Migratiile sunt un fenomen complex si dinamic, care a existat de-a lungul istoriei umane.

In lumea contemporana, migratiile au devenit tot mai frecvente si diverse, ca urmare a unor
factori economici, politici, sociali si climatici. Migratiile au un impact semnificativ asupra
societatilor din intreaga lume. Ele pot duce la schimbari demografice, economice si sociale.
Doua tipuri de migratii in lumea contemporana sunt migrarea pentru studii si migrarea
sezoniera a fortei de munca.
Migrația pentru studii este un fenomen care presupune deplasarea unei persoane dintr-o
țară în alta în scopul de a urma studii superioare. Acest tip de migrație este o modalitate prin care
persoanele pot obține o educație de calitate, care le poate deschide noi oportunități de carieră.
Cauzele sunt diverse, spre exemplu diferentele de calitate a educatiei sunt diverse de la o tara la
alta, lucru ce poate conta in plata locului de munca, apoi perspectivele de cariera pot impinge
forta de munca a migra intr-o tara anume pentru a lucra in industria dorita neexistenta sau
subdezvoltata in tara natala, iar in ultimul rand pot exista motive personale precum experienta
unei noi culturi.
Impactul migratiei pentru studii poate fi pozitiv pentru tara din care s-a emigrat, caci si
pentru tara in care s-a imigrat pentru studii. In tara de destinatie, migratia pentru studii poate
avea un impact pozitv asupra culturii si societatii, studentii aducand noi perspective si valori.
Pentru tarile de origine migrarea pentru studii are un impact pozitiv asupra economiei, studentii
intorcandu-se si dezvoltand industriile deja existente sau unele noi, insa reprezinta si un risc,
nestiind daca studentii se vor mai intoarce in tara astfel afectand forta de munca.
Migrarea sezoniera a fortei de munca consta in circularea lucratorilor pentru durate
determinate de timp in alta zona. Migratia aceasta de obicei are cea mai mare insemnatate in
industrii precum agricultura, HoReCa sau alte industrii ce au nevoie de muncitori sezonieri.
Impactul migratiei circulatorii a fortei de munca are un efect strict pozitiv asupra
economiillor ambelor tari, tara in care s-a emigrat si tara din care s-a emigrat. In ceea ce priveste
tara in care persoana lucreaza, aceasta obtine noua forta de munca pe langa cea deja existenta, iar
tara de origine are mai multe locuri de munca libere, insa oamenii inca platesc taxe in tara de
origine.
O asemanare intre cele doua tipuri de migratie este faptul ca durata acestora sunt
temporare, persoana care paraseste tara de origine intorcandu-se dupa un timp anume, iar
diferenta orbitoare este timpul dupa care persoana in cauza se intoarce. In cazul migratiei
circulatorii a fortei de munca, sederea peste hotare dureaza, de obicei, maxim un an, dar in cazul
migratiei pentru studii dureaza macar 4 ani.
Migrația în Europa de Vest este un fenomen complex și multifațetat, influențat de o gamă
largă de factori economici, politici, sociali și culturali. În ultimul secol, Europa de Vest a devenit
o destinație atractivă pentru migranții din întreaga lume, lucru cauzat de oportunitatile
economice mai bune, stabilității politice și sociale și unui nivel de trai mai ridicat.
Cea mai mare consecinta a permisivitatii migrantilor in Europa de Vest a constat in criza
refugiaților din 2015,care a fost o situație de urgență umanitară care a avut loc în Europa în
timpul verii anului 2015. Milioane de oameni au fugit din țările lor de origine, în special din
Siria, Irak și Afganistan, din cauza războiului, a persecuției și a sărăciei.
Criza a avut un impact semnificativ asupra Europei, atât din punct de vedere politic, cât și
social. În urma crizei, au fost adoptate noi măsuri de politică migraționistă în multe țări
europene. Aceste măsuri au inclus întărirea controalelor la frontiere, crearea de centre de detenție
pentru refugiați și introducerea de noi proceduri de azil.
Evenimentul a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra societății europene. A
dus la creșterea sentimentelor de xenofobie și populism în unele țări europene, lucru visibil si
astazi, partidele politice de dreapta si extrema dreapta castigand cat mai mult electorat in tari
europene. Spre exemplu, presedintele partidului castigator dupa noile alegeri olandeze i-a numit
pe musulmani ‘’jeg’’ si a comparat Coranul cu cartea lui Hitler, Mein Kampf. Alta abordare a
problemei migrantilor pe langa cea populista este cea progresista a Uniunii Europene, adoptand
masuri precum Cartea Albastra ce atrag forta de munca in statele membre, apoi oferindu-le celor care au
avut sedere legala timp de 5 ani intr-un stat component permisul de sedere permanenta sau de sedere pe
termen lung.
Deosebirea evidenta intre cele doua consta in faptul ca prima abordare cauta o extirpare a
strainilor din tara lor, pe cand a doua solutie pentru problema imigrantilor isi pune problema altfel,
incercand nu sa ii interzica, ci incercand sa caute o cale sa ii accepte.
In opinia mea, prima abordare este gresita din punct de vedere etic deoarece valorile europene
sunt ceva ceea ce trebuie impartasit pe intregul glob, dreptul la un trai decent, libertatea de exprimare si
drepturile omului in general sunt de neconceput pentru un cetatean modern european, insa un lux pentru
un cetatean dintr-o tara sub un regim autoritar din lumea a treia. Astfel, expulzarea unui grup de cetateni
pe motive etnice, religioase sau rasiale este pur gresita, insa istoria se repeta la nesfarsit.
Spre exemplu, un caz de migrare fortata in secolul trecut a constant in pogromurile din Romania
din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cel mai violent pogrom fiind Pogromul de la Iasi