Popovici Tony Mihai

Grupa 314

Migrația forței de muncă

1. Identificarea și explicarea conceptelor teoretice

Pentru a ne putea familiariza cu termenul migraţiei este necesara o definire

etimologica a termenului migraţie sau migraţiune,care vine din latinescul: migratio, -onis cu
diferite sensuri pe care insemnatatea cuvantului in sine a avut-o in istorie:” deplasare în masă
a unor triburi sau a unor populaţii de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici,
sociali, politici sau naturali; migrare”…sau cu sensul:”. deplasare în masă a unor animale
dintr-o regiune într-alta, în vederea reproducerii, a căutării de hrană etc. Valoarea moderna a
termenului din punct de vedere sociologic are ca insemnatate:” deplasare în vederea
schimbării locului de trai şi de muncă, determinată de factori sociali, politici, economici sau
naturali. Aşadar, exprimandu-mă cu propriile cuvinte migraţia reprezintă părăsirea unui
teritoriu de baza pentru un altul propice unor activităţi constructive cu un puternic caracter
personal, părăsire ce implică totodată schimbarea domiciliului.
Ceea ce caracterizează încercările actuale de explicare a migraţiei este faptul că
fenomenele macrosociale -factorii „determinanţi" ai migraţiei numai sunt consideraţi ca nişte
forţe fizice care acţionează asupra unor atomi inerţi - persoanele umane -, ci ca nişte elemente
structurale, de care indivizii umani, în calitate de actori conştienţi şi raţionali, ţin seama atunci
când iau înconsiderare posibilitatea de a migra. Cu alte cuvinte, migraţia - ca fenomen -este
imaginată ca fiind rezultatul unei multitudini de acţiuni individuale, ale agenţilor raţionali,
care evaluează costurile, beneficiile şi riscurile (nu numai în termeni economici) implicate de
un asemenea act, elemente care derivă, desigur, din caracteristicile sistemului. Cercetările
recente scot în evidenţă şi importanţa informaţiei (cantitatea, acurateţea, costul ei etc.), ca
element ce intervine în deciziile luate de către indivizi.
Migraţia a existat de la începuturile omenirii. Fenomenul nu a încetat în timp, însă a
înregistrat schimbări şi a căpătat noi forme.. Procesele migratorii se desfăşoară simultan şi
sunt în creştere în multe ţări ale lumii. Pentru cercetătorii din domeniul migraţiei a devenit tot
mai clar că acest fenomen trebuie privit ca un element normal şi structural al societăţii
omeneşti de-a lungul istoriei. Dacă privim fenomenul raportându-ne la o populaţie dată –
perspectivă adoptată, în principal, de demografie - atunci, adică în raport cu această populaţie,
se poate vorbi de două forme de migraţie:-imigraţie (reprezintă activitatea prin care intri într-o
ţară, alta decât a ta, pentru a te stabili acolo) -emigraţie (semnifică acţiunea de părăsire a
propriei ţări pentru a te stabili in altă ţară).A imigra reprezintă activitatea prin care intri într-o
ţară alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de
„strain” cu „imigrant” cum uneori o fac administraţiile care îi contabilizează pe deţinătorii
de permise de şedere ca emigrant. În fapt orice act migratoriu este, în acelaşi timp, o migraţie
şi o emigraţie. Sociologia studiază migraţia dintr-o perspectivă mai largă, interesându-se de
indivizi în ambele ipostaze simultan; de asemenea, atenţia ei se îndreaptă precumpănitor
asupra acelor mişcări teritoriale în care sunt antrenate mase mari de oameni, ce se constituie
în fluxuri de migraţie. În fine, interesul manifestat de sociolog pentru acest fenomen are la
Popovici Tony Mihai
Grupa 314

bază faptul că, în cea mai mare parte a cazurilor, o mobilitate teritorială este însoţită sau
generează o mobilitate socială, adică schimbarea statutului social al persoanelor migrante.

2. Date statistice

Analiza statistică a migraţiei externe în perioada 2007-2017 Împreună cu sporul

natural negativ, fenomenul migraţional reprezintă o cauză importantă a scăderii constante a
populaţiei României. Percepţia românilor despre evoluţia pe termen scurt şi mediu a
indicatorilor economicosociali determină o creştere alarmantă a plecărilor din ţară. Aceste
persoane doresc o îmbunătăţire a nivelului calităţii vieţii atât pentru ei cât şi pentru familiile
lor. Stabilitatea relaţiilor de familie prin reîntregirea acestora în străinatate are de asemenea o
infl uenţă importantă asupra soldului migraţionist. În primul an după aderarea Romaniei la
Uniunea Europeană s-a consemnat vârful plecărilor în străinatate, 544074 persoane (o rată de
emigrare de 25,7‰) au ales să emigreze temporar în ţări precum Italia şi Spania.

După cum se poate observa din fi gura 1, începând cu anul 2008 s-a înregistrat un
trend descendent al emigranţilor temporari, în anul 2012 s-a consemnat soldul migraţionist cel
mai redus, diferenţa dintre emigranţi şi imigranţi fi ind doar de 2920 persoane. Apoi, din anul
2014 are loc o creştere constantă a celor ce părăsesc ţara. În anul 2017, numărul emigranţilor
temporari este la cel mai ridicat nivel înregistrat după anul 2009, deşi salariul nominal mediu
net lunar din România a înregistrat o creştere constantă în ultimii ani. Astfel, pornind de la un
salariu nominal mediu net lunar de 1042 lei în anul 2007, s-a ajuns la 2383 lei în 2017, ceea
ce înseamnă o creştere cu 128% faţă de momentul aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă
au existat aceste majorări salariale, angajaţii români au în continuare cele mai mici salarii din
Uniunea Europeană, decalajul fi ind semnifi cativ. Dar creşterile salariale nu au avut
corespondent şi în evoluţia nivelului de trai al populaţiei.
Popovici Tony Mihai
Grupa 314

Inflaţia ridicată, creşterea cheltuielilor cu utilităţile au redus puterea de cumpărare.

Însă nu doar câştigul salarial are infl uenţă asupra migraţiei, ci întregul climat economico-
social care se caracterizează printr-o instabilitate accentuată. În ceea ce priveste imigraţia,
aproximativ 20% din numărul total de imigranţi temporari este reprezentat de elevi şi studenţi
datorită numărului în creştere de burse acordate studenţilor şi cercetărilor din afara graniţelor
ţării.

Dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea

cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa
30-39 ani. Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme
importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De
asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografi ce datorită schimbărilor în
structură pe grupe de vârstă a populaţiei
În ceea ce priveşte principalele destinaţii a emigranţilor români pentru perioada 2007-
2016 se observă că în anul aderării la Uniunea Europeană cei mai mulţi români au preferat
Italia (271443 persoane) şi Spania (197642 persoane). O dată cu înrăutăţirea condiţiilor
economice şi sociale din Italia şi Spania, se remarcă o creştere substanţială a românilor ce
emigrează în Marea Britanie (de la 2175 persoane în anul 2007 la 62650 persoane în anul
2016).
Popovici Tony Mihai
Grupa 314

România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de

a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul
2018 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 57 mii
persoane. În cursul anului 2018, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile
(59,6%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54,0%).

Migraţia internaţională temporară de lungă durată pe sexe şi grupe

de vârstă, în anul 2018

Mii persoane Mii persoane

Popovici Tony Mihai
Grupa 314

Consecinţele migraţiei externe asupra forţei de muncă

Migraţia externă afectează în primul rând efectivul şi structura populaţiei unei ţări.
Apoi, afectează resursele de muncă reprezentate de segmentul de populaţie care dispune de
ansamblul capacităţilor fi zice şi intelectuale în virtutea cărora desfăşoară o muncă utilă în una
din activităţile economiei naţionale.
Concluzii
Migraţia externă are efecte multiple care afectează întreg sistemul social. Fără a
aprofunda problematica efectelor migraţiei, totuşi, enumerăm câteva paliere de analiză a
acestora: demografi c, social, economic, politic, din perspectiva relaţiilor globale. Din punct
de vedere demografi c este clar că, dacă dintr-o populaţie pleacă un segment consistent al
populaţiei active, atunci rata de mortalitate va creşte, din cauza majorării segmentului
populaţiei vârstnice. De asemenea, migraţia externă are o infl uenţă semnifi cativă şi asupra
fertilităţii populaţiei ţării. Emigranţii sporesc rata de fertilitate a ţării de destinaţie, reducându-
o pe cea a ţării de plecare.
Faptul că un sfert din angajaţii români sunt săraci, conform EUROSTAT, sau faptul că
rata sărăciei relative a rămas la un nivel relativ constant după aderarea României la UE,
descrie o situaţie socioeconomică care necesită o intervenţie urgentă din partea decidenţilor în
materie de politici publice. Cu alte cuvinte, raportarea la capacitatea guvernului de a produce
bunăstare pentru cetăţenii unei ţări contribuie semnifi cativ la decizia de a migra în ţări mult
mai dezvoltate economic care oferă satistacţii fi nanciare şi profesionale mai mari decât în
ţara de origine. În momentul de faţă, migraţia externă a forţei de muncă activă constituie un
risc sociodemografi c la adresa securităţii naţionale a României, alături de scăderea efectivului
populaţiei şi îmbătrânirea demografi că. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru
reducerea fl uxului migraţiei externe, acest fenomen social va avea consecinte
socioeconomice şi demografi ce pe termen mediu şi lung.

Politici de redresare a migrație forței de muncă

• Oferirea de stimulente financiare și non-financiare, precum deduceri fiscale,

subvenții, servicii sau alte stimulente care să atragă lucrători (cu competențe ridicate),
companii sau centre de cercetare. Stimulentele sprijină deseori promovarea grupurilor de
universități și companii. Se așteaptă ca interacțiunea apropiată și regulată promovată în
schema de clusterizare să îmbunătățească cooperarea între factori ce nu colaborau anterior.
• Dezvoltarea unei „strategii de tip oază”, care să se concentreze pe cel mai eficient,
vibrant și în creștere sector al regiunii. Părțile interesate sunt încurajate să lucreze împreună
pentru a îndeplini obiectivele comune de încurajare a inovației și promovare a dezvoltării
economice.
• Strategiile de dezvoltate ce pot fi orientate către „construirea unui magnet”, adică
atragerea de lucrători înalt calificați prin explorarea unor resurse unice ale teritoriului.
Popovici Tony Mihai
Grupa 314

• Construirea oportunităților de economie a cunoașterii prin dezvoltare urbană, prin

furnizarea unui mediu fizic care să faciliteze cooperarea dintre știință și industrie și
perceperea oportunităților de către tinerii profesioniști de a lucra în companii inovatoare, în
zone care au beneficiat de proiecte de regenerare urbană și/sau zone recent dezvoltate.