Cucos Olga,RISE,Grupa 3




1. Populismul Este o "politică oportunistă care încearcă să câștige aprobarea maselor". Cuvântul
provine din termenul latin populus și înseamnă popor. Populiștii se prezintă drept militanți pentru
interesul "poporului", ceea ce reprezintă o opoziție nemenționată direct față de elite. 

Ascensiunea partidelor populiste de dreapta a devenit un fenomen la nivel mondial și o problemă de
o importanță tot mai mare și în Uniunea Europeană. Populismul din ultimii 20 de ani s-a dovedit
deosebit de fructuos, iar liderii populiști conduc acum țări cu o populație combinată de aproape
două miliarde. Partidele populiste de dreapta câștigă teren în mai mult de o duzină de democrații, iar
multe dintre ele sunt situate în Europa.

Din 1992 până în 2015, populismul a avut o creștere minimă în Europa, rămânând aproape constant.
În ultimii ani, însă, s-a înregistrat o creștere rapidă. Dreapta populistă are cel mai mare succes în
Europa de Est și Scandinavia, în timp ce se bucură de mai puțin sprijin în Peninsula Iberică. De
asemenea, a pus piciorul în inima Europei continentale, de exemplu în Belgia, Franța și Germania;
cu toate acestea, cel mai mare sprijin este în Ungaria, Polonia și România.

Creșterea populismului de dreapta are un impact asupra întregului sistem instituțional al UE.
Uniunea pune capăt celor mai tumultuosi cinci ani ai existenței sale, care au fost marcați de o
succesiune de evenimente dramatice.

Cum s-a născut populismul? Cetăţenii au început să vadă proiectul european nu ca pe un sistem care
le-ar putea îmbunătăţi nivelul de trai, ci ca pe ceva care l-ar putea înrăutăţi. Un alt element de luat în
considerare este „deficitul democratic” al UE: cetățenii au început să se plângă din ce în ce mai
mult că nu au niciun cuvânt de spus în activitățile și deciziile instituțiilor UE. La toate aceste
probleme interne, trebuie adăugat impactul valurilor migratorii rezultate din războaiele din Irak,
Afganistan și conflictul din Siria. A alimentat această tendință a fost ieșirea Regatului Unit din
Uniunea Europeană (Brexit), aprobată după referendumul din iunie 2016. Pentru toți acești factori,
partidele populiste au reușit să intre nu doar în parlamentele naționale, ci și în cel european. 



Analizând partidele populiste din Europa, putem observa șapte elemente comune: 

1. Critica la adresa elitei; 

2. Ostilitatea față de imigrație; 

3. Critica minorităților politice; 

4. Utilizarea propagandei pentru a obține voturi; 

5. Euroscepticism 



În prezent, avem următoarele grupuri politice în cadrul Parlamentului European:
• Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) - PPE
• Renew Europe Group
• Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
• Grupul Identitate și Democrație
• Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
• Grupul Stângii din Parlamentul European1


Per total, populismul oferă o viziune alternativă asupra relațiilor internaționale: nu se recunoaște în
reprezentarea obișnuită a sistemului global, critică instituțiile internaționale contemporane și
contestă normele și regulile operaționale pe care acestea se bazează. părând că populismul a fost
subminat de criza pandemică, poate fi prea devreme pentru a vorbi despre o scădere drastică a
sprijinului. Într-adevăr, trebuie să ținem cont de ce aceste partide au obținut rezultate excelente în
ultimii ani. Creșterea economică slabă, creșterea inegalităților și sentimentul de lipsă de
reprezentare, în special la nivelul UE, sunt toate problemele care riscă să fie exacerbate de criză.
Dacă UE și guvernele nu profită de sprijinul brusc de care se bucură, atunci populiștii ar putea
reveni cu mai multă forță.



2. Grupul de interes, format şi dezvoltat în comunităţile istorice primare este constituit dintr-
un număr de persoane, unite de unul sau mai multe interese comune. Orice grup uman poate fi un
grup de interes, formal sau informal, de situaţie, de adeziune etc. În condiţiile trecerii de la
societatea feudală la capitalism, apar premisele politizării anumitor interese. Între factorii
favorizanţi ai dezvoltării grupurilor de interese, au fost menţionaţi: libertatea şi dreptul de
asociere, regimul reprezentativ, industrializarea şi consecinţele antrenate de progresul tehnic.

Un grup de interes este un grup de presiune potenţial, care se transformă în momentul acţiunii sale
asupra autorităţilor abilitate să ia decizii în favoarea intereselor apărate.



Funcțiile grupurilor de interese:

• facilitează participarea cetăţenilor la viaţa politică;
• servesc ca legătură organizaţională între membrii lor şi oficialii guvernamentali, aleşi sau numiţi;
• pot determina guvernământul să fie mai receptiv la interesele diverselor categorii de cetăţeni.
• contribuie la finanţarea unui partid politic sau a altuia;
• influenţează alegerea candidaţilor de către partide;
• influenţează direct formarea voinţei alegătorilor; iniţiază referendumuri populare.


A crescut numărul şi importanţa grupurilor de interes preocupate de politica ecologistă. Unele au o

existenţă limitată, fiind constituite pentru a influenţa o anumită propunere, aflată în studiu. Altele
sunt confederaţii ale grupurilor de interese naţionale care au o prezenţă permanentă la Bruxelles.
Există şi grupuri constituite pentru a influenţa un alt tip de politică, dar care sunt interesate şi de
măsurile privind mediul, cum ar fi Confederaţia Europeană a Sindicatelor sau grupuri internaţionale
ecologiste precum Greenpeace sau World Wildlife Foundation. Biroul European al Mediului,
constituit din grupuri de interese din statele membre, dar şi din statele nemembre ale Uniunii, are
contacte internaţionale cu ONU, cu OCDE şi realizează programe pentru susţinerea dezvoltării
internaționale. Un tip aparte de grup de interese – EC Committe of American Chamber of
Commerce in Bruxelles, reprezentând companiile americane care activează în Europa, se ocupă de
politicile de mediu ale UE care le afectează într-un mod direct. Sindicatele muncitoreşti, asociaţiile
patronale, grupările ecologiste fac şi ele lobbying la Bruxelles, în legătură cu politicile regionale.