1

Pretul mare de pe bursa de electricitate a impartit

in doua piata energiei din Romania
In ultima saptamana din luna august, la o dezbatere pe teme energetice, reprezentantii
reglementatorului ANRE si ai operatorului pietei OPCOM au spus ca tarifele sunt corecte, la
polul opus fiind furnizorii de energie, care au dat vina pe reglementari si au cerut interventia
autoritatilor. De asemenea, mai multi dintre cei prezenti la dezbatere au acuzat producatorii de
manipularea pretului, prin prisma faptului ca producatorii de energie sunt cei care profita de
situatia actuala. Discutiile in contradictoriu au avut loc in conditiile in care pretul energiei pe
piata spot era de 276 de lei/MWh, nu 570 lei/MWh cat este acum. In acest context, ministrul
energiei Toma Petcu, a declarat ca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul
Energiei (ANRE) va fi reorganizata; declaratia a fost facuta in cadrul unei conferinte organizate
recent de ziarul Bursa. Acesta a mai declarat ca in acest moment o comisie parlamentara
analizeaza modul in care functioneaza ANRE si activitatea sa. Intrebat daca este luata in calcul
transferul ANRE din nou in subordinea Guvernului, ministrul a spus ca "ANRE are rol de
reglementare, control si supraveghere, am putea noi ( guvrnul) sa preluam unele din aceste
activitati". Reamintim ca HotNews.ro a aratat ca este luata in calcul scoaterea ANRE de sub
control parlamentar si revenirea ei in subordinea Guvernului, ceea ce ar insemna ca arbitrul
pietei energiei sa ajunga la mana coalitiei police cara conduce Romania de astazi.

"Analizam mecanismul de functionare al ANRE, sa vedem unde se impiedica decizia, vizavi de

activitatea ANRE, nu doar a conducerii. Din ce am vorbit cu domnul Havrilet (n.r. presedintele
ANRE), sunt unele probleme si de legislatie care nu le permit unele lucruri (...)Daca ar fi sa ne
uitam la actiunile pe care ANRE le-a luat sau nu le-a luat in ultima perioada, poate este o
problema nu neaparat de o decizie a conducerii ANRE, ci poate este vorba de blocaje in
punerea in aplicare sau exista anumite lacune si ar trebui sa rezolvam asta. ", a declarat Toma
Petcu. In ceea ce priveste transferul ANRE in zona guvernamentala, Toma Petcu a mai precizat
ca "nu este o decizie foarte clara".

In acest moment, potrivit OUG 33/2007, aprobata prin Legea 160/2012, ANRE "este o
autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, sub control parlamentar,
finantata integral din venituri proprii, independenta decizional, organizatoric si functional,
 2

avand ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea si monitorizarea aplicarii ansamblului de

reglementari obligatorii la nivel national necesar functionarii sectorului si pietei energiei
electrice, termice si a gazelor naturale in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si
protectie a consumatorilor".

Sa ne amimtim ca pana in 2012, ANRE a fost sub controlul Guvernului. Practic, ANRE se supunea
ordinelor primite de la Guvern. Acum, cel putin teoretic, ANRE trebuie sa-si asigure
independenta, chiar daca membrii comitetului de reglementare sunt numiti la propunerea
partidelor parlamentare, in functie de algoritmul politic. La prima vedere, Guvernul pare a
ignora suspiciunile ca marii producatori de energie au jucat incorect, influentand preturile de pe
bursa, pe Piata Zilei Urmatoare- PZU, o piata speculativa. Impreuna cu Consiliul Concurentei,
Guvernul ar trebui sa analizeze in ce masura sunt intemeiate aceste suspiciuni. In primul rand,
ar trebui depistate motivele pentru care producatorii nu au dorit sa ofere energie la licitatiile
pentru trimestrul al treilea, pe piata centralizata pentru serviciul universal. Sesiunea de licitatii a
fost suspendata un trimestru, dupa o decizie din 8 iunie a ANRE, deoarece producatorii nu au
venit cu oferte care sa onoreze cererea de circa 800 de MW a furnizorilor de ultima instanta
(ENEL, CEZ, E.ON si Electrica). De exemplu, Hidroelectrica a venit cu o oferta de doar 20 MW. Pe
aceasta piata centralizata pentru serviciul universal, sunt organizate licitatii simultane cu pret
descrescator, cumparatorii fiind furnizorii de ultima instanta, beneficiarii finali fiind
consumatorii care se afla inca in regim reglementat der, se pare ca, producatorii au preferat
Piata Zilei Urmatoare, ajungand ca tranzactiile pe aceasta platforma sa reprezinte aproape 50%
din total.

Potrivit informatiilor din presa scrisa (hotnews), marii producatori au jucat speculativ parte din
cantitatile de energie tranzactionate. De asemenea au redus productia, invocand motive
fictive, dupa care s-au dus sa oferteze pe PZU, piata speculativa si mai putin transparenta, in loc
sa foloseasca alte piete centralizate pentru incheierea de contracte pe termen lung. Furnizorii
au fost obligati sa cumpere de pe PZU la preturi care au crescut de la o zi la alta, ajungand pe 4
august anul curent la un record absolut pentru orice vara: 570 lei/MWh, de trei ori mai mult
decat in alti ani, in aceeasi perioada. De fapt, surse din piata energiei spun in discutiile de
fumoar ca, sunt suspectate intelegeri intre marii producatori, CE Oltenia si Hidroelectrica, care
ar jongla cu productia, sub privirea ingaduitoare so ocrptitoare a autoritatilor de reglementare.

Acestea fiind spuse, este evident ca marii castigatori de pe urma speculatiilor pe piata sunt
chiar Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Un alt castigator sigur, ar fi chiar statul, in
conditiile in care este actionar majoritar in aceste entitati, prin Ministerul Energiei. De altfel.
inregistrand profituri mai mari, si dividendele virate la bugetul statului fiind generoase,
majorarile de pensii si salarii ar putea fi acoperite aproape 100%. Dupa ce a vandut energie
foarte scumpa pe PZU, CE Oltenia a ajuns sa inregistreze chiar profit semnificativ de 260
 3

milioane de lei in cinci luni, dupa ce in ultimii ani a fost pe pierderi uriase, respectiv 126
milioane de lei in 2016, 900 de milioane de lei in 2015 si 700 de milioane de lei in 2014. In
conditiile in care sunt nevoiti sa cumpere energie mai scumpa, cei care pierd sunt furnizorii. Tot
furnizoroo sunt cei care, de altfel, acuza producatorii de manipularea pretului.

"Marii producatori se joaca din productie", spun surse din piata. CE Oltenia tine grupuri inchise,
chiar daca le-ar putea deschide, invocand lipsa carbunelui sau alte motive. Hidroelectrica invoca
deficit de apa pe Dunare, desi debitul nu este mai scazut decat in alti ani, in aceeasi perioada.
Debitul Dunarii este putin sub media multianuala din luna august, insa departe de minimul
istoric. De asemenea, exista suficienta apa in lacuri. Potrivit unor surse din Hidroelectrica, in
acest an nu au exstat probleme cu debitele de pe Dunare si nici cu apa din lacuri. Doar pe
raurile interioare ar fi debite mai mici, insa nu la nivel ingrijorator. In aceste conditii, pentru a
nu se produce sincope in furnizarea de energie, acesti producatori merg pe Piata de Echilibrare,
gestionata de Transelectrica, unde castigurile pot fi si mai mari. Pretul de oferta pe Piata de
echilibrare pentru cresterea de putere este corelat cu pretul de inchidere pe PZU plus maxim
450 lei/MWh. In aceste zile, se poate profita la maxim si de lipsa vantului, care scoate eolienele
din joc. Aceste jocuri sunt posibile in conditiile in care 40% din tranzactii au loc pe PZU, ceea ce
inseamna foarte mult. Restul tranzactiilor sunt facute prin contracte pe termen lung, la preturi
mult mai mici. Interesant este ca toate acestea nu impiedica exporturile in tarile din jur.
Dimpotriva, in prima jumatate a anului s-a exportat cu 70-80% mai mult fata de aceeasi
perioada a anului. Si in tarile din jur preturile au ajuns sa creasca pe burse. Astfel, si Ungaria a
ajuns sa tranzactioneze la aceleasi preturi ca Romania. Astfel, cele doua tari merg in tandem.

Pe Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU), adica piata spot a bursei OPCOM, media aritmetica a
preturilor pe primele opt luni din 2017 a crescut cu 64% fata de anul trecut, crestere pe care am
catalogat-o ca fiind "substantiala", in conditiile in care cantitatea tranzactionata a fost doar cu
3% mai mare.

" In ceea ce priveste contractele cu livrare anul urmator, in special cele de pe OTC (platforma
Over the Counter n.r.), observam o crestere de 3,5% pentru luna aprilie, 8,8% pentru luna
mai si de 23% pentru august, comparativ cu contractele incheiate in anul 2016 pentru 2017. Se
pare ca vara a fost mai naprasnica decat ce s-a intamplat in iarna", a declarat presedintele
AFEER. Preturile din contractele cu livrare in 2019 sunt in usoara scadere, cu cativa lei fata de
2018, respectiv 190-193 de lei pe MWh, a mai spus Lungu. Potrivit reprezentantilor AFEER,
exista un numar de 750-800 de consumatori casnici care au trecut din regim reglementat in cel
concurential, din totalul de circa 8 milioane. "Dupa 1 ianuarie nu ne asteptam la o explozie a
numarului consumatorilor casnici care isi schimba furnizorul, ci ne asteptam sa continue
trendul", a fost declaratia de presa a presedintelui AFER. Un alt aspect asupra caruia au atras
 4

atentia oficialii AFEER este faptul ca ofertele furnizorilor se refera la pretul propriu-zis al
energiei, si nu la factura finala. "Concurenta la furnizorii privati este atat de mare incat nu este
loc de prea mari diferente intre preturi. Furnizorii trebuie sa adauge ceva valoare la pret, pentru
ca pretul nu mai poate sa faca fata acestei competitii extrem de mari de la consumatorii
finali",a declarat presedintele Asociatiei. Astfel ca, potrivit acestuia, companiile energetice vor
veni cu tot felul de adaosuri pentru a-si atrage clientii, precum oferte la alte servicii furnizate,
parteneriate cu lanturi de magazine sau cu diversi furnizori pentru a oferi echipamente cu
discounturi.

AFEER va organiza, in perioada 19-22 septembrie, prima editie a Targului National de Energie,
unde consumatorii se pot intalni fata in fata cu reprezentantii furnizorilor pentru a analiza
ofertele acestora. La aceasta editie vor participa sapte companii, respectiv cei patru furnizori
traditionali: Electrica, ENEL, CEZ, E.ON, precum si Tinmar Energy, Complexul Energetic Oltenia si
MET.

Data : sept. 07.2017

Ing. Mircea Halaciuga

Secretar General SIPG