INTRODUCERE
CONCLUZII ...................................................................................................... 48
BIBLIOGRAFIE
1
CAPITOLUL 1.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE
3
Jurnalul Oficial L176, 10.07.1999 – corectat: Jurnalul Oficial L9, 13.01.2000
3
1.2.Scopul crearii Acordului Schengen
Crearea Spaţiului Schengen este una dintre cele mai tangibile, populare și
de succes realizări ale UE – o realizare pe care ar trebui să o preţuim, să o
protejăm și, dacă este posibil, să o îmbunătăţim. Comisia Europeană lucrează în
vederea consolidării normelor Schengen în scopul întăririi acestei cooperări.
Pentru ca spaţiul Schengen să funcţioneze, statele membre ale UE trebuie să dea
dovadă de încredere reciprocă.
4
Europa Liberei Circulatii-Spaţiul Schengen,Afaceri Interne,Oficiul pentru publicatii Comisia Europeana,pag.3
5
***Conform legislaţiei comunitare,”resortisant al unei ţări terţe”înseamnă orice persoană care nu este
cetăţean al Uniunii,inclusiv persoanele apatride.
4
necesară o abordare care să aibă în vedere politica privind imigraţia în
ansamblul său şi analizarea din această perspectivă aunor aspecte orizontale care
au impact direct asupra capacităţii Uniunii Europene de a gestiona frontierele
sale externe. Cu toate că statelor membre le revine în continuare
responsabilitatea controlului propriilor frontiere, eforturile acestora sunt
susţinute prin politica comună a Uniunii Europene, care trebuie dezvoltată şi
consolidată în mod continuu, ca răspuns la noile ameninţări, la variaţiile
presiunii migratorii, precum şi la oricare deficienţe identificate.
6
Jurnalul Oficial L 239,22.9.2000, p.13
5
completat de Actul Unic European7, prevede că piaţa internă va cuprinde un
spaţiu fără frontiere interne.
Au convenit următoarele:9
7
Semnat în februarie 1986 si intrat în vigoare la 1 iulie 1987
8
Declaraţia comună privind art. 139
Înainte de intrarea în vigoare a convenţiei, statele semnatare se vor informa reciproc despre toate
circumstanţele care pot influenţa în mod semnificativ domeniile reglementate de această convenţie
şi intrarea ei în vigoare. Convenţia nu va intra în vigoare înainte ca acele condiţii prealabile pentru aplicarea ei
să fie îndeplinite în statele semnatare, iar controalele la frontierele externe să devină efective
9
Eduard Dragomir, Dan Nita, Libertatea de circulatie, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010
10
ART. 19
(1) Străinii, titulari ai unei vize uniforme, care au intrat în condiţii legale pe teritoriul
6
emisă o alertă în scopul nepermiterii intrării: va însemna un străin în
legătură cu care a fost emisă o alertă în Sistemul de Informaţii
Schengen în conformitate cu art. 96, pentru a se refuza intrarea acestei
persoane;
- punct de trecere a frontierei11: va însemna orice punct de trecere
autorizat de autorităţile competente pentru trecerea frontierelor
externe;
- control de frontieră: va însemna un control efectuat la o frontieră ca
răspuns exclusiv la o intenţie de trecere a frontierei, indiferent de orice
alte considerente;
- transportator: va însemna orice persoană fizică sau juridică a cărei
ocupaţie este de a furniza servicii de transport aerian, maritim sau
terestru pentru călători;
- permis de şedere: va însemna o autorizaţie de orice tip eliberată de o
parte contractantă prin care se acordă dreptul de şedere pe teritoriul
său. Această definiţie nu va include permisiunea temporară de şedere
pe teritoriul unei părţi contractante pe durata soluţionării unei cereri de
azil sau pentru eliberarea unui permis de şedere;
- cerere de azil: va însemna orice cerere înaintată în scris, oral sau în alt
mod de către un străin la o frontiera externă sau pe teritoriul unei părţi
contractante pentru obţinerea recunoaşterii calităţii de refugiat în
conformitate cu Convenţia de la Geneva referitoare la statutul
refugiaţilor din 28 iulie 1951, modificată şi completată prin Protocolul
11
ART. 3
(1) În principiu, frontierele externe pot fi trecute numai la punctele de trecere a frontierei
și potrivit orarului de funcţionare al acestora. Dispoziţiile mai detaliate, precum și
excepţiile și modalităţile micului trafic de frontieră, cît și regulile aplicabile unor categorii
particulare de trafic maritim, cum sînt navigaţia de agrement sau pescuitul de coastă, vor fi
adoptate de Comitetul executiv.
(2) Părţile Contractante se angajează să instituie sancţiuni împotrivă trecerii neautorizate
a frontierelor externe în afară punctelor de trecere a frontierei și a orarului de funcţionare a
acestora.
7
de la New York din 31 ianuarie 1967, şi pentru obţinerea în
consecinţă a dreptului de şedere;
- solicitant de azil: va însemna orice străin care a depus o cerere de azil
în înţelesul prezentei convenţii şi în legătură cu care nu s-a adoptat
încă o decizie finală;
- soluţionarea cererilor de azil: va însemna ansamblul procedurilor de
examinare şi adoptare a unei decizii privind cererile de azil, inclusiv
măsurile întreprinse în conformitate cu decizia finală cu privire la o
astfel de cerere, cu excepţia hotărârii adoptate de partea contractantă
responsabilă cu rezolvarea cererilor de azil în conformitate cu prezenta
convenţie.
8
a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă,
consistentă şi eficientă.
12
http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/catutil/Metodologie%20desf%20vizite%20evaluare%20fin
al.pdf pag.2,accesat la data de 23 ianuarie 2013
13
Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, Drept institutional comunitar european, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2000
9
2. Grupul de lucru Evaluare Schengen transmite statului care urmează să
fie evaluat un chestionar extins care conţine întrebări detaliate despre toate
aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen.
Întrebările chestionarului sunt adoptate de statele membre în cadrul grupului de
lucru Evaluare Schengen. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent
de către echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului să analizeze capacitatea
României de a aplica prevederile acquis-ului Schengen.
14
http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/catutil/Metodologie%20desf%20vizite%20evaluare%20fin
al.pdf,pag.3,accesat la data de 23 ianuarie 2013
10
bune practici şi lista acquis-ului Schengen relevant. Vizitele de evaluare se vor
desfăşura conform unui format bine stabilit, prezentat în anexa 1.
11
• Întâmpinarea experţilor
• Vizitele surpriză
12
“negocia” cu Comisia Europeană, în cazul aderării la spaţiul Schengen, România
„negociază” cu toate statele membre UE, Comisiei Europene revenindu-i un rol
mai puţin important. .Experţii naţionali :Pe parcursul evaluării, experţii vor fi
însoţiţi permanent de o echipă formată dintr-un număr de 3-5 persoane din
cadrul statului membru vizitat. În componenţa echipei de evaluare vor intra şi
translatori/traducători, puşi la dispoziţie de statul evaluat. De asemenea, trebuie
constituit un “cartier general”, la nivel central, capabil să răspundă solicitărilor
echipei de evaluare în timp optim.
Mapele documentare
13
Prezentările PowerPoint, documentare în format multimedia sau Word vor
fi editate pentru fiecare locaţie vizitată. Este foarte util ca prezentările să
folosească un document şablon, care să aibă, eventual logo-ul desemnat cu
ocazia evaluărilor. De asemenea pot fi editate broşuri care să cuprindă informaţii
generale despre fiecare locaţie. Totuşi, o serie de documente mai importante pot
fi transmise în format hard-copy, prezentate şi înmânate experţilor.
Înmânarea mapelor documentare şi prezentarea conţinutului acestora se va
realiza în prima seară a misiunii, după sosirea şi reuniunea echipei în statul
membru evaluat. Alte documente: În cadrul vizitelor de evaluare, cu acordul
liderului misiunii de evaluare, mai pot fi prezentate şi alte dotări, funcţionalităţi,
sisteme de securitate, aparaturi de ultimă generaţie, broşuri etc. Timpul alocat
acestor obiective trebuie să fie cât mai scurt posibil. Nu se apreciază detalii
legate de alte aspecte ce depăşesc scopului vizitei.
infrastructură şi echipament,
supraveghere,
control şi proceduri,
pregătirea personalului,
readmisie şi răspunderea transportatorilor)
16
reuniune a Grupului de lucru Evaluare Schengen.
După ce au fost furnizate toate informaţiile solicitate şi au fost clarificate
toate chestiunile ridicate de statele membre, raportul este aprobat de către
Grupul de lucru Evaluare Schengen.
17
CAPITOLUL II :DEZVOLTAREA COOPERĂRII SCHENGEN ŞI
2.1.Statele Membre
În prezent, 29 de state fac obiectul reglementărilor din domeniul
Schengen, respectiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi 2 state care
nu fac parte din Uniunea Europeană (Islanda şi Norvegia).
Sursa: www.schengenvisahq.com
1.Marea Britanie;
2.Irlanda;
3.Cipru;
18
4.România;
5.Bulgaria.
19
20
21
Sursa: http://www.schengen.mira.gov.ro /Documente/ utile/ catutil/ manual
%20de%20 prezentare.pdf
23
aibă asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne
poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul ţării.
Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o
perioadă limitată în timp din motive de ordine publică sau securitate naţională,
decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.
Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creşte pericolele
pentru securitatea internă a ţărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se
lasă "cale liberă" infractorilor.
24
În afară beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne
poate avea un impact negativ pentru securitatea internă a statelor membre.Pentru
prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen întroduc un set de
masuri compensatorii prevăzute în detaliu de acquis-ul Schengen şi de
recomandările referitoare la punerea lor în practică.
cooperarea polițienească:
sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare
schimbul de ofiteri de legatura intre politii
cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea
serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate
statele contractante
misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei
15
http://www.schengen.mira.gov.ro/index05.htm,accesat la data de 23 februarie 2013
16
CONVENŢIE din 19 iunie 1990 de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
graduală a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990
Emitent : PARLAMENTUL
Publicată în : BROŞURĂ din 19 iunie 1990
25
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: IMPORTANŢA ACORDULUI
26
Managementul integrat al frontierei de stat reprezintă sistemul de
coordoanre internă a acţiunilor şi procedurilor al instituţiilor abilitate legal să
asigure menţinerea stării de normalitate la frontiera de stat, cooperarea cu statele
vecine, precum şi asigurarea compatibilizării cu normele şi practicile de
supraveghere şi control a frontierei aplicate în ţările UE.
Pentru aderarea la spaţiul Schengen România şi-a asumat prin Planul de
acţiune Schengen realizarea Sistemului Integrat pentru securiatea frontierei.
Acesta conţine două componente: componentă operativă (care e formată din
subsitemele: legislativ şi resurse umană) şi componentă tehnică (formată sin
subsistemele: infrastrucura, logistică şi comunicaţii). „Sistemul integrat pentru
securitatea frontierei este un sistem complex, caracterizat de multitudinea
elementelor componente interconectate prin numeroase canale informaţionale,
capabil de interacţiuni şi conexiuni inverse, de menţinere a echilibrului şi
autoreglare, destinat combaterii infractionalitatii transfrontaliere” 17
17
D.I. Popescu, Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, Ed. Univers stiintific, Bucuresti, 2006, p. 14
27
SURSA:
http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/Declaratia%20de%20pregatire%2
0a%20Romaniei.pdf
28
O a două declaraţie de pregătire pentru toate domeniile de evaluare a fost
prezentată de România în date de 02.06.2008. Cu ocazia Consiliului informal
Justiţie şi Afaceri Interne din 2008 România şi Bulgăria au semnat declaraţia
comună de aderare efectivă la spaţiul Schengen pentru martie 2011.
Pentru aderarea la spaţiul comunitar statul roman a luat toate măsurile
necesare: armonizarea regulilor referitoare la controlul şi supravegherea
frontierei, a aconditiilor de acordare a vizelor, a azilului sau a statutlui de
refugiat, separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi aeroporturi, dotarea cu
tehnică a Politiei de Frontiera, pregătirea personalului în domeniul Schengen,
implementarea Sistemului informatic naţional Schengen şi asigurarea
interoperabiliatii acestuia cu sistemul de la Strasbourg, dar şi disponibilitatea
personalului pentru participarea la acţiuni de cooperare internaţională.
„Necesitatea securizării graniţelor şi prevenirea infracţionalităţii frontaliere şi
transfrontaliere au impus legiuitorului roman să elaboreze o serire de norme
juridice care să asigure real o ordine publică în zona de frontiera”18
Din echipa de evaluare fac parte experţi din statele membre Schengen, un
reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al Secretariatului General
al Consiliului UE. Şeful echipei de evaluare este reprezentantul Republicii Cehe.
18
A. Neagu, V. Aelenei, Dreptul frontierei de stat, Ed. Protransilvania, Bucuresti, 2002, p. 14
29
condiţiilor necesare implementării acquis-ului Schengen în domeniu, pentru
dobândirea calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.
La finalul procesului de evaluare, experţii vor redactă un raport care va
cuprinde concluziile şi recomandările echipei de evaluare. Acesta va fi ulterior
aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles.
Experţii europeni vor întocmi un raport care va cuprinde concluziile şi
recomandările echipei care a încheiat prima vizită de evaluare Schengen a
României în domeniul cooperărării poliţieneşţi, a anunţat ,Ministerul
Administrăţiei şi Internelor.
Prima vizită de evaluare Schengen a României în domeniul cooperărării
poliţieneşţi s-a încheiat după ce, timp de o săptămână, experţii europeni au
evaluat în teren îndeplinirea condiţiilor necesare implementării acquis-ului
Schengen în domeniu.
19
***http://www.mediafax.ro/social/igas-tehnic-nu-avem-nicio-problema-in-ceea-ce-priveste-aderarea-la-
spatiul-schengen-7729878 ,accesat la data de :28 februarie 2013 .
20
I. Fecioru, Libertatea de circulatie intre deziderat si realitate, Editura Ministerului de Interne, 2007,,pag.176
31
sugerând că : “frontierele sunt insuficient securizate, iar vameşii români sunt
vulnerabili la corupţie, întrucât câştigă numai 400 de euro pe lună.”21
21
http://www.realitatea.net/franta-sugereaza-ca-vamesii-romani-sunt-vulnerabili-la-coruptie-din-cauza-
salariilor-mici_788969.html,accesat la data de 2 martie 2013
22
***http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_23761/Olanda-isi-
mentine-opozitia-fata-de-aderarea-Romaniei-si-Bulgariei-la-Schengen.html ,accesat la data de 22 aprilie 2013
32
Olanda a considerat că acest acest episod a fost în răspuns dur din partea
României,cu privirea la amânarea intrării în Schengen dar în cele din urmă
,România a vrut doar să îşi facă datoria în politică de securitate la
frontiere.Olanda nu vede suficienţe indicii că România excelează în domenii că
:anchete juridicare,corupţie,crimă organizată.
34
România a făcut progrese marcante cu privire la judecarea cazurilor de corupţie
la nivel înalt şi în urmărirea penală.
23
***FLASH EUROBAROMETRU 351.
35
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_351_fact_ro_ro.pdf
36
Mecanismul de cooperare şi verificare a avut un aport semnificativ la
procesul de transformare în România,multe instituţii importante contribuie la
rândul lor la întregirea acestui cadru solid al MCV,cum ar fii:Agenţia Naţională
de Integritate(ANI),este o instituţie abilitata în judecarea cazurilor de corupţie la
nivel înalt ,au fost adoptate norme mai limitate pentru a avansa integritatea în
cadrul sistemului judiciar precum şi o lege care preconizează confiscarea extinsă
a bunurilor dobândite în mod ilegal.Acesta nouă strategie anticorupţie a acordat
o vigilenţă mai mare a adoptării celor mai bune practici prin combarea
corupţiei.Pentru că această strategie de combatere a corupţiei să fie utilizată şi
pusă în practică aşa cum s-a conceput,trebuie să aibă la dispoziţie şi timp
suficient pentru a-şi dovedi eficacitatea.
37
Acest lucru nu a rămasă fără ecou în Europa stârnind imediat reacţii
negative la adresă guvernului României.
24
Declaratia Presedintelui Comisiei Europene din direct de la Bruxelles,pe postul de televiziune B1 Tv,”Breaking
News”,in data de 13 iulie 2012,ora 14:24
38
Percepţia europeană despre minorităţile de etnie romă atârnă greu la
evaluarea României.
25
***http://europa.eu/rapid/press-release_PRES-12-517_ro.htm, accesat la data de 22 mai 2013
39
îngrijorare”26, sunt primele concluzii spuse de purtătorul de cuvânt al Comisiei
Europene Mark Gray .
26
Breaking News,sterile B1 Tv,data 30 ianuarie 2013,ora 12:06
40
normelor constituţionale cu privire la suspendarea miniştrilor ,cu privire la
trimiterea lor în judecată.
27
***A se vedea Eurobarometrul nr.374.din februarie 2012
,http://ec.europa.eu./public_opinion/archives,accesat la data de 25 mai 2013
41
Schengen,dar totuşi în care finlandezii vor luă o decizie privind poziţia să în
legătură cu extinderea Schengen,ea va luă în considerare situaţia în ansamblu.
Puncte Forte:
Combaterea corupţiei
Sistemul judiciar independent
Atragerea de fonduri europene
Transparenta in numirea judecatorilor
Dezvoltarea ANI,si DNA
42
conducere a Ministerului Public şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei,ca să
poate demostra integritatea ,profesionalismul necesare pentru a se bucura de
încrederea publicului şi să aibă in continuare rezultate eficiente.28
Vulnerabilităţi:
Combaterea corupţiei
Justiţia
Conflicte de interese
28
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-01-30-14116629-0-raportul-comisiei-europene-
mvc-30-ian-2013.pdf ,pag 5 accesat la data de 14 mai 2013
29
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-02-8-11453312-0-raportul-mcv-8-februarie-2012-
rom.pdf,pag7,accesat la data de 14 mai 2013
43
Strategia Naţionala Anticorupţie ar trebui să se bucure de un sprijin clar din
partea tutoror instituţiilor pentru a dezvolta această strategie.Recomandările
Comisiei subliniază de asemenea responsabilitatea pe care o au miniştrii şi
parlamentarii în a oferi un exemplu în materie de respectare a integritaţii.Este
esenţial pentru credibilitatea unui Guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii
ministeriale să se bucure de încrederea publicului de exemplu ,prin prezentarea
demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de
integritate,cererile constituţionale în cazul trimiterii în judecată vor trebui
aplicate în integralitate.30
Puncte forte:
30
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-01-30-14116629-0-raportul-comisiei-europene-
mvc-30-ian-2013.pdf pag.6,accesat la data de 14 mai 2013
44
Vulnerabilităţi:
Corupţia
Crima organizată
Sistemul judiciar,integritate şi independenţa
Procesul judiciar ineficient
31
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_411_en.pdf,pag20-21, accesat la data de 16 mai 2013
45
România,dar mai există potenţial pentru dezvoltarea acestei relaţii.Germania
doreşte să fie partener al României,dar în acelaşi timp pentru că acest parteneriat
să se dezvolte,şi pentru că economia Germaniei să aibă success este important să
fie respectate standardele statului de drept,şi să existe transparenţa,siguranţă
juridica,şi nu în ultimul rând combaterea corupţiei.
Această întâlnire este una favorabilă pentru viitorul României la intrarea
în Schengen şi la construirea viitorului European. Ultima evaluare a raportului
de cooperare si verificare,a arătat că România a pus în aplicare doar unele din
recomandările Comisiei,care vizau restabilirea statului de drept,şi a
independenţei sistemului judiciar .
Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost
respectate ,angajamentele referitoare la protecţia sistemului judiciar ,la
înlocuirea miniştrilor împotriva cărora au fost pronunţate decizii în materie de
integritate şi la demisia parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri definitive
în materie de conflicte de interese sau incompatibilitate,nu au fost puse în
aplicare pe deplin.
47
CONCLUZII
La peste cinci ani de când au fost primite în UE ( prea devreme, dupa cum
șoptesc încă multe voci de la Bruxelles), România și Bulgaria rămân de departe
cele mai sărace țări membre. Mecanismul european de Cooperarea și Verificare
( MCV) – un sistem de monitorizare activat în 2007, zice-se, doar temporar,
pentru a liniști statele nemulțumite de extindere – este încă funcțional. ” Nu ne-
am gândit că ar putea dura atâta de mult timp”, ne spune istovit un oficial de la
Bruxelles. Iar miniștrii de resort din București și Sofia îi împărtășesc starea de
spirit. ” MCV a avut o contribuție majoră la dezvoltarea țării, însă a venit
momentul să mergem mai departe”, e de parere Leonard Orban, actual ministru
al afacerilor europene și fost negociator-șef al României cu UE. La fel, unii
politicieni cred că e timpul ca Uniunea să pună capăt procesului de
supraveghere. Alții, în schimb, cred că mecanismul abia acum începe să dea
roade. Așadar, reformiștii clasei politice prețuiesc cruzimea rapoartelor UE.
Eurocrații însă au ajuns la disperare: este prima dată când au de-a face cu cazuri
ca ale României și Bulgariei. De partea cealaltă a baricadei, locuitorii celor două
state arată un respect inexplicabil instituțiilor europene, dublat de dezgustul
afișat pentru clasa politică internă. Rapoartele MCV țin invariabil prima pagină
a ziarelor. Politicianul preferat al bulgarilor este comisarul lor european,
Kristalina Georgieva ( în majoritatea țărilor, oamenii nu au habar cine e
comisarul lor). În 2009, la un an de când Uniunea decidea sistarea fondurilor
către Bulgaria, guvernul de la Sofia pierdea puterea. La nord, în România,
sprijinul acordat de UE în implementarea unei legislații mai aspre și înființarea
unei instituții anticorupție independente au dus la știrbirea imunității
parlamentarilor corupți. În cuvintele Laurei Ștefan, de la think-thankul Expert
Forum, Uniunea Europeană ”a făcut minuni” în România. Importanța dată
Comisiei în Bulgaria și România se explică și prin distanța celor două state de
criza zonei euro. În plus, ambele au un trecut atroce, marcat de crize mult mai
dure decât aceasta, așa că nu pot empatiza cu trișorii fiscali, în frunte cu Grecia,
48
unde nivelul de trai e și acum de trei ori mai ridicat. ” Nu ne omorâm după
statele care încalcă regulile”, afirmă răspicat ministrul bulgar de externe,
Nickolai Mladenov. Revenind, niciuna dintre cele două țări nu reprezintă vreun
model de stabilitate sau de management economic. În România, ieșirea în stradă
a oamenilor a dus, în februarie, la demisia guvernului în paralel, iar Bulgaria e
tot mai ocolită de investitorii străini. Totuși, ambele au performanțe fiscale bune
și au semnat fără ezitări acordul european, care impune, între altele, controlul,
asupra creditării. Actualmente, problema aderării la Schengen a devenit atât de
apăsătoare și pentru că cele două țări învață să urmeze regulile europene abia
acum, când celelalte state au început să le conteste. În trecut, dacă veneau cu
tema făcută, ambele ar fi fost acceptate cu brațele deschise. Acum însă, Uniunea
e bântuită de suspiciune. Totul pare să fi pornit de la criza euro: la o privire
atentă, aceleași state care nu au fost de acord cu salvarea statelor cu probleme,
Olanda și Finlanda, au avut și cea mai dură poziție în cazul Schengen. Una
dintre principalele temeri este că aderarea României și Bulgariei va însemna
deschiderea necondiționată a porților europene pentru mulțimile de imigranți
blocați momentan în Grecia.
49
situația nu se mai vede de mult în tonuri calde, iar disputa din cazul Schengen
este doar una dintre dovezi.
50
În decursul acestor ani,după ce România şi-a depus declaraţia de pregătire
pentru aderarea la spaţiul Schengen,România a trecut prin o serie de rapoarte de
verificare şi cooperare internaţionala ,rapoarte la care Comisia Europeana a avut
aprecieri la adresa noastră,cât şi recomandări pe care România le-a pus,şi le
pune în practică până în prezent.
Sunt de părere că România are toate şansele ca în anul 2014,să adere la
spaţiul Schengen.
Imi doresc ca această lucrare să fie punctată ca un rezultat eficient al
studiul din universitate,universitate ce mi-a conferit competenţele cele mai înalte
de care societatea are nevoie,şi pentru a-mi construi un destin comun cu
Uniunea Europena.
51