RELATII INTERNATIONALE

Impactul migrației ilegale și a fenomenului refugiaților asupra statelor

Profesor: Realizat de:

Metea Ileana Slt. Smarandache Andrei

1
 Impactul migrației ilegale și a fenomenului
refugiaților asupra statelor

Situaţia actuala

Numărul migranților internaționali la nivel mondial a continuat să crească

rapid în ultimii ani.În 2017, numărul acestora a ajuns la 258 de milioane, față de
220 de milioane în 2010 și 173 de milioane în 2010.în anul 2000. De la
Conferința internațională a ONU privind populațiaÎn cadrul Conferinței pentru
dezvoltare din 1994, migrația internațională și legătura acesteia cu dezvoltarea au
fost analizate cu atenție sporită.Acesta se află în mod constant pe agenda
comunității internaționale.

Activitățile UE în acest domeniu includ propunerea și punerea în aplicare a

unor măsuri urgente și pe termen lung, axate pe aspectele interne.Politica UE în
materie de migrație și măsurile privind frontierele externe includ returnarea și
reintrarea migranților ilegali fără drept de intrare; sau ședere în UE, măsurile de
combatere a contrabandei și protecția frontierelor externe ale UE. să creeze căi
legale pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională și să stabilească
politicile UE pentru protecția migranților. O politică de azil bazată pe un echilibru
între solidaritate și responsabilitate, precum și pe nevoia de azil. să coopereze cu
țările terțe prin mijloace politice și financiare pentru a facilita migrația.
Problemele cu care se confruntă UE de la sosirea sa recentă, necontrolată și fără
precedent a numărului mare de refugiați și de migranți ilegali subliniază
numeroasele deficiențe ale diferențele dintre politicile UE în materie de azil,
frontiere externe și migrație, ceea ce duce la presiune asupra sistemului de azil al
UE, un cadru juridic care acoperă toate aspectele procesului de azil.

2
 Procesul de azil in cadrul sistemului actual, solicitanții de azil nu sunt
tratați în mod uniform, iar nivelul de ratele de recunoaștere au variat în întreaga
UE. Cadrul juridic trebuie reformat: una dintre primele măsuri de urgență după
valul de migrație din 2015 a fost menit să reducă presiunea migrației în Grecia și
Italia, care a fost ca o povară pentru ca ei au preluat ceea mai mare parte a
fluxului de imigranți. Scopul a fost de a muta mulți solicitanți în alte state
membre ale UE. Cu toate acestea, nu toate statele membre au un sistem clar și
cuprinzător pentru solicitanții de azil. Participarea la acest sistem reflectă atitudini
societale contradictorii și dificultățile în găsirea unui echilibru între solidaritate și
responsabilitate între diferitele state ale UE.

Fluxurile de migrație necontrolate dezvăluie, de asemenea, deficiențe în

gestionarea acestora. O parte importantă a sprijinului acordat de UE statelor
membre este sprijinul operațional oferit de abordarea "hotspot". Aceasta include
identificarea solicitarii de azil ca să fie înregistrați de fiecare dată când sosesc,
precum și asigurarea de facilități și capacități. Migranților li se iau amprentele
digitale și, potrivit statisticilor Comisiei Europene, numărul a ajuns la aproape
100%, dar condițiile de recepție rămân grave: în 2017 și în În 2018, numărul de
treceri ilegale ale frontierei a scazut semnificativ de-a lungul frontierele externe
ale UE, în special de-a lungul rutelor de migrație din estul și centrul Mediteranei,
însă presiunea globală asupra frontierelor externe ale Europei rămâne relativ
ridicată. În plus, călătoriile în UE sunt extrem de periculoase, iar călătorii îi pun
adesea în pericol pe migranți. Riscuri care pun în pericol viața, în special pe
coasta mediteraneană spre exemplu operațiuni de căutare și salvare, combaterea
traficului de persoane și a rețelelor de trafic de persoane.

3
Așteptările publicului legate de implicarea UE

4
 Cu privire la dezacordurile dintre statele membre: cel mai puternic sprijin
să consolideze acțiunea UE în ceea ce privește migrația sunt Cipru (88%), Spania
(85%) și Portugalia (84%).
Implicarea cea mai slaba in ceea ce priveste acțiunea UE în domeniul
migrației au fost din partea Austriei (55%) Letoniei și Regatului Unit (56%).
Problema migrației este împărtășită de majoritatea cetățenilor din toate statele
membre.
La nivel național statele membre care au inregistrat cea mai mare scădere a
fost înregistrată în Estonia (-15 puncte procentuale), Republica Cehă (-13 puncte
procentuale) și Marea Britanie (-13 puncte procentuale).

În opt state membre a crescut dorința cetățenilor ca UE să se implice mai

mult în problemele legate de migrație, cele mai mari progrese fiind observate în
Spania (+6 puncte procentuale). Ponderea europenilor care consideră că acțiunile
UE în materie de migrație sunt adecvate a crescut cu 7 puncte procentuale (de la
19 % în 2016 la 26 % în 2018). În ciuda îmbunătățirii evaluării activităților UE în
acest domeniu, activitatea sa în domeniul migrației rămâne cel mai slab cotat
domeniu de politică în rândul celor chestionați. Schimbările pozitive în aprecierile
privind implicarea UE în problemele legate de migrație au fost cele mai
5
pronunțate în România (+19% puncte), Irlanda (+14% puncte) și Bulgaria (+12%
creștere în puncte).

Realizări în legislatura parlamentară 2014-2019

Ca răspuns inițial și imediat la nivelul fără precedent al migrației care a

sosit în Europa în 2015, Comisia a adoptat un plan de acțiune în 10 puncte în
aprilie 2015, care a fost aprobat de Consiliu și de Parlamentul European (PE).
Întrucât măsurile din plan s-au dovedit insuficiente, în mai 2015, Comisia a
adoptat o Agendă europeană pentru migrație, care stabilește măsuri imediate și
măsuri specifice pe termen lung. Parlamentul a adoptat o serie de rezoluții
voluntare privind migrația, în special o rezoluție din 12 aprilie 2016 privind
situația din Mediterana și necesitatea migrației, adoptând o "Agendă europeană
pentru migrația în Mediterana".

Abordarea Rezoluției din 5 aprilie 2017 privind combaterea mișcărilor de

refugiați și migranți: rolul acțiunii externe a UE. Aceste rezoluții au evaluat
diferite politici și a făcut recomandări.

6
 Parlamentul European și Consiliul negociază, de asemenea, două propuneri
care ar putea deschide rute de migrație legală către Europa: una se referă la o cotă
de relocare a UE care ar oferi o rută sigură și legală către Europa pentru
persoanele care au nevoie de protecție internațională; cealaltă este o Carte
Albastră a UE, menită să atragă și să rețină lucrătorii cu înaltă calificare. Celălalt
este legat de Cartea Albastră a UE, care are ca scop atragerea și păstrarea
lucrătorilor cu înaltă calificare. Evoluția ulterioară a acestor dosare va depinde de
decizia noului Parlament și a altor instituții.

Potențialul pentru viitor

Tendințele actuale arată că Europa va continua să fie o destinație atractivă

pentru migranți și solicitanți de azil și în viitor, iar gestionarea fluxurilor de
migrație rămâne o provocare majoră pentru UE. Acest lucru se datorează unei
serii de factori, printre care conflictele internaționale și interne în creștere,
schimbările climatice și disparitățile economice persistente dintre statele membre
ale UE și restul lumii. Prin urmare, UE trebuie să combine diferite instrumente de
politică și politicile de migrație externă.

Comisia consideră că politica UE în domeniul migrației trebuie să fie

eficientă, echitabilă și credibilă, adaptată la provocările viitorului, acordând azil
celor care au dreptul la protecție internațională și returnându-i pe cei care nu au
acest drept, ca cel mai bun mijloc de a preveni pierderile de vieți omenești, în
special pe coasta mediteraneană, și de a combate rețelele de trafic de migranți și
de curieri. Acesta oferă o alternativă viabilă la călătoriile periculoase, cum ar fi
consolidarea frontierelor externe și deschiderea rutelor de migrație legală." Acest
lucru ar trebui să fie însoțit de un control consolidat al frontierelor externe,
inclusiv de o mai bună utilizare a oportunităților oferite de sistemele de tehnologie
a informației.

7
 Concluzie

În opinia mea, problema refugiaților a ajuns să fie privită ca un fenomen

global. Există o dezbatere națională și globală în curs de desfășurare cu privire la
măsura în care refugiații sunt integrați din punct de vedere social și moral și trec
granițele legale, precum și cu privire la ceea ce este necesar pentru a controla
acest fenomen și pentru a dezvolta o legislație și planuri de acțiune mai bune.
Dacă acest fenomen nu o sa fie cât mai repede stopat fiecare ţară care se confruntă
cu această problemă va avea de suferit din punct de vedere economic si al
siguranţei.