Migratiile sunt un fenomen complex si dinamic, care a existat de-a lungul istoriei umane.

In lumea contemporana, migratiile au devenit tot mai frecvente si diverse, ca urmare a unor
factori economici, politici, sociali si climatici. Migratiile au un impact semnificativ asupra
societatilor din intreaga lume. Ele pot duce la schimbari demografice, economice si sociale.
Doua tipuri de migratii in lumea contemporana sunt migrarea pentru studii si migrarea
sezoniera a fortei de munca.
Migrația pentru studii este un fenomen care presupune deplasarea unei persoane dintr-o
țară în alta în scopul de a urma studii superioare. Acest tip de migrație este o modalitate prin care
persoanele pot obține o educație de calitate, care le poate deschide noi oportunități de carieră.
Cauzele sunt diverse, spre exemplu diferentele de calitate a educatiei sunt diverse de la o tara la
alta, lucru ce poate conta in plata locului de munca, apoi perspectivele de cariera pot impinge
forta de munca a migra intr-o tara anume pentru a lucra in industria dorita neexistenta sau
subdezvoltata in tara natala, iar in ultimul rand pot exista motive personale precum experienta
unei noi culturi.
Impactul migratiei pentru studii poate fi pozitiv pentru tara din care s-a emigrat, caci si
pentru tara in care s-a imigrat pentru studii. In tara de destinatie, migratia pentru studii poate
avea un impact pozitv asupra culturii si societatii, studentii aducand noi perspective si valori.
Pentru tarile de origine migrarea pentru studii are un impact pozitiv asupra economiei, studentii
intorcandu-se si dezvoltand industriile deja existente sau unele noi, insa reprezinta si un risc,
nestiind daca studentii se vor mai intoarce in tara astfel afectand forta de munca.
Migrarea sezoniera a fortei de munca consta in circularea lucratorilor pentru durate
determinate de timp in alta zona. Migratia aceasta de obicei are cea mai mare insemnatate in
industrii precum agricultura, HoReCa sau alte industrii ce au nevoie de muncitori sezonieri.
Impactul migratiei circulatorii a fortei de munca are un efect strict pozitiv asupra
economiillor ambelor tari, tara in care s-a emigrat si tara din care s-a emigrat. In ceea ce priveste
tara in care persoana lucreaza, aceasta obtine noua forta de munca pe langa cea deja existenta, iar
tara de origine are mai multe locuri de munca libere, insa oamenii inca platesc taxe in tara de
origine.
O asemanare intre cele doua tipuri de migratie este faptul ca durata acestora sunt
temporare, persoana care paraseste tara de origine intorcandu-se dupa un timp anume, iar
diferenta orbitoare este timpul dupa care persoana in cauza se intoarce. In cazul migratiei
circulatorii a fortei de munca, sederea peste hotare dureaza, de obicei, maxim un an, dar in cazul
migratiei pentru studii dureaza macar 4 ani.
Migrația în Europa de Vest este un fenomen complex și multifațetat, influențat de o gamă
largă de factori economici, politici, sociali și culturali. În ultimul secol, Europa de Vest a devenit
o destinație atractivă pentru migranții din întreaga lume, lucru cauzat de oportunitatile
economice mai bune, stabilității politice și sociale și unui nivel de trai mai ridicat.
Cea mai mare consecinta a permisivitatii migrantilor in Europa de Vest a constat in criza
refugiaților din 2015,care a fost o situație de urgență umanitară care a avut loc în Europa în
timpul verii anului 2015. Milioane de oameni au fugit din țările lor de origine, în special din
Siria, Irak și Afganistan, din cauza războiului, a persecuției și a sărăciei.
Criza a avut un impact semnificativ asupra Europei, atât din punct de vedere politic, cât și
social. În urma crizei, au fost adoptate noi măsuri de politică migraționistă în multe țări
europene. Aceste măsuri au inclus întărirea controalelor la frontiere, crearea de centre de detenție
pentru refugiați și introducerea de noi proceduri de azil.
Evenimentul a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra societății europene. A
dus la creșterea sentimentelor de xenofobie și populism în unele țări europene, lucru visibil si
astazi, partidele politice de dreapta si extrema dreapta castigand cat mai mult electorat in tari
europene. Spre exemplu, presedintele partidului castigator dupa noile alegeri olandeze i-a numit
pe musulmani ‘’jeg’’ si a comparat Coranul cu cartea lui Hitler, Mein Kampf. Alta abordare a
problemei migrantilor pe langa cea populista este cea progresista a Uniunii Europene, adoptand
masuri precum Cartea Albastra ce atrag forta de munca in statele membre, apoi oferindu-le celor
care au avut sedere legala timp de 5 ani intr-un stat component permisul de sedere permanenta
sau de sedere pe termen lung.
Deosebirea evidenta intre cele doua consta in faptul ca prima abordare cauta o extirpare a
strainilor din tara lor, pe cand a doua solutie pentru problema imigrantilor isi pune problema
altfel, incercand nu sa ii interzica, ci incercand sa caute o cale sa ii accepte.
In opinia mea, prima abordare este gresita din punct de vedere etic deoarece valorile
europene sunt ceva ceea ce trebuie impartasit pe intregul glob, dreptul la un trai decent, libertatea
de exprimare si drepturile omului in general sunt de neconceput pentru un cetatean modern
european, insa un lux pentru un cetatean dintr-o tara sub un regim autoritar din lumea a treia.
Astfel, expulzarea unui grup de cetateni pe motive etnice, religioase sau rasiale este pur gresita,
insa istoria se repeta la nesfarsit.
Spre exemplu, un caz de migrare fortata in secolul trecut a constant in pogromurile din
Romania din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cel mai violent pogrom fiind Pogromul
de la Iasi. Pogromul de la Iași a fost un masacru îndreptat împotriva evreilor din România, care a
avut loc în perioada 27-29 iunie 1941. În timpul pogromului, aproximativ 13.000 de evrei au fost
uciși, iar alți 30.000 au fost deportați în Transnistria, unde au murit în lagărele de concentrare.
Pogromul a fost organizat de autoritățile române, cu sprijinul Germaniei naziste. În ziua
de 27 iunie 1941, trupele germane au intrat în România, iar autoritățile române au început să
organizeze pogromuri împotriva evreilor. La Iași, pogromul a început în ziua de 27 iunie, când
autoritățile române au emis un ordin prin care ordonau arestarea tuturor evreilor din oraș. Evreii
au fost adunați în ghetouri, unde au fost torturați și uciși.
În ziua de 28 iunie, pogromul a luat amploare. Evreii au fost scoși din ghetouri și duși în
trenuri, care i-au dus în Transnistria. În timpul călătoriei, mulți evrei au murit de foame, sete sau
boli. În Transnistria, evreii au fost închiși în lagăre de concentrare, unde au fost supuși unor
condiții inumane. Mulți evrei au murit în lagăre, din cauza foamei, bolilor sau execuțiilor.
 Alta migrare fortata criminala precum cea prezentata anterior este deportarea evreilor din
Romania in Transnistria. Aceasta a fost o acțiune organizată de autoritățile române, cu sprijinul
Germaniei naziste. În timpul deportărilor, aproximativ 300.000 de evrei au fost trimiși în
Transnistria, unde au murit în lagărele de concentrare.
Deportările au fost planificate și executate de regimul lui Ion Antonescu, care a preluat
puterea în România în septembrie 1940. Antonescu era un antisemit convins și a văzut
deportarea evreilor ca o modalitate de a-i elimina din România.
Deportările au început în 1941, după ce România a intrat în război alături de Germania
nazistă. Autoritățile române au emis un ordin prin care ordonau arestarea tuturor evreilor din
România. Evreii au fost adunați în ghetouri, unde au fost torturați și uciși. În 1942, autoritățile
române au început să organizeze deportările în Transnistria. Evreii au fost scoși din ghetouri și
duși în trenuri, care i-au dus în Transnistria.
Evreii care au fost deportați în Transnistria au fost supuși unor condiții inumane. Au fost
închiși în lagăre de concentrare, unde au fost obligați să muncească în condiții grele. Mulți dintre
ei au murit din cauza foamei, a bolilor sau a execuțiilor.
Deportările evreilor din România în Transnistria au fost o tragedie pentru comunitatea
evreiască din România. A fost un act de violență și discriminare care a avut un impact devastator
asupra vieților evreilor.
Evitarea migratiilor fortate de orice fel ar trebui sa fie prioritatea 0 organismelor legii,
astfel incat oamenii pot beneficia de conditii optime de trai in tara lor precum ar beneficia in alta
tara, indiferent de religie, gen, etnie sau orientare sexuala. Insa, din pacate, lumea inca migreaza
in alte tari din motive socio-economice, iar fenomenul trebuie gestionat corespunzator pe
continentul european.
Migrația este un fenomen complex, care are atât provocări, cât și oportunități pentru
Uniunea Europeană. Din punctul de vedere al provocărilor, migrația poate duce la: presiuni
asupra serviciilor publice: migranții pot necesita acces la educație, sănătate și asistență socială,
ceea ce poate pune o presiune suplimentară pe aceste sisteme. De exemplu, dacă numărul
migranților care solicită azil crește, acest lucru poate pune o presiune suplimentară pe sistemul
de azil din UE.
Tensiuni sociale și politice: migrația poate genera tensiuni sociale și politice, dacă nu este
gestionată în mod eficient. De exemplu, dacă migranții sunt percepuți ca fiind o amenințare
pentru locurile de muncă sau pentru cultura locală, acest lucru poate duce la conflicte sociale.
Din punctul de vedere al oportunităților, migrația poate: contribui la economia
europeană: migranții pot aduce noi competențe și idei în piața muncii, ceea ce poate contribui la
creșterea economică. De exemplu, migranții cu experiență în tehnologie sau în domeniul sănătății
pot ajuta la îmbunătățirea economiei europene.
 Aduce o diversitate culturală și intelectuală valoroasă în Uniunea Europeană: Migrația
poate aduce noi perspective asupra culturii și societății europene, ceea ce poate contribui la
crearea unei Europe mai bogate și mai deschise.
Pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile migrației, UE trebuie
să adopte o politică comună, echilibrată și umanitară. Această politică ar trebui să includă
următoarele elemente:
Gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație: UE ar trebui să coopereze cu țările terțe de
origine și tranzit pentru a descuraja migrația ilegală și pentru a promova migrația legală și sigură.
Protejarea drepturilor fundamentale ale migranților: UE ar trebui să se asigure că toți
migranții, indiferent de statutul lor juridic, beneficiază de protecția drepturilor fundamentale,
inclusiv a dreptului la azil și la protecție internațională.
Integrarea socio-economică a migranților: UE ar trebui să faciliteze integrarea socio-
economică a migranților, prin facilitarea accesului la educație, la piața muncii și la serviciile
sociale.
În sprijinul acestui punct de vedere, pot invoca două argumente istorice:
În primul rând, migrația a fost o caracteristică a Europei de-a lungul istoriei. De-a lungul
secolelor, Europa a fost o destinație pentru migranți din întreaga lume, care au adus contribuții
importante la dezvoltarea continentului. De exemplu, în Evul Mediu, migranții din Asia au adus
cunoștințe și tehnologii noi în Europa, în timp ce migranții din Africa și America au contribuit la
dezvoltarea forței de muncă și la diversificarea culturii europene.
În al doilea rând, UE a fost fondată pe principiile libertății și al unității. Aceste principii
presupun un spațiu deschis și incluziv, în care cetățenii europeni și migranții pot trăi și lucra în
siguranță și cu demnitate.
Prin urmare, cred că UE are datoria morală de a aborda problematica migrației într-un
mod echilibrat și umanitar, care să respecte atât interesele cetățenilor europeni, cât și ale
migranților.
Prin adoptarea unor astfel de măsuri, UE poate transforma migrația dintr-o provocare
într-o oportunitate pentru a construi o Europă mai puternică și mai prosperă.
În concluzie, migrația este un fenomen complex, care are atât provocări, cât și
oportunități pentru Uniunea Europeană. Pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica
oportunitățile migrației, UE trebuie să adopte o politică comună, echilibrată și umanitară.
Această politică ar trebui să includă elemente precum gestionarea eficientă a fluxurilor de
migrație, protecția drepturilor fundamentale ale migranților și integrarea socio-economică a
migranților.