UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ID

INTERNAŢIONALIZAREA FENOMENULUI
TERORIST

1
 TERORISMUL INTERNAȚIONAL

Printre problemele majore cu care se confruntă în permanență comunitatea mondială în

prim-plan s-a impus terorismul. Terorismul a evoluat în spațiu și timp: de la individual, de grup,
local până la cel de masă (terorismul international). Acesta, ca fenomen, și grupările teroriste,
alcătuite la nivel de rețea sau acționând ca entități independente, constituie una dintre cele mai
grave amenințări ale acestui început de secol la adresa multor națiuni ale planetei, în raport cu
atât de fragila securitate pe plan internațional. (1)

Terorismul internațional actual

“Terorismul implică folosirea intenționată a violenței sau a amenințării cu violența de
către un agresor împotriva unei ținte-instrument cu scopul de a transmite țintei principale că
este vizată a fi victima unui viitor act de violență.” (Paust)

“Cel ce este terrorist pentru cineva , este terorist pentru toți. Toate actele teroriste sunt
crime și multe constituie violări ale legilor de război, dacă există o stare de război.” (Jenkins)

Cea mai simplă definiție este cea de "scop si metodă": astfel, terorismul este o tactică de
luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de
violență spectaculară, acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict, dar
cu potențial de presiune asupra conducerii (stat, organizații, categorii sociale sau împotriva unui
grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic
generalizat de panică si intimidare, argumentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul
atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

Începutul terorismului contemporan – dacă putem încerca să-l găsim – l-a constituit al
doilea război mondial, o dată cu revigorarea diferitelor naționalisme europene datorită
propagandei naziste, acuzele adresate imperiilor coloniale, războaiele succesive din sud-estul
Asiei și înfruntarea americano-sovietică aproape permanentă. De atunci, lupta nu a făcut decât să
se intensifice, să se întindă în lumea întreagă, dar rămânând fidelă aceluiași tip de scenariu. (2)

Terorismul practică într-o primă etapă, patru tipuri de atentate:

 Răpirea de personlități pentru obținerea unei răscumpărări și adesea contra schimbului cu

teroriști deținuți;
 Deturnarea de avioane, urmată în general de aceleași cerințe;
 Jefuirea băncilor și a depozitelor de arme, pentru ,,a susține” grupurile armate;
 Distrugerea de clădiri sau de instalații de diferite tipuri, în funcție de o simbolică foarte
subiectivă a teroristului.

2
 La toate aceste atentate se adaugă măsuri destinate să șocheze opinia internațională, cum ar fi
,,comunicatele” date publicității și difuzarea acestora pe posturile de radio și de televiziune.
(2)

“Actul terorist este special, deoarece combină o țintă specifică cu o audiență mai largă.
În timp ce actele de violență țintesc doar entitatea care trebuie să fie lovită sau distrusă,
terorismul este unic în aceea că țintă reală atacată servește că poartă de intrare pentru
influențarea unei audiențe mai largi și diverse”.

Motivațiile acțiunilor teroriste acoperă o sferă largă de interese, mergând de la cele

politice și religioase până la cele de tip mafiot sau anarhist. Evoluția evenimentelor consumate
sau în curs de desfășurare în diferite părți ale lumii, inclusiv în zona euro-atlantică, oferă puține
speranțe într-un eventual regres al acțiunilor teroriste.

În ceea ce-i privește pe teroriști, aceștia sunt inspirați în acțiunile lor de motive diverse.
Cercetările în domeniul fenomenului terorist internațional au clasificat aceste motivații în trei
categorii: raționale, psihologice și culturale. Totodată, trebuie ținut seama de faptul că o
organizație/grupare extremist-teroristă poate fi călăuzită și de o combinație a acestora.

În prezent în lume acționează peste 500 de organizații și grupări teroriste de diferite

orientări în ultimii 10 ani, acestea săvârșind acte de terorism internațional, în urmă cărora au
căzut victime peste 5000 de persoane, iar numărul răniților a fost de peste 12000 de persoane.

“În acest început de mileniu, caracterizat prin violență în politică, criză în economie și
finanțe, practica terorismului reprezintă o formă evidentă a acestei violențe. Armele, explozivii,
dispozitivele cu sincronizare tehnologică sofisticată, revoluția comunicațiilor globale se adaugă
la capacitățile teroriștilor. Grupările teroriste actionează sub forma unor rețele în spatele
cărora se găsesc lideri charismatici si guverne care le finantează.” (3)

În prezent, din cadrul acțiunilor teroriste fac parte: asasinatele tradiționale, atacurile cu
bombe, incendierile, luarea de ostateci, deturnările de avioane și folosirea lor drept bombe,
asedierea de clădiri și sabotajul. Noile categorii de actiuni teroriste includ: terorismul ecologic și
terorismul ce are la bază tehnica de vârf și folosește materiale si arme chimice, biologice și
nucleare.

În funcție de mijloacele folosite, terorismul se clasifică în:

 Terorismul chimic;
 Terorismul biologic;
 Terorismul nuclear;
 Terorismul radiologic;
 Cyberterorismul

3
 Terorismul chimic implică utilizarea unor dispozitive convenţionale sau artizanale
capabile să disperseze diferiţi agenţi chimici de luptă, cum ar fi: gaz sarin, acid cianhidric,
precursori neurotoxici, agenţi toxici binari, cianură de sodiu, acid sulfuric, amoniac, iperită.
În categoria terorismului chimic intră şi provocarea intenţionată de accidente în obiectivele care
procesează substanţe chimice şi care pot avea ca rezultat apariţia zonelor contaminate care
afectează viaţa şi mediul înconjurător.

Bioterorismul constă în utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea acestei arme în scopuri

revendicative, cu intenţia declarată de a afecta sănătatea publică şi/ sau mediul înconjurător.

Un raport al Departamentului Apărării al S.U.A. arată că ”grupările teroriste nu dețin

resurse financiare suficiente pentru achiziționarea armelor nucleare, în schimb pot obține
materia primă necesară realizării agenților chimici și biologici.” Legătura dintre arma biologică
și terorism reprezintă unele dintre cele mai grave riscuri potențiale pentru securitatea națională a
oricărui stat. De exemplu, ”câteva kilograme de antrax pot ucide tot atât de mulți oameni ca și o
armă nucleară de dimensiunea celei de la Hiroshima.”

Armele nucleare – reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa umanităţii, iar
întrebuinţarea lor într-un eventual atentat terorist poate să pericliteze chiar existenţa vieţii pe
planetă. Deşi sistemele de control, acordurile şi tratatele internaţionale cu privire la
neproliferarea armelor nucleare fac dificilă procurarea lor, acest lucru nu este totuşi imposibil.
Traficul ilegal de tehnologii şi echipamente nucleare este favorizat de existenţa unor deficienţe în
controlul tehnologiilor şi stocurilor de muniţie nucleară, precum şi de achiziţionarea ilegală, de
către organizaţii neguvernamentale şi teroriste, a unor materiale utilizate în producerea
armamentului nuclear.

Arma radiologică (cunoscută și sub numele de „Bomba murdară”) ,este o armă de

distrugere în masă cu rol de dispersie radiologică care combină materialul radioactiv cu
explozivi convenționali, în scopul contaminării radioactive în aria de dispersie a agentului
exploziv conventional.

Terorismul informatic (cyberterorism) este, prin definiție, un terorism mai puțin

sângeros, dar are de multe ori efecte devastatoare, însă pe alt plan. În majoritatea cazurilor, sunt
atacate site-urile firmelor sau companiilor care au prezențe online pe web și care păstrează în
baza lor de date informații confidențiale privind clienții lor. Conform unei surse din Marea
Britanie, teroriștii au obținut în timp de doi ani peste 400 de milioane de lire sterline de la
instituțiile amenințate. (4)

4
 Analiza fenomenului terorist internațional scoate în evidență unele cauze, proprii acestui

început de mileniu:

- Conflictele politico-militare din diferite state si zone ale lumii, dominate de interese
contradictorii, dintre care un loc important îl ocupă lupta pentru putere, dusă deschis sau în
secret, de către cercuri și forțe interne sau externe, inclusiv de către organizații de tip criminal ori
terorist;

- Expansiunea continuă si tot mai accentuată a fundamentalismului islamic și

intensificarea luptei, inclusiv prin mijloace teroriste, pentru înlăturarea de la putere a unor
regimuri politice si instaurarea unor conduceri de esență islamică;

- Continuarea folosirii, pe plan intern și internațional, a terorismului de stat

ori ,,sponsorizarea” în interes propriu, de către servicii secrete sau cercuri interesate, a unor
organizații sau grupări teroriste;

- Conflictele sociale din diverse state ale lumii, determinate de situații interne de diverse
nuanțe (religioase, politice, economice, xenofobe, rasiste, extremiste, naționaliste, separatiste
etc.);

- Virulența tot mai crescută a unor fenomene infracționale (violența, crimă organizată,
narcoterorism, trafic de droguri și de armament, migrație ilegală etc) și interferarea tot
mai acută a acestora cu activitatea teroristă;

- Vidul de putere sau insuficienta structurare a instituțiilor ce au atribuții în combaterea

fenomenelor infracționale grave, situație întâlnită mai ales în fostele țări socialiste;

- Slăbirea controlului si chiar pierderea acestuia, de către organele abilitate ale

statelor, asupra asigurării cu măsuri specifice a armamentului, muniției, tehnicii militare,
precum și chiar asupra materialelor radioactive, chimice și bacteriologice.

Se consideră că Afganistanul – ţară aflată tocmai pe o falie intercivilizaţională – a fost şi

mai este încă o bază de antrenament pentru diferite organizaţii teroriste, inclusiv pentru reţelele
Al Qaida. Această organizație a fost înființată de Osama Bin-Laden în 1988 pentru a-i reuni pe
arabii care luptaseră în Afganistan împotriva invaziei sovietice. Osama Bin-Laden, provenit
dintr-o familie foarte bogată, a sprijinit procesul de recrutare, transport și instruire a
extremiștilor. În 1996, Bin Laden a declarat „un război sfânt” împotriva forţelor americane.
Doi ani mai târziu, el şi adjunctul său Ayman al-Zawahiri au emis o lege sfântă (fatwa) potrivit
căreia musulmanii trebuie să ucidă americanii, inclusiv civilii, oriunde în lume.

Printre atacurile de care aceştia sunt vinovaţi pot fi menţionate: atacul asupra World
Trade Center din 1993, Pentagonul şi Turnurile Gemene din 2001, bombardamentul metroului
londonez.

5
 ISIS sau Statul Islamic (SI) din Irak şi Siria

Rând pe rând, teritorii numeroase din Irak şi Siria cad aproape fără nicio împotrivire în
mâinile jihadiştilor. Scopul declarat al jihadiştilor - să preia controlul asupra tuturor
musulmanilor din regiunea Levant, adică asupra Iordaniei, Israelului, Teritoriilor Palestiniene,
Libanului, Ciprului şi asupra unei regiuni din sudul Turciei. Originile Statului Islamic pot fi
regăsite în ramura Al Qaeda din Irak, grupare condusă în anii 2000 de Abu Musab al-Zarqawi.

În 2006, Al-Zarqawi a fost ucis într-un raid american. Statul Islamic a profitat de
instabilitatea din Siria, ţară confruntată de câţiva ani cu un conflict sângeros între mai multe
grupări care vizează şi îndepărtarea preşedintelui Bashar al-Assad. În prezent, ISIS unde a
devenit cel mai de temut grup care încerca să-l dea jos pe preşedintele sirian.

Este, în prezent, cea mai bogată organizaţie teroristă din lume, cu un buget de peste două
miliarde şi jumătate de euro.

Abu Bakr al-Bagdadi este liderul suprem al grupării. El are doi adjuncţi: unul este
responsabil de operaţiunile din Siria, celălalt are în grijă acţiunile din Irak.

Statul Islamic s-a extins rapid în Irak şi Siria, capturând mari oraşe şi puncte de frontieră
dintre cele două ţări. De-a lungul verii, grupul a avansat în Siria, recâştigând teritorii pierdute în
faţa grupurilor rebele şi capturând mai multe baze militare. Acum, principalul obiectiv pe teren
este consolidarea poziţiilor de-a lungul graniţei dintre Irak şi Siria.

Nu la fel de influentă, dar la fel de atroce este gruparea Boko Haram, care luptă pentru a
da jos guvernul din Nigeria şi înfiinţarea unui stat islamic în Africa sahariană, care ar trebui
să cuprindă Nigeria, Niger, Camerun şi Ciad.

Atacurile Boko Haram au fost fost direcţionate către populaţia creştină din ţara
africană. Mii de persoane au fost ucise în ultimii şase ani de această grupare jihadistă.

Gruparea islamistă comite aproape zilnic crime şi răpiri în nord-estul Nigeriei, într-o
campanie de violenţe care a intrat deja în cel de-al şaselea an. Membrii săi răpesc, ucid, dau foc
şi, unde pot, guvernează sub stricta interpretare islamică Sharia.

Boko Haram a fost implicată în 10.000 de morţi violente anul trecut, potrivit institutului
american Foreign Relations.

Europa a fost terorizată decenii la rând de organizații precum Euskadi Ta Askatasuna

(ETA) în Spania şi Franţa, Armata Republicană Irlandeză (IRA – în Marea Britanie), Fracţiunea
Armată Roşie (RAF – în Germania), Brigăzile Roşii (BR – în Italia) sau Frontul Naţional de
Eliberare Corsican (FLNC – în Franţa) şi 17 Noiembrie (în Grecia).

6
 ETA milita pentru independenţa Ţării Bascilor, aflată în nordul Spaniei şi sudul
Franţei. În scurt timp, noua mişcare politică s-a transformat într-o adevărată luptă armată.
Politica dusă de generalul Franco împotriva bascilor, dar şi aderarea membrilor ETA la ideologia
revoluţionară marxistă au contribuit din plin la izbucnirea luptelor de gherilă, care au continuat
apoi decenii la rând chiar şi după schimbarea regimului Franco şi democratizarea Spaniei. Pentru
a-şi atinge scopurile, teoriştii basci au recurs la asasinate şi la atentate, dar şi la atacuri împotriva
civililor. La 7 iunie 1968, ETA a comis primul atentat mortal înregistrat de Ministerul spaniol
de Interne. Jose Pardines, membru al forţelor de ordine, a fost impuscat în apropiere de
Villabona.

Pe 3 mai 2018 organizaţia şi-a anunţat autodizolvarea. În cei aproape 60 de ani existenţă,
teroriştii ETA s-au făcut responsabili de moartea a circa 1.000 de oameni.

În 1970, dar în Italia, a luat fiinţă organizaţia teroristă de extremă stânga Brigăzile Roşii
(BR). Sprijiniţi de fosta URSS, membrii organizaţiei fost la originea unor atentate, încercând prin
acţiunile lor să răstoarne regimul şi să transforme Italia într-o ţară comunistă. Brigăzile Roşii
nu au ezitat să jefuiască bănci şi să răpească oameni de afaceri şi politicieni, în schimbul cărora
cereau răscumpărări pentru a-şi finanţa acţiunile. Totuşi, organizaţia nu a avut viaţă lungă. Până
la începutul anilor 90, Poliţia Italiană a reuşit să-i aresteze pe cei mai importanţi lideri, în timp ce
alţii au ales fie să colaboreze cu autorităţile şi să renunţe la acţiunile teroriste, fie au părăsit ţara.
(5)

Concluzii

Terorismul internațional a apărut ca problemă la sfârșitul anilor ‘60 și, în ciuda eforturilor
sporite depuse de guvernele țărilor lumii, a rămas o problemă serioasă.

De la începutul secolului și până în prezent, terorismul s-a transformat în mod radical.

Teoriștii de stânga ai anilor 70 nu mai există, au murit, se află în închisoare sau sunt prea bătrâni
pentru a teroriza. Teroriștii de astăzi, ca și motivațiile lor, s-au schimbat. Diferența cea mai
importantă față de trecut, afirmă Walter Lacquer, președintele Comitetului international de
investigații de la Washinton, constă în faptul că teroriștii cu motivații entice și religioase sunt
mai mai puternici decât înaintașii lor, mai ales că suportul lor finaciar provine de la un cerc larg
de persoane. (1)

Dintotdeauna, eforturile luptei împotriva terorismului au creat conflicte de interese, în

interiorul statelor, între securitatea naţională şi interesele economice. Combaterea terorismului nu
este o problemă militară, ci, în primul rând, una politică.

Toate politicile antiteroriste trebuie să vizeze: informarea corectă asupra activităţilor,

persoanelor, organizaţiilor şi instituţiilor teroriste, a celor care sprijină sau finanţează
terorismului de orice fel; supravegherea structurilor, instituţiilor şi activităţilor care sunt bănuite

7
că generează, încurajează sau susţin terorismul ; prevenirea oricăror acţiuni de tip terrorist cat şi
distrugerea reţelelor, organizaţiilor şi bazelor terorismului din toată lumea, oriunde ar fi ele.

”Contracararea terorismului trebuie să se bazeze pe efortul conjugat al întregii

comunițăți internaționale, a tuturor structurilor cu responsabilițăți, în scopul însușirii celor mai
potrivite metode si mijloace pentru a contracara această escaladare a violenței la adresa
valorilor umane universale. ” (3)

8
 Bibliography
1. A. Andreescu, M. Antipa, F.G Moisescu,. Terorismul – Amenințare majoră asupra democrației
secolului XXI.

2. Servie, J. Terorismul.

3. Toma, Gabriel. Terorismul internaţional. Reacţii ale actorilor regionali şi globali.

4. https://www.sri.ro/upload/Brosura%20Bioterorism.pdf.

5. https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-fost-terorizata-europa-zeci-ani-organizatii-
separatiste-precum-eta-ira-1_5c1ce0a7df52022f75bc7172/index.html.