Politica Extern i de

Securitate Comun(PESC)
Coordonator: Prof. univ. dr. C.Turliuc
Realizator:

Universitatea ,,Al.I.Cuza
Iai
2013-2014
CUPRINS

I.Etapele elaborrii politicii externe a UE i mediul internaional de securitate.................3

II.Baza legal i instrumentele PESC..................................................................................6

1.Componentele PESC..................................................................................................10
2.Procedura de punere in aplicare a PESC.....................................................................11
III.Sanciuni pentru nerespectarea PESC...........................................................................14
IV.Bugetul PESC...............................................................................................................15
V.Reglementarea Politicii externe si de Securitatea prin dispozitiile Tratatului instituind
Constitutia Europeana........................................................................................................16
Bibliografie:.......................................................................................................................18

Europa pamant al pacii sau pamant al razboiului?[...]

Noi europenii trebuie sa intelegem trecutul, daca nu vrem sa o repetam;
sa intelegem de ce am fost un pamant al razboiului,
daca vrem sa devenim un pamant al pacii!

I.Etapele elaborrii politicii externe a UE i

mediul internaional de securitate

Comunitile europene nu au fost constituite ca entiti nchise.Pentru a-i realiza

obiectivele, au trebuit s se integreze n sfera larg a raporturilor internaionale prin
promovarea unor relaii de cooperare i de schimb n diverse domenii, n cadrul unei
politici externe comune. Politica extern a fost definit ca acea zon a activitii
guvernamentale care se ocup de relaiile dintre state i ali actori, n principal alte state,
n sistemul internaional.1
1

Karen E. Smith, Politica extern a Uniunii Europene, Editura Trei, Bucureti, 2004, p.13.

O prim ncercare n acest sens a fost realizat la 25 octombrie 1950, cnd primul
ministru francez Ren Pleven prezint planul de creare a Comunitii Europene de
Aprare (CEA). Dup negocieri dificile, la 27 mai 1952 este semnat la Paris Tratatul
instituind CEA. Statele se angajeaz s transfere noii Comuniti esenialul politicii de
aprare. Dup lansarea proiectului, pe marginea lui izbucnete n Frana o puternic
disput, iar n cele din urm, nsi autoarea proiectului CEA, este cea care i pune capt
la 30 august 1954, prin respingerea proiectului de ctre Adunarea Naional francez.
A doua tentativ n direcia realizrii unei aprri comune europeene a fost Planul
Fouchet. La nceputul anilor aizeci, la iniiativa generalului Charles de Gaulle, s-a
conturat primul proiect al unei uniuni politice europene. Proiectul a avut n vedere o
uniune de state dup un model interguvernamental, a crei finalitate s-a dorit a fi
adoptarea unei politici externe i de aprare comune, n cooperare cu alte naiuni libere,
precum i dezvoltarea cooperrii n domeniul tinific i al culturii. Belgia i Olanda s-au
opus variantei franceze,condiionnd acceptarea planului de aderarea Marii Britanii la
Comunitatea European, astfel c iniiativa a czut.
O alt tentativ a unei unificri politice este reprezentat de Tratatul de la
Elyse, semnat de ctre generalul Charles de Gaulle i cancelarul Kondrad Adenauaer la
22 ianuarie 1963.Acesta a marcat cooperarea franco-german n domeniul politicii
externe, de aprare, a educaiei i tineretului. Spre nemulumirea lui de Gaulle, scopul
Tratatului a fost modificat prin adugarea de ctre Bundestag-ul german a unui preambul
explicativ n care se stipula c Tratatul nu putea duce la slbirea legturilor ntre Europa
i Statele Unite i nici nu putea fi mpiedicat unificarea european prin participarea
Marii Britanii i a altor state interesate.
Prima reuit n privina unei Cooperri Politice Europene[EPC- European
Political Cooperation] dateaz din 1970, ca urmare a deciziei luate n acest sens la
summit-ul de la Haga din 1969.Scopurile sale erau modeste: consultndu-se regulat,
statele membre urmau s dezvolte o nelegere reciproc asupra problemelor
internaionale; punctele de vedere naionale urmau sa fie armonizate, iar poziiile
coordonate; acolo unde era posibil i dezirabil,puteau fi pornite aciuni comune.
Semnat la 1 iulie 1987, Actul Unic European este cel care instituionalizeaz
cooperarea n materie de politic extern. Acesta i-a consolidat multe din practicile i

cutumele care s-au dezvoltat de-a lungul anilor -lacquis politique-, ns a fcut acest
lucru sub un titlu separat (Titlul III) de revizuirile la tratatele Comunitilor Europene. In
ceea ce privete colaborarea la nivel guvernamental din cadrul celui de-al doilea i celui
de-al treilea pilon, domnea n continuare, n cele mai multe dintre cazuri, principiul
unanimitii.Astfel, deoarece deciziile erau luate prin consens, deseori statele membre nu
puteau ajunge la un acord asupra chestiunilor internaionale sau puteau s fie de acord
doar asupra unor propuneri modeste.
Dup 1990, un numr tot mai mare de ri sau formaiuni structurate pe diferite
criterii (etnice, religioase, istorice, etc.) au avut acces din ce n ce mai mare la arme
perfecionate: de la dispozitive de lansare a rachetelor, pn la arme chimice sau
bacteriologice.Pe de alt parte, unele guverne i grupri armate au cutat s-i asigure n
mod independent securitatea naional, fie prin producia i comercializarea armelor,
fie prin aliane politice i militare. Totodat a nceput s se manifeste pe o scar fr
precedent terorismul internaional..
Uniunea European nu pare a fi n prezent ameninat de conflicte de tip clasic,
constnd n atacuri armate pe scar larg, n schimb o serie de alte ameninri se
profileaz la orizont, fiecare dintre ele fiind greu predictibile i relativ difuze, ceea ce le
face, ntr-un fel, mult mai greu de contracarat. Din punct de vedere european, trei dintre
aceste ameninri sunt de remarcat n mod special2:
- Terorismul internaional, care reprezint o ameninare strategic. Acest nou tip
de terorism este legat de micri religioase fundamentaliste care au cauze deosebit de
complexe. Noul tip de terorism difer de cel din deceniile precedente deoarece pare a fi
interesat de utilizarea violenei nelimitate i de producerea de pierderi masive. O
consecin a acestei abordri este interesul manifestat de reprezentanii acestui nou tip de
terorism pentru armele de distrugere n mas.Pentru acest tip de terorism, exemplificat de
reeaua Al-Qaeda, Europa este att o int, ct i o baz de lansare a atacurilor.
- Proliferarea armelor de distrugere n mas reprezint o alt important
ameninare contemporan la adresa pcii i securitii rilor i popoarelor. Riscurile
deosebite determinate de acest tip de ameninare rezid n faptul c prin intermediul
2

Prof. univ. dr. Liviu Murean, Prof. univ. dr. Adrian Pop, Conf. univ. dr. Florin Bonciu, Politica
european de securitate i aprare - element de influenare a aciunilor Romniei n domeniul politicii de
securitate i aprare, Studiul Nr.4, Institutul European din Romnia, Bucureti, 2004, p.10.

armelor de distrugere n mas un grup terorist de mici dimensiuni poate provoca pierderi
care anterior nu puteau fi cauzate dect de armate ale unor state naionale.
- Existena unor structuri statale slabe (failed states) i amplificarea crimei
organizate. n unele pri ale globului (Somalia, Liberia, Afganistan, Bosnia i
Heregovina, Serbia i Muntenegru, Kosovo, etc) existena unor structuri statale slabe,
conflictele civile i accesul la arme au determinat ntrirea poziiilor crimei organizate.
Aceste situaii sunt ameninri la adresa securitii, prin sprijinirea traficului de droguri
sau a celui de fiine umane.
Fa de ameninrile de tip nou la adresa securitii, Uniunea European poate
rspunde prin trei obiective strategice. Primul se refer la asigurarea stabilitii i
bunei guvernri n vecintatea imediat. Aceasta va implica extinderea zonei de
securitate din jurul Europei i asigurarea c statele din aceast zon (Europa de Est,
Balcanii de Vest, statele din zona Mediteranei) sunt bine guvernate. Al doilea obiectiv
este crearea unei ordini internaionale bazate pe un multilateralism eficace. ntr-o
lume caracterizat de globalizare (ameninri globale, piee globale, mijloace massmedia
globale), securitatea i prosperitatea depind de existena unui sistem multilateral eficace.
Al treilea obiectiv se refer la pregtirea unui rspuns la ameninrile de tip
nou. Acest rspuns a inclus pachetul de msuri antiteroriste adoptat dup 11 septembrie
2001, sprijinirea msurilor de neproliferare a armelor de distrugere n mas i asistarea
statelor cu structuri slabe sau instabile din Balcani, Afganistan, Timorul de Est i Africa.
Astfel, accentul trebuie mutat pe prevenirea crizelor i a ameninrilor, pe controlul
exporturilor, presiuni economice, politice sau chiar militare.
In etapele de inceput ale integrarii europene, s-a urmarit, in principal, o cooperare
economica intre statele membre, care a fost vazuta ca o etapa premergatoare pentru o
viitoare integrare politica.

II.Baza legal i instrumentele PESC

Uniunea European (UE) nseamn pe de o parte, meninerea i extinderea

acquis-ului Comunitii Europene i, pe de alt parte, noi forme de cooperare n domeniul
5

Politicii Externe i de Securitate Comun (PESC) i al Justiiei i Afacerilor Interne (JAI).

Astfel, JAI i PESC nu figureaz printre competenele comunitare, ci sunt organizate, n
prezent, ca modaliti de cooperare ntre statele membre,caracterizate prin derularea unor
aciuni comune, desfurate pe baz de consens.
Astfel, conform prevederilor Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeana se
bazeaza pe trei piloni, in noua sa arhitectura:
-

Comunitatile europene

Politica externa si de securitate comuna(PESC)3

Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne(JAI);

In prezent, reglementarile de bazaa privind PESC sunt cuprinse in art. 11(J1)

28(J18) din Tratatul de la Maastricht4, avand in vedere modificarile si renumerotarea

articolelor, care au fost introduce prin Tratatul de la Nisa.
Baza legal actual a PESC, art. 11 TUE, precizeaz obiectivele PESC:
salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale, a independentei si a
integritatii Uniunii, conform principiilor Cartei Natiunilor Unite;
-

intarirea securitatii Uniunii sub toate formele;

mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale, conform principiilor Cartei

Natiunilor Unite, ca si a principiilor Actului Final de la Helsinki si a obiectivelor
Cartei de la Paris, inclusiv cele relative la frontierele exterioare;

promovarea cooperarii internationale;

Politica externa si de securitate comuna (PESC) constituie al doilea pilon al Uniunii Europene, fiind
initial reglementat prin dispozitiile cuprinse in art. J 1- J 12 din Tratatul de la Maastricht. Asupra acestor
reglementari au fost operate modificari, mai intai prin Tratatul de la Amsterdam, apoi prin Tratatul de la
Nisa.
4
Tratatul de la Maastricht cuprinde in anexe si o serie de declaratii vizand politica externa si de securitate
comuna:
- Declaratia privind exercitarea votului in domeniul politicii externe si de securitate comuna;
- Declaratie privind masurile practice in domeniul politicii externe si de securitate comuna;
- Declaratie privind regimul lingvistic in domeniul politicii externe si de securitate comuna;
- Declaratie privind Uniunea Europei Occidentale.
La 12 decembrie 2003 Consiliul European adopta prima strategie de securitate comuna O Europa sigura
intr-o lume mai buna.
In Tratatul instituind Constitutia Europeana, reglementarile referitoare la politica externa si de securitate
comuna sunt cuprinse in:
- art. I-40 Dispozitii privind aplicarea Politicii Externe si Securitatea Comuna
- art. I-41 Dispozitii privind Politicai de Securitate si Aparare
art. III-249 III-313 Politica externa si de securitate.

dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de drept, ca si respectarea

drepturilor omului si a libertatilor fundamentale5.
Statele Membre sprijina activ si fara rezerve Politica Externa si de Securitate

Comuna a Uniunii in spiritul loialitatii si al solidaritatii reciproce.

Mijloacele de realizare a Politicii Externe si de Securitate Comuna
Prin dispozitiile cuprinse in art. J 2 (12) J 6 (16) din Tratatul de la Maastricht
sunt definite mijloacele de realizarea a obiectivelor PESC.
Astfel, conform art. J 2 (12), Uniunea urmareste obiectivele enuntate in art. J1 (11):
-

definind principiile si orientarile generale ale PESC;

luand decizii asupra strategiilor comune;

adoptand actiuni comune;

adoptand pozitii comune;

intarind cooperarea sistematica dintre statele membre pentru coordonarea politicii

lor.
Analiza

detaliata

acestor

instrumente

comunitare

formeaza

obiectul

reglementarilor stabilite in art. J3 (13) J 6(16) din Tratatul de la Maastricht.

a) definirea principiilor si orientarilor generale, precum si luarea deciziilor asupra
strategiilor comune, sunt reglementate prin dispozitiile art. J 3(13) din Tratatul de
la Maastricht, conform carora, Consiliul European defineste principiile si
orientarile generale ale PESC, inclusiv in domeniile avand implicatii in privinta
apararii.
Consiliul European decide asupra strategiilor comune cre vor fi puse in practica
de Uniune in domeniile in care Statele Membre au interese comune importante.
Strategiile comune precizeaza si obiectivele si durata lor si mijloacele pe care vor
trebui sa le furnizeze Uniunea si Statele Membre.
Consiliul recomanda strategii comune Consiliului European si le pune in practica
in special adoptand actiuni comune si pozitii comune.
Consiliul vegheaza la unitatea, coerenta si eficacitatea actiunilor Uniunii.
5

Tratatul privind Uniunea European, n Documente de baz ale Comunitilor iUniunii

Europene, Polirom,
Iai, 1999, pp. 180, 182.

b) Adoptarea actiunilor comune este reglementata prin dispozitiile art. J 4 (14) din
Tratat.
Conform acestor dispozitii, Consiliul adopta actiuni comune. Acestea privesc
anumite situatii in care o actiune operationala a Uniunii este considerata necesara. Ele isi
fixeaza obiectivele, domeniul de actiune, mijloacele care trebuiesc puse la dispozitie si,
dupa caz, durata si conditiile relative la punerea lor in practica.
Actiunile comune angajeaza Statele Membre in luarile lor de pozitie si in
conducerea actiunilor comune.
Orice luare de pozitie sau orice actiune nationala proiectata in aplicarea unei
actiuni comune face obiectul unei informari intr-un termen permitand,daca este necesar, o
concertare prealabila in cadrul Consiliului.
Adoptarea pozitiilor comune este reglementata prin dispozitiile art. J 5(15 ) din
Tratat. Conform acestor dispozitii Consiliul adopta pozitii comune. Acestea definesc
pozitia globala a Uniunii asupra unei chestiuni particulare de natura geografica sau
tematica. Statele Membre vegheaza la conformitatea politicilor lor nationale cu pozitiile
comune. Cnd poziia sau aciunea comun prevede o aciune a Comunitii europene n
scopul de a se ntrerupe ori a se reduce, total sau parial, relaiile economice cu una sau
mai multe ri tere, Consiliul, statund cu majoritate calificat asupra propunerii
Comisiei, va lua msurile urgente necesare, conform art. 301 TCE. Tratatul de la
Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 i ratificat la 1 mai 1999, adaug
un alt instrument de politic extern la cele existente: strategiile comune, care urmeaz
s fie definite de Consiliul European. Strategiile urmeaz s fie implementate de UE n
zonele n care statele membre au interese comune majore, n particular, prin adoptarea de
aciuni i poziii comune (art.13). Strategiile precizeaz obiectivele i durata pe care ele le
au i mijloacele care vor fi puse la dispoziie de Uniune i de statele membre. Astfel,
Consiliul este responsabil pentru recomandarea de strategii comune Consiliului
European.
De asemenea, pilonul PESC a fost ntrit i prin: nfiinarea unei Uniti de
Planificare i Avertizare, responsabil cu monitorizarea evoluiilor externe, avertizarea
referitoare la evenimente i situaii ce pot afecta securitatea UE, astfel incat sa faciliteze
luarea rapida a deciziilor; oferirea poziiei de nalt Reprezentant pentru probleme de

PESC Secretarului General al Consiliului, responsabil pentru asistarea Preediniei

Uniunii n probleme referitoare la PESC i pentru sprijin n formularea, pregtirea i
implementarea deciziilor politice de ctre Consiliu; naltul Reprezentant poate purta
discuii politice cu pri tere, n numele Consiliului i la cererea Preedinei 6; includerea
misiunilor Petersberg7 n Tratatul UE, cu scopul de a sublinia c la baza prioritilor de
aciune ale UE st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de ajutor
umanitar i de restaurare a pcii. Art. 17 al Tratatului de la Amsterdam introduce un
transfer al competenelor UEO catre UE i aproape toate misiunile Petersburg sunt
incorporate n noi structuri ale Uniunii.8
n plus, procedura de decizie ntemeiat pe principiul abinerii constructive se
aplica de acum nainte i problemelor vizate de PESC. Aceast prevedere permite luarea
deciziilor n ciuda abinerii unuia sau mai multor state membre, atta timp ct voturile lor
ponderate nu depeau o treime din totalul voturilor.
Statele i asum angajamentul de a sprijini activ i fr rezerve PESC, de a se
abine de la orice aciune contrar intereselor Uniunii. n cadrul acestor dispoziii a fost
introdus o clauz de solidaritate reciproc n sensul angajrii statelor membre n mod
activ i fr rezerve pentru a sprijini politica n discuie i al abinerii de la vreo aciune
duntoare eficacitii Uniunii pe plan internaional.
c) Intarirea cooperarii sistematice dintre statele membre pentru conducerea politicii
lor este reglementata prin dispozitiile art. J 6 (16) din Tratat. Aceste reglementari
au fost introduse in Tratatul de la Maastricht prin modificarile stabilite de
dispozitiile Tratatului de la Amsterdam.

Michael Keating, The Politics of Modern Europe: The State and Political Authority in the Major

Democracies, Edward Elgar Publishing Limited, UK, 1999, p. 468.

7
Declaraia de la Petersberg, din 19 iunie 1992, este un element central n hotrrea
de a dezvolta Uniunea
Europei Occidentale (UEO), drept componenta de aprare a UE i ca mijloc de ntrire a pilonului european
al Alianei Atlantice (NATO). Prin aceast declaraie au fost definite diferitele tipuri de misiuni militare pe
care UEO le-ar putea ntreprinde n plus fa de contribuirea la aprarea comunitar n conformitate cu
Articolul 5 din Tratatul de la Washington i Articolul V din Tratatul de la Bruxelles amendat. Unitile
militare ale Statelor Membre UEO pot fi utilizate i pentru: -misiuni umanitare i de salvare; -misiuni de
meninere a pcii; -misiuni ale forelor de lupt n administrarea crizelor, inclusiv restabilirea pcii.
(www.infoeuropa.ro)
8
Uniunea Europei Occidentale (UEO) a marcat dezvoltarea securitii i aprrii n Europa nc din 1954.
ns rolul su nu a luat amploare deoarece majoritatea puterilor lor au fost transferate ctre alte instituii
internaionale: NATO, Consiliul Europei i UE.

Conform acestor noi dispozitii: Statele Membre se informeaza reciproc si se

concerteaza in cadrul Consiliului asupra oricarei chestiuni de PESC prezentand un interes
general.
1.Componentele PESC
Conform dispozitiilor cuprinse in art. J7 (17) din Tratatul de la Maastricht in
redactarea actuala, conform modificarilor introduse prin Tratatul de la Nisa, rezulta ca
pilonul comunitar privind PESC include doua componente:
1. ansamblul problemelor relative la securitatea Uniunii Europene;
2. ansamblul problemelor privind politica de aparare comuna.
In acest sens, textul stabileste ca PESC include totalitatea chestiunilor relative la
securitatea Uniunii, inclusiv definirea progresiva a unei politici de aparare comuna, care
ar putea conduce la o aparare comuna, daca Consiliul European hotaraste astfel. El
recomanda in acest caz statelor membre sa adopte o hotarare in acest sens, in
conformitate cu propriile lor exigente constitutionale9.
Aceste dispozitii nu impiedica dezvoltarea unei cooperari mai stranse in doua sau
mai multe state membre la nivel bilateral, in cadrul Uniunii Europei Occidentale (UEO)
si al NATO, in masura in care aceasta cooperare nu contravine si nici nu impiedica
cooperarea preconizata. Astfel politica Uniunii Europene privind apararea comuna nu
afecteaza politicile nationale ale statelor membre in domeniul securitatii si apararii10.

2.Procedura de punere in aplicare a PESC

Procedura de realizare a obiectivelor PESC este stabilita prin dispozitiile cuprinse
in art. J 8 (18) J18 (28) din Tratatul de la Maastricht.
9

Politica Uniunii in sensul dispozitiilor cuprinse in acest articol nu afecteaza caracterul specific al politicii
de securitate si de aparare ale unor state membre, ea respecta obligatiile care decurg din Tratatul
Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apararea lor comuna este realizata in
cadrul organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) si ea este comparabila cu politica comuna de
securitate si de aparare stabilita in acest cadru.
10
Astfel, politica comunitara nu exclude posibilitatea incheierii unor acorduri de catre statele membre, cu
conditia ca aceste acorduri sa fie comparabile cu politica comunitara. In Declaratia privind Uniunea
Europei Occidentale anexata Tratatului de la Mastricht sunt vizate aspecte privind apararea comuna.

10

a) Reprezentarea Uniuniii este reglementata prin dispozitiile art. J 8(18) din Tratat.
Conform acestor dispozitii , presedintia are responsabilitatea punerii in practica a
actiunilor comune; in acest scop, ea exprima in principiu pozitia Uniunii in
organizatiile internationale si in cadrul conferintelor internationale.
Presedintia este asistata de Secretarul Genral al Consiliului care exercita functia
de Inalt reprezentant pentru PESC. Comisia este deplin asociata la sarcinile vizate in
paragrafele 1 si 2. In exercitarea acestor sarcini, presedintia este asistata de Statul
Membru care va exercita presedintia urmatoare.
Consiliul poate, de fiecare data cand considera necesar, sa numeaca un
reprezentant special caruia ii poate conferi un mandat in legatura cu chestiunile politice
specifice.
b) Coordonarea actiunilor statelor membre la nivel international este stabilita prin
dispozitiile art. J9(19) din Tratat, care dispune ca Statele Membre isi coordoneaza
actiunile in cadrul organizatiilor internationale si cu ocazia conferintelor
internationale. Ele sustin in aceste foruri pozitiile comune.
Statele Membre care sunt si membre ale Consiliului de Securitate ONU vor informa si
celelalte State Membre care sunt membri permanenti ai Consiliului.
c) Cooperarea la nivel diplomatic este stabilita prin dispozitiile art. J10(20) din
Tratat, conform carora misiunile diplomatice si consulare ale Statelor Membre si
delegatiile Comisiei in terte tari si la conferinte internationale, ca si reprezentantii
lor pe langa organizatiile internationale, coopereaza pentru a asigura respectarea si
punerea in practica a pozitiilor comune si a actiunilor comune adoptate de
Consiliu. Ele isi intensifica cooperarea facand schimb de informatii procedand la
evaluari comune si contribuind la punerea in practica a dispozitiilor vizate in art.
8C al Tratatului instituind Comunitatea Europeana.
d) Consultarea Parlamentului European este stabilita prin dispozitiile art. J11(21)
din Tratat. Conform acestor dispozitii presedintia consulta Parlamentul European
asupra principalelor aspecte si a optiunilor fundamentale ale PESC si vegheaza ca
vederile Parlamentului European sa fie luate in mod corespunzator in
consideratie. Parlamentul European este informat in mod regulat de presedintie si
Comisie asupra evolutiei politicilor externe si de securitate a Uniunii. Parlamentul

11

poate adresa intrebari sau formula recomdari Consiliului. El organizeaza in fiecare

an o dezbatere asupra progreselor realizate in punerea in practica a PESC.
e) Sesizarea si convocarea Consiliului sunt aspecte reglementate prin dispozitiile art.
J12(22) din Tratat. Fiecare Stat Membru sau Comisia pot sesiza Consiliul asupra
oricarei chestiuni tinand de PESC si pot prezenta propuneri Consiliului.
In cazurile care cer o decizie rapida, presedintia convoaca, fie din oficiu, fie la
cererea Comisiei sau a unui Stat Membru, in termen de 48 de ore sau, in caz de necesitate
absoluta, intr-un termen mai scurt o reunire extraordinara a Consiliului.
f) Adoptarea deciziilor este reglementata prin art. J13 (23) din Tratat. Deciziile tiand
de realizarea PESC sunt luate de Consiliu statuand in unanimitate. Abtinerile
membrilor prezenti sau reprezentanti un impiedica adoptarea acestor decizii. Prin
derogare de la aceste dispozitii, Consiliul statueaza cu majoritate calificata:
-

atunci cand adopta actiuni comune si pozitii comune sau atunci cand ia orice alta
decizie pe baza unei strategii comune;

atunci cand adopta orice decizie punand in practica o actiune comuna sau o
pozitie comuna.

g) Incheierea acordurilor internationale este reglementata prin art. J14 (24) din
Tratat, in forma prevazuta prin Tratatul de la Nisa. Acordurile sunt incheiate de
catre Consiliu la recomandarea Presedintiei.
Niciun acord nu leaga un stat al carui reprezentant in cadrul Consiliului declara ca
trebuie sa se conformeze propriilor reguli constitutionale; ceilalti membri ai
Consiliului pot conveni ca acordul este totusi aplicabil cu titlu provizoriu.
Acordurile incheiate leaga institutiile Uniunii.
h) Crearea Comitetului politic si de securitate este reglementata prin art. J15(25) din
Tratat, in forma actuala de redactare stabilita prin Tratatul de la Nisa. Astfel,
comform acestor dispozitii, un Comitet Politic si de securitate urmareste situatia
comuna si contribuie la definirea politicilor emitand avize in atentia Consiliului,
la cererea acestuia sau din proprie initiativa. El supravegheaza punerea in aplicare
a politicilor convenite, fara a aduce atingere competentelor Presedinttiei si
Comisiei.

12

Comitetul exercita, sub responsabilitatea Consiliului, controlul politic si

conducerea strategica a operatiunilor de gestionare a crizelor. Consiliul poate autoriza
Comitetul, in scopul si pe durata unei operatiuni de gestionare a crizelor sa ia hotararile
adecvate privind controlul politic si conducerea strategica a operatiunilor, fara a aduce
atingere art. 47.
i) Atributiile Secretarului general al Consiliului sunt stabilite prin dispozitiile art. J
16 (26) din Tratat. Astfel, acesta asista Consiliul pentru chestiunile tinand de
PESC, contribuind in special la formularea, elaborarea si punerea in practica a
deciziilor politice si dupa caz actionand in numele Consiliului si la cererea
Presedintiei.
j) Asocierea Comisiei la lucrari este stabilita prin art. J 17 (27) care prevad ca
Comisia este deplin asociata lucrarilor din domeniul PESC.
k) Repartizarea cheltuielilor generate de punerea in aplicare a PESC este stabilita
prin dispozitiile art. J 18 (28) din Tratat. Astfel, chestiunile administrative
antrenate pentru institutii de dispozitiile relative la PESC cad in sarcina bugetului
Comunitatilor Europene, iar cheltuielile operationale de asemenea in sarcina
Comunitatilor Europene, cu exceptia cheltuielilor aferente operatiunilor avand
implicatii militare sau in domeniul apararii si a cazurilor in care Consiliul decide
altceva in unanimitate.
Pentru muli minitri din statele membre, activitatea din cadrul Consiliului
reprezint mare parte din sarcinile lor. i pentru c ei nu pot sta dect pentru o scurt
perioad la Bruxelles, ei au nevoie de sprijin. Important n acest sens este Comitetul
Reprezentanilor Permaneni (COREPER) cu sediul la Bruxelles, compus din
Reprezentani Permaneni din statele membre, precum i din nlocuitorii lor, i care se
ntrunesc sptmnal. Acest Comitet coordoneaz activitatea a celor cca. 250 de comitete
i de grupe de lucru, compuse din funcionari din statele membre, care pregtesc dosare
cu coninut tehnic pentru COREPER i Consiliu. COREPER preia cea mai important
parte din procesul de pregtire al deciziilor.
n urma aprobrii Declaraiei de la Laeken, la 15 decembrie 2001, Consiliul
European a hotrt nfiinarea unei Convenii Europene, care s pregteasc procesul de
reform a UE. Rezultatul dezbaterii este reprezentat de elaborarea proiectului

13

Constituiei europene. Printre reformele prevzute se prevede: ncorporarea n

Constituie a Cartei drepturilor fundamentale, proclamat oficial n timpul Consiliului
European de la Nisa; stabilirea unui Preedinte al Consiliului European, n scopul de a
asigura continuitatea, vizibilitatea i coerena reprezentrii UE att pe plan intern, ct i
pe plan extern; introducerea funciei de Ministru de Externe a UE. Dei proiectul de
Constituie a fost respins de ctre francezi i olandezi n referendumul organizat n mai i
iunie 2005, procesul ratificrii nu a fost ns abandonat, o perioad de discuii i reflecie
intervenind la nivelul tuturor statelor membre.

III.Sanciuni pentru nerespectarea PESC

UE aplic msuri restrictive n cazul nerespectrii obiectivelor specifice PESC,
aa cum sunt definite n Tratatul privind Uniunea European. Acestea vizeaz statele
tere, anumite entiti nestatale i persoane ale rilor care nu sunt membre UE, precum
grupurile teroriste i teroritii, i includ restricii comerciale, financiare,.a. Cu toate
acestea, TUE nu conine o definiie a sanciunilor.
O larg varietate de msuri restrictive sunt aplicate, ca reacie la nerespectarea
dreptului internaional sau drepturilor omului, precum i la politicile care ncalc
principiile
diplomailor,

democratice.
ruperea

Acestea
legturilor

includ11:

sanciuni

diplomatice,

diplomatice

suspendarea

vizitelor

(expulzarea
oficiale);

suspendarea cooperrii cu un stat ter; sanciuni comerciale (embargo pentru

armament); sanciuni financiare (nghearea fondurilor sau a resurselor economice,
interzicerea tranzaciilor financiare, restricii aplicate investiiilor); interdicii aplicate
zborurilor aeriene, intrrii n spaiul european.

IV.Bugetul PESC
11

http://ec.europa.eu/comm/external_relations/cfsp/sanctions/index.htm.

14

Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2000, ridicndu-se la 93 miliarde EURO, a

avut 6 mari categorii de destinatari: agricultura (resursa cu cea mai larg politic
comunitar, ce a cheltuit 44% din investiiile UE n anul 2000); politica de coeziune a
rilor membre (mai mult de 35% din bugetul anului 2000 a fost destinat modernizrii
structurilor economice i sociale); politicile interne (cercetare, nvmnt, transport
etc.), care au reprezentat 6,5% din 6 miliarde EURO n anul 2000. n anul 2000, un total
de aproape 5 miliarde EURO sau 5,1% din bugetul general a fost alocat politicii externe.
Bugetul pentru 2002 a fost estimat la 35 milioane Euro, care a reprezentat mai
puin de 1% din ntregul buget destinat aciunilor externe. Ca subseciune din bugetul
Comunitii, bugetul PESC vizeaz: direciile generale pentru PESC, definite de
Consiliul European, incluznd problemele de aprare; strategiile comune, implementate
de Uniune unde Statele Membre au interese comune; aciunile comune; poziiile
comune.
TUE stipuleaz, n art. 28, c operaiunile PESC sunt finanate fie din bugetul
Comunitii, fie de Statele Membre. Calificat ca ineficient, acest sistem a fost schimbat
prin Tratatul de la Amsterdam, care prevede c operaiunile PESC vor fi finanate din
bugetul Comunitii, cu excepia operaiunilor militare sau de aprare sau dac va
decide altfel Consiliul n unanimitate. n acest caz, Statele Membre care se abin i emit o
declaraie formal, nu sunt obligate s contribuie la finanarea operaiunii.

V.Reglementarea Politicii externe si de

Securitatea prin dispozitiile Tratatului
instituind Constitutia Europeana
Obiectivele PESC si mijloacele de realizare a acestora
Uniunea desfasoara o politica externa si de securitate comuna:
a) prin definirea orientarilor generale
b) prin adoptarea deciziilor europene privind:
-

actiunile Uniunii;
15

pozitiile Uniunii

punerea in aplicare a actiunilor si pozitiilor comune.

c)

prin intarirea cooperarii sistematice intre statele membre.

Punerea in aplicare a politicii de securitate si aparare12

Uniunea poate recurge la mijloace civile si militare care includ actiunile comune
in materie de dezarmare, misiunile umanitare si de evacuare, misiunile de consiliere si de
asistenta in probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelor si de mentinere a
pacii si operatiunile de stabilizare la sfarsitul conflictelor.
Institutiile comunitare implicate in elaborarea si punerea in aplicare a acestor
misiuni sunt:
-

Consiliul adopta decizii europene privind misiunile, definind obiectivele si

cadrul acestora, precum si modalitatile de punere in practica;

Ministrul afacerilor externe al Uniunii vegheaza la coordonarea acestor misiuni,

in contact permanent cu Consiliul politic si de securitate;

Consiliul poate incredinta punerea in practica a unei misiuni catre un grup de state
care dispun de capacitatile necesare.
In scopul initierii unor proiecte de cercetare in domeniul militar si armonizarii

capacitatii operationale ale statelor membre, sub autoritatea Consiliului, se infiinteaza o

Agentie Europeana pentru Armament, Cercetare si Capacitati Militare 13. Agentia este
deschisa tuturor statelor care doresc sa participe. Statutul, sediul, modalitatile de
functionare ale Agentiei sunt stabilite de Consiliu, prin decizie europeana.

12

PESA face parte integranta din PESC. Aceasta asigura Uniunii o capacitate de actiune bazata pe
mijloacele civile si militare. Uniunea poate recurge la acestea in cadrul misiunilor in afara Uniunii pentru a
asigura mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, in conformitate cu
principiile Cartei ONU. Indeplinirea acestor sarcini se sprijina pe capacitatile furnizate de statele membre.
13
Atributiile Agentiei Europene pentru Armanent, cercetare si Capacitati Militare sunt prevazute in art. III311 din Tratat.

16

Bibliografie:

1. Keating Michael, The Politics of Modern Europe: The State and Political
Authority in the Major Democracies, Edward Elgar Publishing Limited, UK,
1999.
2. Manolache Octavian, Tratat de Drept Comunitar, Ediia 5, Editura C.H. Beck,
Bucureti, 2006.
3. Prof. univ. dr. Liviu Murean, Prof. univ. dr. Adrian Pop, Conf. univ. dr. Florin
Bonciu, Politica european de securitate i aprare - element de influenare
a aciunilor Romniei n domeniul politicii de securitate i aprare, Studiul
Nr.4, Institutul European din Romnia, Bucureti, 2004.

17

4. Smith Karen E., Politica extern a Uniunii Europene, Editura Trei, Bucureti,
2004.
5. Tratatul privind Uniunea European, n Documente de baz ale Comunitilor
iUniunii Europene, Polirom, Iai, 1999.
6. Wallace William, Wallace Hellen, Procesul politic n UE, Editura ARC, 2004,
ediia IV.
7. Manolache,

Octavian,

Drept

comunitar.Cele

patru

libertati

fundamentale.Politici comunitare, Editura All Beck, Bucuresti,1999, Editia aII-a

8. Kacso, Zsuzsanna, Relatia NATO-PESC. Confruntarea pentru securitatea
colectiva, Editua Lumen, 2006
9. Henry Christian, Jacques Leonard, Uniunea Europeana, Editura CNI Coresi
SA, Bucuresti, 2005, Editia a-10-a;
10. Gornig, G, Rusu I.E., Dreptul Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, Bucuresti,
2006
11. Scaunas Stelian, Uniunea Europeana. Constructie. Institutii.Drepturi., Editura
All Beck, Bucureti, 2005
12. Thatham, Allan; Osmochescu Eugen, Dreptul Uniunii Europene, Editura ARC,
2003
13. Diaconu Nicoleta, Uniunea Europeana. Partea speciala. Politici comunitare,
Editura Lumina Lex, Buxuresti, 2007
14. www.infoeuropa.ro
15. http://ec.europa.eu/comm/external_relations/cfsp/sanctions/index.htm

18