CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE .................................... 2

1.1 Delimiări Conceptuale: ................................................................................ 2

1.2.Scopul crearii Acordului Schengen ............................................................. 4

1.4.Procesul de evaluare Schengen .................................................................... 8

1.4.1Etapele de evaluare Schengen................................................................. 8

CAPITOLUL II :DEZVOLTAREA COOPERĂRII SCHENGEN ŞI

EXTINDEREA SPAŢIULUI SCHENGEN .................................................... 18

2.1.Statele Membre .......................................................................................... 18

2.2.Integrarea altor state în Spaţiul Schengen .................................................. 22

2.3. Beneficii aduse de aderarea la Spaţiul Schengen...................................... 23

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: IMPORTANŢA ACORDULUI

SCHEGEN PENTRU ROMÂNIA ................................................................... 26

3.1.Repere privind aderarea României la Spaţiul Schengen ............................ 26

3.2 Planul de acţiune al României de aderare ................................................. 27

3.3. Pespectiva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ............... 42

3.3.1.Puncte forte, vulnerabilităţi ale României în privinţa aderării la spaţiul

Schengen: ...................................................................................................... 42

3.3.2 Puncte forte,vulnerabilităţi ale Bulgariei în privinţa aderării la spaţiul

Schengen: ......................................................................................................... 44

3.3 .Previziuni 2013 în vederea aderării României la spaţiul Schengen: ..... 45

CONCLUZII ...................................................................................................... 48

BIBLIOGRAFIE

1
 CAPITOLUL 1.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

1.1 Delimiări Conceptuale:

Prezentare generală a Acordului Schengen, un scurt istoric

La începutul anilor 80, a pornit, la nivel european, o discuţie referitoare la

importanţa termenului libertate de mişcare. După discuţii îndelungate, Franţa,
Luxemburg, Germania, Belgia şi Olanda au decis să creeze un spaţiu fără
frontiere interne. Acordul între aceste state a fost semnat în data de 14 iunie
1985, în localitatea Schengen din Luxemburg.1

A urmat semnarea Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen, în data

de 19 iunie 1990. În momentul intrării în vigoare, în anul 1995, aceasta a
eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi a creat o
singură frontieră externă unde controalele se aplică conform unui set de reguli
clare.Tot asa, au fost fixate reguli comune în materie de vize, migraţi, azil,
precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

Printre cele mai importante măsuri adoptate de către statele Schengen au

fost:2

- eliminarea controalelor la frontierele interne şi stabilirea unui set de

reguli pentru trecerea frontierelor externe
- separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi aeroporturi
- armonizarea regulilor referitoare la condiţiile de acordare a vizelor
- stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de azil
- introducerea unor reguli referitoare la supravegherea şi urmărirea
transfrontalieră pentru forţele de poliţie din statele Schengen
- întărirea cooperării judiciare prin intermediul unui sistem rapid de
extrădare şi implementare a deciziilor judecătoreşti
1
Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, pag 10 ,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006
2
***http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/free_movement_of_persons_asylum_i
mmigration/l33020_ro.htm,accesat la data de 24 februarie 2013
2
 - crearea Sistemului Informatic Schengen

Măsurile împreuna cu Acordul Schengen, Convenţia de Aplicare a

Acordului Schengen, hotârările şi declaraţiile adoptate de către Comitetul
Executiv Schengen stabilit în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de
aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen. La inceput, Acordul
Schengen şi Convenţia de Implementare nu au făcut parte din cadrul legislativ
comunitar. Lucrul acesta s-a modificat însă odată cu semnarea Tratatului de la
Amsterdam, în data de 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999.
Un Protocol ataşat Tratatului de la Amsterdam incorporează acquis-ul Schengen
în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene. Începând din aceste
moment, acquis-ul Schengen face parte din legislaţia comunitară şi a fost
transferat în noul Titlu IV- Vize, azil, imigraţie şi alte politici legate de libera
circulaţie a persoanelor.

De altfel, ca o evoluţie de ordin instituţional, conform prevederilor

Tratatului de la Amsterdam, Consiliul a preluat locul Comitetului Executiv
Schengen, hotarat de Acordul Schengen iar începând cu 1 mai 1999,
Secretariatul Schengen a fost incadrat în cadrul Secretariatului General al
Consiliului.

O lista a elementelor care alcătuiesc acquis-ul, în care se stabileste baza

legala corespunzătoare fiecăruia în cadrul tratatelor (Tratatul CE sau Tratatul
asupra Uniunii Europene) a fost adoptată la data de 20 mai 1999 şi formează
baza reglementarilor legale pe care statele care doresc să devină membre ale UE
sunt obligate să le asimileze în legislaţia naţională.3

3
Jurnalul Oficial L176, 10.07.1999 – corectat: Jurnalul Oficial L9, 13.01.2000

3
 1.2.Scopul crearii Acordului Schengen

În 1985 a început desfiinţarea controalelor la frontierele interne în

întreaga Uniune Europeană. Datorită Acordului Schengen, peste 400 de
milioane de europeni pot călători fără pașaport.4 Iniţial format din cinci ţări,
Spaţiul Schengen cuprinde în prezent 26 de ţări. În fiecare an efectuăm peste
1,25 miliarde de călătorii în scop turistic și putem să ne vizităm prietenii și
rudele în întreaga Europă, fără a ne confrunta cu obstacole birocratice la
frontierele interne. În ceea ce privește economia noastră, libera circulaţie este
fundamentală pentru succesul pieţei unice a UE și un factor important pentru
creșterea europeană.

Crearea Spaţiului Schengen este una dintre cele mai tangibile, populare și
de succes realizări ale UE – o realizare pe care ar trebui să o preţuim, să o
protejăm și, dacă este posibil, să o îmbunătăţim. Comisia Europeană lucrează în
vederea consolidării normelor Schengen în scopul întăririi acestei cooperări.
Pentru ca spaţiul Schengen să funcţioneze, statele membre ale UE trebuie să dea
dovadă de încredere reciprocă.

Fiecare ţară trebuie să îşi ia angajamentul că va fi încrederea reciprocă și

că va utiliza toate instrumentele disponibile pentru a asigura libera circulaţie pe
care o preţuim cu toţii.
Având în vedere că frontierele externe ale Uniunii Europene sunt
traversate în fiecare an de peste 300 de milioane de călători, atât cetăţeni ai
Uniunii Europene, cât şi resortisanţi ai ţărilor terţe5, securitatea acestora
reprezintă un subiect esenţial.

Presiunea migratorie este o provocare evidentă pentru Uniunea Europeană şi,

prin urmare,pentru politicile sale privind frontierele şi vizele. De aceea este

4
Europa Liberei Circulatii-Spaţiul Schengen,Afaceri Interne,Oficiul pentru publicatii Comisia Europeana,pag.3
5
***Conform legislaţiei comunitare,”resortisant al unei ţări terţe”înseamnă orice persoană care nu este
cetăţean al Uniunii,inclusiv persoanele apatride.
4
necesară o abordare care să aibă în vedere politica privind imigraţia în
ansamblul său şi analizarea din această perspectivă aunor aspecte orizontale care
au impact direct asupra capacităţii Uniunii Europene de a gestiona frontierele
sale externe. Cu toate că statelor membre le revine în continuare
responsabilitatea controlului propriilor frontiere, eforturile acestora sunt
susţinute prin politica comună a Uniunii Europene, care trebuie dezvoltată şi
consolidată în mod continuu, ca răspuns la noile ameninţări, la variaţiile
presiunii migratorii, precum şi la oricare deficienţe identificate.

Nu trebuie uitat faptul că statele membre care au în responsabilitate

managementul frontierelor ,sunt responsabile pentru securitatea întregii Uniuni.
Din acest motiv, acelaşi tratament aplicat principalelor riscuri de securitate în
orice punct al graniţelor externe reprezintă preocuparea comunităţii europene, nu
a unei naţiuni.

CONVENŢIA DE APLICARE A ACORDULUI SCHENGEN (CAAS)

din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux,
Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată
a controalelor la frontierele lor comune 6

REGATUL BELGIEI, REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, REPUBLICA

FRANCEZĂ, MARELE DUCAT DE LUXEMBURG şi REGATUL ŢĂRILOR
DE JOS, denumite în continuare “părţile contractante”, luand ca bază Acordului
Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la
frontierele lor comune, decisi să aducă la îndeplinire hotărârea exprimată în
acest acord de a elimina controalele la frontierele lor comune asupra circulaţiei
persoanelor şi de a facilita transportul şi circulaţia mărfurilor la aceste
frontiere, avand in vedere ca Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene,

6
Jurnalul Oficial L 239,22.9.2000, p.13
5
completat de Actul Unic European7, prevede că piaţa internă va cuprinde un
spaţiu fără frontiere interne.

Avand in vedere ca scopul urmărit de părţile contractante este în

conformitate cu acest obiectiv, fără a aduce atingere măsurilor care urmează să
fie adoptate în vederea aplicării dispoziţiilor tratatului, avand in vedere ca
ducerea la îndeplinire a acestei hotărâri necesită o serie de acţiuni adecvate şi o
cooperare strânsă între părţile contractante.8

Au convenit următoarele:9

În înţelesul prezentei convenţii:

- frontiere interne: vor însemna frontierele terestre comune ale părţilor

contractante, aeroporturile acestora pentru curse interne şi porturile
acestora pentru legături regulate de transport exclusiv din şi spre alte
porturi aflate pe teritoriile părţilor contractante, fără nici o escală în
porturi aflate în afara acestor teritorii;
- frontiere externe: vor însemna frontierele terestre şi maritime ale
părţilor contractante, aeroporturile şi porturile acestora, cu condiţia ca
acestea să nu constituie frontiere interne;
- zbor intern: va însemna orice zbor exclusiv spre sau dinspre teritoriile
părţilor contractante, fărăaterizare pe teritoriul unui stat terţ;
- stat terţ: va însemna orice stat altul decât părţilor contractante;
- străin10: va însemna orice persoană alta decât un cetăţean al unui stat
membru al Comunităţilor Europene; străin în legătură cu care a fost

7
Semnat în februarie 1986 si intrat în vigoare la 1 iulie 1987
8
Declaraţia comună privind art. 139
Înainte de intrarea în vigoare a convenţiei, statele semnatare se vor informa reciproc despre toate
circumstanţele care pot influenţa în mod semnificativ domeniile reglementate de această convenţie
şi intrarea ei în vigoare. Convenţia nu va intra în vigoare înainte ca acele condiţii prealabile pentru aplicarea ei
să fie îndeplinite în statele semnatare, iar controalele la frontierele externe să devină efective
9
Eduard Dragomir, Dan Nita, Libertatea de circulatie, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010
10
ART. 19
(1) Străinii, titulari ai unei vize uniforme, care au intrat în condiţii legale pe teritoriul
6
 emisă o alertă în scopul nepermiterii intrării: va însemna un străin în
legătură cu care a fost emisă o alertă în Sistemul de Informaţii
Schengen în conformitate cu art. 96, pentru a se refuza intrarea acestei
persoane;
- punct de trecere a frontierei11: va însemna orice punct de trecere
autorizat de autorităţile competente pentru trecerea frontierelor
externe;
- control de frontieră: va însemna un control efectuat la o frontieră ca
răspuns exclusiv la o intenţie de trecere a frontierei, indiferent de orice
alte considerente;
- transportator: va însemna orice persoană fizică sau juridică a cărei
ocupaţie este de a furniza servicii de transport aerian, maritim sau
terestru pentru călători;
- permis de şedere: va însemna o autorizaţie de orice tip eliberată de o
parte contractantă prin care se acordă dreptul de şedere pe teritoriul
său. Această definiţie nu va include permisiunea temporară de şedere
pe teritoriul unei părţi contractante pe durata soluţionării unei cereri de
azil sau pentru eliberarea unui permis de şedere;
- cerere de azil: va însemna orice cerere înaintată în scris, oral sau în alt
mod de către un străin la o frontiera externă sau pe teritoriul unei părţi
contractante pentru obţinerea recunoaşterii calităţii de refugiat în
conformitate cu Convenţia de la Geneva referitoare la statutul
refugiaţilor din 28 iulie 1951, modificată şi completată prin Protocolul

11
ART. 3
(1) În principiu, frontierele externe pot fi trecute numai la punctele de trecere a frontierei
și potrivit orarului de funcţionare al acestora. Dispoziţiile mai detaliate, precum și
excepţiile și modalităţile micului trafic de frontieră, cît și regulile aplicabile unor categorii
particulare de trafic maritim, cum sînt navigaţia de agrement sau pescuitul de coastă, vor fi
adoptate de Comitetul executiv.
(2) Părţile Contractante se angajează să instituie sancţiuni împotrivă trecerii neautorizate
a frontierelor externe în afară punctelor de trecere a frontierei și a orarului de funcţionare a
acestora.

7
 de la New York din 31 ianuarie 1967, şi pentru obţinerea în
consecinţă a dreptului de şedere;
- solicitant de azil: va însemna orice străin care a depus o cerere de azil
în înţelesul prezentei convenţii şi în legătură cu care nu s-a adoptat
încă o decizie finală;
- soluţionarea cererilor de azil: va însemna ansamblul procedurilor de
examinare şi adoptare a unei decizii privind cererile de azil, inclusiv
măsurile întreprinse în conformitate cu decizia finală cu privire la o
astfel de cerere, cu excepţia hotărârii adoptate de partea contractantă
responsabilă cu rezolvarea cererilor de azil în conformitate cu prezenta
convenţie.

1.4.Procesul de evaluare Schengen

Procesul de evaluare Schengen constă în verificarea că toate condiţiile necesare

acquis-ului Schengen să fie îndeplinite. Acest lucru presupune că statul candidat
trebuie să demonstreze capacitatea sa de a îndeplini cerinţele acquis-ului
Schengen într-o manieră uniformă, corectă, consistenţă şi eficientă. Evaluarea
Schengen este în responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din
cadrul Consiliului UE.

1.4.1Etapele de evaluare Schengen

După aderarea la Uniunea Europeană, următorul obiectiv major al României este

dobândirea calităţii de stat Schengen cu drepturi depline, respectiv dreptul de
aplica în totalitate acquis-ul Schengen. Termenul asumat de autorităţile române
pentru îndeplinirea acestui deziderat este martie 2011. Aderarea la spaţiul
Schengen va fi precedată de o perioadă de aproximativ 2 ani de zile în care se va
desfăşura procesul de evaluare Schengen. Acesta constă în verificarea
îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării depline a acquis-ului
Schengen. Acest lucru presupune ca România să-şi demonstreze capacitatea de

8
a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă,
consistentă şi eficientă.

Domeniile evaluate în cadrul procesului de evaluare Schengen vor fi: 12

- Frontiere maritime, aeriene şi terestre

- Cooperare poliţienească
- Vize
- Protecţia datelor personale
- SIS
- Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de lucru
Evaluare Schengen (SCH-Eval) din cadrul Consiliului UE.

Procesul de evaluare Schengen se derulează în mai multe etape, după cum

urmează:13

1. Iniţial, fiecare stat membru transmite o declaraţie de pregătire

(Declaration of readiness) prin care anunţă domeniile şi momentul în care este
pregătit pentru demararea vizitelor de evaluare Schengen. În ceea ce priveşte
România, la 28 iunie 2007, în cadrul Grupului Evaluare Schengen, aceasta a
prezentat Declaraţia sa de pregătire, semnată de ministrul internelor şi reformei
administrative. Prin acest document, România şi-a anunţat disponibilitatea de a
primi misiunile de evaluatori europeni pe domeniile vize, cooperare
poliţienească şi protecţia datelor personale începând cu a doua jumătate a anului
2008. În ceea ce priveşte celelalte două domenii, controlul frontierelor şi SIS,
România va prezenta o a doua declaraţie ce va conţine orizontul de timp pentru
demararea vizitelor de evaluare în aceste domenii.

12

http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/catutil/Metodologie%20desf%20vizite%20evaluare%20fin
al.pdf pag.2,accesat la data de 23 ianuarie 2013

13
Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, Drept institutional comunitar european, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2000
9
 2. Grupul de lucru Evaluare Schengen transmite statului care urmează să
fie evaluat un chestionar extins care conţine întrebări detaliate despre toate
aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen.
Întrebările chestionarului sunt adoptate de statele membre în cadrul grupului de
lucru Evaluare Schengen. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent
de către echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului să analizeze capacitatea
României de a aplica prevederile acquis-ului Schengen.

3. În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, vor fi

demarate vizite de evaluare, pentru verificarea, în teren, a pregătirilor.
Programul vizitelor va fi stabilit de Secretariatul General al Consiliului
împreună cu statul evaluat, iar experţii evaluatori vor fi desemnaţi de statele
membre, de SGC şi de Comisia Europeană.

4. După finalizarea fiecărei misiuni de evaluare, echipa de evaluare

redacta un raport care va conţine concluziile şi recomandările echipei de
evaluare. Raportul va fi analizat şi apoi aprobat în cadrul Grupului de lucru
Evaluare Schengen. Pot fi adresate întrebări suplimentare şi efectuate vizite de
re-evaluare, după trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica dacă au fost
remediate eventuale aspecte negative constatate şi menţionate în raportul de
evaluare. Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen va fi prezentat
Consiliului UE care va adopta decizia necesară prin care va autoriza aplicarea
prevederilor acquis-ului Schengen categoriei a II-a la momentul pe care îl va
considera adecvat. Problematica abordată pe parcursul vizitelor de
evaluare:14Domeniile evaluate sunt cele prezentate la punct. I la capitolul
Consideraţii generale. Punctul de plecare al vizitelor de evaluare este reprezentat
de informaţiile furnizate în baza chestionarului de evaluare iar documentele de
referinţă sunt Convenţia Schengen, Cataloagele Schengen de recomandări şi

14

http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/catutil/Metodologie%20desf%20vizite%20evaluare%20fin
al.pdf,pag.3,accesat la data de 23 ianuarie 2013
10
bune practici şi lista acquis-ului Schengen relevant. Vizitele de evaluare se vor
desfăşura conform unui format bine stabilit, prezentat în anexa 1.

Organizarea vizitelor de evaluare: Programul de evaluare poate fi stabilit

după transmiterea Declaraţiei de pregătire prin care statul ce urmează a fi
evaluat propune o dată de începere a misiunilor de evaluare. Există totuşi
posibilitatea ca hotărârea privind data exactă a vizitei de evaluare să se refere la
o data chiar anterioară datei declarate de către SM ce urmează a fi evaluat (cazul
evaluării pe frontiere a Maltei).

De regulă, programul vizitelor de evaluare (perioadă, obiective care vor fi

vizitate) se stabileşte, în comun, de către Secretariatul General al Consiliului şi
statul care urmează să fie evaluat. Întocmirea programului ar trebui să ţină cont
de condiţiile meteo specifice în anumite perioade de timp ale anului. (ex. iarna -
blocări de drumuri în anumite zone ale ţării, primăvara/toamna – ceaţa densă ce
ar putea împiedica folosirea anumitor mijloace de transport.) dar şi de programul
de funcţionare al obiectivului vizitat, pentru a evita situaţia vizitării într-un
moment în care, spre exemplu, pe un aeroport nu operează curse şi în consecinţă
experţii vizitatori nu pot observa modul de aplicare a procedurilor.
Programul misiunii de evaluare trebuie să fie conceput în aşa fel încât să
ţină cont de punctele forte pe care statul doreşte să le evidenţieze. Proiectul
programului propus poate fi modificat în funcţie de dorinţele leading expertului
şi de probleme ce au rămas neclare din chestionar. Totodată, luând în
considerare necesitatea asigurării timpului de lucru pentru experţi după-
amiaza/seara pentru întocmirea raportului asupra celor constate în ziua în curs,
transportul către viitoarea locaţie de vizitat trebuie programat în cursul
următoarei zile, fiind practic primul punct de pe agenda zilnică.

În cadru aspectelor privind organizarea generală, trebuie avute în vedere

următoarele aspecte:

11
 • Întâmpinarea experţilor

• Mapele documentare de prezentare

• Activităţile de protocol (organizarea unor recepţii, asigurarea sălilor de

desfăşurare a sesiunilor de drafting, oferirea de atenţii simbolice)

• Stabilirea componenţei delegaţiei naţionale

• Vizitele surpriză

Subliniem faptul că pe tot parcursul procesului de evaluare Schengen,

limba obligatorie de lucru este limba engleză. Experţii evaluatori :Echipa de
evaluare este condusă de un leading expert, desemnat de către statul membru ce
deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului, din rândul experţilor cu experienţă
în astfel de misiuni sau în domeniile evaluate.
În general, acesta are rolul de a coordona echipa de experţi atât din punct
de vedere operativ (împărţire pe domenii, trasare de sarcini specifice în anumite
locaţii) cât şi de a prezenta raportul final al misiunii de evaluare în cadrul
Grupului de lucru Evaluare Schengen.

Echipa de evaluare este compusă din experţi, reprezentanţi ai statelor membre,

un expert din partea Comisiei Europene şi un expert din partea Secretariatului
General al Consiliului. Fiecare stat membru are posibilitatea de a desemna 1-2
experţi naţionali. În urma unor incidente apărute în cadrul unor misiuni de
evaluare anterioare, s-a hotărât (fără ca această hotărâre să fie totuşi formalizată)
ca fiecare stat membru să trimită câte un singur reprezentant. Există însă
numeroase cazuri în care anumite state membre nu desemnează reprezentanţi în
cadrul misiunii de evaluare. Expertul din cadrul Secretariatului General al
Consiliului are de obicei, în responsabilitate aspectele tehnice ale redactării
rapoartelor.
De remarcat faptul că, spre deosebire de aderarea la UE, când România

12
“negocia” cu Comisia Europeană, în cazul aderării la spaţiul Schengen, România
„negociază” cu toate statele membre UE, Comisiei Europene revenindu-i un rol
mai puţin important. .Experţii naţionali :Pe parcursul evaluării, experţii vor fi
însoţiţi permanent de o echipă formată dintr-un număr de 3-5 persoane din
cadrul statului membru vizitat. În componenţa echipei de evaluare vor intra şi
translatori/traducători, puşi la dispoziţie de statul evaluat. De asemenea, trebuie
constituit un “cartier general”, la nivel central, capabil să răspundă solicitărilor
echipei de evaluare în timp optim.

Mapele documentare

Mapele documentare sunt distribuite membrilor echipei de evaluare,

înainte de începerea misiunii.

Acestea trebuie să conţină:

 Programul detaliat al vizitei de evaluare

 Datele de contact ale evaluatorilor şi ale organizatorilor
 Lista prezentărilor PowerPoint ce vor fi susţinute de către fiecare
instituţie (obligatoriu în limba engleză)
 Harta tuturor locaţiilor secţiilor de poliţie/poliţie de 13aterial din
regiunea unde se desfăşoară vizita de evaluare în vederea stabilirii
vizitei surpriză
 Lista vizitelor în teren ¾ Un CD (eventual şi un memory stick) ce va
cuprinde prezentările pe care fiecare instituţie le va susţine, precum
şi actele normative în vigoare cu relevanţă pentru domeniul evaluat (
toate traduse în limba engleză).
 Badge-uri cu numele fiecărui expert şi ocazia vizitei (există de obicei
un logo al fiecărei ţări plus menţiunea Schengen Evaluation 2009, de
ex.).
 Pix şi bloc-notes

13
 Prezentările PowerPoint, documentare în format multimedia sau Word vor
fi editate pentru fiecare locaţie vizitată. Este foarte util ca prezentările să
folosească un document şablon, care să aibă, eventual logo-ul desemnat cu
ocazia evaluărilor. De asemenea pot fi editate broşuri care să cuprindă informaţii
generale despre fiecare locaţie. Totuşi, o serie de documente mai importante pot
fi transmise în format hard-copy, prezentate şi înmânate experţilor.
Înmânarea mapelor documentare şi prezentarea conţinutului acestora se va
realiza în prima seară a misiunii, după sosirea şi reuniunea echipei în statul
membru evaluat. Alte documente: În cadrul vizitelor de evaluare, cu acordul
liderului misiunii de evaluare, mai pot fi prezentate şi alte dotări, funcţionalităţi,
sisteme de securitate, aparaturi de ultimă generaţie, broşuri etc. Timpul alocat
acestor obiective trebuie să fie cât mai scurt posibil. Nu se apreciază detalii
legate de alte aspecte ce depăşesc scopului vizitei.

 infrastructură şi echipament,
 supraveghere,
 control şi proceduri,
 pregătirea personalului,
 readmisie şi răspunderea transportatorilor)

Odată ajunsă în locaţiile supuse evaluării, echipa de evaluare va fi

întâmpinată de şeful instituţiei/structurii evaluate, care va susţine o prezentare
power point în faţa echipei de evaluare. Acesta poate fi întrerupt de membrii
echipei pentru lămuriri/întrebări suplimentare. Acestor întrebări li se va oferi
răspunsuri concrete şi clare, fără a intra în detalii suplimentare. Răspunsurile
statului evaluat sa fie în conformitate cu realitatea.
Orice inconsecvenţă remarcată în teren faţă de cele prezentate în
chestionar va fi privită ca un aspect negativ. După ce nu mai există întrebări din
partea membrilor echipei de evaluare, grupurile se vor împărţi în funcţie de
obiectivul vizat: spre ex., echipa de pe supraveghere se va deplasa pe perimetru,
echipa de la control şi proceduri în liniile de control, etc.
14
 În egală măsură, membrii grupurilor pot vizita toate obiectivele locaţiei
evaluate, pentru inspectarea modului de conformare la standardele Schengen al
diferitelor instituţii care îşi desfăşoară activitatea în comun.
Vizite surpriză:După finalizarea negocierilor cu Secretariatul General al
Consiliului asupra variantei finale a programului misiunii de evaluare, trebuie
luată în calcul varianta modificării acestuia în timpul misiunii de evaluare, de
către experţii evaluatori.
În fapt, această practică este una uzuală în cadrul misiunilor de evaluare
şi are ca scop tocmaisurprinderea cu exactitate a stadiului pregătirilor tuturor
structurilor unui stat membru (nu doar a celor cuprinse în cadrul programului
misiunii de evaluare) în implementarea în totalitate a acquisului Schengen.
De aceea, pregătirea statului membru pentru misiunea de evaluare va
trebui să aibăîn vedere toate structurile supuse evaluării, nu doar cele incluse în
cadrul programului stabilit pentru evaluare. Astfel, în cazul vizitelor în
domeniul controlul frontierelor sau cooperare poliţienească, echipa de evaluare
va alege, la întâmplare, o secţie de poliţie/punct de trecere a frontierei de pe o
hartă a secţiilor de poliţie/punct de trecere a frontierei pusă la dispoziţie de către
organizatori.

De asemenea, echipa de evaluare poate realiza, ad-hoc, interviuri cu

membrii unei patrule de poliţie în vederea executării unei verificări prin staţie a
unei persoane sau vehicul.

Alte detalii :Este necesar să se asigure asistenţă medicală de urgenţă pe

toată perioada evaluării, mai ales la parcurgerea de distanţe lungi şi în zonele
mai puţin accesibile. Este util a se avea la îndemână un contact telefonic al unui
medic în fiecare zonă parcursă şi o trusă medicală la dispoziţie.

Este util ca la finele fiecărei zile de evaluare să se facă un raport zilnic în

care să se evidenţieze problemele sau disfuncţionalităţile apărute şi maniera de
remediere a acestora. Persoanele implicate trebuie să consulte experţii şi să se
15
asigure că aceştia sunt mulţumiţi de condiţiile de cazare, masă, etc. (atenţie la
zilele de naştere ale celor din echipa de evaluare). Trebuie acordată atenţie
preferinţelor experţilor pentru anumite chestiuni (ex. refuzul de a călători cu
avionul), aspecte culinare (vegetarieni), preferinţe privind cazarea (single or
double room, salăfitness, servicii de curăţătorie, etc).
Este necesar să existe o persoană disponibilă on-call 24 de ore pentru
rezolvarea oricărei probleme apărute, care să aibă datele de contact ale tuturor
serviciilor sau departamentelor implicate. Mai trebuie să existe un specialist IT
care să rezolve orice problemă tehnică apărută.
Redactarea raportului (drafting) :La sfârşitul fiecărei zile de evaluare,
echipa de experţi redactează raportul de evaluare. În cest sens, statul evaluat
trebuie să asigure condiţii pentru redactarea zilnică a proiectului de raport. În
acest sens, trebuie asigurată o sală în cadrul hotelurilor unde experţii sunt cazaţi,
dotată cu calculatoare conectate la internet, porturi pentru CD/DVD, memory–
stick, imprimante conectate la aceste calculatoare, materiale de birotică (hârtie,
creioane, pixuri, etc), ecran de proiecţie şi videoproiector, fax şi xerox. Pe toată
durata sesiunilor de drafting, trebuie asigurat un protocol minim constând în
gustări, cafea, apă, ceai, băuturi răcoritoare, etc.
Plecarea echipei de evaluare :Echipa organizatorică trebuie să asigure
preluarea experţilor de la hotel la aeroport în tranşe, în funcţie de orarul de zbor.
Pentru această activitate urmează a fi folosite autocare sau microbuze în funcţie
de numărul experţilor care pleacă într-un interval de timp apropiat.

Solicitarea de informaţii suplimentare/aprobarea raportului în cadrul

Grupului de lucru Evaluare Schengen :După definitivarea raportului de către
echipa de evaluare, acesta este prezentat de către şeful echipei de evaluare în
cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen. Documentul este analizat şi
discutat în cadrul acestui grup de lucru; statele membre pot formula întrebări
suplimentare şi pot cere clarificări faţă de raportul prezentat. Statul evaluat
poate răspunde fie pe loc, fie furnizând un răspuns în scris, până la următoarea

16
reuniune a Grupului de lucru Evaluare Schengen.
După ce au fost furnizate toate informaţiile solicitate şi au fost clarificate
toate chestiunile ridicate de statele membre, raportul este aprobat de către
Grupul de lucru Evaluare Schengen.

17
 CAPITOLUL II :DEZVOLTAREA COOPERĂRII SCHENGEN ŞI

EXTINDEREA SPAŢIULUI SCHENGEN

2.1.Statele Membre
În prezent, 29 de state fac obiectul reglementărilor din domeniul
Schengen, respectiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi 2 state care
nu fac parte din Uniunea Europeană (Islanda şi Norvegia).

Sursa: www.schengenvisahq.com

Dintre aceste 29 de state, doar 24 aplică în totalitate acquis-ul Schengen; cele 6

state care nu aplică în totalitate acquis-ul Schengen sunt:

1.Marea Britanie;

2.Irlanda;

3.Cipru;

18
 4.România;

5.Bulgaria.

Irlanda şi Marea Britanie au decis să participe doar în domeniul cooperării

poliţieneşti, fără a aplica politica din domeniul vizelor şi controalelor la
frontieră. Un alt stat care este supus unui regim special este şi Danemarca, ţară
semnatară a Acordului Schengen, dar care are dreptul de opta de a aplica sau nu
orice măsură adoptată la nivel comunitar pe problematica Schengen. Cipru a
decis să nu aplice, pentru moment, prevederile acquis-ului Schengen din
domeniul SIS (Sistemul Informatic Schengen), dar intenţionează să se conecteze
la acest sistem până la sfârşitul anului 2008, urmând a deveni membru Schengen
cu dreptul depline în 2009.
România şi Bulgaria, ultimele state care au aderat la Uniunea Europeană
la 01.01.2007, intenţionează să devină membri ai spaţiului Schengen cu drepturi
depline din anul 2011.

De asemenea, 2 state se află în curs de negociere pentru a adera la spaţiul

Schengen: Confederaţia Elveţiană şi Liechtenstein.

Confederaţia Elveţiană a început negocierile de aderare la spaţiul

Schengen din 2002. În 2004 a fost semnat Acordul dintre Uniunea Europeană,
Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană privind asocierea
Confederaţiei Elveţiene la punerea în aplicare, respectarea şi dezvoltarea acquis-
ului Schengen. Acest acord a fost aprobat, prin referendum, în Confederaţia
Elveţiană în 2005, iar, la nivelul Uniunii Europene, a intrat în vigoare la
01.03.2008. Confederaţia Elveţia intenţionează să devină membru Schengen cu
drepturi depline până la sfârşitul anului 2008.

Astfel, 31 de state au aderat sau sunt în negociere de asociere la spaţiul

Schengen, conform următorului calendar :

19
20
21
Sursa: http://www.schengen.mira.gov.ro /Documente/ utile/ catutil/ manual
%20de%20 prezentare.pdf

În prezent, spaţiul Schengen se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 4,2

mil. km², cu peste 400 de milioane de beneficiari.

2.2.Integrarea altor state în Spaţiul Schengen

În anul 2000, a fost aprobată cererea Marii Britanii privind o participare

parţială în cadrul reglementărilor Schengen (incluzând în special cooperarea
poliţienească şi judiciară şi participarea parţială la SIS). Irlanda a urmat acelaşi
exemplu în 2002, obţinând o participare parţială la Schengen.

Cipru a decis să nu aplice, pentru moment, prevederile acquis-ului Schengen în

domeniul SIS (Sistemul de Informaţii Schengen), dar intenţionează să se
22
conecteze la SIS de a doua generaţie (SIS II) odată cu operaţionalizarea acestuia.
Elveţia a început negocierile de aderare la spaţiul Schengen din 2002. În
2004 a fost semnat Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană
şi Confederaţia Elveţiană privind asocierea Confederaţiei Elveţiene la punerea în
aplicare, respectarea şi dezvoltarea acquis-ului Schengen.
Acest acord a fost aprobat, prin referendum, în 2005, iar la nivelul Uniunii
Europene, a intrat în vigoare la 01.03.2008. Confederaţia Elveţiană a devenit stat
membru Schengen cu drepturi depline în 2008.Liechtenstein a semnat, la data de
28.02.2008, un protocol de asociere la spaţiul Schengen. Liechtenstein nu
efectuează controale la frontiera cu Elveţia, ci doar la frontiera cu Austria.
Liechtenstein urmează a deveni membru cu drepturi depline după finalizarea
procesului de evaluare Schengen. În data de 25 ianuarie 2008, în cadrul
reuniunii Consiliului JAI din Slovenia, România şi Bulgaria au semnat
Declaraţia Comună de pregătire pentru aderarea la spaţiul Schengen. Cele două
ţări şi-au propus să intre în spaţiul Schengen la 27 martie 2011.

2.3. Beneficii aduse de aderarea la Spaţiul Schengen

Aderarea la spaţiul Schengen are că efect ridicarea controalelor între

frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime
acquis-ul Schengen, fiind creaţă o singură frontieră externă unde controalele se
desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil,
precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

Ridicarea controalelor între frontierele externe ale statelor

membre Schengen

Astfel, trecerea frontierei se poate realiză indiferent de oră şi prin orice

loc iar cetăţenii statelor membre care călătoresc în spaţiul Schengen trebuie să

23
aibă asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne
poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul ţării.
Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o
perioadă limitată în timp din motive de ordine publică sau securitate naţională,
decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.
Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creşte pericolele
pentru securitatea internă a ţărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se
lasă "cale liberă" infractorilor.

Libertatea de mişcare a cetăţenilor statelor membre

reprezintă beneficiul adus de aderarea la spaţiul Schengen
făraă ca acesta să fie înteles ca absolut.

. Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, în special prin înfiinţarea

serviciilor comune ale poliţiei, vămii şi poliţiei de frontieră (în cadrul Centrelor,
Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care să
aibă că scop protecţia propriilor cetăţeni. De asemenea, Sistemul Informatic
Schengen, asistentă operativă reciprocă şi schimbul direct de informaţii între
forţele de poliţie precum şi supravegherea şi urmărirea transfrontaliera a
infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotrivă terorismului, crimei
organizate, traficului de fiinţe umane şi a imigraţiei ilegale.

În acelaşi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure

cetăţenilor statelor membre protecţia datelor cu caracter personal împotrivă
oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.

Un set de măsuri care să compenseze impactul negativ al

. eliminării controalelor la frontierele interne

24
 În afară beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne
poate avea un impact negativ pentru securitatea internă a statelor membre.Pentru
prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen întroduc un set de
masuri compensatorii prevăzute în detaliu de acquis-ul Schengen şi de
recomandările referitoare la punerea lor în practică.

Măsurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate după cum urmează:15

circulația persoanelor (vize și cooperare consulara)

 cooperarea polițienească:
 sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare
 schimbul de ofiteri de legatura intre politii
 cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea
serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate
statele contractante
 misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei

cooperarea judiciara a statelor membre Schengen

O altă măsură compensatorie se referă la protecţia datelor cu caracter

personal16 care reprezintă dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate acele
caracteristici care conduc la identificarea să şi obligaţia corelativă a statului de a
adoptă măsuri adecvate pentru a asigură o protecţie eficientă pornind de la faptul
că numeroase informaţii privind datele personale se transferă între statele
member.

15
http://www.schengen.mira.gov.ro/index05.htm,accesat la data de 23 februarie 2013
16
CONVENŢIE din 19 iunie 1990 de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
graduală a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990
Emitent : PARLAMENTUL
Publicată în : BROŞURĂ din 19 iunie 1990

25
 CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: IMPORTANŢA ACORDULUI

SCHEGEN PENTRU ROMÂNIA

3.1.Repere privind aderarea României la Spaţiul Schengen

Pentru aderarea la spaţiul Schengen România a fost nevoită să adopte şi să

implementeze Acquis Schengen, să armonizeze instituţiile române cu cele de la
nivelul statelor membre, să asigure mijloacele tehnice, echipamentele şi
sistemele specializate pentru îndeplinirea activitatiilor specifice, precum şi
pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers.

Scopul Planului de acţiune Schengen este identificarea şi prioritizarea

actiunilor ce urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la
Schengen.

Planul îşi propune ca obiective: întărirea controlului şi supravegherii la

frontierele externe şi luptă împotriva criminalităţii transfrontaliere;
implementarea Sistemului Informatic Schengen (inclusiv a componentei
naţionale) pentru schimbul de date în timp real precum şi dezvoltarea capacităţii
de cooperare internaţională.

Scopul strategiei naţionale este stabilirea direcţiilor de acţiune pentru

îndeplinirea masurilor şi actiunilor specifice institutillor şi autorităţilor abilitate
ale statului roman pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Obiectivul general este îmbunătăţirea capacitiatii României de realizare a

unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene.

26
 Managementul integrat al frontierei de stat reprezintă sistemul de
coordoanre internă a acţiunilor şi procedurilor al instituţiilor abilitate legal să
asigure menţinerea stării de normalitate la frontiera de stat, cooperarea cu statele
vecine, precum şi asigurarea compatibilizării cu normele şi practicile de
supraveghere şi control a frontierei aplicate în ţările UE.
Pentru aderarea la spaţiul Schengen România şi-a asumat prin Planul de
acţiune Schengen realizarea Sistemului Integrat pentru securiatea frontierei.
Acesta conţine două componente: componentă operativă (care e formată din
subsitemele: legislativ şi resurse umană) şi componentă tehnică (formată sin
subsistemele: infrastrucura, logistică şi comunicaţii). „Sistemul integrat pentru
securitatea frontierei este un sistem complex, caracterizat de multitudinea
elementelor componente interconectate prin numeroase canale informaţionale,
capabil de interacţiuni şi conexiuni inverse, de menţinere a echilibrului şi
autoreglare, destinat combaterii infractionalitatii transfrontaliere” 17

3.2 Planul de acţiune al României de aderare

Primul pas făcut de România în vederea demarării procesului de evaluare

Schengen a fost prezentat oficial la dată de 28.06.2007, a Declaraţiei de
pregătire a României pentru trei domenii de evaluare în cadrul reuniunii
Grupului de lucru evaluare Schengen.

17
D.I. Popescu, Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, Ed. Univers stiintific, Bucuresti, 2006, p. 14
27
 SURSA:
http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/Declaratia%20de%20pregatire%2
0a%20Romaniei.pdf

28
 O a două declaraţie de pregătire pentru toate domeniile de evaluare a fost
prezentată de România în date de 02.06.2008. Cu ocazia Consiliului informal
Justiţie şi Afaceri Interne din 2008 România şi Bulgăria au semnat declaraţia
comună de aderare efectivă la spaţiul Schengen pentru martie 2011.
Pentru aderarea la spaţiul comunitar statul roman a luat toate măsurile
necesare: armonizarea regulilor referitoare la controlul şi supravegherea
frontierei, a aconditiilor de acordare a vizelor, a azilului sau a statutlui de
refugiat, separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi aeroporturi, dotarea cu
tehnică a Politiei de Frontiera, pregătirea personalului în domeniul Schengen,
implementarea Sistemului informatic naţional Schengen şi asigurarea
interoperabiliatii acestuia cu sistemul de la Strasbourg, dar şi disponibilitatea
personalului pentru participarea la acţiuni de cooperare internaţională.
„Necesitatea securizării graniţelor şi prevenirea infracţionalităţii frontaliere şi
transfrontaliere au impus legiuitorului roman să elaboreze o serire de norme
juridice care să asigure real o ordine publică în zona de frontiera”18

După toate aceste măsuri adoptate,România va trebui să treacă şi prin

vizitele de evaluare Schengen, în următoarele domenii: cooperare
poliţienească,protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere
aeriene, frontiere terestre, ŞIŞ/SIRENE.

Din echipa de evaluare fac parte experţi din statele membre Schengen, un
reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al Secretariatului General
al Consiliului UE. Şeful echipei de evaluare este reprezentantul Republicii Cehe.

România primeşte prima vizita de evaluare Schengen . În perioadă 23-29

martie 2009, are loc prima vizita de evaluare Schengen a României în domeniul
Cooperararii poliţieneşti. Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin
Departamentul Schengen, coordonează organizarea acestei vizite. Scopul
misiunii de evaluare constă în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor

18
A. Neagu, V. Aelenei, Dreptul frontierei de stat, Ed. Protransilvania, Bucuresti, 2002, p. 14
29
condiţiilor necesare implementării acquis-ului Schengen în domeniu, pentru
dobândirea calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.
La finalul procesului de evaluare, experţii vor redactă un raport care va
cuprinde concluziile şi recomandările echipei de evaluare. Acesta va fi ulterior
aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles.
Experţii europeni vor întocmi un raport care va cuprinde concluziile şi
recomandările echipei care a încheiat prima vizită de evaluare Schengen a
României în domeniul cooperărării poliţieneşţi, a anunţat ,Ministerul
Administrăţiei şi Internelor.
Prima vizită de evaluare Schengen a României în domeniul cooperărării
poliţieneşţi s-a încheiat după ce, timp de o săptămână, experţii europeni au
evaluat în teren îndeplinirea condiţiilor necesare implementării acquis-ului
Schengen în domeniu.

Pe durată acestei misiuni, au fost prezentate evaluatorilor Schengen

principalele instituţîi cu competenţe în domeniu, fiind vizitate Centrul de
Cooperare Poliţienească Internăţională, Secţia 1 Poliţie Bucureşţi, Inspectoratul
Judeţean de Poliţie Bihor, Punctul de Contact Oradea, Poliţia municipiului
Oradea şi Institutul de Criminalistică Bucureşţi.

In urmă vizitei efectuate, experţii europeni vor întocmi un raport care va

cuprinde concluziile şi recomandările echipei de evaluare, care urmează să fie
aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles, cel mai
probabil în luna iunie 2009.
Din echipa de evaluare au făcut parte experţi din statele membre
Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al
Secretariatului General al Consiliului UE.

După prima evaluare,România tehnic, nu are nicio problemă în ceea ce priveşte

aderarea la Spaţiul Schengen,Ministrul Administraţiei şi Internelor,la acea
vreme Traian Igaş, susţine că: “experţii din comisia de evaluare Schengen au
30
avut o impresie bună cu privire la îndeplinirea condiţiilor de aderare asumate de
România, afirmând că, tehnic, nu este nicio problemă în ceea ce priveşte intrarea
în Spaţiul Schengen.România a îndeplinit toate standardele impuse pentru
aderarea la Spaţiul Schengen”.19

Cu toate că România a îndeplinit toate standardele tehnice pentru

aderare,unule state membre nu sunt de accord cu intrarea României în Spațiul
Schegen.Una dintre ele fiind Franța,care afirmă că vameșii romA¢ni sunt
coruptibili din cauza salariilor mici. Veniturile scăzute ale polițiștilor de
frontieră este un factor determinant în sporirea corupției în această zonă. O altă
problemă importantă legată de aspectul controlului la frontieră este lipsă
fondurilor Ministerului Administrației și Internelor pentru asigurarea
consumabilelor (în principal combustibili pentru mașini și nave, piese de schimb
pentru tehnică etc.).

Toate aceste lucruri sunt strâns corelate cu teama statelor europene de

creștere a fenomenului infractonal și a migrației ilegale în zona de liberă
circulație ce poate influența decisiv nivelul migrației în zona Schengen. State
precum Albania, Turcia, Moldova sunt capabile să produca” un număr mare de
imigranți. Exodul migrației ilegale este strâns legat de evoluțiile negative din
viață exonomica, socială din zonele defavorizte (...) precum și datorită
perpetuării unor tensiuni de ordin etnic, religios sau politic într-o serie de
teritorii “20

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, şi-a

afirmat împotrivirea faţă de aderarea României la Schengen în martie 2011,

19
***http://www.mediafax.ro/social/igas-tehnic-nu-avem-nicio-problema-in-ceea-ce-priveste-aderarea-la-
spatiul-schengen-7729878 ,accesat la data de :28 februarie 2013 .
20
I. Fecioru, Libertatea de circulatie intre deziderat si realitate, Editura Ministerului de Interne, 2007,,pag.176
31
sugerând că : “frontierele sunt insuficient securizate, iar vameşii români sunt
vulnerabili la corupţie, întrucât câştigă numai 400 de euro pe lună.”21

Nu numai Franta are reactii negative referitoare la Romania,ci si Olanda

amenință că s-ar putea opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen
în luna martie.România și Bulgaria au mai primit un refuz. Olanda a amenințat
că s-ar putea opune aderării celor două țări la spațiul Schengen și în luna martie.
Premierul olandez a declarat că aceste state vecine nu depun suficiente eforturi
în lupta anticorupție și în privința crimei organizate. Președintele Traian Băsescu
a reacționat spunand că :”Opoziția Olandei față de aderarea României la
Schengen e un abuz și că, spre deosebire de olandezi, românii nu au fost atât de
neputincioși, încât să legalizeze consumul de droguri și prostituția”.22 Olanda a
rămas singura țară care se opune ferm aderării României și Bulgariei la spațiul
de liberă circulație, deși celelalte membre UE o supun unor mari presiuni.

Olanda susţine că România nu este pregătită să adere la spaţiul

Schengen,dar guvernul român susţine că am îndeplinit toate criteriile prevăzute
în tratat.

Amânarea aderării României la Schengen reprezintă o chestiune de

calculi politice interne ale Olandei în care partidul de extremă dreapta începe să
acapareze guvernele statelor membre UE.Partidele de extremă dreapta fac acest
lucru pentru calcule politice care nu susţin solidaritatatea etică.

Un episod destul de important ce a vizat relaţia dintre România şi Olanda

a fost cel al transporturilor de allele,denumit "Bacteria Schengen”.Autorităţile
române au blocat transportul de lalale la noi în ţara,acest lucru afectându-i pe
olandezi.

21
http://www.realitatea.net/franta-sugereaza-ca-vamesii-romani-sunt-vulnerabili-la-coruptie-din-cauza-
salariilor-mici_788969.html,accesat la data de 2 martie 2013
22
***http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_23761/Olanda-isi-
mentine-opozitia-fata-de-aderarea-Romaniei-si-Bulgariei-la-Schengen.html ,accesat la data de 22 aprilie 2013
32
 Olanda a considerat că acest acest episod a fost în răspuns dur din partea
României,cu privirea la amânarea intrării în Schengen dar în cele din urmă
,România a vrut doar să îşi facă datoria în politică de securitate la
frontiere.Olanda nu vede suficienţe indicii că România excelează în domenii că
:anchete juridicare,corupţie,crimă organizată.

La reuniunea miniştrilor de interne a Uniunii Europene de la

Bruxelles,din octombrie 2011 în care este a fost pe lista de discuţii ,un
compromise ce readuce opţiunea treptata în primăvară anului viitor,privind
integrarea României în Spaţiul Schengen în două etape:în luna martie 2012 cu
frontierele aeriene şi maritime ,iar în iulie 2012 cu cele terestre. Dosarul
extinderii Schengen a fost reluat cu prilejul reuniunilor Consiliului European din
23 octombrie şi 9 decembrie 2011. In cadrul concluziilor adoptate, Consiliul
European din 1-2 martie 2012 recunoaşte eforturile continue depuse de cele
doua state candidate şi reitereaza faptul ca au fost indeplinite toate condiţiile
juridice pentru adoptarea deciziei de aderare a Romaniei şi Bulgariei la spaţiul
Schengen.

În noiembrie 2011,”Finlanda a declarat că va lua în considerare

posibilităţile României şi Bulgariei de a adera la Spaţiul Schengen în 2
etape,întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finele lunii martie 2012,iar cu
graniţele terestre după luna iulie 2012” .Totuşi autorităţile finlandeze au
menţionat că vor aştepta raportul elaborate de Comisia Europeană din luna
februarie 2012,în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

În urmă raportului intermediar din februarie 2012 elaborat în cadrul

Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). S-au furnizat informaţii
tehnice actualizate privind evoluţiile importante în România înregistrate în
ultimele luni.Sunt furnizate informaţii actualizate cu privire la măsurile care au
fost finalizate sau care sunt în termen de finalizare mentionandu-se de altfel şi
acţiunile care nu au fost întreprinse.
33
Potrivit www.Hotnews.ro, Mark Gray ,reprezentant al Comisiei Europene a
făcut declaraţii oficiale privind raportul MCV,şi a remarcat următoarele progrese
în România :În cadrul ANI şi DNA,au fost făcute progrese în combaterea
cazurilor grave de corupţie.

De astfel s-au înregistrat progrese semnificative în lupta

anticorupţiei,accelerarea de către Înaltă Curte de Justiţie şi Casaţie a României
în condamnarea cazurilor de corupţie la nivel înalt,intrarea în vigoare a Codului
Civil şi intrarea în viguare a Codului de Procedura Civilă.

În urmă raportului MCV,Comisia Europeană a identificat domenii în care

mai este de măsuri suplimentare.Comisia Europeană a notat în raportul MCV,că
trebuie să se concentreze mai bine pe împărţirea sesurselor între instanţe pentru
a se asigura aplicarea corectă a Codului Penal,şi a Codului de Procedura

Penala,de asemenea mai este nevoie de noi reguli privind numirea

judecatorilor, iar principala calitatea a acestora sa fie transparenta.
Este necesar implementarea strategiei naţionale anticorupţiei fapt ce va da
rezultate în privinţă confiscării bunurilor ilegale.Comisia aşteaptă progrese mai
mari în următoarele luni în privinţă creşterii efectului de descurajare a urmăririi
judiciare în cazurile de corupţie la nivel înalt ,consolidarea integrităţii în cadrul
sistemului judiciar,punerea în aplicare a noilor Coduri.

Combaterea corupţiei şi promovarea integrităţii are la bază o sarcină grea

şi dificilă în care trebuiesc implicate toate puterile statului de la cel mai mic la
cel mai mare,astfel încât să fie vizată societatea în ansamblul ei.

Un punct important este capacitatea sistemului judiciar,în România şi al

administraţiei de a aplica statul de drept.După aderarea la Uniunea Europeană,

34
România a făcut progrese marcante cu privire la judecarea cazurilor de corupţie
la nivel înalt şi în urmărirea penală.

După raportul MCV din februarie 2012 ,Comisia a evaluat politic

evenimentele din ultima vreme a României,din cadrul raportului MCV din iulie
2012.În prezentul raportul Comisia recunoaşte că în România au existat perioade
de progrese şi regres ,perioade în care cooperarea a decurs bine,dar şi momente
în care mecanismul a întâmpinat atitudini neprietenoase.
Raportul MCV iulie 2012 este primit într-un moment în care sunt prezente
suspiciuni şi întrebări legate de respectarea statului de drept,şi independenţa
sistemului judiciar în România.

Totuşi raportul MCV,recunoaşte progresele României încă de la aderarea

UE.Toate aceste progrese ,un sistem judiciar funcţional,care funcţionează în
mod corespunzător şi respectarea instituţiilor democratice sunt numite că fiind
elementele cheie pentru existenţa unui cadru de încredere reciprocă în cadrul UE
şi pentru a câştiga încrederea investitorilor.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu îi cere României că să atingă

standarde mult mai mari decât alor celorlate ţări membre.Ţintă Mecanismului de
Cooperare şi Verificare este de a sprijini ţara noastră,să atingă normele
comparabile cu cele ale statelor membre ale UE.Acesta ţintă fiind sustinta de 72
% dintre români.23

23
***FLASH EUROBAROMETRU 351.
35
Sursa: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_351_fact_ro_ro.pdf

36
 Mecanismul de cooperare şi verificare a avut un aport semnificativ la
procesul de transformare în România,multe instituţii importante contribuie la
rândul lor la întregirea acestui cadru solid al MCV,cum ar fii:Agenţia Naţională
de Integritate(ANI),este o instituţie abilitata în judecarea cazurilor de corupţie la
nivel înalt ,au fost adoptate norme mai limitate pentru a avansa integritatea în
cadrul sistemului judiciar precum şi o lege care preconizează confiscarea extinsă
a bunurilor dobândite în mod ilegal.Acesta nouă strategie anticorupţie a acordat
o vigilenţă mai mare a adoptării celor mai bune practici prin combarea
corupţiei.Pentru că această strategie de combatere a corupţiei să fie utilizată şi
pusă în practică aşa cum s-a conceput,trebuie să aibă la dispoziţie şi timp
suficient pentru a-şi dovedi eficacitatea.

Comsia a constatat aspecte positive în MCV,cât şi aspecte negative la

adresă noastră cum ar fii: că nu s-a pus în aplicare normele sistemului judiciar şi
al administraţiei neatingând încă obiectivele MCV,sau chiar dacă în unele cazuri
punerea lor în aplicare este abia la început deoarece aceste norme au fost
introduse de curând.Încă un aspect negative menţionat de Comisie,este faptul că
această nu consideră că toate agenţiile guvernamentale conlucrează în aceleaşi
obiective.

În ţara noastră ,Raportul de Cooperare şi Verificare constată că sunt în

continuare piedici în calea progreselor în domeniul combaterii corupţiei şi al
coflictului de interese.MCV a constatat că chiar dacă în domeniile importante s-
a făcut schimbări ,acestea s-au realizat în primul rând că rezultat al presiunii
externe.

În vară anului 2012,după evaluarea raportului pe justiţie ,România a

trecut printr-un conflict politic şi anume suspendarea din funcţia de preşedinte a
României a lui Traian Băsescu.

37
 Acest lucru nu a rămasă fără ecou în Europa stârnind imediat reacţii
negative la adresă guvernului României.

Preşedintele Comisiei Europene,Jose Manuel Barosso,a precizat că

“Romania s-a îndepărtat de pe marginea prapastiei”,însă el a subliniat faptul că
în ţara noastră mai este nevoie de monitorizare continuă.Evenimentele din
România din ultima luna ,au fost un semnal de alarmă pentru Comisia
Europeană,fiind stat membru al Uniunii Europene,avem nevoie de respect
pentru instituţiile democratice şi statul de drept”Evenimentele din România ne-
au zdruncinat încrederea,luptele politice nu justifica sumniarea princiipilor
democratice”24. Acesta a cerut un nou raport de monitorizare şi verificare pentru
România până la finele anului 2012,pentru a vedea în ce măsură au fost
rezolvată conflictele politice.
Este prima dată în decursul a celor 5 ani de monitorizare a României când
Preşedintele Comisiei Europene susţine o declaraţie de presă despre România,în
deschiderea raportului.Oficialul European a mai precizat că în raport vor conţine
recomandări pentru a restabili încrederea investitorilor pe plan economic.

Odată cu detensionarea situaţiei politice din ţara,se pune accentual pe o

problemă a cărei rezolvare se lasă aşteptată şi anume:intrarea României în
Spaţiul Schengen.De la ultimul raport nefericit invocat de Preşedintele Comisiei
Europene pe Justiţie,Jose Manuel Barosso până la vechea şi totuşi mereu
prezenţa problemă a minorităţii de etnie romă,poziţia preşedintelui este una
pozitivă cu privire la accesul în spaţiul Schengen,acesta dorind că România s-a
fie văzută cu ochi buni de către statele membre ,abordând acest aspect al
minorităţilor de etnie romă cu Comisarul European pentru Justiţie,doamnă
Viviane Reding,mai ales după măsurile drastice adoptate de Franţa.

24
Declaratia Presedintelui Comisiei Europene din direct de la Bruxelles,pe postul de televiziune B1 Tv,”Breaking
News”,in data de 13 iulie 2012,ora 14:24

38
 Percepţia europeană despre minorităţile de etnie romă atârnă greu la
evaluarea României.

Subiectul aderării la spaţiul Schengen a fost abordat în cadrul reuniunii

Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne,din data 25-26 octombrie 2012,prilej cu
care Presendentia Cipriotă a Uniunii Europepe a prezentat eforturile României şi
Bulgariei,şi a precizat necesitatea adoptării deciziei într-un timp cât mai scurt.

În cadrul reuniunii Cecilia Malmstrom,Comisar pentru Afaceri Interne a

exprimat sustinarea pentru finalizarea acestui obiectiv

Finalizarea de către România a măsurilor şi revenirea la subiectul aderării

Schengen la Consiliul JAI din martie 2013,au fost cuprinse în declaraţia
Consiliul European,13-14 decembrie 2012.”Consiliul European că răspuns al
problemelor exprimate de către România cu privire la raportul Comisiei privind
guvernantă Schengen şi la măsurile care ar contribui la extinderea cu success a
spaţiului Schengen,Preşedenţia a reamintit că a raportat cu privire la implicaţiile
acestor măsuri şi a declarat că progrele înregistrate în implementarea acestora
trebuiau să fie considerate finalizate ”.25

Consiliul European invită Consiliul,să revină asupra acestei chestiuni în

martie 2013.

La începutul anului 2013,mai exact în luna ianuarie Comisia Europeană a

prezentat concluziile raportului MCV privind justiţia din România,raport ce
analizează progresele realizate în ultimele şase luni.”Unele progrese făcute în
ultimele şase luni ,România mai are multe de făcut în privinţă statului de
drept,independenţa justiţiei şi instabilitatea instituţiilor rămân o mare sursă de

25
***http://europa.eu/rapid/press-release_PRES-12-517_ro.htm, accesat la data de 22 mai 2013
39
îngrijorare”26, sunt primele concluzii spuse de purtătorul de cuvânt al Comisiei
Europene Mark Gray .

Raportul MCV subliniază şi rezistentă anticorupţiei instituţiilor la presiuni,

hărţuirea în Mass-Media,rolul în Mass-Media trebuie luat în calcul:să îşi
revizuiască regulile existenţe pentru a asigura protecţia instituţiilor şi al
persoanelor,numirea şefilor DNA trebuie să se facă într-un mod transparent.
Raportul mai notează de asemenea o altă concluzie,lipsă de respect
pentru independenţa sistemului judiciar acesta rămânând un motiv serios de
preocupare. Comisia de asemenea, atrage atenţia rolului de informare în
masă.Au fost multe exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat
presiuni asupra sistemului judiciar,comisia sugerează necesitatea unei revizuiri a
normelor existenţe pentru a asigură că libertatea presei este însoţită de o
protecţie corespunzătoare a instituţiilor.

Un ultim aspect al independenţei judiciare este angajamentul executivului

şi legislativului în ceea ce priveşte respectarea unor criteria în procesul de
numire din instituţiile judiciare. Comisia Europeană consideră că rezultatele
obţinute de România,în corupţia nivel înalt au reprezentat unul dintre cele mai
importante progrese înregistrate în raportul de cooperare şi verificare.
Eficacitatea şi imparţialitatea anchetelor penale trebuiesc ţinute şi sub
viitoarea conducere. Instituţia Europeană consideră că este esenţial să fie
numită o nouă conducere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie,ce poate demostra
integritatea,profesionalismul necesare pentru a avea rezultate eficiente.

O altă recomandare a Comisiei pentru România este aceea de a luă

măsurile necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor
decizii cu privire la integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a

26
Breaking News,sterile B1 Tv,data 30 ianuarie 2013,ora 12:06

40
normelor constituţionale cu privire la suspendarea miniştrilor ,cu privire la
trimiterea lor în judecată.

Raportul mai recomandă de asemenea şi efectuarea de eforturi importante

pentru eliminarea corupţiei la toate nivelurile societăţii româneşti.Sondajele
indică în mod neschimbat nivelul ridicat al interesului public cu privire la
existenţa pe scară largă a corupţiei.27

Ministerul Justiţiei a stabilit componentele menită să participe la

înfăptuirea obiectivelor şi că stimuleze procesul în pofida numărului
redus.Acţiunile pe teren şi cele mai bune practice dovedesc existenţa unei
atitudini proactive.De asemenea o serie de proiecte anticorupţie sunt finanţate
din fondurile Uniunii Europene,punerea lor în aplicare şi care înaintează în
prezent,sunt prevăzute rezultatele acestor proiecte.

Comisia va monitorizeaza îndeaproape progresele în cadrul unui dialog

permanent cu autorităţile române,iar la finele anului 2013 va prezenţa un raport
cu privire la procesul de aderare.

Miniştrii de Interne şi Justiţie,din statele membre UE,s-au reunit la

consiliul JAI din 7 martie 2013,unde majoritatea statelor membre au exprimat
poziţii de susţinere a aderării României şi Bulgariei,dar au fost şi câteva state
care au exprimat poziţii opuse,adică :Germania,Olanda,Finlanda care au reunit
temă de progrese substanţiale în privinţă MCV.

Finlanda a precizat după cel mai nou Raport MCV,din ianuarie

2013,Finlanda încurajează România să îşi accentueze eforturile pentru a
îmbunătăţi deficitele constatate în cadrul raportului pe justiţie.Finlanda a
recunoscut că România a îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la

27
***A se vedea Eurobarometrul nr.374.din februarie 2012
,http://ec.europa.eu./public_opinion/archives,accesat la data de 25 mai 2013

41
Schengen,dar totuşi în care finlandezii vor luă o decizie privind poziţia să în
legătură cu extinderea Schengen,ea va luă în considerare situaţia în ansamblu.

În cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Externe,care a avut loc la

Bruxelles,nu s-a putut ajunge la acordul necesar pentru cuprinderea unei decizii
privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Consiliul JAI va reveni în a doua partea a acestui an,atunci când toate

statele membre sunt pregătite să ia o decizie.

3.3. Pespectiva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

3.3.1.Puncte forte, vulnerabilităţi ale României în privinţa

aderării la spaţiul Schengen:

Puncte Forte:

 Combaterea corupţiei
 Sistemul judiciar independent
 Atragerea de fonduri europene
 Transparenta in numirea judecatorilor
 Dezvoltarea ANI,si DNA

Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen este obiectivul

principal pentru guvern,pentru această trebuie să îndeplinim toate condiţiile
tehnice,administrative şi cele care caracterizează statul de drept.Comisia
Europeană a remarcat progresele făcute de ţara noastră în combarea cazurilor
grave de corupţie la nivelul întregii societăţii,prin intrarea în vigoare a Codului
Civil şi Codului de Procedura Civilă.

Eficacitatea şi imparţialitatea anchetelor penale trebuie să fie mentinute

sub o noua conducere.
Prin urmare ,Comisia consideră că este esenţial să se numească o nouă

42
conducere a Ministerului Public şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei,ca să
poate demostra integritatea ,profesionalismul necesare pentru a se bucura de
încrederea publicului şi să aibă in continuare rezultate eficiente.28

Numărul rezultatelor pozitive obţinute de ANI,a crescut în ultimele luni

ale anului 2012,ANI a depistat 18 cazuri de averi nejutificate,23 de cazuri de
conflicte de interese,118 de natura administrativa,si 118 de incompatibilitaţi.29

Vulnerabilităţi:

 Combaterea corupţiei
 Justiţia
 Conflicte de interese

Combaterea corupţiei ,lipsa eficienţei justiţiei,gestionarea slabă a fondurilor

europene,achiziţiile publice,protectia împotriva conflictelor de interese.

România ar trebui să accelereze judecarea dosarelor în domeniul corupţiei la

nivel înalt.Luptă împotrivă corupţiei ar trebui să rămână o prioritate majoră şi să
se bucure de sprijinul Parlamentului. Pentru a obţine rezultate mai bune
împotriva corupţiei,Comisia Europeana a recomandat României să asigure o mai
buna coordonare la nivel inalt,să elaboreze o noua strategie multianuala
anticorupţie,şi să creeze în acest scop un grup de monitorizare.

România trebuie să demonstreze că a obţinut rezultate convingătoare în ceea

ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvărşirea de infracţiuni,să
consolideze procedurile şi capacitatea autoritaţilor competente din domeniul
achiziţiilor publice.

28
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-01-30-14116629-0-raportul-comisiei-europene-
mvc-30-ian-2013.pdf ,pag 5 accesat la data de 14 mai 2013
29
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-02-8-11453312-0-raportul-mcv-8-februarie-2012-
rom.pdf,pag7,accesat la data de 14 mai 2013
43
 Strategia Naţionala Anticorupţie ar trebui să se bucure de un sprijin clar din
partea tutoror instituţiilor pentru a dezvolta această strategie.Recomandările
Comisiei subliniază de asemenea responsabilitatea pe care o au miniştrii şi
parlamentarii în a oferi un exemplu în materie de respectare a integritaţii.Este
esenţial pentru credibilitatea unui Guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii
ministeriale să se bucure de încrederea publicului de exemplu ,prin prezentarea
demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de
integritate,cererile constituţionale în cazul trimiterii în judecată vor trebui
aplicate în integralitate.30

Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune

modalităţi de a îndepărta îndoielile coform cărora a existat un grad de
subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu.

3.3.2 Puncte forte,vulnerabilităţi ale Bulgariei în privinţa aderării la

spaţiul Schengen:

Puncte forte:

 Responsabilizarea sistemului judiciar

 Cadru legal şi institutional imbunatăţit
 Imbunătăţirea practicii judiciare

În scopul de a îndeplini criteriile Schengen,Bulgartia a întreprins toate

acţiunile necesare în vederea armonizării naţionale a dreptului
European,actualizarea bazei internaţional de tratate,a oferit relevante tehnice
infrastructurii,şi a consolidat capacităţile administrative.

Rezultate în luptă împotrivă crimei organizate ,a consolidate legislaţia

privind conflictul de interese .

30
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-01-30-14116629-0-raportul-comisiei-europene-
mvc-30-ian-2013.pdf pag.6,accesat la data de 14 mai 2013

44
 Vulnerabilităţi:

 Corupţia
 Crima organizată
 Sistemul judiciar,integritate şi independenţa
 Procesul judiciar ineficient

Comisia Europeana a recomandat Bulgariei să se focuseze pe activitatea

eficienţei justiţiei, pe definirea unui sistem unic eficient,de distribuire aleatorie a
cazurilor la nivel naţional.Trebuie să se asigure că alegerea unui procuror
general dă un exemplu de transparenţa,proces competitiv bazat pe criteria de
integritate,şi eficacitate.

Adoptarea unei strategii pentru a îmbunătăţi consecvenţa juridică ,precum

si o strategie proactivă.Cooperarea pe deplin in urmărirea penala şi în
confiscările bunurilor pe motiv de integritate în cazul luptei
anticorupţiei,folosirea experienţelor anterioare ale cazurilor din trecut pentru a
îmbunăţi performanţa în urmărirea penală şi instanţele judecătoreşti.

Modificarea legii privind conflictele de interese pentru a permite sancţiuni

dissuasive să fie aplicate în mod eficient.31

3.3 .Previziuni 2013 în vederea aderării României la spaţiul

Schengen:

Întâlnirea Cancelarului German ,Angela Merkel cu Premierul României,

Victor Ponta,a subliniat importantă respectării standardelor statului de drept şi a
luptei anticorupţie în ţara noastră.
Germania este cel mai important partener commercial important pentru

31
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_411_en.pdf,pag20-21, accesat la data de 16 mai 2013

45
România,dar mai există potenţial pentru dezvoltarea acestei relaţii.Germania
doreşte să fie partener al României,dar în acelaşi timp pentru că acest parteneriat
să se dezvolte,şi pentru că economia Germaniei să aibă success este important să
fie respectate standardele statului de drept,şi să existe transparenţa,siguranţă
juridica,şi nu în ultimul rând combaterea corupţiei.
Această întâlnire este una favorabilă pentru viitorul României la intrarea
în Schengen şi la construirea viitorului European. Ultima evaluare a raportului
de cooperare si verificare,a arătat că România a pus în aplicare doar unele din
recomandările Comisiei,care vizau restabilirea statului de drept,şi a
independenţei sistemului judiciar .
Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost
respectate ,angajamentele referitoare la protecţia sistemului judiciar ,la
înlocuirea miniştrilor împotriva cărora au fost pronunţate decizii în materie de
integritate şi la demisia parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri definitive
în materie de conflicte de interese sau incompatibilitate,nu au fost puse în
aplicare pe deplin.

Se aşteaptă din partea României numirea la conducerea Ministerului

Public,şi a DNA.Comisia Europeana remarcă necesitatea accelerării progreselor
în ceea ce priveşte recomandările sale referitoare la reforma sistemului judiciar
,la integritatea şi la lupta împotriva corupţiei.
Comisia va monitoriza îndeaproape progresele ţării noastre ,în cadrul unui
dialog constant cu autorităţile române ,iar la sfârşitul anului 2013 va prezenta un
raport privind procesul de aderare.
Din punctul meu de vedere ,din toţi aceşti ani în care România a trecut
prin evenimente nefavorabile societaţii noastre,atât în domeniul politic cât şi în
plan economic, prin trecerea unei perioade de criza economică ce s-a instalat
încă din anul 2009 în toata Europa.

In concluzie,sunt de părere că România a utilizat toate instrumentele

disponibile pentru a asigura aderarea noastră la Spaţiul Schengen.
46
 Aderarea la Spaţiul Schengen,adică libera circulaţie este fundamentală
pentru succesul pieţei unice a Uniunii Europene ,şi un factor important pentru
creşterea economica a Europei,cât şi a ţării,România.

47
 CONCLUZII

La peste cinci ani de când au fost primite în UE ( prea devreme, dupa cum
șoptesc încă multe voci de la Bruxelles), România și Bulgaria rămân de departe
cele mai sărace țări membre. Mecanismul european de Cooperarea și Verificare
( MCV) – un sistem de monitorizare activat în 2007, zice-se, doar temporar,
pentru a liniști statele nemulțumite de extindere – este încă funcțional. ” Nu ne-
am gândit că ar putea dura atâta de mult timp”, ne spune istovit un oficial de la
Bruxelles. Iar miniștrii de resort din București și Sofia îi împărtășesc starea de
spirit. ” MCV a avut o contribuție majoră la dezvoltarea țării, însă a venit
momentul să mergem mai departe”, e de parere Leonard Orban, actual ministru
al afacerilor europene și fost negociator-șef al României cu UE. La fel, unii
politicieni cred că e timpul ca Uniunea să pună capăt procesului de
supraveghere. Alții, în schimb, cred că mecanismul abia acum începe să dea
roade. Așadar, reformiștii clasei politice prețuiesc cruzimea rapoartelor UE.
Eurocrații însă au ajuns la disperare: este prima dată când au de-a face cu cazuri
ca ale României și Bulgariei. De partea cealaltă a baricadei, locuitorii celor două
state arată un respect inexplicabil instituțiilor europene, dublat de dezgustul
afișat pentru clasa politică internă. Rapoartele MCV țin invariabil prima pagină
a ziarelor. Politicianul preferat al bulgarilor este comisarul lor european,
Kristalina Georgieva ( în majoritatea țărilor, oamenii nu au habar cine e
comisarul lor). În 2009, la un an de când Uniunea decidea sistarea fondurilor
către Bulgaria, guvernul de la Sofia pierdea puterea. La nord, în România,
sprijinul acordat de UE în implementarea unei legislații mai aspre și înființarea
unei instituții anticorupție independente au dus la știrbirea imunității
parlamentarilor corupți. În cuvintele Laurei Ștefan, de la think-thankul Expert
Forum, Uniunea Europeană ”a făcut minuni” în România. Importanța dată
Comisiei în Bulgaria și România se explică și prin distanța celor două state de
criza zonei euro. În plus, ambele au un trecut atroce, marcat de crize mult mai
dure decât aceasta, așa că nu pot empatiza cu trișorii fiscali, în frunte cu Grecia,

48
unde nivelul de trai e și acum de trei ori mai ridicat. ” Nu ne omorâm după
statele care încalcă regulile”, afirmă răspicat ministrul bulgar de externe,
Nickolai Mladenov. Revenind, niciuna dintre cele două țări nu reprezintă vreun
model de stabilitate sau de management economic. În România, ieșirea în stradă
a oamenilor a dus, în februarie, la demisia guvernului în paralel, iar Bulgaria e
tot mai ocolită de investitorii străini. Totuși, ambele au performanțe fiscale bune
și au semnat fără ezitări acordul european, care impune, între altele, controlul,
asupra creditării. Actualmente, problema aderării la Schengen a devenit atât de
apăsătoare și pentru că cele două țări învață să urmeze regulile europene abia
acum, când celelalte state au început să le conteste. În trecut, dacă veneau cu
tema făcută, ambele ar fi fost acceptate cu brațele deschise. Acum însă, Uniunea
e bântuită de suspiciune. Totul pare să fi pornit de la criza euro: la o privire
atentă, aceleași state care nu au fost de acord cu salvarea statelor cu probleme,
Olanda și Finlanda, au avut și cea mai dură poziție în cazul Schengen. Una
dintre principalele temeri este că aderarea României și Bulgariei va însemna
deschiderea necondiționată a porților europene pentru mulțimile de imigranți
blocați momentan în Grecia.

Această atitudine neprietenoasă reflectă nemulțumirea statelor membre față

de toleranța arătată de liderii europeni în privința celor două state. Drept urmare,
în ultima vreme, Bruxelles-ul nu s-a mai arătat îngăduitor, iar Bulgaria e
frecvent apostrofată pentru nivelul ridicat de criminalitate și pentru cenzura
mass-media. Unii consideră nedrept acest comportament: în final, atunci când a
început negocierea cu cele două, Uniunea cunoștea foarte bine aceste probleme.
La finalul anilor 90, pe măsură ce diferențele de dezvoltare dintre țările din
fostul bloc sovietic deveneau tot mai evidente, câțiva oficiali de la București
spuneau că se tem ca România să nu rămână blocată în ” zona gri ” dintre Rusia
și Occident. Aderarea la NATO și, mai târziu, la UE, a îndepărtat treptat această
grijă. Acum, temerile reîncep să-și facă loc. Din partea bogată a continentului

49
situația nu se mai vede de mult în tonuri calde, iar disputa din cazul Schengen
este doar una dintre dovezi.

Spaţiul Schengen este o zonă de circulaţie liberă în Europa,în care nu

există controale la frontierele interne.In 1985 a început desfiinţarea controalelor
la frontierele interne în întreaga Uniune Europeană.
Datorită acordului Schengen,peste 400 de milioane de europeni pot
călători fără paşaport .Iniţial format din 5 ţări spaţiul Schengen ,cuprinde în
prezent 26 de ţări.Libera circulaţie este fundamentală pentru succesul pieţei
unice a Uniunii Europene,şi un factor important pentru creşterea europeană.

De asemenea ,un factor la fel de important este şi pentru creşterea ţării

noastre,deoarece odata cu aderarea României la Uniunea Europeană,la 1 ianuarie
2007,România a intrat într-o noua etapă care presupune adoptarea şi pregătirea
măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne în vederea
aderării la spaţiul Schengen.
Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene,este
cel mai vizibil şi cel mai important efect de integrare europeana.
Crearea spaţiului Schengen nu poate funcţiona fără solidaritatea şi
încrederea celor 25 de state membre ,şi fără de a da dovadă de încredere
reciproca a celor 25 de state membre în gestionarea frontierelor externe,simultan
cu asumarea unor obligaţii ,sarcini pentru îndeplinirea unui set de măsuri
comune acestor state.
România a trecut pe rănd la îndeplinirea acestor măsuri ,dar în prezent ea
nu a primit acceptul aderării la spaţiul Schengen.
România a beneficiat de sprijin în vederea finanţării acţiunilor la noile
frontiere ale Uniunii Europene,pentru punerea în practică a controlului
frontierelor ,s-au făcut investiţii în construirea,modernizarea infrastructurilor
situate la punctele de trecere a frontierelor ,investiţii în toate tipurile de
echipament operaţional,formarea poliţiştilor de frontieră.

50
 În decursul acestor ani,după ce România şi-a depus declaraţia de pregătire
pentru aderarea la spaţiul Schengen,România a trecut prin o serie de rapoarte de
verificare şi cooperare internaţionala ,rapoarte la care Comisia Europeana a avut
aprecieri la adresa noastră,cât şi recomandări pe care România le-a pus,şi le
pune în practică până în prezent.
Sunt de părere că România are toate şansele ca în anul 2014,să adere la
spaţiul Schengen.
Imi doresc ca această lucrare să fie punctată ca un rezultat eficient al
studiul din universitate,universitate ce mi-a conferit competenţele cele mai înalte
de care societatea are nevoie,şi pentru a-mi construi un destin comun cu
Uniunea Europena.

51