Ungureanu Alexandra-Elena

Grupa 936

Spațiul Schengen – oportunități și provocări

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la

Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru
persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între
oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica
localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au
fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis
între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen,
dintre care 26 l-au și implementat.
Eliminarea controalelor la frontierele interne este însoțită de norme comune pentru controlul
frontierelor externe și de consolidarea cooperării judiciare și polițienești pentru combaterea
criminalității. Fiecare stat din spațiul Schengen face obiectul unei evaluări periodice din partea
UE, în scopul de a verifica dacă aplică în mod corespunzător normele stabilite.
Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul
Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste
fosta Cortină de Fier.
Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodată sunt membre ale Uniunii
Europene Bulgaria, Cipru, Croația și România, respectiv statele care sunt doar membre ale
Acordului, dar nu ale UE, Elveția și Liechtenstein, nu au început încă să aplice prevederile
acordului, dar urmează să o facă în viitor. Cetățenii lor se pot aștepta în continuare la controale
de granițǎ între țările lor și țǎrile vecine.
Frontiera externă a spațiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (aproximativ 80 %
frontiere maritime și 20 % frontiere terestre) și include sute de puncte de trecere a frontierei
aeroportuare, maritime sau terestre.
In conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spațiul Schengen
presupune parcurgerea următoarelor etape: transmiterea Declarației de pregătire privind aderarea
la spaţiul Schengen, completarea și transmiterea chestionarului Schengen, vizitele de evaluare
Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen
pe cele cinci domenii: cooperare polițienească, protecția datelor personale, vize, frontiere
maritime, aeriene și terestre și SIS/SIRENE.), redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor
de evaluare (raportul include şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puțin
satisfăcătoare) și aprobarea acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la
Bruxelles, adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la
frontierele interne.

1
Ungureanu Alexandra-Elena
Grupa 936

Spatiul Schengen ofera atat o serie de benefici si oportunitati cetatenilor statelor member, cat si o
serie de provocari si reactii.
Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE.
Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane,
de la turiști la familii. Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni
cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt
stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii
beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în
orice stat membru.
Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de
miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7
milioane de persoane.
Un prim aspect pozitiv ar fi garantarea securității în spațiul Schengen: normele Schengen
elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția
frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un
stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile
naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în
apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea
supravegherii.
Un alt aspect arata ca Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi
scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta
împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare. Sistemul de Informații
Schengen este consolidat pentru a oferi cetățenilor europeni mai multă siguranță. Descoperiți
ameliorările aduse sistemului din infograficele noastre.
Frontiere interne și externe
Creșterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în 2015 și preocupările sporite privind
securitatea, inclusiv cele referitoare la activitățile teroriste și infracționale grave de natură
transfrontalieră, au afectat funcționarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea
controalelor la frontiere de către mai multe state membre.
Parlamentul condamnă continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen
într-un raport adoptat la 30 mai. Controalele temporare la frontierele interne în spațiul
Schengen au fost puse în aplicare timp de trei ani. Deputații europeni impun condiții mai clare de
utilizare a acestora ca măsură de ultimă instanță.
Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru
Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe
ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la 150.114 în 2018, UE încearcă să consolideze
controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient de cererile de azil.
Aceste provocări au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor,
cum ar fi crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de
Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un
nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

2
Ungureanu Alexandra-Elena
Grupa 936

Pentru a opri - înainte de a ajunge în UE- infractorii, teroriștii sau oricine alte persoane

care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați în viitor înainte de a
ajunge în UE cu sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias).
Aceste controale ar putea începe deja în 2021.În paralel, deputații europeni au aprobat
planuri de a acorda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de
polițiști de frontieră până în 2027, pentru a spori securitatea Europei.
Controalele la frontiera împiedică circulația liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor
în întreaga UE. Cel mai mare impact îl suferă transportul transfrontalier de mărfuri, lucrătorii
care merg la muncă peste frontieră (1,7 milioane de lucrători din UE traversează o frontieră în
fiecare zi pentru a merge la muncă) și turismul.
Există costuri administrative și de infrastructură pentru sectorul public. Pe o perioadă de
doi ani, costul controalelor la frontieră este estimat la 25-50 de miliarde de euro (costuri unice) și
două miliarde de euro pentru costurile de funcționare anuale. Mai multe detalii în acest dosar
EPRS.
Dimensiunea transfrontalieră a criminalităţii organizate, cu implicaţii în asigurarea
securităţii Spaţiului Schengen – corelată cu creşterea presiunii migratorii, efect al „Primăverii
arabe” – impun adaptarea şi consolidarea capacităţii de control în acest areal. Provocarea majoră
constă în descoperirea de soluţii viabile armonizate în cadrul strategiilor internaţionale, regionale
şi naţionale, urmată de asigurarea unui management global al fenomenului, pentru transpunerea
dezideratului dreptului la liberă circulaţie.

3
Ungureanu Alexandra-Elena
Grupa 936

Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Schengen_Area
https://www.consilium.europa.eu/media/33754/20176365_qc0517045ron_pdf.pdf
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20190612STO54307/schengen-ghid-
despre-spatiul-european-fara-frontiere
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20180524IPR04217/the-schengen-area-is-
at-a-crossroads