Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TERORISMUL
INTERNATIONAL
1
PLANUL LUCRARII:
ABREVIERI:
Isis-Statul Islamic (Islamic State of Iraq and the
Levant)
3
CUPRINS:
TITLUL l:................................................................
4
1. Introducere:............................................................
1.1.Definitia terorismului.....................................
1.2.Terorismul de stat..........................................
1.3.Terorismul religios.........................................
TITLUL ll:
2. Evolutia terorismului...............................................
2.1.Introducere.....................................................
2.2.Scurt istoric.....................................................
2.3.Modele ale atacurilor teroriste.......................
TITLUL lll:
3.Combaterea terorismului.....................................
TITLUL lV:
4.Organisme internationale in lupta impotriva
terorismului................................................................
5
4.1.Conventii.........................................................
4.2.Sanctiuni impotriva terorismului..................
TITLUL Vl:
6.Concluzi................................................................
TITLUL Vll:
7.Bibliografie...........................................................
Introducere.
Terorismul internațional a apărut ca problemă la sfârșitul
anilor 60 și, în ciuda eforturilor sporite depuse de
guvernele țărilor lumii, a rămas o problemă serioasă.
De la începutul secolului și până în prezent, terorismul s-a
transformat în mod radical. Teoriștii de stânga ai anilor 70
nu mai există, au murit, se află în închisoare sau sunt prea
bătrâni pentru a teroriza. Teroriștii de astăzi, ca și
7
motivațiile lor, s-au schimbat.
8
numeroase state şi-au terorizat populaţiile care intrau,
într-o formă sau alta, sub jurisdicţia lor.n timpurile
moderne, terorismul de stat s-a dezvoltat mai ales în
ţările latinoamericane supuse dictaturilor, dar şi în Grecia
anilor 1967-1974. Mulţi autori consideră că, în Indonezia,
în Coreea de Sud şi în alte ţări, terorismul de stat consistă
în mobilizarea şi chiar militarizarea societăţii pentru a
lupta împotriva inamicului interior.
Există o osatură ideologică a terorismului de stat care
constă într-o anume doctrină naţionalismului exacerbat,
intoleranţei şi altor exclusivităţi.
1.3.Terorismul religios.
Fundamentalismul nu este numai o mişcare extremistă,
cum se crede adesea.
El este o filosofie, o credinţă şi se bazează pe un sistem
selectiv de valori. Selectarea acestora este însă o trecere
la limită şi se realizează nu doar prin „decuparea“ unor
valori dintre alte valori, ci prin afirmarea exclusivă şi
agresivă a celor selectate şi negarea violentă a celor
9
neselectate. El are ca expresie directă terorismul islamic şi
este menit să aducă islamismul, prin orice fel de mijloc, la
conducerea planetei, deoarece numai această religie – se
crede - este adevărată şi importantă, numai ea are o
misiune mesianică.
„Terorismul islamic care vizează Europa a evoluat în 15 ani
de la un terorism de stat de orientare strategică,
promovat mai ales de Iran şi care-şi recruta adepţii
îndeosebi din mediul şiit sau apropiat de şiism, la un
terorism marginal, fără orizont strategic, care-şi
recrutează adepţii dintre elementele periferice (cartiere
rău famate, periferice, studenţi marginalizaţi), suniţi şi
gata să asimileze toate «jihadurile» în curs de
desfăşurare.
2.Scurt istoric.
Cele mai multe descrieri ale terorismului modern, încep
cu anarhiștii care sunt asociaţi cu faptele de propagandă,
din propaganda franceză. Un grup, o rețea sau o mișcare
care a fost activă din anii 1870, 1880.
Astfel, chiar și cu mai mult de un secol în urmă, au existat
mai multe grupări diferite, folosind tactici, sloganuri
10
diferite și cu diferite medii politice, variind de la extrema
stângă a separatiștilor naționaliști. Unii au ucis șefi de
state, iar alții au atacat cetățeni obișnuiți.
Cele patru valuri sunt următoarele: în anii 1880, primul
val denumit „Valul anarhiştilor”, care ancontinuat timp de
aproximativ 40 de ani, succesorul său, „Valul Anti-
Colonial”, a început în anii 1920, iar în anii 1960 a
dispărut în mare parte. Sfârșitul anilor 1960 a asistat la
nașterea „Noului Val de stânga”, ce s-a disipat în anii '90,
lăsând câteva grupări încă active în Sri Lanka, Spania,
Franța, Peru și Columbia. Al patrulea val sau 3„Valul
religios”, a început în 1979, și, în cazul în care urmăreşte
modelul predecesorilor săi, va mai dura încă 20-25 ani.
2.1 Modele ale atacurilor teroriste.
‘’GTD arată că modelele de atacuri teroriste și atacuri
fatale, începând cu anul 1970, sunt mai complexe decât
este recunoscut în mod obișnuit. În conformitate cu figura
1, atacurile teroriste au atins apogeul lor în secolul XX, în
1992.’’
Dar, în anii 1976-1979, frecvența evenimentelor aproape
3
Istoria terorismului
De (autor): Gerard Chaliand , Arnaud Blin
11
s-a triplat. Numărul de atacuri teroriste au continuat să
crească până în 1992, cu frecvenţe mai mici în 1984, la
aproape 3.500 de incidente, și 1989, cu peste 4.300 de
evenimente.
3.Combaterea terorismului.
În urma unei serii de atentate începând din 2015,
Uniunea Europeană a adoptat diverse măsuri pentru a
pune capăt terorismului.
Deși responsabilitatea de a combate criminalitatea și de a
apăra securitatea le revine în primul rând statelor
membre, atacurile teroriste din ultimii ani au demonstrat
că aceasta este, de asemenea, o responsabilitate comună,
pe care trebuie să și-o asume împreună.
UE contribuie la protejarea cetățenilor săi acționând ca
principal forum de cooperare și coordonare între statele
membre.
În 2015, liderii UE au emis o declarație comună pentru a
orienta activitatea UE și a statelor sale membre. În
această declarație s-a solicitat luarea de măsuri specifice,
care să se axeze pe trei domenii: garantarea securității
12
cetățenilor prevenirea radicalizării și ocrotirea valorilor
cooperarea cu partenerii internaționali.
4
https://www.mae.ro/node/1880
13
14
4.1 Conventia privind combaterea terorismului.
‘’Convenția Consiliului Europei privind prevenirea
terorismului
ST/14445/2017/INIT
OJ L 159, 22.6.2018, p. 3–14 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL,
EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI,
SV)’’
La nivel național Convenția îmbunătățește politicile și
strategiile naționale antiteroriste prin definirea ca
infracțiuni legate de terorism a următoarelor acte care
pot duce la comiterea de infracțiuni de terorism, când
acestea sunt comise în mod intenționat: provocarea
publică de a comite o infracțiune de terorism; recrutarea
pentru terorism; pregătirea pentru terorism; participarea
în calitate de complice la comiterea unei infracțiuni,
instigarea altora să comită o infracțiune sau tentativa de
comitere a unei infracțiuni.
În completare, protocolul include în definiția infracțiunilor
legate de terorism următoarele:participarea într-o
asociere sau grup în scopuri teroriste; dobândirea de
15
pregătire în scopuri teroriste; deplasarea sau 5încercarea
de deplasare în străinătate în scopuri teroriste;
finanțarea, organizarea sau facilitarea în alt mod a
deplasării în străinătate în scopuri teroriste.
Convenția conține alte articole legate de incriminarea
infracțiunilor de mai sus, și anume:
stabilirea răspunderii persoanelor juridice, a condițiilor
aplicabile sancțiunilor și pedepselor, o obligație de
investigare și urmărire în justiție, precum și norme privind
jurisdicția; garantarea respectării obligațiilor privind
drepturile omului, în special dreptul la libertatea de
exprimare, precum și a principiului proporționalității; și
protecția, despăgubirea și sprijinirea victimelor
terorismului.
16
acestea sunt comise în mod intenționat: provocarea
publică de a comite o infracțiune de terorism; recrutarea
pentru terorism; pregătirea pentru terorism;
participarea în calitate de complice la comiterea unei
infracțiuni, instigarea altora să comită o infracțiune sau
tentativa de comitere a unei infracțiuni. În completare,
protocolul include în definiția infracțiunilor legate de
terorism următoarele: participarea într-o asociere sau
grup în scopuri teroriste; dobândirea de pregătire în
scopuri teroriste; deplasarea sau încercarea de deplasare
în străinătate în scopuri teroriste; finanțarea, organizarea
sau facilitarea în alt mod a deplasării în străinătate în
scopuri teroriste. Convenția conține alte articole legate de
incriminarea infracțiunilor de mai sus, și anume:
stabilirea răspunderii persoanelor juridice, a condițiilor
aplicabile sancțiunilor și pedepselor, o obligație de
investigare și urmărire în justiție, precum și norme privind
jurisdicția; garantarea respectării obligațiilor privind
drepturile omului, în special dreptul la libertatea de
exprimare, precum și a principiului proporționalității; și
protecția, despăgubirea și sprijinirea victimelor
terorismului.
17
6.Concluzii.
Strategia teroristă, este de a ucide unul sau câțiva, și de a
speria milioane de oameni. Vor ca noi să reacționăm
exagerat, și, din păcate, acest lucru se întâmplă destul de
des. Poate ar trebui să încercăm să nu ne temem, să nu
exagerăm.
În trecut, influenţa terorismului asupra populaţiei era mai
mică având în vedere faptul că presa scrisă şi media nu
erau atât de răspândite, în schimb, în prezent, impactul
asupra populaţiei este unul foarte mare, un singur act de
terorism, oricât de mic, putând produce chiar şi o singură
victimă, poate fi văzut de miliarde de oameni prin
intermediul internetului, al mediei sau presei scrise,
astfel, teroarea poate fi răspândită rapid utilizând puţine
mijloace.
De asemenea, consider ca absolut necesară o definiţie
general acceptată a terorismului, pentru a-l putea
identifica mai uşor, şi pentru a evita abuzurile săvârşite
asupra protestatarilor şi radicalilor, ce nu au nici o intenţie
de a folosi violenţa.
18
7.Bibliografie.
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul.pdf
https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/
convention-on-the-prevention-of-terrorism.html
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Terorism
https://www.mae.ro/node/1880
19
20