern brut
Efecte pe termen lung
atacurile din 11 septembrie teroriste asupra
e economice la nivel mondial, simite chiar
susceptibile de a deveni inte teroriste. Repercusiunile trec prin fiecare
n urm, unele dintre cele mai slabe economii din lumea a treia
atentatele din septembrie. Preocuparea o reprezinta
, de asemenea, atenia acordata i resursele pentru
7 rile industriale de top erau preocupate de panica
US Federal Reserve a fcut 50 de miliarde de dolari disponibili pentru
europene. Multe bnci centrale au redus ratele dobnzilor pentru
consumatorilor , astfel cotizand cu mai muli bani la economia global
produsului intern brut este pe cale sa continue, cel pu
Pn la 11 septembrie, Statele Unite ale Americii produsul intern
cu 2 procente n al patrulea trimestru al anului 2001. In
i Washington, angajatorii din SUA au taiat mai
Procentajul cu care turismul contribuie la produsul intern brut
New York i
chiar i n acele ri
prin fiecare strat al
din lumea a treia ar
o reprezinta msuri de
resursele pentru dezvoltarea
panica n sectorul
disponibili pentru
ratele dobnzilor pentru
la economia global aflata
, cel puin n primul
produsul intern brut
2001. In zilele de
au taiat mai mult de 248 de
48
mii de locuri de munc. Sectorul de transport a fost cu att mai greu lovit, cu mai mult de 96.000
de concedieri. Atacurile au frnat, de asemenea, cheltuielile de consum, care n mod normal
reprezint aproximativ dou treimi din activitatea economic din SUA.
84
Impactul asupra continentului european
ncrederea redus a consumatorilor este evidenta n majoritatea statelor membre ale
Uniunii Europene. Chiar i Marea Britanie, care s-a bucurat de cea mai puternica pozitie
economica nainte de atacurile teroriste, a fost nevoit s revizuiasc ateptrile sale modeste de
cretere a PIB pentru acest an.Temerile despre modele noi atacuri teroriste asupra transportului
aerian au trimis industria aeriana din Europa ntr-o lacuna.Compania belgiana de transport
Sabena intrase in faliment.
85
Planuri de salvare guvernamentale au fost necesare pentru
companiile aeriene n Frana i Elveia. Companiile importante din Marea Britanie, Italia,
rile de Jos i Scandinavia au redus capacitatea de zbor, dezmembrarea unor rute i
concedierea a zeci de mii de angajai. Unele companii aeriene europene au adaugat suprataxa de
"criz" sau "de rzboi" - pentru a ajuta la acoperirea costurilor de asigurare de creterea - la
preul biletelor.
Bursele de valori din Europa s-au cltinat, nu numai din cauza incertitudinii investitorilor.
Contieni de faptul c atacurile ar devasta industria companiilor aeriene i de asigurri din
Europa, membrii Al-Qaida au profitat de "opiuni de vnzare," ofertele negociabile,de
speculaii cum c preul unor anumite companii aeriene i stocurile de asigurare ar scdea
ntr-un interval de timp scurt.
Impactul asupra continentului asiatic in special Asia de Est
Japonia, deja aflata ntr-o recesiune, sta probabil s se confrunte cu provocri economice
mai profunde.Declinul cheltuielilor de consum din SUA va afecta, printre altele, industria auto
japoneza. Japonia, singurul membru G-7 din Asia, a vzut cum dificultile economice se
multiplica dup atacurile teroriste din septembrie. Avnd n vedere c Statele Unite cumpr

84
85
49
aproximativ 40 la suta din exporturile japoneze, consumul din SUA reducandu-se substantial asta
ar nseamna declinul exporturilor japoneze, de producie, ocuparea forei de munc i
investiiile de capital. De asemenea, turismul a scazut ncepnd cu 11 septembrie. n Okinawa ,
78.000 de excursii turistice au fost anulate ntre jumtatea lunii septembrie i mijlocul lunii
octombrie.
Japan Airlines i All Nippon Airways au fost forai sa reduca pretul biletelor de avion
ncepnd cu 11 septembrie. Reduceri similare au fost fcute de ctre Air Malaysia i Coreea
Air, care are n vedere sute de concedieri. Transportatorii din Thailanda i China s-au adugat
suprataxe la preurile biletelor de avion.
86
Cambodgia, care preia aproximativ 120 milioane de dolari pe an din turism, a raportat c
30 la sut dintre turiti strini anulat rezervrile n a doua jumtate a lunii septembrie.
Cambodgia este, de asemenea, ngrijorata cu privire la exporturile de textile, din care 75 la suta
sunt vndute pe piaa din SUA.Unele firme de lichiditi din Asia ar putea eua din cauza
ngrijorarii tot mai mare n rndul investitorilor internaionali cu privire la asumarea riscurilor
comerciale. Aproximativ 3,5 miliarde de dolari n valoare de refinanare a datoriei este deja n
discuie n Asia de Est. Cea mai in primejdie ara din regiune este Filipine, unde guvernul va
crete, probabil, deficitul bugetar a amortiza impactul intern al recesiunii globale.
Impactul asupra Americii Latine i Caraibe
America Latin, ca un ntreg, s-a ateptat la o cretere economic modest, de 1,3 la
sut, n 2001. De la atacurile teroriste din septembrie, economitii cred acum c PIB-ul regional
nu poate crete mai deloc.. Aeromexico i Mexicana Airlines au concediat deja mii de
muncitori. Rezervrile hoteliere din El Salvador au fost la jumatate din volumul normal de la
sfarsitul lunii septembrie. Industriile de export n Mexic i America Central sunt in declin de
la consum redus din Statele Unite si deasemenea au determinat cresterea preurilor pentru
materiile prime.
87
Pn la nceputul lunii octombrie 2001, la angajatorii din Guatemala au
concediat 250.000 de muncitori, mai ales n industria textil;iar numrul ar putea crete cu nc
15 la sut n lunile urmtoare. Speculaiile au nscut si incertitudini in economia Braziliei cu o

86
87
50
scadere de 8 la sut. Acest lucru se va traduce prin creterea datoriei publice. In urma atacurilor
teroriste va aprofunda dificultatea de atragere a investitorilor strini att de necesar n
Argentina.
88
3.4 Concluzii

Turismul mondial este valorificat n mod tradiional prin sosirile turistice internaionale i
ncasrile de la turismul internaional. Evoluia acestor indicatori demonstreaz tendina
permanent de cretere n cadrul industriei turistice mondiale . Evenimentele tragice din 11
septembrie 2001 din SUA au avut efecte negative asupra circulaiei turistice internaionale n
toate regiunile de pe glob. n anul 2001 sosirile de turiti internaionali au atins cifra de 692
milioane, n comparaie cu 697 milioane n anul 2000 (-0,6%).
Turismul internaional reprezint o parte integrant a procesului de specializare
internaional, alturi de alte servicii i de producia de mrfuri, iar circulaia turistic
internaional este bazat pe specializarea internaional n turism i evolueaz n urma
accenturii i extinderii acestei specializri. n ultimele decenii turismul a devenit una dintre cele
mai vaste i mai dinamice industrii mondiale. Conform estimrilor Consiliului Mondial de
Turism i Cltorii (WTTC), n anul 2001 turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar
n urmtorii zece ani, ponderea turismului a crecut pn la 11%.
n Uniunea European aceste cifre snt de 12,2% i respectiv 12,9% pentru aceleai
perioade de referin (cifrele exprim impactul direct i indirect al turismului).
Turismul se numr printre primele cinci poziii de export global pentru 80% din rile
lumii, n special din Europa, Orientul Mijlociu i SUA. Ponderea turismului n exportul mondial
de mrfuri i servicii este de 12,8%, iar ponderea turismului n exportul european - de 13,6%
(datele pe anul 2001). Turismul este un domeniu generator de noi locuri de munc. Conform
estimrilor WTTC, n anul 2001 n turismul mondial au fost angajai 8,2% din totalul salariailor,
ceea ce reprezint o persoan din fiecare 12 persoane angajate. n Uniunea European ponderea
celor angajai n turism n anul 2001 este mai mare dect cea mondial, constituind 12,3% din
total, respectiv 1 persoan din fiecare 8 persoane angajate. Contribuia turismului la utilizarea

88
51
braelor de munc i crearea noilor locuri de munc denot importana social-economic a
acestui sector.
Creterea investiiilor capitale n turism vorbete, de asemenea, despre importana
economic a acestui domeniu pe plan mondial. Astfel, n anul 2001 ponderea turismului n
investiiile totale mondiale a constituit 9%, iar n Uniunea European - 10%.
89
Din totalul sosirilor turistice mondiale 60% reprezint cltoriile de vacan, iar 30% -
cltoriile de afaceri. Conform previziunilor OMT, evoluia turismului internaional va fi n
continu ascensiune. Astfel, ritmul mediu anual de cretere a sosirilor turistice internaionale va
fi de 4,5% n perioada anilor 2010-2020. Datele sus-menionate demonstreaz, de asemenea,
importana economic i social a turismului pe plan mondial. Evenimentul de la 11 septembrie
2001 a avut un impact imediat i semnificativ asupra traficului internaional de cltori la nivel
mondial; deasemenea provocand si o schimbare n preferinele cltorilor pentru anumite
destinaii. Statele Unite ale Americii, n special, au cunoscut o scdere imediat i precipitat n
sosirile vizitatorilor internaionali, insa numarul acestora a fost suplinit de turistii interni.
90
La
nivel global impactul acestora asupra sosirilor a fost considerat a fi unul minor. La scurt timp
dup atacuri, Organizaia Mondial a Turismului ( OMT ) a remarcat, cu un grad de satisfacie
c numrul de sosiri internationale a scazut cu mai putin de 1 la suta, de la 696.7 milioane sosiri
n 2000 la 692,7 n 2001. Acest mic declin anual, a marcat o inversare brusc a ritmului de
cretere al numrului de sosiri internaionale nregistrate n deceniul precedent atentatului de
la 9/11. Pn n 2002, sosirile turistice internaionale au revenit la 702.6 milioane, depind
valorile anului 2000 ( Organizaia Mondial a Turismului, 2003).
91

89
Recreation, (2003).
90
Recreation, (2003).
91
World Tourism Organization,UNWTO
52
Bibliografie
Lucrri consultate
Sloboda W. Brian , (2003)-Tourism Economics: The Business and Finance of Tourism and
Recreation.
Blunk Scott and David Clark,(2006) -Evaluating the long-run impacts of the 9/11 terrorist
attacks on US domestic airline travel.
Randall Bell, (2008)-Strategy 360.
Miruna Munteanu, Vladimir Alexe,(2002)-Misterele din 11 septembrie si noua ordine
mondiala, Bucuresti.
Don Paul si Jim Hoffman , (2004)-Waking up from our Nightmare-The 9/11/01 Crimes in
New York City.
Morgan Rowland, Ian Henshall-9/11 Revealed: The Unanswered Questions.
Toma Gabriel, (2013)- Terorismul international.
Lawrence Wright, (6 September 2007) -The Looming Tower.
Departamentul de Stat al S.U.A, traducere de Costandache Constantin. i Ferchedu
Muntean M,. (2006)-Terrorist Group Profiles .
Ed. Fayard-La nebuleuse: le terrorisme du Moyen Orient, ( Paris).
Atanasiu, M (2006)-Terorismul ameninare contra umanitii, Colocviu Stategic,
Universitatea Naional de Aprare Carol I, Bucureti.
Ardvoaice Gheorghe,Ni Dan Laureniu (1997)-Terorism, antiterorism, contraterorism
,Ed. Antet, Bucureti.
U.S. Department of State (2001)- Patterns of Global Terrorism 2000.
BBC News (1 iulie 2008)- Mandela taken off US terror lis.
Editura Miracol- Istoria mondial a societilor secrete, Bucureti.
Anghel Andreescu,Nicolae Radu (2008)- Jihadul Islamic ,Editura Ministerului Internelor si
Reformei Administrative, Bucuresti .
Kerochove. G (7 noiembrie 2007) -Terorism antiterrorism, CNN , SUA.
53
Ministerul Apararii Nationale (2002) -Dimensiunea geopolitica si geostrategica.Razboiul
terorist.Razboiul impotriva terorismului,Bucuresti.
Christian Delanghe, general de corp de armat (2001) -La guerre contre le terrorisme.
RAPPORT DE 2-eme PHASE 51-eme SESSION NATIONALE Comit 2 (mai 1999)- Les
Fragilites de lEurope face au terrorisme.
***, ( 2001)-Terorismul, Ed. Omega, Bucureti.
The Role of Travel and Tourism in Americas Top 100 Metropolitan Areas , oct 2002,
DRIWEFA
THE TRAVEL BUSINESS ROUNDTABLE,2006
Economic Consequences of Terrorism. Organisation for Economic
Werner, Johannes: Obstacles, Florida Trend, Oct. 2005
VegasInc- Rossi Ralenkotter,President and CEO, Las Vegas Convention and Visitors
Authority
Review of Tourism Research , Terrorism and tourism in Las Vegas ,Vol. 1 , 2003
State Labor Department New York
Site-uri consultate
http://news.bbc.co.uk BBC NEWS
http://www.descopera.ro DESCOPERA.RO
http://nymag.com NEW YORK MAGAZINE
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001 - WIKIPEDIA
http://georgewbush-whitehouse.archives.gov/ - THE WHITE HOUSE
http://www.fincen.gov/statutes_regs/patriot/ - UNITED STATES DEPARTMENT OF
TREASURY
http://www.saldef.org/issues/balbir-singh-sodhi/ - SALDEF
http://www.ziare.com/articole/efecte+atacuri+11+septembrie ZIARE.COM
http://www.descopera.ro/cultura/3170776
http://money.msn.com/stocks - MONEY MSN STOCKS
http://www.ustravel.org US TRAVEL
www.EastWestCenter.org ESTE
http://www.nycgo.com/ - NYC THE OFFICIAL GUIDE
WWW.VisitFlorida.com VISIT FLORIDA
ANEXE
Figura 1. Numarul pasagerilor din Statele Unite ale Americii in intervalul 1999
Figura 2. Media cheltuielilor turistilor locali in Florida
54
http://www.descopera.ro/cultura/3170776-lumea-dupa-11-septembrie-2001 - DESCOPERA.RO
- MONEY MSN INVESTING
MONEY MSN STOCKS
US TRAVEL
ESTE WEST CENTER
NYC THE OFFICIAL GUIDE
VISIT FLORIDA
Numarul pasagerilor din Statele Unite ale Americii in intervalul 1999
Figura 2. Media cheltuielilor turistilor locali in Florida
DESCOPERA.RO
Numarul pasagerilor din Statele Unite ale Americii in intervalul 1999-2005
Figura 3. Rata criminalitatii si numarul de turisti
55
Figura 3. Rata criminalitatii si numarul de turisti

Efectul Atentatului de La 11 Septembrie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Efectul Atentatului de La 11 Septembrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Geografie i Geologie

S-ar putea să vă placă și