UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE

REFERAT

DISCIPLINA-
TERORISMUL INTERNAŢIONAL ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA
TERORISMULUI

TEMA: EXTREMISMUL RELIGIOS-SURSA MOTIVAŢIONALĂ A

TERORISMULUI

Cadru didactic titular:

Profesor univ.dr. Florina Răpan

Student:
Nume, prenume : Rusu Ionel
Nr. matricol :701
Anul : II
Forma de învățământ: ZI

-2022-
 CUPRINS

CAPITOLUL I – INTRODUCERE.

CAPITOLUL II – TERORISMUL RELIGIOS.

CAPITOLUL III- RIPOSTUL ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

RELIGIOS.

BIBLIOGRAFIE.

1
CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Acum mai mult ca oricând dealungul istoriei, omenirea se confruntă cu acţiunile

teroriste ,pentru atingerea unor scopuri politice, economice , ideologice şi nu în ultimul rând
religioase.
Termenul provine din latinescul ,, terror-terroris”, care poate fi tradus prin teamă ,
spaimă,groază, generată în mod intenţionat, prin intimidare sau ameninţare cu un râu care s-a
produs deja.
Terorismul de orice fel ar fi, este caracterizat prin acţiuni menite să provoace
intimidare,teamă, psihoză în ultimă instanţă.
Pornit de la ,,om” şi îndreptat către ,,OM” fenomenul are drept scop producerea de
pagube economice şi militare,destabilizarea zonelor vizate şi ce este cel mai grav, vizează
însemnate pierderi de vieţi omeneşti.
Teamă că actul terorist s-ar putea repeta în orice moment stă la baza declanşări psihozei
comunităţilor vizate.
Terorismul nu are o definiţie unanim acceptată, dar l-am putea defini ca fiind o tactică de
luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor scopuri. Se bazează pe violenţă asupra unor
comunităţi neinplicate în conflict în scopul prodcerii unui efect psihologic puternic, de care se
folosesc apoi pentru atingerea unor obiective greu de realizat prin mijloace convenţionale sau
democratice.
Este vital pentru omenire efectuarea de analize asupra cauzelor terorismului , în scopul
adoptării unor strategii de combatere a fenomenului de reducere a numărului de victime şi
diminuare a efectelor sociale, politice şi economice.
Efortul de a analiza şi înţelege cauzele terorismului, nu trebuie confundat cu încercarea
de justificare a actelor înscrise.
Nu există nici un fel de justificare pentru actele teroriste, indiferent de legitimitatea
cauzelor invocate.
De asemenea înţelegerea acestor cauze, nu are legătură cu scopul final urmărit, acela de
satisfacere necondiţionată a solicitărilor grupărilor teroriste.
Principalele victime în conflictul asimetric dintre puterea de stat şi terorism, sunt cetăţenii
, asupra cărora se resfrânge un impact dublu. Aceştia suportând efectele actului terorist în sine
dar şi rigorile ripostei organelor de stat.
Rezultatele terorismului ,în ultimă instanţă depind de majoritatea populaţiei civile
necombatante, care alege să fie alături şi să susţină puterea de stat.

2
CAPITOLUL II
TERORISMUL RELIGIOS

Grupările teroriste organizează de regulă acţiunile în numele religiei ori al

separatismului, reuşind să atragă din ce în ce mai mulţi simpatizanţi şi adepţi. Obiectivul
atentatelor fiind acela de a comite crime şi a provoca pierderi duşmanilor indiferent cine ar fi
aceştia atunci când scopurile urmărite nu sunt politice.
Se observă în ultima perioadă o modificare esenţială a acestor organizaţii în sensul că au
depăşit de mult graniţele statelor , nemaiavând caracter naţional , ci se formează pe criteriile
orientărilor religioase ori etnice. Acestea nu mai depind de suportul financiar şi politic al statului
din care provin, având baze proprii de pregătire, auto-finanţare sau finanţare din partea statelor
care îmbrăţişează terorismul internaţional(Iran, Irak).
Lupta împotriva unei astfel de structuri este dificil de susţinut, motiv din care se explică
succesul multora dintre atentate.
Pentru domeniul personal, dar şi al vieţii publice, religia deţine un rol esenţial. Atunci
când religia intră în luptă divergenţele dar şi al motivării oamenilor de a lupta.
Bătăliile politice motivate religios, au constituit baza apariţiei şi dezvoltării terorismului
religios. Membrii acestor grupări considerând că mijloacele pe care le utilizează sunt cele mai
bune pentru valorile pe care le promovează şi că ci nu fac nimic altceva decât să indeplinească
poruncile lui Dumnezeu.
Fanatismul membrilor acestor grupări care are la bază ideea că valorile îmbrăţişate de ei
sunt cele corecte şi ele trebuie să iasă învingătoare din orice confruntare,în caz contrar să fie
impuse restului omenirii.
Fundamentaliştii islamici văd în libertăţile democratice erezii ale tradiţiilor islamice.
Evoluţia societăţii , regionalizarea şi globalizarea a adus din ce în ce mai aproape culturi
şi civilizaţii diferite.
Terorismul a ţinut pasul, ba chiar mai mult uneori a fost cu un pas înainte , inoculând
spaimă şi neîncredere în organismele învestite cu securitatea, devenind o reală ameninţare la
adresa valorilor democratice, civilizaţiei, păcii şi securităţii întregii lumi.
Lupta împotriva terorismului este dificilă nu prin faptul cp teroriştii ar fi imbatabili ci
pentru căci nu se încadrează într-o logică firească , într-o filosofie a raţionamentului.
Este răul care ameninţă din umbră şi loveşte acolo unde nimeni nu gândeşte.

3
 Ţările lumii îşi vor intensifica acţiunile şi îşi vor uni eforturile în această luptă în care nu
numai SUA şi UE sunt vizate ci şi Rusia, China, India inclusiv România.

CAPITOLUL III
RIPOSTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI RELIGIOS

Diversificarea metodelor şi tacticilor de luptă ale grupărilor teroriste au determinat

mutaţii în strategia de securitate a statelor pe întreg mapamondul. Considerată ca fiind o formă
actuală de continuare politică ducerii războiului cu alte mijloace, terorismul a impus regândirea
structurilor forţelor militare şi a dotării acestora cu armament şi tehnică de comunicaţii de ultimă
generaţie. Unităţile militare de tip comando sunt capabile să desfăşoare acţiuni de anihilare a
grupărilor teroriste în oirce zonă a globului.
Procesul globalizării amplifică posibilităţile de manifestare a terorismului, pe de o parte ,
iar pe de alta crează premizele solidarizării statelor democratice în lupta pentru combaterea
acestui flagel.
Ne aflăm în faţa unui nou tip de război : al civilizaţiei împotriva noncivilizaţiei, o luptă a
societăţii în ansamblul ei dusă împotriva celor ce vor să o distrugă, o luptă dusă de state şi alianţe
împotriva reţelelor teroriste.
Această formă a terorismului extremist religioasă, nu poate fi ignorat sau tolerat şi nu
poate fi învins decât prin solidaritate şi acţiuni colective. Nici o ţară nu se poate situa pe o poziţie
de neutralitate în efortul comun de luptă împotriva terorismului, iar neparticiparea la această
luptă, nu reprezintă o garanţie de securitate.
Fenomenul terorist are ca scop creearea unei falii între lumea creştină şi cea musulmană,
lovind în puţinele punţi de legătură care leagă cele două civilizaţii.
Rezolvarea problemei, implică soluţii multiple , de la acţiuni radicale , violente pentru
eliminarea grupărilor respective , mergând până la elaborarea de proiecte şi strategii pentru
reducerea decalajelor dintre falii.
Strategia de luptă împotriva terorismului , va cuprinde acţiuni complexe în patru direcţii :
- Continuare distrugerii organizaţiilor teroriste a bazelor de antrenament şi a structurilor
organizatorice ale acestora.
- Interzicere sponsorizării acestora de către unele state şi organizaţii.
- Diminuarea condiţiilor favorabile dezvoltării terorismului (corupţie, sărăcie, crimă
organizată, trafic de droguri şi armament)

4
- Sporirea măsurilor de securitate şi apărare a statelor democratice a cetăţenilor şi
intereselor acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. SERVIER JEAN- TERORISMUL – EDITURA INSTITUTULUI EUROPEAN –

BUCUREŞTI 2002.

2. ARĂDĂVOAICE GHEORGHE ILIESCU, DUMITRU NIŢĂ, LAURENŢIU DAN-

TERORISM, ANTITERORISM, CONTRATERORISM- EDITURA ANTEŢ- ORADEA
2002.

3. ARĂDĂVOAICE GHEORGHE ; NAGHI GABRIEL –SFÂRŞITUL

TERORISMULUI? EDITURA ANTET XX PRESS- BUCUREŞTI 2002.

4. BĂDĂLAN EUGEN ; FRUNZETI TEODOR- ACŢIUNILE MILITARE ALTELE

DECÂT RĂZBOIUL –EDITURA MILITARĂ- BUCUREŞTI 2001.

5
DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI
REFERATULUI/ESEULUI/PROIECTULUI CU TITLUL
EXTREMISMUL RELIGIOS-SURSA MOTIVAŢIONALĂ A TERORISMULUI

Subsemnatul RUSU V. IONEL , student al Facultăţii de Științe Juridice și

Administrative, din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” Bucureşti,
programul de studii universitare de master,, STUDII DE SECURITATE ŞI MASTERAT
, anul de studiu II, forma de învăţământ ZI , număr matricol 701 declar pe proprie
răspundere, că referatul cu titlul EXTREMISMUL RELIGIOS-SURSA
MOTIVAŢIONALĂ A TERORISMULUI elaborat la disciplina TERORISMUL
INTERNAŢIONAL ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI este o lucrare originală și
este creație proprie.

DATA,

01.II.2022
SEMNĂTURA,