Documento PDF

Expuneți opinia personală cu privire la modalitatea de implicare a Uniunii
Europene în gestionarea fenomenului migrației actuale
Student- Olga Cucoș

Curs/ Migrația-Politici și practici europene
Iași
2022
Criza migrației europene- reprezintă o problematică de actualitate apărută la
începuturile anului 2015. Începând cu acest an, migrația către Europa începe să crească
semnificativ. Majoritatea acestor mase de populații este reprezentată de persoane ce pătrund
ilegal în zonă prin trecerea Mediteranei. Cauzele acestei crize se prezintă ca fiind multiple,
însă principalele motive pentru care refugiații au solicitat azil politic sunt reprezentate de
conflictele, teroarea și persecuțiile din țările lor. Peste un sfert din acești refugiați provin din
Siria, o țară sfâșiată de război, urmată de Afganistan, Libia și Irak. În toate aceste țări, civilii
se confruntă în permanență cu amenințarea venită din partea grupurilor extremiste.1
Migrația reprezintă mișcarea populației dintr-un loc în altul. Factorii migrării pot fi
economici, sociali, politici sau de mediu. Migrația poate fi de două tipuri: internă, când
oamenii migrează în interiorul unei țări dintr-o regiune în alta (de exemplu din Londra la
Playmouth) și internațională, când oamenii migrează dintr-o țară în alta (ca de exemplu din
Mexic în S.U.A.).2
În ceea ce privește efectele migratiilor asupra Europei, acestea se axează în mare parte
pe ramura economică. După cum se cunoaște, există 65,6 milioane de persoane care au fost
strămutate forțat de la casele lor din întreaga lume, acest proces crescând cu o rată de 20 de
persoane pe minut. Complexitatea și volumul acestei deplasări moderne traversează adesea
categoriile și rolurile definite anterior în anii celui de-Al Doilea Război Mondial.
Aproximativ 1,3 milioane de persoane au solicitat azil în UE numai în 2015, depășind
recordul de vârf de 670.000, în urma căderii Zidului Berlinului și a conflictului din Iugoslavia
din 1990. Multe națiuni europene au suportat costuri semnificative din cauza mișcărilor
migratorii. O națiune mică de 9,5 milioane, Suedia, este de așteptat să fi luat un număr de
refugiați în valoare de aproape două procente din populația sa, mai multe acceptări pe cap de
locuitor decât orice altă națiune europeană. Costul fiscal al solicitanților de azil a atins în anul
2016 1,0% din produsul intern brut (PIB) al Suediei. În același an, Danemarca a cheltuit
0,57% din PIB, iar Germania a cheltuit 0,35% din PIB-ul său pentru solicitanții de azil. În
general, se înțelege că acest nivel de deplasare a avut caracter profund și fără precedent de
impact în spațiile umanitare, de securitate și economice din Europa. Problema principală
rămâne cum pot oare guvernele europene și părțile multilaterale din regiune să colaboreze
pentru a dezvolta o abordare eficientă și durabilă a migrației.3
În Europa, imigrarea, indiferent de formele pe care le adoptă, este și va rămâne o
realitate deoarece oamenii se stabilesc în UE din motive diferite. Unii vin să studieze iar alții
să participe la cercetări. Alții își caută de lucru sau se alătură membrilor familiei care deja
locuiesc acolo. Din aproximativ 507 milioane de locuitori ai UE, 20 milioane nu sunt
1 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170629STO78631/criza-migratiei-in-europa;
2 http://www.bbc.co.uk/schools/gcsebitesize/geography/migration/migration_trends_rev1.shtml
3 https://www.csis.org/events/impact-migration-europe
originari de aici. Imigrarea aduce beneficii nu doar persoanelor ce se stabilesc aici ci și
societăților care îi adoptă. Ca și cazul Germaniei, imigranții pot fi foloșiți în ocuparea forței
active de muncă. Pot reprezenta soluțiile unor posibile crize fără soluții. Se poate profita de
avantajele imigrării numai dacă imigranții se integrează în țările gazdă. Există totuși o serie
de condiții iar una din ele se referă la faptul că imigranții trebuie să respecte regulile și
valorile societății care îi adoptă. Totuși unul dintre aspectele negative ale acestui proces este
că uneori nu se respectă aceste reguli. 4
Reacţiile instituţiilor Uniunii Europene în fata crizei migraţiei. Cum răspund
statele membre?
Pentru început, în agenda europeană privind migraţia s-a hotărât luarea unor măsuri
rapide şi hotărâte în privința tragediei umane din întreaga Mare Mediterană datorită faptului
că traversările periculoase ale migranţilor pun în pericol vieţi omeneşti, mai ales din cauza
mijloacelor utilizate de traficanți. Uniunea Europeană sprijină periodic Paza de coastă turca
din punct de vedere financiar în vederea imbunataririi capacităţii acesteia de a efectua
operaţiuni de căutare şi salvare. Se depun foarte multe eforturi, însă pierderile de vieţi
omeneşti ar trebui reduse la zero în viziunea Uniunii. Acesta este motivul pentru care UE şi
statele membre oferă sprijin Pazei de coastă libiene pentru că aceasta să poată efectua
operaţiuni de căutare şi salvare în apele sale suverane, un proiect în valoare de 46,3 milioane
de euro, cofinanţat de UE şi Italia care vizează consolidarea şi organizarea frontierelor în
Libia a fost aprobat în iulie 2017 şi va continua şi în anii următori. Ca urmare a acestui sprijin
acordat Pazei de coastă libiene, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa pe ruta central-
mediteraneeana a scăzut de la 4.581 în 2016 la 2.372 până în septembrie 2017 5
În istoria sa, Italia şi-a schimbat statutul de la a fi o ţară de emigrare la o ţară de imigrare.
Primele fluxuri de imigraţie au început în anii 1960 şi în cea mai mare parte în anii '90. Acest
fenomen a fost cauzat în principal de sărăcia din ţările vecine dar şi ca urmare a
evenimentelor geopolitice, ca de exemplu: căderea zidului Berlinului, războiul civil din fosta
Iugoslavie, extinderea UE cu aderarea unor noi ţări membre, războiul din Siria, etc. Guvernul
italian a adoptat o serie de legi privind reglementarea imigraţiei, legea nr. 189 din 2002 a fost
promulgată în timpul cabinetului lui Berlusconi, această lege, mai restrictiva decât cele
anterioare, este încă în vigoare şi presupune că imigranţii pentru a intra în țară trebuie să
dețină un contract de muncă semnat de respectivul migrant şi un angajator italian, de
asemenea contribuţiile la pensie au fost reduse iar consulatele italiene din străinătate pot
refuza eliberarea vizei oricărei persoane fără nici-un motiv anume. 6
Criza migrațiilor a fost privita inițială drept un test însă, ulterior, a devenit mai mult o
oportunitate, întrucât aceasta va contribui, în viitoroarele decenii, atât la menținerea unui
echilibru din punctul de vedere demografic, cât și la majorarea forței de munca, având în
vedere și faptul că majoritatea emigranților sunt pregătiți să intre în câmpul muncii.
4 https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/e-library/docs/brochure-migration-and-
5 http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2017/COM_2017_558_RO_ACTE_f.pdf
6Melani, Barlai, The Migrant Crisis: European Perspectives and National Discourses, Berlin, Ed. Lit Verlag, 2017,
pp. 171-173
Emigranții aveau diverse căi prin care reușeau să pătrundă ilegal într-un spațiu fără a fi
interceptați de către autorități - fie utilizând documente false, fie intrând cu vize de ședere
temporară, rămânând în țara respectiva și dupa expirarea acesteia. În acest sens, Uniunea
Europeană a recurs la diverse măsuri pentru a combate traficul de persoane, inciminând orice
persoană era presupusă ca făcând parte dintr-o astfel de rețea.7 Nu mai puțin de 90% dintre
emigranți au pătruns în spațiul european plătind asociațiilor de crimă organizată în schimbul
trecerii granițelor, iar mii de astfel de refugiați și-au pierdut viețile pe mare din cauza
insecurității și pericolului pe care îl presupuneau astfel de trasee.
Anul 2014 a fost cel în care lucrurile au scăpat practic de sub control. Războiul civil
declanșat in Libia, dar și conflictele din Siria care au împins zeci de mii de sirieni să-și
părăsească locurile de baștină și străbăteau un traseu nu tocmai sigur (Grecia, Turcia) pentru
a ajunge pe țărmurile Libiei de unde puteau pleca spre Italia, au constituit o imensă
oportunitate pentru dezvoltarea rețelelor de traficanți, mai cu seamă că starea de conflict si
haoul generat nu constituia o piedică în calea dezvoltării unei rețele, ci, din potrivă. Astfel,
recordul înregistrat în anii precedenți a fost practic triplat: peste 170,000 de persoane ating
țărmurile Italiei.8
În cadrul unui comunicat de presă publicat de Comisia Europeană la data de 23 septembrie
2015, se menționează eforturile depuse pentru împiedicarea traficului de persoane si a
migrației ilegale, fenomen ce crease destul de multă agitație : ”Ne-am dublat din nou
eforturile de a descuraja călăuzele și de a desființa grupurile de traficanți de persoane. Este
mai greu acum să se facă rost de nave ieftine, deci a scăzut numărul celor care își pun viețile
în pericol la bordul unor ambarcațiuni șubrede și neadaptate navigării pe mare. Drept urmare,
numărul de nou-veniți care au utilizat ruta central-mediteraneeană s-a stabilizat în august la
aproximativ 115 000, la fel ca anul trecut.”9
Principalul scop al celor care migrau ilegal era, după ce ajungeau în regiuni precum Italia sau
Grecia, să se stabileasă în in țări nordice care le-ar fi asigurat traiul mult-dorit (Germania,
Suedia, Austria și altele). Uniunea Europeană a continuat, cum era de așteptat, a început să ia
noi măsuri în vederea stopării fluxului de persoane care traversau ilegal, fie pe mare sau
uscat. Întrucât una din rutele principale însemna traversarea Mării Egee, UE. a încheiat in
2016 un acord cu Turcia în urma căruia numărul emigranților ilegali s-a redus considerabil :
de la 7000 de persoane pe zi la 47 în doar 7 luni.
7https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/e-library/docs/brochure-migration-and-
asylum/brochure_asylum_and_migration_ro.pdf
8 Patrick Kingsley, The New Odyssey: The story of Europe’s refugee crisis, editura Faber & Faber ltd, Londra,
2016, p, 71
9 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5700_ro.pdf

Documento PDF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documento PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expuneți opinia personală cu privire la modalitatea de implicare a Uniunii

Europene în gestionarea fenomenului migrației actuale

Student- Olga Cucoș

S-ar putea să vă placă și