Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Economie, Marketing i Turism

Lucrare teoretica nr.1

La disciplina: IE si EE
Tema: Zona Schengen

Realizat: Jizdan Irina,gr.FB1501

Verificat: : Davidov Catalina,
lect. univ.

Chisinau,2016

Plan
Introducere ............................................................................................................................2
Capitolul 1. APARITIA SI EVOLUTIA SPATIULUI SCHENGEN
1.1 Aparitia conceptului de spatiu Schengen.....................................................................3
1.2 Conventia Schengen.....................................................................................................4-5
Capitolul 2. STATELE MEMBRE ALE ZONEI SCHENGEN
2.1 Statele membre ale acordului Schengen..........................................................................6
2.2 Extinderea spatiului Schengen.........................................................................................7
Concluzii.................................................................................................................................8
Bibliografie.............................................................................................................................9

Introducere

Prin aceasta lucrare teoretica o sa prezint o abordare asupra unei probleme actuale si anume
Zona Schengen.Aceasta problema este actuala si importanta atit pentru Republica Moldova cit
si pentru intreagul spatiu european,deoarece este o discutie in legatura cu importanta termenului
libertate de miscare.Astfel in prezent 26 de state atit din Uniunea Europeana cit si din afara ei
se bucura de libera circulatie in spatiul statelor semnatare a acordului si este un teritoriu de
securitate,unde statele Schengen fac schimb de informaii pentru a combate criminalitatea
organizat transfrontalier i terorismul.
In urma investigarii aceste teme am delimitat urmatoarele obiective ale acordului Schenghen
care intr-o oarecare masura o sa fie implementate si de Republica Moldova in viitor odata ce va
deveni membra a acestui spatiu si anume: eliminarea treptata a controalelor la frontierele interne,
armonizarea conditiilor de acces si a regulilor privind vizele pentru sederile scurte, cooperare
poliieneasca sporita (inclusiv drepturile de supraveghere si urmarire transfrontaliera) si
infiintarea si dezvoltarea Sistemului de Informatii Schengen (SIS).
Pentru a efectua aceasta lucrare am decurs la studierea a multor carti si anume despre
Uniunea Europeana,despre Integrarea Europeana,am analizat multe lucrari stiintifice elaborate de
catre specealisti in domeniu,am utilizat si sursa internet pentu a gasi informatii actuale despre
spatiul Schengen.Pentru a elabora aceasta lucrare am utilizat atit metode de cercetare cantitative
atit si metode de cercetare calitative pentru a primi un areal de informatii bogate,diversificate,dar
in primul rind veridice si exacte.In cee ace va urma sa va prezint o sa faceti cunostinta cu asa
notiuni ca: libertate de miscare,acordul Schengen,cooperarea Schengen,desfiintarea frontierelor
interne,sistemului de Informatii Schengen (SIS) si altele.
Spatiul Schengen este o zona de circulatie libera in Europa. Statele membre ale acestui spatiu
au eliminat sau vor elimina controalele la frontierele interne, astfel incit este (sau va fi) posibila
trecerea frontierei intre oricare doua asemenea state fara acte si fara opriri pentru control.Dupa
cum arata doctrina de specialitate, nevoia pentru aparitia acestui acord a pornit de la mai multe
considerente, dintre care mai importante sunt urmatoarele :progresele inregistrate in cadrul
Comunitatilor Europene in vederea asigurarii liberei circulatii a persoanelor, a marfurilor si a
serviciilor; necesitatea consolidarii solidaritatii intre popoare, prin eliminarea obstacolelor din
calea liberei circulatii la granitele comune intre Statele Uniunii Economice a Beneluxului,
Republicii Federale Germania si Republicii Franceze; obiectivitatea efortului de amplificare a
raporturilor dintre popoarele statelor member ale Comunitatilor Europene prin intermediul
liberei treceri a granitelor interioare pentru resortisantii lor si ale liberei circulatii a marfurilor si
a serviciilor si dorinta de a suprima controlul granitelor comune.Obiectivul este de a crea o zona
de libera circulatie in care, dupa suprimarea graduala a controalelor la frontierele dintre statele
semnatare, persoanele fizice pot circula liber si fara obstacole.

2
Capitolul 1. APARITIA SI EVOLUTIA SPATIULUI SCHENGEN

1.1 Aparitia conceptului de spatiu Schengen

Totul a inceput inca de la inceputul anilor 1980 cind a pornit o discutie in legatura cu
importanta termenului de libertate de miscare. Primii pasi concreti in acest sens au fost facuti de
Germania si Franta prin semnarea Acordului de la Saarbrcken in anul 1984, care prevedea
eliminarea treptata a controalelor la frontiera dintre cele doua state. In acelasi an, acestei
initiative i s-au alaturat alte trei state: Luxemburg, Belgia si Olanda. In urma negocierilor care au
urmat intre cele cinci state, a fost semnat la data de 14 iunie 1985, in localitatea Schengen situata
in Luxemburg, Acordul prin care sefii guvernelor Belgiei, Frantei, Germaniei, Luxemburgului si
Olandei hotarau eliminarea treptata a controalelor la frontierele interne.
Spatiul Schengen este o zona de circulatie libera in Europa,conforma cu Acordul de la
Schengen. Statele membre ale acestui spatiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru
persoane la frontierele dintre ele, astfel incit este (sau va fi) posibila trecerea frontierei
intre oricare doua asemenea state fara prezentare de acte de identitate si fara opriri pentru
control.
Scopul Acordului era, pe linga fluidizarea traficului, simplificarea si intarirea cooperarii intre
autoritatile politienesti si vamale din statele semnatare.
La baza spatiului Schengen si a cooperarii sta Acordul Schengen .Acest acord a fost semnat
cinci ani mai tirziu, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, la data de 19 iunie 1990.
Conventia stabilea modalitatile prin care statele membre vor coopera, pentru a compensa
eliminarea controalelor la frontierele interne si a asigura o mai buna securizare a frontierelor
externe. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995,la 26 martie, Conventia a eliminat
controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde
controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. De asemenea, au fost stabilite reguli
comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea
politieneasca, judiciara sau vamala.Cooperarea Schengen a fost incorporate in cadrul legislativ al
Uniunii Europene (UE) prin Tratatul de la Amsterdam din 1987. Totusi, nu toate tarile care
coopereaza in cadrul spatiului Schengen fac parte din spatiul Schengen. Motivul este fie ca
acestea nu doresc sa elimine controalele de frontiera, fie ca inca nu intrunesc conditiile impuse.
De asemenea, ca o evolutie de ordin institutional, conform prevederilor Tratatului de la
Amsterdam, Consiliul UE a luat locul Comitetului Executiv Schengen, stabilit de Acordul
Schengen iar incepind cu 1 mai 1999, Secretariatul Schengen a fost incorporat in cadrul
Secretariatului General al Consiliului. De asemenea, noi grupuri de lucru au fost create pentru a
asista Consiliul in activitatile desfasurate.
Acordurile Schengen mentioneaza patru domenii in care este prevazuta cooperarea: libera
circulatie a persoanelor, protectia ordinii publice si a securitatii publice, lupta contra traficului de
droguri si intrarea ilegala.
Putem mentiona principalele institutii implicate in procesul de aderare la spatiul Schengen:
Ministerul Internelor si Reformei Administrative; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul
Justitiei; Ministerul Transporturilor; Autoritatea Naionala a Vamilor; Serviciul de
Telecomunicatii Speciale; Ministerul Public; Ministerul Sanatatii; Autoritatea Nationala de
Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.
3
1.2 Conventia Schengen si Tratatul de la Prum
Articolele 2-8 din Conventia Schengen au fost inlocuite de Regulamentul nr. 562/2006 (Codul
Frontierelor Schengen) care defineste regulile comune privind circulatia persoanelor peste

frontierele interne si contine prevederile aplicabile trecerii frontierelor externe ale Uniunii
Europene. In egala masura, Codul stabileste care sunt conditiile de intrare pentru cetatenii
statelor terte, procedurile aplicabile in cazul refuzarii intrarii, necesitatea stampilarii
documentelor de calatorie, precum si regulile aplicabile controalelor efectuate asupra anumitor
categorii de persoane. Art. 9 din Conventia Schengen prevede adoptarea unei politici comune
privind circulatia persoanelor si in special aranjamentele privind regimul de vize. In cazuri
exceptionale, o parte contractanta poate sa deroge, prin consultare cu celelalte state membre, de
la regimul comun de vize in legatura cu un stat tert, atunci cind ratiuni imperative de politica
nationala impun adoptarea urgenta a unei decizii. Art. 19-24 din Conventie reglementeaza libera
circulatie in spatiul Schengen, timp de maximum trei luni de la data primei intrari, a strainilor
care detin vize uniforme si care au intrat in mod legal pe teritoriul unei parti contractante. Strainii
care nu sunt supusi conditiei obtinerii unei vize pot circula liber pe teritoriile partilor
contractante timp de maximum trei luni in decursul termenului de sase luni de la data primei
intrari. Prin articolul 26 statele membre se obliga sa respecte prevederile Conventiei de la
Geneva privind statutul refugiatilor din 28 iulie 1951, modificata prin Protocolul de la New York
din 31 ianuarie 1967. Art. 28-38 din Conventia Schengen, care reglementeaza raspunderea
cererilor de azil, au fost inlocuite de Conventia de la Dublin din 1990 privind determinarea
statului responsabil pentru examinarea cererilor de azil inaintate intr-un stat membru al
Comunitatii Europene. Cooperarea politieneasca, vamala si cea judecatoreasca au fost dezvoltate
impreuna cu principiul liberei circulatii a persoanelor pentru a asigura faptul ca desfiintarea
controalelor la frontiera nu va conduce la o intensificare a criminalitatii organizate. Articolele 39
pina la 47 ofera cadrul legal pentru desfasurarea acesteia. Articolele 48-69 fac referire la
asistenta reciproca in materie civila si penala, care se poate acorda in actiuni intentate de
autoritatile administrative cu privire la acte care sunt pedepsibile conform legislatiei nationale a
uneia din cele doua parti contractante, in actiuni pentru solicitarea de daune pentru cazurile de
urmarire penala sau condamnare eronata, in proceduri de gratiere etc. Cererile de asistenta se pot
face direct intre autoritatile judiciare si se pot returna pe aceleasi canale. Articolele 70-72 si 7476 din Conventia Schengen abordeaza chestiunea substantelor narcotice, statele membre
Schengen angajindu-se sa adopte toate masurile necesare pentru a preveni si pedepsi traficul
ilegal de substante narcotice si psihotrope. Articolele 77-91 abordeaza problematica armelor de
foc si munitiilor n contextul cooperarii Schengen. Astfel, se face referire la armonizarea
legislatiei nationale referitoare la achizitionarea, detinerea, comertul si instrainarea armelor de
foc si munitiilor, precum si la clasificarea armelor de foc. De asemenea, sunt enumerate armele
de foc si munitiile interzise, lista armelor de foc pentru acestea, precum si conditiile in care poate
fi eliberata autorizatia pentru achizitionarea si detinerea unei arme de foc. Sistemul Informatic
Schengen este cuprins in Titlul IV al Conventiei Schengen. Conform prevederilor acestuia,
statele membre convin la crearea si mentinerea unui sistem informatic comun. Sistemul va
permite autoritatilor nationale desemnate accesul, printr-o procedura de cautare automata, la
alertele facute in legatura cu persoane si marfuri, in scopul controalelor la frontier si al altor
controale de politie si vamale. Protectia datelor cu caracter personal este prevazuta in Titlul VI art. 126-130 din Conventia de
4
Implementare a Acordului Schengen. Titlul IV - Sistemul Informatic Schengen din Conventia
susmentionata trateaza in mod distinct la cap. 3 - Protectia datelor cu caracter personal si
securitatea datelor in SIS.

Tratatul de la Prum se concentreaza, in principal, asupra imbunatatirii schimbului de date

dintre autoritatile de aplicare a legii din statele semnatare si acopera trei domenii, terorismul,
criminalitatea transfrontaliera si migratia ilegala, domenii de asemenea reglementate de legislatia
europeana. Prevederile Tratatului de la Prm aprofundeaza cooperarea politieneasca asa cum este
ea inteleasa in cadrul zonei Schengen, insa nu reprezinta, pina la acest moment, parte a acquisului Schengen. Pe linga imbunatatirea schimbului de date, tratatul prevede:
compararea profilelor ADN, amprentelor si datelor cu privire la inmatricularea autovehiculelor;
schimbul de date personale si de alta natura in legatura cu evenimentele majore;
masuri pentru prevenirea atacurilor teroriste (schimbul de date personale, introducerea
ofiterilor inarmati la bordul aeronavelor);
masuri pentru combaterea migratiei ilegale (masuri comune de repatriere);
operatiuni comune;
in cazuri de urgenta, actiuni in teritoriul altei parti contractante fara consimtamintul anterior al
acesteia;
asistenta in cazul unor evenimente majore, dezastre si accidente grave.

5
Capitolul 2. STATELE MEMBRE ALE ZONEI SCHENGEN
2.1 Statele membre ale acordului Schengen
Primele state care au semnat acordul de la Schengen la data de 14 iunie 1985,si l-au
implementat au fost Belgia, Franta, Germania,Luxemburg, Portugalia, Spania si Olanda, care siau deschis granitele pe 26 martie1995.
La 19 iunie 1990 a fost elaborate si semnata Conventia de punere in aplicare a Acordului
Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si

crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spatiul Schengen se
efectueaza in conformitate cu normele comune ale statelor membre.
In prezent fac parte din Spatiul Schengen 26 de state europene: Belgia, Franta,Germania,
Luxemburg, Olanda, Republica Ceha, Lituania, Slovacia, Elvetia, Italia,Portugalia, Spania,
Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Suedia,Finlanda, Islanda, Norvegia,
Letonia, Polonia, Ungaria si Liechtenstein.
Iata care a fost modul in care s-a extins Spatiul Schengen:
1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta
1990- Italia
1991- Spania si Portugalia
1992- Grecia
1995- Austria
1996- Danemarca, Suedia si Finlanda
2001- Islanda si Norvegia
2007- Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia,Ungaria
2008- Elvetia
2011- Liechtenstein
Trebuie subliniat ca trei dintre statele enumerate mai sus, Islanda, Norvegia si Elvetia,nu fac
parte din Uniunea Europeana. In acelasi timp, doua dintre statele membre UE auales sa nu aplice
in totalitate acquis-ul Schengen, fiind vorba de: Marea Britanie si Irlanda.
In viitor este asteptata aderarea la acest Spatiu a trei noi membri: Bulgaria, Cipru, si Romania.

Figura 1. Statele membre ale zonei Schengen

6
2.2 Extinderea spatiului Schengen
Aderarea la zona Schengen presupune pregatirea i adoptarea masurilor necesare pentru
abolirea controlului la frontierele interne i deriva din ultimul val de extindere a spatiului
comunitar spre Est, demarat in 2004 si finalizat cu aderarea Romniei si a Bulgariei la Uniunea
Europeana la 1 ianuarie 2007.
In prezent patru state urmeaza sa adere la spatiul Schengen. Cipru urmeaza sa aplice
prevederile acquis-ului Schengen n domeniul SIS II la o data ulterioara. Momentan, autoritatile
cipriote nu au inaintat o data pentru conectarea la acest sistem informatic.
Romnia si Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat in totalitate odata cu pregatirile pentru
aderarea la UE. Ambele state au depus Declaratia de Pregatire pentru evaluarea Schengen.

Romania a indeplinit in totalitate obligatiile asumate. Astfel, toate rapoartele de evaluare

Schengen ale Romaniei au fost aprobate, succesiv, in cadrul Grupului de lucru Evaluare
Schengen de la Bruxelles. Bulgaria a fost re-evaluata in domeniul frontiere terestre la sfarsitul
lunii martie 2011. Actul care va consfinti aderarea Romniei la spatiul Schengen este Decizia
Consiliului privind aplicarea integrala a dispozitiilor acquis-ului Schengen in Republica Bulgaria
si in Romnia.Croatia a prezentat Declaratia de pregatire pentru a incepe procesul de evaluare
Schengen, in anul 2015.
Misiunile de auto-evaluare: Sub egida Comisiei Nationale de Auto-evaluare Schengen se
deruleaza incepind cu anul 2007 misiuni de autoevaluare. Misiunile sunt organizate de Serviciul
Auto-evaluare Schengen din cadrul Directiei Generale Schengen,impreuna cu reprezentantii
diferitelor structuri implicate in procesul de evaluare. Misiunile in teren au vizat domeniile:
controlul frontierelor si cooperarea politieneasca. Scopul misiunilor este de a evalua atit aspecte
de ordin teoretic, cum ar fi cunoasterea de catre cei implicati a prevederilor si a documentelor
relevante din domeniul Schengen, cit si de a urmari implementarea practica a acquisului, bunelor
practici si recomandarilor Schengen. Un alt aspect important care se realizeaza prin derularea
misiunilor de auto-evaluare este familiarizarea structurilor evaluate cu procesul de evaluare
Schengen. Astfel de misiuni de auto-evaluare au fost organizate si cu participarea unor experti
straini. In urma misiunilor de auto-evaluare si preevaluare sunt intocmite rapoarte, care cuprind o
serie de concluzii si recomandari cu caracter imperativ. Acestea sunt introduse ulterior intr-un
tabel de monitozare, procesul de remediere a eventualelor deficiente constatate fiind astfel in
permanenta monitorizat la nivel central.
Principalele documente de referinta in domeniul Schengen: 1 Conventia de implementare a
Acordului din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economica Benelux, al
Republicii Federale Germania si al Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor
la frontierele comune Conventia Schengen (JO L 239, 22.09.2000, p. 19-62); *Tratatul privind
Uniunea Europeana *Tratatul de la Amsterdam *Cataloage Schengen * Controlul frontierelor
externe, extradarea si readmisia: cele mai bune practici si recomandari; * Sistemul Informatic
Schengen, SIRENE: cele mai bune practici si recomandari; *Vize: cele mai bune practici si
recomandari; *Cooperare politieneasca: cele mai bune practici si recomandari.

Concluzii
n urma studierii informatiei despre zona Schengen,care este o tema actuala de discutie am
facut urmatoarele observari si am identificat in primul rind ca Acordul Schengen are drept
rezultat creterea substanial a libertii de cltorie i mbuntirea siguranei n interiorul
spatiului Schengen i a frontierelor lor externe.Un alt moment putem mentiona ca Schengen a
devenit nu numai simbolul entitii sui generis pe harta politic regional, de multe ori purtnd
denumirea de Schengenland, dar i un nou mod de gndire i de management practic cu privire
la graniele Europei.
In prezent, UE lucreaz la un program pentru frontierele externe, denumit Frontiere
inteligente. Acesta cuprinde un sistem de intrare/ieire, care va mbunti controalele la

frontier i va combate migraia neregulamentar, facilitnd n acelai timp trecerea frontierelor

pentru persoanele care cltoresc frecvent i care au fcut obiectul unor verificri prealabile. UE
lucreaz de asemenea la modificarea procedurii de acordare a vizelor, pentru a crea legturi mai
bune cu alte domenii de politic, precum turismul, i pentru a simplifica mai mult procedurile n
cazul persoanelor care cltoresc frecvent. Se examineaz de asemenea instituirea unui nou tip
de viz, viza de circuit, care ar permite o edere pe teritoriul a dou sau mai multe state
Schengen cu o durat de peste 90 de zile, dar de cel mult un an (cu posibilitatea prelungirii
pentru nc un an).
Facaind referire la spatiu national,la Republica Moldova putem meniona c aderarea
Romniei poate avea loc n 2016 n cazul n care ara vecin reuete s elimine toate restanele
identificate i c lund n consideraie aceste evoluii, Republica Moldova trebuie s in cont de
ramificaiile posibile ale aderrii Romniei la zona Schengen ntr-o perspectiv relativ scurt de
timp. Mai mult dect att, deja n procesul de pregtire pentru aderare, Romnia a implementat o
serie de aciuni ce vizeaz direct Republica Moldova, precum semnarea acordului privind trafic
la frontier, securizarea frontierei externe, ajustarea politicii de viza, etc. Toate aceste deja au
avut o serie de efecte att pozitive, ct i mai puin pozitive asupra Republicii Moldova i
cetenilor si. Astfel, ajustarea politicii de vize deja a avut implicaii adverse pentru circulaia
liber a cetenilor moldoveni n Romnia, cu toate c autoritile romne au ncercat s atenueze
impactul negativ prin decizia de a acorda gratuit vizele cetenilor Republicii Moldova. Totodat,
i semnarea acordului de trafic la frontier (la fel, o condiie pentru aderarea la zona Schengen)
vine s faciliteze contacte interumane ntre populaiile din zona de frontier ntre ambele ri. n
mod evident, aderarea Romniei la zona Schengen va semnifica conturarea unei serii noi de
factori ce vor influena n continuare relaiile ntre ambele state, att la nivel politic, ct i la
nivel de relaii interumane i activiti economice.
Ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen reprezinta un
avantaj colosal pentru statele membre ale spatiului Schengen. Astfel, trecerea frontierei se poate
realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul
Schengen trebuie sa aiba asupra lor un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor
interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.Aceleai reguli sunt valabile i pentru
cei care transport mrfuri. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa
reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea
transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei
organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale.
8

Bibliografie
1. Stoica, Camelia: Libera circulaie a persoanelor n Uniunea European- Bucureti,
Editura Oscar Print, 2001
2. Brucan, Silviu:Secolul XX: Viitorul Uniunii Europene. Rzboaiele n secolul XXI Iai,
EdituraPolirom, 2005
3. Dumitrescu, Sterian: Construcia european; Uniunea European- Piteti, Editura
Independena economic, 2005
4. MAI, Autoritatea Naionala de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal,
Broura Sistemul informatic Schengen

5. Declaraiile politice ale Romniei i R. Moldova cu privire la micul trafic de frontier,

anexate la Acordul privind facilitarea regimului de vize dintre Comunitatea European i R.
Moldova, intrat n vigoare la 1 ianuarie 2008,
6. Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 20
decembrie 2006 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Sistemului Informatic
Schengen de a doua generaie (SIS II) (OJ L 381 din 28.12.2006)
7. http://www.schengen.mira.gov.ro/
8. http://ec.europa.eu/