UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE SPECIALIZAREA: DREPT DISCIPLINA: DREPT COMUNITAR

ROMANIA IN SCHENGEN?

TITULAR DISCIPLIN: Lect. Univ. drd. NEACSU DANUT

STUDENT: PETCU SILVIU

CONSTANA - 2011-

CUPRINS
INTRODUCERE. Pg. 3 1. ISTORICUL SI DEZVOLTAREA UNIUNII EUROPENE SI A CONCEPTULUI DE SPATIU SCHENGEN 1.1. Cum s-a constituit Uniunea Europeana?............................................Pg. 4 1.2. Ce reprezinta spatiul Schenen............................................................Pg. 5 1.3 Ce inseamna acquis-ul Schengen?......................................................Pg. 6 1.4 Masuri luate de statele Schengen...Pg. 6 2. PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIEI SCHENGEN, ALE CODULUI FRONTIERELOR SCHENGEN SI ALE CATALOAGELOR DE RECOMANDARI SI BUNE PRACTICI.. Pg. 7 3. PRICIPALELE PREVEDERI ALE PLANUL DE ACTIUNE SCHENGEN SI STRATEGIA NATIONALA PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT A FRONTIEREI DE STAT A ROMANIEI. Pg. .8 4. PASI FACUTI DE ROMANIA SPRE SCHENGEN. Pg. 10 5. DE CE ROMANIA NU A PRIMIT ACCEPTUL DE ADERARE LA SPATIUL SCHENGEN..................................................Pg. 11 6. CONCLUZII ...............................................................................................Pg. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Conceptul de unitate europeana a aparut la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial datorita faptului ca atat populatia cat si teritoriul european erau ruinate economic si social. Primul pas in creearea Uniunii Europene de astazi a fost creerea Organizatiei de Cooperare Economica Europeana in anul 1948, o organziatie interguvernamentala cu rol in distribuirea ajutorului Statelor Unite ale Americii (Planul Marshall care a acordat un ajutor statelor Europene de aproximativ 16 miliarde de dolari). La inceputul anilor 80 a demarat la nivel european o discutie in legatura cu importanta termenului de libertate de miscare. Dupa discutii indelungate Franta, Luxemburg, Germania, Belgia si Olanda au hotarat sa creeze un spatiu fara frontiere interne. Acordul a fost semnat in data de 14 iunie 1985, in localitatea Schengen din Luxemburg. In prezent la Spatiul Schenen au aderat 26 de state (Franta, Luxemburg, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Danemarca, Portugalia, Suedia, Spania, Finalnda, Grecia, Islanda, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria si Elvetia,). Irlanda si Marea Britanie nu aplica Acquis-ul Schengen dar colaboreaza cu statele membre Schengen in anumite domenii. In viitor este asteptata aderarea la Spatiul Schengen a 4 noi state: Cipru, Bulgaria si Romania.

1. ISTORICUL SI DEZVOLTAREA UNIUNII EUROPENE SI A CONCEPTULUI DE SPATIU SCHENGEN

1.1.

Cum s-a constituit Uniunea Europeana?

Principalele etape ale formarii Uniuneii Europene au fost:

a.

Tratatul de la Paris (1951) prin care s-a constituit Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O). Tratatul a contibuit la infiinarea unei piete comune a carbunelui si otelului, a suprimarii taxelor vamale si a restrictiilor legate de cantitatea produselor exportate (libera circulatie a bunurilor) la nivelul statelor semnatare (Belgia, Republica Federala Germania, Olanda, Franta, Italia si Luxemburg).

b.

Tratatele de la Roma (1957) prin care s-au introdus noi reglementari privind schimburile economice, s-au indepartat obstacolele din calea liberei circulatii a personelor, a serviciilor si a capitalurilor la nivelul statelor semnatare si au fost create doua noi comunitati: Comunitatea Europeana a Energiei atomice (C.E.E.A.) si Comunitatea Economica Europeana (C.E.E).

c.

Fuziunea celor 3 comunitati in cadrul Comunitatii Europene a avut loc prin Tratatul de la Bruxelles (numit si Tratatul Comunitatii Europene) din 08.04.1965 intrat in vigoare la 1.07.1967. Prin mai multe tratate semnate ulterior la Maastrich, Amsterdam si Nisa s-au
4

unificat institutiile comune ale celor 3 comunitati si a fost garantata libertatea de miscare, instituindu-se denumirea de Uniune Europeana. Se confirma astfel viziunea lui Robert Schauman potrivit careia Europa nu se va forma dintr-o data intr-o constructie de ansamblu, ci treptat printr-o serie de realizari concrete.1

1.2. Ce inseamna spatiul Schenen?

Spatiul Schengen este o zona de circulatie libera in Europa. Cele 25 de statele membre ale acestui spatiu au eliminat controalele la frontierele interne, astfel incat este posibila trecerea intre oricare asemenea state fara documente de trecere a frontierei si fara opriri pentru control. Aparitia Spatiului Schengen a fost posibila prin semnarea Acordului de libera circulatie la data de 14.06.1985. In materie de circulatiei a persoanelor, partile vor cauta sa suprime controalele la frontierele comune si sa le transfere la frontierele externe.2 Fiind necesar un set unitar de reguli privind controlul la frontierele externe la data de 19.06.1990 a fost Semnata Conventia de Implementare a Acordului Schengen. Aceasta prevedea pe langa eliminarea controalelor la frontierele interne si a unui set de reguli clare pentru trecerea frontierelor externe si infiintarea unei baze de date comune (Sistemul informatic Schengen), ce furnizeaza date despre identiatea persoanelor si bunurilor aflate in atentia autoritatilor statelor membre, Trebuie avut in vedere ca nu toate statele membre ale Uniunii Europene fac parte din Spatiul Schengen si invers. Marea Britanie si Irlanda de Nord sunt
1 2

R.Munteanu, Drept European. Evolutie, instituii, ordine juridica, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 2006,P.101 Art. 17, Acordul de libera circulatie Schegen, 1985 5

membre ale Uniunii Europene dar nu si al Spatiului de libera circulatie iar Islanda si Norvegia sunt semnatare ale acordurilor Schengen dar nu sunt state al Uniunii.

1.3

Ce inseamna acquis-ul Schengen?

Acquis-ul

Schengen

reprezinta

totalitatea

regulilor

si

masurilor

implementate de statele membre, inclusiv a deciziilor, a declaratiilor adoptate, a acordulor de aderare ale statelor precum si a Acordului Schengen, a Conventiei de Implementare a Acordului Schengen si a Tratatului de la Prum. Initial acquis-ul Schengen nu a facut parte din legislatia comunitara. Acest lucru s-a schimbat prin semnarea Tratatului de la Amsterdam (1997). Un protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza Acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene, tranferandu-l in Titlul IV Vize, imigratie si alte politici legate de libera circulatie al Tratatului Uniunii Europene.

1.4 Masuri luate de statele Schengen.

Pentru prevenirea aparitiei unor posibile disfunctionalitati datorate eliminarii controalelor la frontiere, in conventie au fost introduse masuri compensatorii, de cooperare poltieneasca: asistententa reciproca in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor, reguli referitoare la supravegherea si urmarirea transfrontaliera pentru politiile din statele membre Schengen, comunicarea informatiilor in cazuri particulare in scopul prevenirii infractiunilor, schimbul de informatii in timp real in
6

scopul efectuarii eficiente a controalelor si a supravegherii frontierelor externe, reguli unitare referitoare la acordarea vizelor si a solicitantiilor de azil, creerea unor puncte de contact comune si desemnarea unor ofiteri de legatura, intensificarea cooperari politienesti in regiunile de frontiera prin incheierea de acorduri si intelgeri bilaterale, intarirea cooperarii judiciare printr-un sistem rapid de extradare si implementare a hotararilor judecatoresti, creerea si intretinerea unui sistem informatic comun. Introducerea acquis-ului Schengen in Uniunea Europeana a determiant Obligativitatea preluarii complete a acestuia de catre statele candidate care au solicitat aderarea la Uniunea Europeana3. Statele siau luat angajamentul sa depuna eforturi pentru a inlatura dificultatiile de ordin juridic, administrativ sau tehnic care sunt in masura sa prejudicieze dezvolatrea si buna functionare a cooperarii transfrontaliere4

3 4

A. Neagu, V. Aelenei, Drept European, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2003, P. 81 C-L.Popescu, Autonomia locala si integrarea Europena, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, P. 254 7

2.

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIEI SCHENGEN, CODULUI FRONTIERELOR SCHENGEN SI ALE

CATALOAGELOR DE RECOMANDARI SI BUNE PRACTICI.

Riscurile principale la creerea unui spatiu fara controale la frontierele interne la constituit migratia si cresterea fenomenului infractional. Fiind necesara o legislatie unitara privind controlul la frontierele externe ale spatiului Schengen si tinadu-se cont de Hotarariile Curtii Europene de Justitie dar si de pericolele reprezentate de diferenta dintre legislatiile interne in materie de libera circulatie (acordarea azilului si a statului de refugiat sau acordarea vizelor) statele membre au decis creerea unei legislatii comune care sa armonizeze toate acestea. Astfel la data de 15.03.2006 Parlamentul European si Consiliul Europeam a adoptat Regulamentul (CE) nr. 562/2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen). Obiectivul acestui cod este acela de a stabili regulile comunitare in ceea ce priveste efectuarea controlului de frontiera. Existand necesitatea de a asigura implementarea regulilor comunitare cu privire la controlul frontierelor de o maniera uniforma de toate autoritatile competente in materie, a fost necesara stabilirea unui Manual practic pentru politistii de frontiera (Manual Schengen) care sa contina cele mai bune practici si recomandari cu privire la controlul frontierelor. Sintetizand toate acestea principalele prevederi ale Codului Frontierelor Schengen si ale Conventiei sunt legate de: controlul frontierelor, regimul de vize, circulatia strainilor in spatiul Schengen, cereri de azil, cooperare politieneasca,
8

asistenta reciproca in materie civila si penala, substante narcotice, arme de foc si muntii, Sistemul Informatic Schengen.

3.

PRICIPALELE PREVEDERI ALE PLANUL DE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT A FRONTIEREI DE STAT A ROMANIEI

ACTIUNE SCHENGEN SI STRATEGIA NATIONALA

Pentru aderarea la spatiul Schengen Roman a fost nevoita sa adopte si sa implementeze Acquis Schengen, sa aromizeze institutiile romane cu cele de la nivelul statelor membre, sa asigure mijloacele tehnice, echipamentele si sistemele specializate pentru indeplinirea activitatiilor specifice, precum si pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat in acest demers. Scopul Planului de actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiuniilor ce urmeaza sa fie adoptate pentru indeplinirea conditiilor de aderare la Schengen. Planul isi propune ca obiective: intarirea controlului si supravegherii la frontierele externe si lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere; implementarea Sistemului Informatic Schengen (inclusiv a componentei nationale) pentru schimbul de date in timp real precum si dezvoltarea capacitatii de cooperare internationala. Scopul strategiei nationale este stabilirea directiilor de actiune pentru indeplinirea masuriilor si actiuniilor specifice institutillor si autoritatilor abilitate ale statului roman pentru aderarea la spatiul Schengen. Obiectivul general este imbunatatirea capacitiatii Romaniei de realizare a unui nivel inalt de control la frontiera externa a Uniunii Europene. Managementul integrat al frontierei de stat reprezinta sistemul de coordoanre interna a actiunilor si procedurilor al institutiilor abilitate legal sa asigure mentinerea starii de normalitate la frontiera de stat, cooperarea cu statele vecine,
10

precum si asigurarea compatibilizarii cu normele si practicile de supraveghere si control a frontierei aplicate in tarile UE. Pentru aderarea la spatiul Schengen Romania si-a asumat prin Planul de actiune Schengen realizarea Sistemului Integrat pentru securiatea frontierei. Acesta contine doua componente: componenta operativa (care e formata din subsitemele: legislativ si resurse umana) si componenta tehnica (formata sin subsistemele: infrastrucura, logistica si comunicatii). Sistemul integrat pentru securitatea frontierei este un sistem complex, caracterizat de multitudinea elementelor componente interconectate prin numeroase canale informationale, capabil de interactiuni si conexiuni inverse, de mentinere a echilibrului si autoreglare, destinat combaterii infratctionalitatii transfrontaliere.5

D.I. Popescu, Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, Ed. Univers stiintific, Bucuresti, 2006, p. 14 11

4. PASI FACUTI DE ROMANIA SPRE SCHENGEN

Primul pas facut de Romania in vederea demararii procesului de evaluare Schengen a fost prezentat oficial la data de 28.06.2007, a Declaratiei de pregatire a Romaniei pentru trei domenii de evaluare in cadrul reuniunii Grupului de lucru evaluare Schengen. O a doua declaratie de pregatire pentru toate domeniile de evaluare a fost prezentata de Romania in date de 02.06.2008. Cu ocazia Consiliului informal Justitie si Afaceri Interne din 2008 Romania si Bulgaria au semnat declaratia comuna de aderare efectiva la spatiul Schengen pentru martie 2011. Pentru aderarea la spatiul comunitar statul roman a luat toate masurile necesare: armoziarea regulilor referitoare la controlul si supravegherea frontierei, a aconditiilor de acordare a vizelor, a azilului sau a statutlui de refugiat, separarea fluxurilor de pasageri in porturi si aeroporturi, dotarea cu tehnica a Politiei de Frontiera, pregatirea peroanlului in domeniul Schengen, implementarea Sitemului informatic national Schenen si asigurarea interoperabiliatii acestuia cu sistemul de la Strasbourg, dar si disponibilitatea personalului pentru participarea la actiuni de cooperare internationala. Necesitatea securizarii grantielor si prevenirea infractionalitatii frontaliere si transfrontaliere au impus legiuitorului roman sa elaboreze o serire de norme juridice care sa asigure real o ordine publica in zona de frontiera.6

A. Neagu, V. Aelenei, Dreptul frontierei de stat, Ed. Protransilvania, Bucuresti, 2002, p. 14 12

5. DE CE ROMANIA NU A PRIMIT ACCEPTUL DE ADERARE LA SPATIUL SCHENGEN

Cu toate ca in urma tuturor vizitelor de evaluare Rapoartele intocmite de membrii Grupului de lucru pentru evaluare Schengen au fost pozitive si anume ca Romania si-a indeplinit obligatiile asumate pentru aderarea la spatiul Schengen inca nu suntem membrii cu drepturi depline al acestuia. Procesul de evaluare al Romniei a fost finalizat, din punct de evaluare tehnic, prin adoptarea, n data de 28 ianuarie 2011, a ultimului raport n domeniul SIS/SIRENE. Urmtorul pas al Romniei in cadrul procesului de evaluare Schengen este adoptarea Deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne, act care va consfini aderarea noastr propriu-zis la spaiul Schengen. Procedura de consultare a Parlamentului European pe marginea proiectului textului Deciziei a fost initiata n data de 12 noiembrie 2010, iar votul final pe marginea aderarii Romniei si Bulgariei la spatiul Schengen a avut loc n data de 8 iunie 2011, acesta fiind unul pozitiv. n data de 9 iunie 2011, au fost adoptate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregatire a Romniei si Bulgariei. Dupa aceasta etapa, Consiliul Uniunii Europene, n formatul Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI), voteaza cu unanimitate (exclusiv statele membre UE care participa la Schengen) proiectul de Decizie. Urmeaza publicarea n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, intrarea n vigoare a Deciziei si n final aplicarea de catre Romnia a acesteia. Desi nu mai exista nici un motiv pentru ca Romania sa nu fie primita in Schengen statele membre au o are reticienta datorita nivelului cescut al coruptiei
13

din tara noastra. Daca din punct de vedere tehnic statul roman si-a indeplinit toate obligatiile, aspect confirmat si de rapoartele de evaluare europene, factorul uman este cel care ne tine departe de zona de libera circulatie, afirma inalti demnitari ai acestor state. Primul aspect tine de nivelul scazut al salarizarii personalului cu atributii de control in zona de frontiera. Veniturile reduse ale politistilor de frontiera este un factor determinant in sporirea coruptiei in acesta zona. O alta problema importanta legata de aspectul controlului la frontiera este lipsa fondurilor Ministerului Administratiei si Internelor pentru asigurarea consumabilelor (in principal combustibili pentru masini si nave, piese de schimb pentru tehnica etc.). Toate aceste lucruri sunt strans corelate cu teama statelor europene de crestere a fenomenului infractonal si a migratiei ilegale in zona de libera circulatie cesta poate influenta decisiv nivelul migratiei in zona Schengen. State precum Albania, Turcia, Moldova sunt capabile sa produca un numar mare de imigranti. Exodul migratiei ilegale este strans legat de evolutiile negative din viata exonomica, sociala din zonele defavorizte (...) precum si datorita perpetuarii unor tensiuni de ordin etnic, religios sau politic intr-o serie de teritorii.7De asemenea eliminarea controalelor la frontierele interne poate conduce la un numar extrem de mare de romi spre statele vestice, nemaiputandu-se detine controlul asupra numarului acestora in fiecare din statele vestice sau a fenomenului infractional. Totusi toate aceste motivatii nu sunt un argument suficient pentru refuzul unor state precum Olanda, Finlanda sau Franta de a ne primi in zona Schengen. Dezicia luata de aceste state este una pur poltica, partidele aflate la guvernare in aceste state fiind cunoscute ca opozanti ai Partidului Popular European si extrem de eurosceptice.8 Romania va adera la spatiul Schengen in viitor (pe parcursul anului 2012), fie progresiv (intai cu frontierele maritime si aeriene, si ulterior cu cele terestre)
7 8

I. Fecioru, Libertatea de circulatie intre deziderat si realitate, Editura Ministerului de Interne, 2007, p.176 L. Ghica, Romania si Uniunea Europeana-o istorie cronologica, Ed. Meronia, Bucuresti, 2006, p. 110 - Partide care sprijina mentinerea nivelului de consolidare al integrarii europene la un nivel scazut, dar nu respinge cooperarea europeana in toate domeniile in care actionezaza in prezent UE-L. Ghica, Romania si Uniunea Europeana-o istorie cronologica, Ed. Meronia, Bucuresti, 2006, p. 110 14

sau se vor desfinta controalele la toate frontierele concomitent,acest aspect tinand strict de o decizie poltica, ce poate fi schimbata in urma intalnirilor bilaterele dintre diplomatii romani si cei ai statelor ce se opun aderarii.

CONCLUZII

15

Decizia de a nu permite Romaniei sa adere la spatiul Schengen aseaza Finlanda, Olanda si Franta intr-o lumina negativa, intrucat nu folosesc acelasi etalon in luarea deciziilor de extindere a spatiului Schengen pentru toate statele candidate. Desi nu se cunoaste cu precizie data probabil ca la urmatoarea intalnire a Consiliului de ministrii pe Justitie si Afaceri Interne din anul 2012 se va decide aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul de libera circulatie, in caz contrar statul Roman fiind obligat sa se adreseze Curtii Europene de Justitie.

BIBLIOGRAFIE:

1.

R. Munteanu, Drept european, Ed. Oscar Print, Bucureti, 1996.

16

2.

D.I.Popescu, Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, Ed. Univers Stiintific, Bucureti, 2006. L. Ghica, Romania si Uniunea Europeana o istorie cronologica, Ed. Meronia, Bucureti, 2006. I. Fecioru, Libertatea de circulatie intre deziderat si realitate, Ministerului de Interne, Bucureti, 2007. Ed.

3.

4.

5.

V. Aelenei, A. Neagu, Drepul frontierei de stat-Regimul juridic unilateral al frontierei de stat. Legislatie de frontiera, Ed. Pro Transilvania. Bucureti 2002. A. Neagu, V. Aelenei, Drept european, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 2003. C. L. Popescu, Autonomia locala si integrarea europeana,Ed. All Beck, Bucuresti, 1999 www.schengen.mai.ro / 12.11.2011 www.agerpress.ro /12.11.2011

6.

7.

8. 9.

17