Romania si Spatiul Shengen

La inceputul anilor 80, s-a initiat la nivel european o tema de discutie in legatura cu
importanta termenului de “ libertate de miscare a cetatenilor”.

Ne amintim ca in 1984 Helmut Kohl, fostul cancelar german s-a intalnit cu presedintele
de atunci al Frantei, François Mitterand, la trecerea frontierei « Goldene Brenn » din
apropiere de Saarbrücken, unde au luat decizia de a elimina controalele la frontiera
dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate va avea in
viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre
statele member ale comunitatii. Actiunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre
Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid"
pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg. De aici si
denumirea spatiului Shengen.

Semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, a avut loc in data de 19

iunie 1990. In momentul intrarii ei in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat
controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera
externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli standardizate.

Ulterior, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si
masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste
masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului
Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen
stabilit în 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie
acquis-ul Schengen in forma pe care o avem astazi.

Cu toate acestea, acquis-ul Schengen nu a facut parte la acea data din cadrul
reglementarilor comunitare, acest lucru s-a schimbindu-se insa, odata cu semnarea
Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, tratat care a intrat in vigoare
la data de 1 mai 1999.

1
Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in
“cadrul legislativ” si institutional al Uniunii Europene. Mentionez ca nici pina in acest
moment nu exista o legislatie europeana unitara , ci numai “reglementari” asimilate
conceptului de legislatie comunitara in general.

Dupa cum am mentionat, astazi, acquis-ul Schengen face parte din “legislatia
comunitara” si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate
de libera circulatie a persoanelor, al Tratatului U.E.

După intrarea în NATO si in Uniunea Europeana, cel mai important obiectiv politic de
indeplinit al Romaniei, cu consecinte directe si pragmatice, pare sa fie intrarea in luna
martie a anului 2011, în Spatiul Schengen .

Acest obiectiv este prezentat de autoritatile Romane ca o actiune cu implicaţii majore

pentru ca, incepind de anul viitor, o data cu intrarea in Shengen, Rominia va devini
granita externa a Uniunii Europene.

“ 500 de milioane de locuitori ai EU stau şi se bazează pe profesionalismul instituţiilor

din România", a declarat Emil Boc, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei.

Acesta a mai afirmat ca autoritatile romane poarta o responsabilitate uriasa si vor da

dovada "de toleranta zero fata de orice deficiente si orice lucruri care nu sunt bine
facute".

"Dam dovadă de toleranta zero pentru ca apartenenta la UE cere sa ne ridicam la

anumite standarde. Serviciul de Imigrari va avea astfel de standarde de calitate", a mai
subliniat premierul.

Potrivit acestuia, în urma aderarii la Spaţiul Schengen cetatenii romani vor putea circula
pina la Marea Nordului fara a mai avea nevoie de pasaport sau buletin pentru ca nu vor
mai exista granite. Declaratia pare insa fara miez, fiindca romanii pot calatori si astazi in
acest spatiu fara probleme , fara a mai cere vize sau alte aprobari speciale.

In fapt, sume uriase sub forma de investitii si modernizare atit a infrastructurii cit si a
punctelor de frontiera vor fi alocate de la bugetul European, sume pentru care actuala
administratie se zbate sa indeplineasca toate cerintele legate de viitoarea aderare
cheltuind bani pe care sustine cu fiecare ocazie ca ii lipsesc.

“Obiectivul general al guvernului Romaniei in legatura cu aderarea la spatial Shengen

este imbunatatirea capacitatii statului roman de realizare esalonata a unui nivel inalt de
control la frontiera externa a Uniunii Europene, prin adoptarea si implementarea
politicilor comune ale acesteia in domeniul managementului integrat al frontierei,
concomitent cu combaterea statutului Romaniei de tara de origine, tranzit si destinatie a
victimelor traficului de fiinte umane si cu lupta impotriva migratiei ilegale, in contextul
2
cresterii presiunilor migrationiste la frontiera externa odata cu aderarea la Uniunea
Europeana”’ a declarat fostul ministru de interne Vasile Blaga.

Avind in vedere complexitatea proiectului, s-a impus adoptarea unui complex de masuri
vizand implementarea acquis-ului comunitar relevant, constructia institutionala si
investitii pentru lucrari de constructii civile, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si
sisteme specializate. Investitiile sunt destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii la
frontiera, precum si dezvoltarii si eficientizarii functiilor de supraveghere si control la
frontiere, intr-un concept integrat, asa cum este definit in documentele care stabilesc
strategia nationala a Romaniei in domeniu .

Setul de obiective pentru realizarea strategiei nationale a fost adopt printr-o politica
unitara si coerenta in domeniul managementului frontierelor si in spiritul directivelor
Uniunii Europene, enuntate in Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 "Spre un
management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene".

In Comunicatul mentionat mai sus, se enumara urmatoarele componente

interdependente:

 un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;

 analiza de risc integrata comuna;

 personal pregatit si echipament interoperational;

 corp comun de legislatie;

 efort comun al tuturor institutiilor.

Practic, aproape toate Institutiile Guvernamentale sunt implicate in acest proiect de

proportii, iar cheltuielile suportate si de Statul Roman par sa fie la rindul lor uriase.

Astfel, a fost infiintat Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al

Frontierei de Stat, GIRMIFS, aceasta fiind autoritatea care stabileste conceptia de
ansamblu si asigura coordonarea unitara, pe baza Strategiei Nationale de
Management.

“În considerarea importantei acestei problematici, managementul integrat al frontierei

de stat a României este coordonat la nivel national de catre Grupul Interministerial
Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României (GIRMIFS),
înfiintat prin Hotarârea Guvernului nr. 943/2001. Grupul interministerial, prezidat de
Prim-ministru al Guvernului României, are în componenta sa reprezentantii principalelor
ministere si institutii nationale cu atributii la frontiere”, ca si agentii si institutii
complementare.

3
GIRMIFS este un organism consultativ fara personalitate juridica, cu rolul de a
eficientiza comunicarea si colaborarea dintre Ministerul Administratiei si Internelor, si
celelalte autoritati publice centrale si locale cu atributii la frontiera, precum si de a
contribui la fundamentarea dispozitiilor sau, dupa caz, a ordinelor acestora privind
masurile adoptate si actiunile corelate, ce urmeaza sa fie întreprinse pentru securitatea
frontierei de stat si realizarea unui management integrat si performant al acesteia.”

Resursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor care conduc la indeplinirea

obiectivelor legate de aderarea la spatiul Schengen se regasesc in Planul unic
multianual de investitii, document de implementare al Strategiei Nationale de
Management Integrat al Frontierei de Stat.

Programul general intitulat “Solidaritatea si gestionarea Fluxurilor Migratorii pentru

perioada 2007-2013”, care a fost aprobat la nivel european prevede ca in acest interval
de timp, Romania va beneficia de o suma de 559,8 milioane euro alocata de Uniunea
Europeana pentru facilitatea Schengen si pentru fluxurile de numerar.

Pe de alta parte, un studiu publicat recent de European Council of Foreign Relations

vorbeşte despre o arhitectura de securitate europeana realizata in cadrul unui dialog
trilateral UE-Rusia-Turcia, schema din care NATO lipseste si, nu este de ignorant nici
faptul ca ca Presedintele Rusiei nu a acceptat invitatia secretarului general NATO la
Lisabona, dar a acceptat-o pe cea a cuplului Sarkozy-Merkel.

Cele de mai sus fiind spuse, se naste intrebarea urmatoare : este chiar ultranecesar
efortul financiar facut de Romania in vederea aderarii la spatial Shengen ? – se pare ca
da, ne spune Domnul Prim Ministru Boc.

Nov. 28.2010

        Mircea Halaciuga, Esq

            0040.724581078
   Finante/Servicii financiare/Investitii